• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
 
INTRODUCERE
1. Sistemul de protec
ţ
ie a drepturilor 
ş
i libert
ăţ
ilor fundamentale introdus de Conven
ţ
iaeuropean
ă
a drepturilor omului („conven
ţ
ia”) se întemeiaz
ă
pe principiul subsidiarit
ăţ
ii. Este, în primul rând, de competen
ţ
a statelor p
ă
r 
ţ
i la conven
ţ
ie s
ă
garanteze aplicarea acesteia, iar CurteaEuropean
ă
a Drepturilor Omului („Curtea”) nu trebuie s
ă
intervin
ă
decât atunci când statele nu
ş
i-aurespectat obliga
ţ
iile.Controlul exercitat la Strasbourg este activat, în principal, prin intermediul cererilor individuale, cu care Curtea poate fi sesizat
ă
de c
ă
tre orice persoan
ă
, fizic
ă
sau juridic
ă
, aflat
ă
sub jurisdic
ţ
ia statelor p
ă
r 
ţ
i la conven
ţ
ie. În consecin
ţă
, categoria poten
ţ
ialilor reclaman
ţ
i este imens
ă
: pe lâng
ă
cele opt sute de milioane de locuitori ai Europei Mari
ş
i cet
ăţ
enii din
ţă
ri ter 
ţ
e care î
ş
i aure
ş
edin
ţ
a sau tranziteaz
ă
pe teritoriul acesteia, trebuie s
ă
avem în vedere milioane de asocia
ţ
ii, defunda
ţ
ii, de partide politice, de întreprinderi etc. Nu trebuie uitate persoanele care, în urma unor acteextrateritoriale ale statelor p
ă
r 
ţ
i la conven
ţ
ie, s
ă
vâr 
ş
ite în afara teritoriilor lor respective, intr 
ă
sub jurisdic
ţ
ia lor.De mai mul
ţ
i ani
ş
i ca urmare a unor factori diver 
ş
i, Curtea este cople
ş
it
ă
de num
ă
rul decereri individuale (la 31 august 2010 erau pendinte peste 130 000). Or, majoritatea acestor cereri(peste 95%) sunt respinse, f 
ă
r 
ă
s
ă
fie examinate pe fond, pentru c
ă
nu au îndeplinit unul dincriteriile de admisibilitate prev
ă
zute de conven
ţ
ie. Aceast
ă
situa
ţ
ie genereaz
ă
o dubl
ă
frustrare. Pede o parte, având obliga
ţ
ia de a r 
ă
spunde fiec
ă
rei cereri, Curtea nu are posibilitatea de a seconcentra, în termene rezonabile, pe cauzele care necesit
ă
o examinare pe fond, iar acest lucru nuare utilitate real
ă
pentru justi
ţ
iabili. Pe de alt
ă
parte, ac
ţ
iunile a zeci de mii de reclaman
ţ
i suntrespinse f 
ă
r 
ă
drept de apel, deseori dup
ă
ani de a
ş
teptare.2. Statele p
ă
r 
ţ
i la conven
ţ
ie, precum
ş
i Curtea
ş
i grefa acesteia nu au încetat niciodat
ă
s
ă
 reflecteze asupra adopt
ă
rii unor m
ă
suri pentru a încerca s
ă
fac
ă
fa
ţă
acestei probleme
ş
i s
ă
garantezeo administrare eficient
ă
a justi
ţ
iei. Printre m
ă
surile cele mai vizibile se num
ă
r 
ă
adoptareaProtocolului nr. 14 la conven
ţ
ie care prevede, printre altele, posibilitatea ca cererile v
ă
ditinadmisibile s
ă
fie pe viitor examinate de un judec
ă
tor unic, asistat de raportori extrajudiciari,
ş
i nu,ca în prezent, de un comitet format din trei judec
ă
tori. Acest instrument, intrat în vigoare la1 iunie 2010, introduce, de asemenea, un nou criteriu de admisibilitate legat de gravitatea prejudiciului suferit de un reclamant. Criteriul are drept obiectiv s
ă
descurajeze introducerea unor cereri de c
ă
tre persoane care au suferit un prejudiciu nesemnificativ.La 19 februarie 2010, reprezentan
ţ
ii celor patruzeci
ş
i
ş
apte de state membre ale ConsiliuluiEuropei, toate având obliga
ţ
ii în temeiul conven
ţ
iei, s-au reunit la Interlaken, în Elve
ţ
ia, pentru adiscuta despre viitorul Cur 
ţ
ii, în special despre blocajul datorat afluxului mare de cereriinadmisibile. Într-o declara
ţ
ie solemn
ă
, ace
ş
tia au reafirmat rolul central al Cur 
ţ
ii în sistemuleuropean de protec
ţ
ie a drepturilor 
ş
i libert
ăţ
ilor fundamentale
ş
i s-au angajat s
ă
îi consolidezeeficacitatea, p
ă
strând în acela
ş
i timp principiul cererii individuale.3. Ideea de a pune la dispozi
ţ
ia poten
ţ
ialilor reclaman
ţ
i informa
ţ
ii obiective
ş
i completereferitoare la procedura de depunere a cererilor 
ş
i la criteriile de admisibilitate este men
ţ
ionat
ă
înmod explicit la punctul C-6 literele (a)
ş
i (b) din Declara
ţ
ia de la Interlaken. Ghidul practic referitor la condi
ţ
iile de admisibilitate a cererilor individuale trebuie considerat în acela
ş
i context. A fostconceput pentru a permite o lectur 
ă
mai clar 
ă
 
