• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • 2
    CommentGo Back
Download
 
 CAPITOLUL 1INTRODUCERE ÎN PSIHODIAGNOSTIC(public tinta: specialisti în RU) Introducere. Terminologie
Vom prezenta cât mai scurt cu putintacele mai importante aspecte legate determinologia uzitataîn psihodiagnostic. Este adevarat camajoritatea cursurilor simanualelor preferasatrateze aceste aspecte în glosare de termeni, însapentru tintaacestui curs, psihodiagnosticul este de cea mai mare noutate iar experienta ne-a învatat cariscam ca prelegerea sadevinainsipidasi ininteligibilaîn lipsa unui vocabular comun.Psihodiagnosticul este privit ca acea ramurametodologicaa psihologiei care se ocupacu testul, testarea si interpretarea rezultatelor testarii. Un termen des folosit,intersanjabil cu cel de psihodiagnoza, este cel de psihometrie, masurare psihologica. Psihodiagnoza nu este asadar o stiintade-sine-statatoare, însaeste o ramurafascinanta a psiholgiei, cu un crez eminamente aplicat. Psihodiagnoza uziteazatermeni precumcei de test, chestionar, inventar, item, calitativ, cantitativ, proiectiv, structurat,validitate, fidelitate, indice, cotaetc. etc.Testul psihologic este o „proba, [un] instrument de diagnosticare de caracteristicipsihice” (Schiopu, 1997, p. 690). Desi încetatenit ca si concept universal aplicabil diagnosticului facut cu mijloace psihologice, „testul” psihologic nu este oricemasurare, ci din punct de vedere strict terminologic, are arondataconotatia de proba. Un test
masoara
, existaînsasi alte instrumente care nu masoaradirect, ci evalueazaacele concepte care sunt mai eluzive si scapaabordarii metrice. Un test psihologiceste asadar o proba, un test are raspunsuri corecte si gretite, reactii corecte si gresite, iar rezultatul lui este metric. Putem savorbim strict de teste în domenii precuminteligenta (teste de inteligenta), cunostintele (teste de cunostinte), reactii psihofiziologice sau cognitive (teste de memorie, teste de concentrare, teste de atentie,teste de distributivitate a perceptiei etc.).Însanu putem vorbi de teste de personalitate, teste de temperament etc. Acesteinstrumente se numesc indicatoare, inventare sau, simplu, chestionare. Cele mai multeprin principiile testarii se aplicasi la ele, însadiferentele majore sunt doua. La nivel instrumental, ele nu sunt caracterizate de raspunsuri sau reactii corecte sau gresite. Lanivel principial, ele atacavariabile psihologice eluzive, lipsite deseori de consens îndefinire si, oricum, imposibil de masurat strict. Asadar un chestionar de personalitatecolecteazadoar raspunsurile subiectului, faraa face evaluari valorice ale acestora, ci doar agregându-le ulterior pe scale cu semnificatie psihologica.Este importantade asemenea diferentierea des uzitataîntre metoda calitativasi ceacantitativaîn psihodiagnostic. Diferentierea este importanta, caci puterea siaplicabilitatea celor douaabordari este diferita. De principiu, metoda calitativapresupune evaluare si input personal, iar metoda cantitativapresupune un fel sau altul
 
de masurare. Metoda calitativaeste reprezentataîn special de interviu si anamneza.Metoda cantitativainclude practic toate testele care rezultala nivel instrumental înscoruri (expresii metrice), inclusiv pe cele proiective care folosesc scorarea, chiardacanu si masurarea directa. Subliniem cadiferentierea dintre metoda calitativasi cea cantitativanu este si nu poate fi foarte stricta, acestea fiind nu clase logice, ci maidegrabaclase analitice. Asadar, se poate spune despre un instrument proiectiv caeste„mai calitativ” decât un test de inteligentasau decât o probastructurataîn general. Înplus, este important de subliniat cafiecare test, chiar si cele mai metrice, cele maiaxate spre masurare stricta, au o componentacalitativa, prezentaîn faza de explicitare a semnificatiilor psihologice.Diferentierea între abordarea proiectivasi cea structurataeste de asemeneaimportanta. Abordarea structuratase diferentiazaprin aceea caagregarearaspunsurilor individuale pe scoruri se face în mod
obiectiv
, pe când în abordareaproiectiva agregarea se face în mod
subiectiv
. Un test sau inventar de personalitateeste o masurare structurata. Orice raspuns posibil la orice item are o semnificatie statisticaspecifica, este clar pe ce scalapoate puncta si în ce amploare. Experientapsihologului în interpretarea unui test intervine abia ulterior scorarii si acesta nu arenici o influentaîn agregarea scorurilor. Un instrument proiectiv se bazeazachiar peexperienta psihologului în scorare. Exemple clasice sunt testul Rorschach (Inkblot),Testul de Aperceptie Tematica(TAT), Interviul Structurat Rosenman etc.Dorim safamiliarizam de asemenea studentul la acest moment cu unele aspecte ce tinde codul deontologic al testarii si cu accesabilitatea profesionalaa testelor. Aceastadin urmaeste guvernatala nivel international de standardele APA (AsociatiaPsihologilor Americani), care claseazainstrumentele psihologice în trei clase deaccesibilitate profesionala: A, B si C. În principiu, modelul ABC al APA stipuleazacainstrumentele psihometrice nu sunt accesibile decât utilizatorilor calificati.Un test de nivel A poate fi achizitionat de orice entitate, organizatie sau institutie, precum si de orice persoana, indiferent de calificarea ei profesionala. De obicei testelede calificare A, care nu cer o anumitaformare profesionala, sunt destinate uzului înbusiness sau în zona educationala. Testele de clasaA nu sunt de obicei instrumentefoarte puternice ori foarte documentate.Instrumentele de nivel B sunt destinate acelor indivizi care au absolvit studiiuniversitare cu profil psihologic ori asimilate acestora (asistentasociala, psiho-sociologie, psihopedagogie speciala). Aceasta este o concesie facutasituatiei dinRomânia, caci standardul APA stabileste accesibilitatea instrumentelor de tip Bexclusiv pentru absolvirea unui curs de psihometrie la nivel de Master, precum si(conditii cumulate!) trainig specializat sub supervizarea unui psiholog calificat.Majoritatea inventarelor de personalitate sunt clasate B.Instrumentele de clasaC sunt destinate exclusiv indivizilor care au obtinut titluldoctoral în psihologie sau educatie, sau care sunt membri ai unor organizatiiprofesionale care îi calificapentru uzul respectivului test, ori care lucreazasubsupervizarea directaa unui psiholog calificat pentru uzul respectivului test. Testeleclinice (MMPI si Rorschach de exemplu) precum si o parte din testele de abilitati cognitive sunt clasate C, primele datoritaexperientei profesionale necesare, cele din
 
