• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
1
 DACIA 
magazin 
nr. 24 august  septembrie 2005 
SUMAR
 Noi nu suntemurmaºii Romei  Întoarcereaacasã
 Dr. Napoleon Sãvescu pag. 2
Diplomaþie ºi serviciisecrete la daci
Viorel Patrichi  pag. 7 
Istoria naþionalã ºidreptul la adevãr sau pledoarie pentru unAN DECEBAL în2006
ing. Niculae Spiroiu pag. 5
Figuri de daci la Louvre
 Prof. drd. Cãtãlina Lupu pag. 15
86 de ani de lasalvarea Ungariei decomunism de cãtrearmata daco-românã
 
(3 august1919)
dr. Napoleon Sãvescu pag. 18
Misteriosul cuvânt 
 Ler 
din colindele româneºti
 Prof Maria Ciornei  pag. 24
RUªINE
 pag. 31
Am onoarea sã vã aduc la cunoºtinþã cã în zilele de 30 iunie - 1 iulie a.c., s-adesfãºurat la Hotelul INTERCONTINENTAL BUCUREªTI al VI-lea Congres deDacologie, având ca temã KOGAION-Muntele Sfânt al Dacilor.Ca ºi congresele de Dacologie precedente, desfãºurate începând din anul2000, manifestarea a fost organizatã de Societatea Internaþionalã ReînviereaDaciei, pe care am fondat-o în anul 1998 la New York, cu scopul de a încuraja,sistematiza ºi sprijini eforturile românilor de pretutindeni îndreptate spredescoperirea ºi punerea în valoare a izvoarelor documentare aflate în þarã ºi înmarile biblioteci ºi muzee ale lumii, precum ºi a vestigiilor de culturã ºi civilizaþie alestrãvechiului popor al traco-geto-dacilor, ai cãrui urmaºi, peste milenii, suntemnoi, românii.Pe lângã organizarea celor 6 congrese, prin grija ºi cu finanþarea societãþii aufost achiziþionate, traduse ºi editate în limbile românã ºi englezã lucrãri unicat dinevul mediu ºi epoca renaºterii, consacrate civilizaþiei traco-dacice. Au fost susþinutefinanciar sãpãturi arheologice. S-au acordat premii ºi burse tinerilor cercetãtori aiistoriei noastre vechi. A fost înfiinþat un sit electronic special cu un muzeu aldacilor ºi se editeazã o revistã lunarã Dacia Magazin. Au fost realizate monumenteale regelui Burebista (Orãºtie, 2001) , Nicolae Densuºianu (Densuº, 2002), Plãcuþelor cu cea mai veche scriere de la Tãrtãria (2003) etc.Societatea noastrã nu-ºi propune sã rescrie istoria veche a strãmoºilor noºtri,ci sã restitue generaþiilor actuale ºi celor viitoare, adevãrul istoric despre originile poporului român, aºa cum rezultã acesta din izvoarele documentare noudescoperite ºi din cercetãri efectuate cu mijloace recente de investigare.În condiþiile în care, din dorinþa atestãrii unei primordialitãþi milenare de vieþuireîn acest areal, istoriografia oficialã din Bulgaria, Cehia ºi, mai recent, din Estonia,acrediteazã teza obârºiei tracice sau dacice a popoarelor respective - bazate pefaptul cã teritorile lor actuale fãceau parte din suprafaþa întinselor ºi puternicelor state traco-dacice de la cumpãna dinspre primul mileniu creºtin - ni se pare absurdca noi, românii, sã ne cramponãm de anul invaziei Romane în Dacia  106 e.n.  camoment de început a ceeace s-a acreditat ca fiind geneza poporului român.Astfel, slavii ºi bulgarii care au migrat în Europa în secolul 4-7 e.n. devin urmaºiitracilor ºi geto-dacilor milenari, iar