ş
i mai detaliat
ă
a condi
ţ
iilor de admisibilitate cuscopul, pe de o parte, de a limita, pe cât posibil, num
ă
rul de cereri care nu au nicio perspectiv
ă
definalizare printr-o hot
ă
râre pe fond
ş
i, pe de alt
ă
parte, de a se asigura c
ă
trec testul privindadmisibilitatea cererile a c
ă
ror examinare pe fond este justificat
ă
. În prezent, în cazul majorit
ăţ
iicauzelor care trec acest test, admisibilitatea
ş
i fondul sunt examinate împreun
ă
, ceea ce simplific
ă
 
ş
iaccelereaz
ă
procedura.Este vorba de un document dens, destinat în principal practicienilor dreptului, în specialavoca
ţ
ilor care au voca
ţ
ia s
ă
reprezinte reclaman
ţ
ii în fa
ţ
a Cur 
ţ
ii. Un al doilea document, mai
 
 
accesibil
ş
i redactat în termeni mai pu
ţ
in tehnici, va servi drept instrument pedagogic pentru un public mai larg
ş
i mai pu
ţ
in informat.Toate criteriile de admisibilitate prev
ă
zute la art. 34 (Cereri individuale)
ş
i la art. 35(Condi
ţ
ii de admisibilitate) din conven
ţ
ie au fost examinate în lumina jurispruden
ţ
ei Cur 
ţ
ii. În modevident, anumite no
ţ
iuni, precum termenul de
ş
ase luni
ş
i, într-o m
ă
sur 
ă
mai mic
ă
, epuizarea c
ă
ilor de recurs interne, sunt mai u
ş
or de definit decât altele, precum
„lipsa v
ă 
dit 
ă 
de fundament”
, care poate fi precizat
ă
aproape
ad infinitum
, sau competen
ţ
a Cur 
ţ
ii
ratione materiae
ori
ratione personae
. În afar 
ă
de aceasta, anumite articole sunt mult mai des invocate decât altele de c
ă
trereclaman
ţ
i, iar unele state nu au ratificat toate protocoalele adi
ţ
ionale la conven
ţ
ie, în timp ce altele
ş
i-au exprimat rezerve cu privire la sfera de aplicare a anumitor dispozi
ţ
ii. Rarele cazuri de cereriinterstatale nu au fost luate în considerare, deoarece acest tip de cerere trebuie abordat în moddiferit. Cu privire la noul criteriu de admisibilitate,
ţ
inând seama de faptul c
ă
Protocolul nr. 14 nu aintrat în vigoare decât foarte recent, este înc
ă
prea devreme pentru a prezenta un cadru precis al jurispruden
ţ
ei Cur 
ţ
ii în acest domeniu. Prin urmare, acest ghid nu are preten
ţ
ia de a fi exhaustiv
ş
ise concentreaz
ă
pe ipotezele cele mai frecvente.4. Ghidul a fost elaborat de Jurisconsultul Cur 
ţ
ii
ş
i nu oblig
ă
în niciun caz Curtea îninterpretarea criteriilor de admisibilitate. Va fi actualizat în mod periodic. Redactat în limbilefrancez
ă
 