urmamai degrabadatoritafinetei deontologice necesare în întelegerea si comunicarearezultatelor.Este important de remarcat caexistao multitudine de factori care sunt luati înconsiderare în judecarea nivelului de calificare al unei persoane, pe lângaformarea saprofesionala. Se consideracalitatea de membru în organizatii profesionale cuactivitate în zona psihologiei sau consilierii, calitatea de angajat al unei institutiiactivaîn aceste zone, experienta generalaîn testare si în psihometrie, precum si utilizarea intentionataa testului. Studentii, precum si celelalte persoane care nu au calificarea necesara, trebuie saprimeascagirul supervizor al unui psiholog calificat,care va avea întreaga responsabilitate pentru utilizarea testelor.
 Datoritaobiectivului concret al prelegerilor care urmeazanu dorim saintram îndetalii teoretice suplimentare la acest moment. Cititorul interesat este îndrumat sprevolumul profesorului Aurel Stan, Testul Psihologic (2002, Polirom, Iasi) ori sprevolumul Monicai Albu, Construirea si utilizarea testelor psihologice (1998, Clusium).
Punctajul cursului
1. Principii. Validitate, fidelitate. Metodele cantitative si cele calitative. Interviul
Aceastasectiune a cursului va tratat douadin problemele fundamentale ale testarii, importante pentruspecialistul în resurse umane. Ele guverneazaalegerea testelor folosite si ajutaspecialistul în RU saaleagainstrumente de calitate adecvata, sacunoascasau saevalueze corect limitele instrumentelorfolosite si în general sadetecteze impostura si diletantismul ofertantilor de instrumente psihometrice. De asemenea ne vom concentra în aceastasectiune asupra diferentei dintre metodele cantitative si calitative. Dat fiind cametodele cantitative vor fi discutate practic pe parcursul întregului curs, vomdedica o sectiune specialala acest moment interviului, ca metodacalitativaîn RU.
2. Psihodiagnostic de personalitate
Aceastasectiune va trata în detaliu psihodiagnosticul de personalitate, concentrându-se pe cele trei maricategorii de inventare de personalitate: abordarea trasaturilor, abordarea tipologiilor si abordareafactoriala. La fiecare din aceste sectiuni va fi discutat cel mai cunoscut si cel mai puternic chestionar reprezentativ ori cea mai marcantateorie. Abordarea trasaturilor va fi exemplificatacu ajutorul CPI(California Psychological Inventory), abordarea tipologiilor cu ajutorul MBTI (Myers-Briggs TypeIndicator), iar abordarea factorialacu ajutorul teoriei Big Five. Obiectivul acestei sectiuni nu este doaracela de a familiariza ci de asemenea de a deprinde specialistul de RU cu uzul acestor teste, caci elesunt clasate B si sunt în consecintausor accesibile prin training specializat.
3. Psihodiagnostic de aptitudini
Psihodiagnosticul aptitudinilor se diferentiazasemnificativ între
hard skills
si
soft skills
. Prin primelesunt întelese aptitudinile cognitive si cele psihofiziologice, care sunt eminamente
masurate
prin testelepsihologice. Ceea ce generic se numeste
soft skill
este mai des o tintapentru specialistul în RU si celedouacele mai des tintite aptitudini sunt cele de comunicare si cele de leadership. Discutiile istorice si paradigmatice referitoare la masurarea aptitudinilor sunt foarte stufoase, în plus majoritatea probelorserioase sunt clasate C, motiv pentru care aceastasectiune va fi tratatamai degrabaîn trecere.
 
4. Psihodiagnostic organizational
La nivel organizational specialistul de RU tinteste deseori masurarea unor constructe si variabile de naturapsihologicadar care au realitate si în afara individului. Vom trata din acest punct de vedere atâtnivelul global, organizational (cu exemplificari privind psihodiagnosticul culturii, climatului saucomportamentului civic), cât si nivelul individual (cu exemplificari în zona stressului ocupational, a satisfactiei muncii etc.).
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
01 / 25 / 2010This doucment made it onto the Rising List!
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...