noi  adevãraþii geto-daci  suntem urmaºiicâtorva legiuni romane care au staþionat temporar pe 14% din teritoriul regatuluidac al lui Decebal.Considerând anul 106 e.n. unul din momentele dramatice din istoria poporuluinostru, nu începutul genezei sale, participanþii la al VI-lea Congres de Dacologieau decis ca urmãtorul congres, din vara anului 2006, sã fie consacrat omagieriirezistenþei strãmoºilor noºtri daci împotriva agresiunii romane ºi comemorãriimarelui rege-erou Decebal, la 1900 de ani de la sfârºitul sãu tragic.Totodatã, m-au mandatat sã vã rog sã agreaþi ideea ca anul 2006 sã fie declaratde cãtre autoritãþile competente Anul Decebal  aºa cum anul 2004 a fostconsacrat domnitorului ªtefan cel Mare ºi Sfânt, la comemorarea a 500 ani de lamoarte - iar manifestãrile ºtiinþifice ºi culturale prilejuite de acesta sã fie puse subînaltul dumneavoastrã patronaj.Am fi deosebit de recunoscãtori, domnule Preºedinte, dacã veþi lua înconsiderare aspectele de mai sus,Cu mulþumiri ºi deosebit respectDr. Napoleon Sãvescu,
„Dacia Revival International Society“- New York - Bucuresti
Excelenþã,Domnule Preºedinte,SCRISOARE DESCHISÃ
E.S. domnul Traian Bãsescu,Preºedintele României
 
2
 DACIA 
magazin 
 nr. 24 august  septembrie 2005 
Istoria neºtiutã a românilor 
 Dr. Napoleon Sãvescu
NOI NU SUNTEM URMAªII ROMEINOI NU SUNTEM URMAªII ROMEINOI NU SUNTEM URMAªII ROMEINOI NU SUNTEM URMAªII ROMEINOI NU SUNTEM URMAªII ROMEINOI NU SUNTEM URMAªII ROMEINOI NU SUNTEM URMAªII ROMEINOI NU SUNTEM URMAªII ROMEINOI NU SUNTEM URMAªII ROMEI
 ÎNTOARCEREA ACASÃ
(Continuare din numãrul trecut)La vârsta de 30 de ani Alexandrudecide sã se întoarcã acasã. Astfel îlgãsim în toamna anului 325 î.d.H.undeva lângã Karaci, îndreptându-sespre Babilon, care devenise între timpcentrul lumii sale, centrul imperiuluisãu. Armata ºi-a împãrþit-o în treigrupuri:1. Unul sub conducerea luiCraterus având 3 brigãzi de falangecu peste 10.000 de veterani (care deastã datã se întorceau acasã pentrua fi eliberaþi din armatã); alãturi deaceºtia mai erau 20.000 de soldaþicu 200 de elefanþi care din valeaIndului vor merge în Iranul de azi,trecând prin Bolan Pass (în generalun drum fãrã dificultãþi).2. Nearchus, în fruntea flotilei,va coborî de pe fluviul Indus, înMarea Arabiei mergând pe lângãþãrm, trecând prin strâmtoareaHormuz în Golful Persic pânã laChrax (Alexandria), de asemenea,fãrã sã întâmpine dificultãþi,exceptând faptul cã nu l-a pututîntâlni pe Alexandru la Gwadar!3. În sfârºit el, Alexandru, vaalege un drum foarte ciudat deîntoarcere acasã. El va strãbatedeºertul neospitalier al Makran-uluide-a lungul coastei Mãrii Arabice,undeva între Iranul ºi Pakistanul deazi, având cu el cam 80.000 decavaleriºti.De la Karachi la Bampur sunt peste 1000 de km de þinut arid ºi ostil,lipsit de vegetaþie ºi în special de apã,când ai nevoie de ea. Asta nuînseamnã cã, atunci când naturavrea, apa, ploile nu pot sã aparã; aºas-a întâmplat cu armata lui Alexandrucare în valea Kech-ului va fi izbitã prin surprindere de un astfel defenomen natural, potopuldistrugându-i