INTRODUCERE
1. Sistemul de protec
ţ
ie a drepturilor
ş
i libert
ăţ
ilor fundamentale introdus de Conven
ţ
iaeuropean
ă
a drepturilor omului („conven
ţ
ia”) se întemeiaz
ă
pe principiul subsidiarit
ăţ
ii. Este, în primul rând, de competen
ţ
a statelor p
ă
r
ţ
i la conven
ţ
ie s
ă
garanteze aplicarea acesteia, iar CurteaEuropean
ă
a Drepturilor Omului („Curtea”) nu trebuie s
ă
intervin
ă
decât atunci când statele nu
ş
i-aurespectat obliga
ţ
iile.Controlul exercitat la Strasbourg este activat, în principal, prin intermediul cererilor individuale, cu care Curtea poate fi sesizat
ă
de c
ă
tre orice persoan
ă
, fizic
ă
sau juridic
ă
, aflat
ă
sub jurisdic
ţ
ia statelor p
ă
r
ţ
i la conven
ţ
ie. În consecin
ţă
, categoria poten
ţ
ialilor reclaman
ţ
i este imens
ă
: pe lâng
ă
cele opt sute de milioane de locuitori ai Europei Mari
ş
i cet
ăţ
enii din
ţă
ri ter
ţ
e care î
ş
i aure
ş
edin
ţ
a sau tranziteaz
ă
pe teritoriul acesteia, trebuie s
ă
avem în vedere milioane de asocia
ţ
ii, defunda
ţ
ii, de partide politice, de întreprinderi etc. Nu trebuie uitate persoanele care, în urma unor acteextrateritoriale ale statelor p
ă
r
ţ
i la conven
ţ
ie, s
ă
vâr
ş
ite în afara teritoriilor lor respective, intr
ă
sub jurisdic
ţ
ia lor.De mai mul
ţ
i ani
ş
i ca urmare a unor factori diver
ş
i, Curtea este cople
ş
it
ă
de num
ă
rul decereri individuale (la 31 august 2010 erau pendinte peste 130 000). Or, majoritatea acestor cereri(peste 95%) sunt respinse, f
ă
r
ă
s
ă
fie examinate pe fond, pentru c
ă
nu au îndeplinit unul dincriteriile de admisibilitate prev
ă
zute de conven
ţ
ie. Aceast
ă
situa
ţ
ie genereaz
ă
o dubl
ă
frustrare. Pede o parte, având obliga
ţ
ia de a r
ă
spunde fiec
ă
rei cereri, Curtea nu are posibilitatea de a seconcentra, în termene rezonabile, pe cauzele care necesit
ă
o examinare pe fond, iar acest lucru nuare utilitate real
ă
pentru justi
ţ
iabili. Pe de alt
ă
parte, ac
ţ
iunile a zeci de mii de reclaman
ţ
i suntrespinse f
ă
r
ă
drept de apel, deseori dup
ă
ani de a
ş
teptare.2. Statele p
ă
r
ţ
i la conven
ţ
ie, precum
ş
i Curtea
ş
i grefa acesteia nu au încetat niciodat
ă
s
ă
reflecteze asupra adopt
ă
rii unor m
ă
suri pentru a încerca s
ă
fac
ă
fa
ţă
acestei probleme
ş
i s
ă
garantezeo administrare eficient
ă
a justi
ţ
iei. Printre m
ă
surile cele mai vizibile se num
ă
r
ă
adoptareaProtocolului nr. 14 la conven
ţ
ie care prevede, printre altele, posibilitatea ca cererile v
ă
ditinadmisibile s
ă
fie pe viitor examinate de un judec
ă
tor unic, asistat de raportori extrajudiciari,
ş
i nu,ca în prezent, de un comitet format din trei judec
ă
tori. Acest instrument, intrat în vigoare la1 iunie 2010, introduce, de asemenea, un nou criteriu de admisibilitate legat de gravitatea prejudiciului suferit de un reclamant. Criteriul are drept obiectiv s
ă
descurajeze introducerea unor cereri de c
ă
tre persoane care au suferit un prejudiciu nesemnificativ.La 19 februarie 2010, reprezentan
ţ
ii celor patruzeci
ş
i
ş
apte de state membre ale ConsiliuluiEuropei, toate având obliga
ţ
ii în temeiul conven
ţ
iei, s-au reunit la Interlaken, în Elve
ţ
ia, pentru adiscuta despre viitorul Cur
ţ
ii, în special despre blocajul datorat afluxului mare de cereriinadmisibile. Într-o declara
ţ
ie solemn
ă
, ace
ş
tia au reafirmat rolul central al Cur
ţ
ii în sistemuleuropean de protec
ţ
ie a drepturilor
ş
i libert
ăţ
ilor fundamentale
ş
i s-au angajat s
ă
îi consolidezeeficacitatea, p
ă
strând în acela
ş
i timp principiul cererii individuale.3. Ideea de a pune la dispozi
ţ
ia poten
ţ
ialilor reclaman
ţ
i informa
ţ
ii obiective
ş
i completereferitoare la procedura de depunere a cererilor
ş
i la criteriile de admisibilitate este men
ţ
ionat
ă
înmod explicit la punctul C-6 literele (a)
ş
i (b) din Declara
ţ
ia de la Interlaken. Ghidul practic referitor la condi
ţ
iile de admisibilitate a cererilor individuale trebuie considerat în acela
ş
i context. A fostconceput pentru a permite o lectur
ă
mai clar
ă
ş
i mai detaliat
ă
a condi
ţ
iilor de admisibilitate cuscopul, pe de o parte, de a limita, pe cât posibil, num
ă
rul de cereri care nu au nicio perspectiv
ă
definalizare printr-o hot
ă
râre pe fond
ş
i, pe de alt
ă
parte, de a se asigura c
ă
trec testul privindadmisibilitatea cererile a c
ă
ror examinare pe fond este justificat
ă
. În prezent, în cazul majorit
ăţ
iicauzelor care trec acest test, admisibilitatea
ş
i fondul sunt examinate împreun
ă
, ceea ce simplific
ă
ş
iaccelereaz
ă
procedura.Este vorba de un document dens, destinat în principal practicienilor dreptului, în specialavoca
ţ
ilor care au voca
ţ
ia s
ă
reprezinte reclaman
ţ
ii în fa
ţ
a Cur
ţ
ii. Un al doilea document, mai
Leave a Comment