• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
 
ISSN 2100-0069
Revista Vox Philosophiae
Recenzie: Nietzsche şi filosofia interpretării 
 
Ioana Baciu
George Bondor,
Dansul măştilor. Nietzsche şi filozofia interpretării 
, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2008, 340 p.ISBN: 978-973-50-1879-5, ISBN-10: 978-973-50-1879-5
1
 
Revista Vox Philosophiae
http://revista.filozofie.eu/
ISSN 2100-0069
 
Miza analizei pe care domnul Bondor o face asupra gândirii nietzscheene astedesluşirea modului în care Nietzsche aplică acea „filozofie a interpretării”. Din concluziacărţii recenzate, aflăm că acest tip de filozofie este „critica însăşi, cu rezultatul ei cu tot”(p. 307). Astfel, titlul „Dansul măştilor” folosit de domnul Bondor s-ar referi la acel jocal interpretărilor. Totul participă la devenirea lucrurilor, ca într-un dans, însă se impunedevoalarea iluziilor, aparenţelor, a măştilor O altă precizare demnă de menţionat, deasemenea prezentă în „Concluzie”, e aceea că, pentru Nietzsche, interpretările suntmăşti, aparenţe, în momentul în care se prezintă drept adevăruri.Oricât de mult ne-am dori să identificăm, să interpretăm ceea ce un autor ar dorisă exprime, trebuie să ţinem cont de faptul că sub o mască a sa, pe care bucuroşi odevoalăm, se ascunde o alta. Şi aşa, la infinit, măştile se prind într-un dans al lor, condusba de-o mască, ba de alta. Aşa cum ne prezintă şi domnul Bondor, Nietzsche afirmă căîn cultură nu se poate observa altceva decât derularea unui cortegiu de măşti. Acestemăşti sunt reprezentate de figurile puse în mişcare de filozofie, precum eul, conştiinţa,spiritul, substanţa, lucrul în sine. Acestea, alături de metafizică, morală, religie, sunt măştice ascund alte măşti (p. 22). Astfel, sintagma „dansul ştilor” reprezintă o metogenealogică, aceadestrucţie a culturii şi filosofiei, ce pune în lumină felul în care „măştile” se nasc, suntasumate, sunt puse şi scoase fără încetare, înfloresc şi decad (pp.22-23).În „Introducere”, domnul Bondor prezintă conceptele sistematizate în a sa carte;astfel(pp. 26-27):1.În primul capitol: forţă şi voinţă de putere;2.În al doilea capitol: conceptul de interpretare ca fenomen universal;3.În al treilea capitol: interpretarea genealogică;4.În al patrulea capitol: nihilismul;
2
 
Revista Vox Philosophiae
http://revista.filozofie.eu/
ISSN 2100-0069
5.În al cincilea capitol: metafizica.Capitolul I, „De la forţă la voinţa de putere” prezintă concepte precum forţa şi voinţa de putere. Forţa ar fi neidentificabilă ca atare, fiind de neobservat în sine, noiobservând doar efectele , „traducerile” ei. Forţa ar fi un element al omului ce ar duce lafenomene morale, culturale, sociale, religioase şi politice. Forţele se constituie în centrede forţă, formând fiecare obiect. Forţele se intersectează întâmplător unele cu altele,punctele lor de intersecţie fiind „asemenea unor configuraţii cu stabilitate provizorie,aflate în permanentă schimbare”(p.35).În acelaşi capitol aflăm că forţele sunt ţinute laolaltă de acea „lume interioară”,acea „voinţă de putere” (p.36). Astfel, voinţa de putere este inerentă forţei, fiind„elementul genealogic al forţei, deopotrivă diferenţial şi genetic”. Tot în primul capitol,domnul Bondor vorbeşte despre voinţa de putere şi sferele realului (p.53), dar şi despresplendoarea calităţilor: valoare şi evaluare (p. 61).În al doilea capitol al cărţii recenzate, întâlnim conceptul de interpretare cafenomen universal. Aici, ni se vorbeşte despre interpretare ca desemnând actul ca atare al voinţei de putere (p. 77). O definiţie ar fi: „semnifică procesul creator care dă seama atâtde constituţia ei internă, t şi de acţiunile prin care ea se exprimă” (ibidem).Interpretarea ar mai fi şi „ideea prezenţei universale a voinţei de putere sau, mai corectspus, a voinţelor de putere, întotdeauna plurale” (p. 79). O interesantă distincţie întreinterpretare, percepţie şi perspectivă se regăseşte în cadrul subcapitolului: „Condiţialumii anorganice. Piatra ca interpretare”. Astfel (p.93):1.Interpretarea: Numeşte actul cel mai general al raportării voinţei deputere la lume”.2.Percepţia. Desemnează interpretarea din care absenteamedierea.3.Perspectiva. „Se referă la interpretarea «mincinoasă», cea în care intervinabuziv mediatori de tot felul”.O concluzie a acestui capitol este formulată de domnul Bondor astfel:„Modul în care introducem în lucruri sensuri şi valori se află în dependenţă de
3
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...