o parte din armatã,arme, echipament. Ajungând în oazafertilã a Turbat-ului, Alexandru îºi vaodihni armata oferindu-i nu numai apã bunã ºi hranã, dar ºi distracþii. De laTurbat la Pasni sunt cam 140 de km,dar traseul este foarte dificil. AparentAlexandru a vrut sã ajungã la mare pentru a-l întâlni pe Nearchus, cuvasele sale. Norocul însã nu-i maisurâde ca pe vremuri: armata saobositã, chinuitã de boli, nemâncatã,lipsitã de apã, se va transforma într-o hoardã disperatã, târându-se prindeºertul nemilor. Poate cã Alexandrua vrut sã-ºi pedepseascã astfel armatanecredincioasã care refuzase sã-lurmeze dincolo de râul Beas. Ei îºivor continua drumul de-a lungul MãriiArabice, pânã la Bandar-e-Abbas,unde Alexandru îl va întâlni pe Nearchus, întâlnire descrisã deistoricul Arrian ca foarte lacrimogenã.Armata lui Alexandru arsã de soare, bãrboasã, cu plete lungi ºi nespãlate, prost hrãnitã, o întâlneºte pe ceacondusã pe apã de Nearchus,sãnãtoasã, aºa-zis nezgâriatã.Plutarch îi descrie pe ofiþeriimacedoneni (nu greci), ca având oconstituþie solidã, cu apetit nestãpânit pentru beþii, sex ºi violenþã, îmbrãcaþiîn costume elegante, umblând paralizaþi de bãuturã ºi gata de ceartã.El, Alexandru, va ajunge la Persepolis prin luna ianuarie a anului 324 î.d.H.unde, probabil, va regreta faptul cã adistrus oraºul. În februarie va fi înSusa. El îºi va schimba capitalaimperiului la Babilon. Între timp,iubitul sãu prieten, Hefaistion,cãsãtorit ºi el cu o fatã a lui Darius,va muri în condiþii ciudate, dupã unii.Alexandru va forþa aproape pe toþioamenii lui sã se cãsãtoreascã cufemei locale creând astfel o nouã populaþie, un nou popor. Pe cei maiîncãpãþânaþi îi va plãti ºi îi va trimiteacasã, înainte de vreme, ca veterani.Personal, Alexandru o þinea din beþie în beþie, dacã ne luãm dupãfragmentele scrise de secretarul sãu,Eumenes din Cradia, datate dinoctombrie 324 î.d.H.. El, Alexandru,era un exemplu clasic de alcoolic. NiciPlutarch nu-l va ierta ºi-l va descrietot ca pe un alcoolic, acesta explicândcomportamentul sãu din aceastã perioadã: megalomanic, suspicios,maniac, depresiv, abuziv. Dacã-lanalizãm azi din punct de vederemedical, considerând ca adevãratfaptul cã era alcoolic, putem spune:(1) La alcoolici lipsa de vitamina B-1(thiamin) se caracterizeazã printulburãri mentale mergând pânã lastãri confuzionale care se pottransforma într-o stare apaticã,cunoscutã ca encefalopatia Wernicke(care se poate asocia cu un mersspecific, ataxic ºi cu paralizia nervuluicranial 6). A suferit el, Alexandru, deaºa ceva? Tot la alcoolici putem întâlniaºa-zisul sindrom Korsakoff, ocondiþie aºa-zis cronicã de alcoolismcare poate conduce la confuzie ºiconfabulaþie. Afectarea ficatului(hepatita alcoolicã) se manifestã cuvãrsãturi, febrã, gãlbenealã (icter).Tot la alcoolici putem întâlni: dincauza lipsei de fosfat problemecardiace asociate cu obosealamuscularã, ori lipsa de magneziumtetania; ºi sã nu-l uitãm pe cel maicunoscut efect al consumului cronicde alcool delirium tremens:
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...