ş
i englez
ă
, ghidul va fi tradus
ş
i într-o serie de alte limbi, cu prioritate în limbile oficialeale statelor împotriva c
ă
rora sunt îndreptate cele mai multe cereri.5. Dup
ă
definirea no
ţ
iunilor de „recurs individual”
ş
i „calitatea de victim
ă
”, ghidul va privimotivele de inadmisibilitate (I), cele ce
ţ
in de competen
ţ
a Cur 
ţ
ii (II)
ş
i la motivele referitoare lafondul cauzelor (III).
A. Cererea individual
ă
 
 Art. 34. Cereri individuale
 
Curtea poate fi sesizat 
ă 
 , printr-o cerere, de orice persoan
ă 
fizic
ă 
 , organiza
 ţ 
ieneguvernamental 
ă 
sau grup de particulari care se pretind victime ale unei înc
ă 
lc
ă 
ri de c
ă 
tre unadin înaltele p
ă 
r 
 ţ 
i contractante a drepturilor recunoscute în conven
 ţ 
ie sau în protocoalele sale.
 
 Înaltele p
ă 
r 
 ţ 
i contractante se angajeaz
ă 
s
ă 
nu împiedice prin nicio m
ă 
 sur 
ă 
exerci
 ţ 
iul eficace al acestui drept.
 
1. Obiectul normei
6. Art. 34, care garanteaz
ă
dreptul de a depune o cerere individual
ă
, confer 
ă
particularilor unveritabil drept de ac
ţ
iune la nivel interna
ţ
ional. De asemenea, acesta reprezint
ă
unul dintre piloniifundamentali ai eficacit
ăţ
ii sistemului conven
ţ
iei
ş
i face parte din „componentele de baz
ă
alemecanismului” de ap
ă
rare a drepturilor omului [
 Loizidou împotriva Turciei
(excep
ţ
ii preliminare), pct. 70;
Mamatkulov
 ş
i Askarov împotriva Turciei
(GC), pct. 100
ş
i 122].7. În calitate de instrument viu, conven
ţ
ia trebuie s
ă
fie interpretat
ă
având în vederecondi
ţ
iile de via
ţă
actuale; aceast
ă
jurispruden
ţă
constant
ă
se aplic
ă
, de asemenea, în cazuldispozi
ţ
iilor procedurale, precum art. 34 [
 Loizidou împotriva Turciei
(excep
ţ
ii preliminare), pct. 71].
2. Calitatea cererii
8.
Sfera de aplicare
: Orice persoan
ă
particular 
ă
poate invoca protec
ţ
ia conven
ţ
iei împotrivaunui stat parte atunci când pretinsa înc
ă
lcare a avut loc în cadrul jurisdic
ţ
iei statului respectiv, înconformitate cu art. 1 din conven
ţ
ie (
Van der Tang împotriva Spaniei
, pct. 53). Victima nu are
 
