_Cuvant_la_Sfanta_Iuliana

Embed Doc
Copy Link
Readcast
Collections

CommentGo Back

Download

1

Sfânta Iuliana cea milostiv:Soie i mam sfânt

ÅFericii cei milostivi c aceia se vor miluiµ

Matei 5,7

Å - i ce este inima milostiv? i a zis:- O inim care arde pentru întreaga zidire, pentru oameni,pentru psri, pentru dobitoace, pentru draci i pentruorice fptur. i când îi aduce aminte de ele, sau când levede pe ele, lacrimi izvorsc din ochii celui milostiv. Dinmila cea mult i mare, care-i stpânete inima i dinsuferina cea mult, inima omului se mânie i nu poaterbda, sau auzi, sau vedea c vreo fptur este pgubit saumâhnit. i din pricina aceasta, el înal rugciune culacrimi i pentru dobitoace i pentru vrjmaii adevruluii pentru cei ce-l necjesc în tot ceasul, asemenea i pentrufpturile cele târâtoare se roag el, din mare i nemsuratmil a lui, care curge din inima sa, dup asemnarea luiDumnezeu. El se roag s fie pzit toat firea i iertatµ

1

.

Cum a trit oare sfânta Iuliana i a ajuns s fie atât de bineplcutlui Dumnezeu încât Maica Domnului i sfinii au vizitat-o, demonii aurzboit-o în chip vzut i moatele ei au ajuns fctoare de minuni? Cuma reuit o femeie fr carte s ajung la o asemenea desvârire, încât scunoasc pe Dumnezeu i Împria Sa, lucru pentru care milioane deoameni se strduiesc de mii de ani i muli nu reuesc? Despre aceste

1

Sfântul I

SAAC

S

IRUL

, ÄCuvântul LXXXI´ în ÄCuvinte despre sfintele nevoine´,

Filocalia vol. X

, trad. dePr. D. Stniloae, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1981, p. 393.

2

întrebri fundamentale vom încerca s vorbim în cele ce urmeazcercetând pas cu pas viaa Sfintei Iuliana.ÅDoamne miluiete! Doamne miluiete! Doamne miluiete!µ, nerugm mereu la dumnezeietile slujbe. Iar Domnul zice: Å

j

udecata este fr mil pentru cel care n-a fcut mil

µ (

Iacov

2, 13). De aceea, i noi,dac vrem s aflm mil la Judecata cea înfricotoare a lui Dumnezeuse cuvine s cercetm vieile sfinilor ce sunt nite oameni Årecomandaiµde însui Domnul ca pilde de vieuire în aceast scurt cltorie de pepmânt. Se cuvine s lum aminte la viaa lor pentru a înva i noi cumau îneles ei, povuii de Sfântul Duh, s împlineasc poruncileMântuitorului nostru Iisus Hristos.La moatele sfintei Iuliana (pe numele ei întreg: YulianyaUstinovna Osorina) curând dup adormirea ei, oamenii au început s seroage iar

Viaa

Sfintei, canonizat de Biserica Ortodox Rus în 1614, aînceput s fie inclus în coleciile de viei ale fctorilor de minuni dinMuromului.Viaa Sfintei ne st înainte ca o vistierie plin de toate buntile.Din ea se pot îmbogi i tinerii i btrânii, i prinii i copiii, i femeilei brbaii, i soii i soiile, i mirenii i monahii, cci fiecare va gsi câteo podoab cu care-i va putea împodobi viaa.Înc dinainte de naterea ei putem s ne bucurm de o învturce ne-o arat Domnul. Cci un asemenea rod binecuvântat nu a ieit deoriunde, ci precum Maica Domnului a fost rodul unor prini sfini, aai Sfânta Iuliana a fost o sfânt odrslit din prini cretini iubitori deDumnezeu i de aproapele. i, dei nu a avut totui nici un stare sfântla care s uceniceasc, precum se întâmpl în multe viei de sfini, aavut pe prinii si binecredincioi i apoi pe bunica sa, care au crescut-o în toat evlavia i frica lui Dumnezeu. i, mai ales, a avut dreptcluzitor în toat viaa ei pe marele Sfânt Nicolae, fctorul de minunii grabnic-ajuttorul nostru al tuturor. Deci s nu dezndjduiasc nicimirenii c nu mai sunt duhovnici îmbuntii i nici clugrii c nu maisunt starei sfini, cci iat cum în mijlocul lumii i al necazurilor i frnici o carte aproape, Sfânta Iuliana a atins aa culmi ale sfineniei încâtDumnezeu a învrednicit trupul ei ca, dup adormire, s izvorasc mirbine-mirositor. Aadar, s credem cu trie c Domnul are grij de cei cevor s fac voia Sa i le povuiete viaa aa încât s afle un colior derai.Deci vedem cum prinii ei sunt pild i ndejde pentru priniizilelor noastre. Erau ei înii foarte credincioi i plini de fapte bune idei erau foarte bogai, fcând parte din boierimea curii imperiale, eraumilostivi ctre sraci. i vedem c datorit vieii lor virtuoase i SfântaIuliana a avut de unde s ia pild de via cretineasc aa încât adevenit ea însi sfânt. Cci se tie i din învturile Sfinilor Prinimai vechi sau mai noi c, pentru însuirea vieii cretine de ctre copii,cel mai bun mijloc este însi pilda prinilor.

