1
CAPITOLUL ÎNTÂI
Înflorirea con
ş
tiin
ţ
ei umane
Evocare
Planeta P
ă
mânt, în urm
ă
cu 114 milioane de ani, într-o diminea
ţă
oarecare, imediat dup
ă
r
ă
s
ă
rit: prima floare se deschidea c
ă
tre soare. Anterior acestui eveniment spectaculos care vestea otransformare în evolu
ţ
ia vie
ţ
ii plantelor, planeta era deja de milioane de ani acoperit
ă
de vegeta
ţ
ie.Probabil c
ă
prima floare n-a supravie
ţ
uit prea mult, iar apari
ţ
ia florilor a r
ă
mas un fenomen r
ă
zle
ţ
dincauza condi
ţ
iilor de bun
ă
seam
ă
nefavorabile înc
ă
r
ă
spândirii sale. Pân
ă
într-o zi când a fost atins un prag critic, dup
ă
care pe toat
ă
întinderea planetei trebuie s
ă
fi urmat o explozie de culoare
ş
i parfum — pe care o eventual
ă
con
ş
tiin
ţă
-martor ar fi perceput-o, desigur, dac
ă
ar fi fost prezent
ă
.Mult mai târziu, aceste fiin
ţ
e delicate
ş
i parfumate pe care noi le numim flori aveau s
ă
joace unrol esen
ţ
ial în evolu
ţ
ia con
ş
tiin
ţ
ei altor specii. Oamenii au fost din ce în ce mai atra
ş
i
ş
i fascina
ţ
i deele. Pe m
ă
sur
ă
ce con
ş
tiin
ţ
a oamenilor s-a dezvoltat, florile au fost probabil primul lucru lipsit deun scop utilitar, adic
ă
de orice leg
ă
tur
ă
cu supravie
ţ
uirea, pe care l-au pre
ţ
uit. Au fost surs
ă
deinspira
ţ
ie pentru nenum
ă
ra
ţ
i arti
ş
ti, poe
ţ
i
ş
i mistici. Isus ne spune s
ă
contempl
ă
m florile si s
ă
înv
ăţă
m de la ele cum s
ă
tr
ă
im. Despre Buddha se spune c
ă
ar fi sus
ţ
inut odat
ă
o „predic
ă
t
ă
cut
ă
”, întimpul c
ă
reia a
ţ
inut în mân
ă
o floare
ş
i nu a f
ă
cut altceva decât s-o priveasc
ă
. Dup
ă
un timp, unuldintre cei de fa
ţă
, un c
ă
lug
ă
r pe nume Mahakasyapa, a zâmbit. Se spune c
ă
acesta ar fi fost singurulcare în
ţ
elesese predica. Legenda spune c
ă
acel zâmbet (echivalent cu trezirea spiritual
ă
) a fost transmisde la un maestru la altul timp de dou
ă
zeci
ş
i opt de genera
ţ
ii succesiv, dând na
ş
tere, mult mai târziu,zenului.Privind frumuse
ţ
ea unei flori, oamenii pot avea momente — oricât de efemere — decon
ş
tientizare a frumosului ca parte esen
ţ
ial
ă
a fiin
ţ
ei lor celei mai l
ă
untrice, a adev
ă
ratei lor naturi.Prima revela
ţ
ie a frumuse
ţ
ii a constituit unul dintre cele mai semnificative evenimente din evolu
ţ
iacon
ş
tiin
ţ
ei umane. Sentimentul bucuriei
ş
i cel al iubirii sunt intrinsec legate de aceast
ă
revela
ţ
ie.F
ă
r
ă
ca noi s
ă
ne d
ă
m foarte bine seama de acest lucru, florile au devenit pentru noi expresiamaterial
ă
a ceea ce este în noi în
ş
ine mai elevat, mai sacru
ş
i, în ultim
ă
instan
ţă
, lipsit de form
ă
.Efemere, eterice
ş
i mai delicate decât plantele din care au ap
ă
rut, florile au devenit un fel demesageri ai unui alt t
ă
râm, un fel de punte între lumea formelor fizice
ş
i cea f
ă
r
ă
de form
ă
. Nunumai c
ă
aveau un parfum delicat care pl
ă
cea oamenilor, ci aduceau totodat
ă
ş
i mireasma t
ă
râmuluispiritual. Folosind cuvântul „iluminare” într-un sens mult mai larg decât este acceptat în modconven
ţ
ional, am putea privi florile drept întruchiparea ilumin
ă
rii plantelor.
ulţumim editurii Curtea Veche pentru traducerea acestei cărţi.
Pentru a comanda originalul accesaţi: www.curteaveche.ro
Leave a Comment