 
obliga
ţ
ia de a preciza articolul din conven
ţ
ie care a fost înc
ă
lcat (
Guzzardi împotriva Italiei
, pct. 61).9.
Titulari
: Orice persoan
ă
fizic
ă
sau juridic
ă
î
ş
i poate exercita dreptul de recurs individual,indiferent de cet
ăţ
enie, loc de re
ş
edin
ţă
, stare civil
ă
, situa
ţ
ie sau capacitate juridic
ă
[pentru mam
ă
 dec
ă
zut
ă
din drepturile p
ă
rinte
ş
ti, a se vedea
Scozzari
 ş
i Giunta împotriva Italiei
(GC), pct. 138; pentru minor, a se vedea
 A. împotriva Regatului Unit 
; pentru incapabil f 
ă
r 
ă
acordul tutorelui, a sevedea
 Zehentner împotriva Austriei
, pct. 39
ş
i urm.].Orice organiza
ţ
ie neguvernamental
ă
, în sens larg,
ş
i anume cu excep
ţ
ia organiza
ţ
iilor care auatribu
ţ
ii de putere public
ă
, î
ş
i poate exercita dreptul de recurs. În ceea ce prive
ş
te persoanele juridice de drept public care nu exercit
ă
atribute de putere public
ă
, a se vedea
Sfintele m
ă 
n
ă 
 stiriîmpotriva Greciei
, pct. 49,
ş
i
 Radio France
 ş
i al 
 ţ 
ii împotriva Fran
 ţ 
ei
(dec.), pct. 24-26,
ş
i pentrucele care sunt independente de stat din punct de vedere juridic
ş
i financiar,
Compania maritim
ă 
a Republicii Islamice Iran împotriva Turciei
, pct. 80-81, sau
Unédic împotriva Fran
 ţ 
ei
, pct. 48-59.În schimb, o localitate [
 Ayuntamiento de Mula împotriva Spaniei
(dec.)] sau o parte a uneilocalit
ăţ
i care particip
ă
la exercitarea puterii publice [
Section de commune d'Antilly împotriva Fran
 ţ 
ei
(dec.)] nu are calitatea de a introduce o cerere întemeiat
ă
pe art. 34.Orice grup de particulari: este vorba de o asocia
ţ
ie informal
ă
, de obicei temporar 
ă
, format
ă
 din mai multe persoane („
cauza lingvistic
ă 
belgian
ă 
”).10. Art. 34 nu permite plângerile
in abstracto
cu privire la înc
ă
lcarea conven
ţ
iei.Reclaman
ţ
ii nu se pot plânge de o dispozi
ţ
ie a dreptului intern doar pentru c
ă
aceasta pare s
ă
încalceconven
ţ
ia (
Monnat împotriva Elve
 ţ 
iei
, pct. 31-32), iar Conven
ţ
ia nu recunoa
ş
te
actio popularis
 [
 Klass
 ş
i al 
 ţ 
ii împotriva Germaniei
, pct. 33;
 Partidul Muncitoresc Georgian împotriva Georgiei
∗ 
 (dec);
 Burden împotriva Regatului Unit 
(GC), pct. 33].11.
Cererea introdus
ă
prin intermediul unui reprezentant:
În cazul în care reclamantulalege mai degrab
ă
s
ă
fie reprezentat decât s
ă
introduc
ă
singur cererea, art. 45 § 3 din regulamentulCur 
ţ
ii impune ca acesta s
ă
prezinte o procur 
ă
semnat
ă
în mod corespunz
ă
tor. Este esen
ţ
ial careprezentantul s
ă
demonstreze c
ă
a primit instruc
ţ
iuni specifice
ş
i explicite din partea persoanei carese pretinde victim
ă
în sensul art. 34, în numele c
ă
reia pretinde c
ă
ac
ţ
ioneaz
ă
în fa
ţ
a Cur 
ţ
ii [
 Post împotriva
Ţă 
rilor de Jos
(dec.)]. Cu privire la validitatea unei împuterniciri, a se vedea
 Alievîmpotriva Georgiei
, pct. 44-49. Cu privire la autenticitatea unei cereri, a se vedea
Velikovaîmpotriva Bulgariei
, pct. 48-52.12.
Abuzul de drept:
în ceea ce prive
ş
te
comportamentul unui reclamant
contrar 
voca
ţ
ieidreptului de recurs
, a se vedea no
ţ
iunea de
abuz de drept
,
 
în sensul art. 35 § 3 din conven
ţ
ie(
Mirolubovs
 ş
i al 
 ţ 
ii împotriva Letoniei
, pct. 62
ş
i urm.).
3. Libera exercitare a dreptului de recurs
13. Dreptul de a sesiza Curtea este absolut
ş
i nu face obiectul vreunei limit
ă
ri. Acest principiu implic
ă
libertatea de comunicare cu institu
ţ
iile conven
ţ
iei (pentru coresponden
ţ
a îndeten
ţ
ie, a se vedea
 Peers împotriva Greciei
, pct. 84
ş
i
 Kornakovs împotriva Letoniei
, pct. 157
ş
iurm.). A se vedea, de asemenea, în acest sens, Acordul european privind persoanele participante la proceduri în fa
ţ
a Cur 
ţ
ii Europene a Drepturilor Omului din 1996 (STCE 161).14. Autorit
ăţ
ile na
ţ
ionale trebuie s
ă
se ab
ţ
in
ă
de la exercitarea oric
ă
rei presiuni asuprareclaman
ţ
ilor pentru a-
ş
i retrage plângerea sau a modifica capetele de cerere. Potrivit Cur 
ţ
ii, presiunile pot lua forma unor constrângeri directe
ş
i a unor acte flagrante de intimidare areclaman
ţ
ilor declara
ţ
i sau poten
ţ
iali, a familiilor acestora sau a reprezentan
ţ
ilor legali, dar 
ş
i a unor acte sau contacte indirecte disuasive [
Mamatkulov
 ş
i Askarov împotriva Turciei
(GC), pct. 102].Curtea examineaz
ă
efectul disuasiv asupra exercit
ă
rii dreptului de recurs individual
∗
Hot
ă
rârile
ş
i deciziile marcate cu semnul * sunt disponibile pe site-ul CEDO doar în limba englez
ă
.
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...