3

Înc de când era o copil sfânta deprinsese buna cuviin,smerenia i ascultarea de cei mai mari. i ochii Domnului erau asupra eicci nu a fost mincinos Dumnezeu când ne-a promis zicând: Å

C

tre cine caut ochiul meu dac nu spre cel smerit care tremur la cuvântul Meu?

µ(Isaia 66, 2). Vedem cum sfânta asculta de mtua sa cu toatsupunerea. Crede cineva c aceasta este o virtute mic? Iat c în zilelenoastre aceast sfânt virtute atât de bineplcut lui Dumnezeu iîmplinit de însui Domnul Iisus Hristos care ÅS-a fcut asculttor pânla moarteµ Tatlui ceresc, este întâlnit foarte rar. Înc de acum o sutde ani Sfântul Ioan de Kronstadt spunea: ÅÎn împria dracilor esterânduial i supunere a unora dintre duhurile rele fa de altele - a celoraflate mai sus, a celor mai slabe fa de cele mai puternice; iar în statulcretin a pierit orice supunere, orice autoritate: copiii nu recunoscautoritatea prinilor, supuii ² autoritatea educatorilor, studenii nurecunosc autoritatea profesorilor i rectorilor; toi au luat în propriilemâini baghete de dirijor i

toi au început s comande în loc s se supun i s învee linitii i fr pretenii

, cum era înainte. De aici iese cevaciudat, aiurit. Cluzirea duhovniceasc, sfinita autoritate a Bisericiisunt clcate în picioare, slujbele nu sunt bgate în seam, propovduireaeste neputincioas, moralitatea cretineasc decade din ce în ce maimult, anarhia crete ²

pân i bieeii i fetiele fac ce poftesc

µ

2

. Iat de cesfânta virtute a ascultrii despre care se vorbete atât de mult în BisericaOrtodox a fost practicat cu mult sârg i de Sfânta Iuliana. Ierarhia, fiecea din Biseric, cea a conducerii statului, a colilor, a familiei sau avârstei, este un principiu dumnezeiesc ce a fost lsat de Dumnezeu pepmânt pentru buna rânduial a lumii i pentru ca fiecare s-isporeasc darul care i-a fost dat de Domnul Åcci nu toi pot fi cap i nutoi picioareµ. Ierarhie este în însi Sfânta Treime prin faptul c Unulsingur este izvorul fiinei dumnezeieti: Tatl. Deci, aa cum este înSfânta Treime, unde exist un singur izvor al fiinei dar Persoanele suntperfect egale în cinste, aa trebuie s se vad pe sine atât conductoriicât i supuii: ca egali dar cu daruri diferite. Învtura despre ascultareeste învtura despre smerenie fr de care nimeni nu se poate mântui.De aceea Sfânta Iuliana ne este pild nou tuturor prin buna ei cuviincretineasc, ea care s-a supus în toat viaa sa: întâi prinilor, bunicii,mtuii, apoi soului, printelui duhovnic i mai presus de toate s-asupus lui Dumnezeu (primind fr cârtire mulimea nenumrat denecazuri din viaa ei) de unde i-a luat izvorul smereniei.Înc mic fiind cu vârsta, mintea îi era de btrân, cci deja seînvase s rabde cu smerenie ocrile. Cci de multe ori veriorii ei imtua o ocrau pentru viaa sa cuviincioas i plin de osteneli pentrudragostea de Dumnezeu. O alt virtute folositoare este aceea c nu selsa influenat de ce ziceau oamenii, chiar rudele i nici nu se ruina de

2

Despre

tulbu

rr

il

e

lumii d

e

a

s

t

z

i

, trad. de Adrian i Xenia Tnsescu-Vlas, Ed. Sofia, Bucureti,

2004

, p.159.

of 00

Leave a Comment