religia egipteana

Embed Doc
Copy Link
Readcast
Collections

5
CommentGo Back

Download

Cei mai religioşi dintre oameni, cum îi consideraHerodot pe egipteni, au despre moarte o concepţie foartediferită de a noastră. Pentru ei există 2 tipuri demoarte: una biologica de care nu scapă nimeni, chiar dacăea poate fi urmată de un ciclu nesfârşit de naşteri, morţi,renaşteri-şi alta veşnică, aceasta din urmă fiind cea mai detemut, căci ea înseamnă nimicirea totală, reîntoarcerea lanefiinţa dinaintea facerii lumii. De aceea ritualurile lor,funerare, mumificarea, construirea unor morminte grandioase(piramidele), dar mai ales grija lor permanentă de al înzestra pe cel mort cu toate acele formule magice cu ajutorul cărorasa poată străbate tărâmul morţilor, pentru a ajunge din nou lalumină, la viata.Primele mari texte funerare apar gravate în morminteleRegilor din Imperiul Vechi, în camera în care era depusamumia faraonului sau pe culoarele piramidelor. Cele dintâiscrieri au fost descoperite de marele egiptolog A.Mariette în piramida lui Unas sau Onnos(2350 î.Hr.-2321 î.Hr.), ultimulrege din dinastia aV-a. Dar ele sunt cu mult mai vechi, cadovadă multiplele straturi de compunere si nivelurile unor limbi diferite. Folosite multa vreme oral, ele vor începe deacum înainte sa fie consemnate, fixate prin scris, pentru a li se perpetua eficacitatea. Concret, textele piramidelor sunt niştecompilaţii de diverse formule magice(descântece), dispuse pe pereţii diferitelor încăperi ale apartamentului funerar, aranjateîn funcţie de valoarea lor simbolică.

Ele corespund unor liturghii ce se efectuau în timpulmumificării regelui sau cu ocazia funeraliilor. Multe dintreaceste descântece , mai ales formulele de protecţie şi cele pentru ofrande, sunt gravate lângă sarcofag, pentru cadefunctul să fie ferit de pericole si să-şi poată recăpăta forţelein noua lume. Formulele referitoare la suirea la cer figurează pe culoarul prin care se atinge vestibul si care duce spreintrare. In epoca, speranţa dobândirii unei noi vieţi in lumeade apoi era comuna tuturor egiptenilor, dar oamenii de rând nu puteau spera la o supravieţuire ca aceea primilor faraoni, adicăcea solara. În toate epocile, dar mai cu seama în ImperiulVechi, suveranul se bucura de un statut aparte: fiind regele-zeuîntrupat, numai el putea mijloci între lumea oamenilor si azeilor. Ascensiunea sa prin piramida, contopirea cu astrul şirenaşterea o dată cu acesta constituiau un privilegiu regal, iar textele piramidelor garantează acest lucru.

Dar oricare ar fi fost modul de divinizare a faraonuluirăposat, ele va călători cu barca lui Ra, către ţara de apus-„Ţara vieţii”.Indiferent cu care dintre zei se identifică(Osirissau Ra),renaşterea faraonului după moarte este dată dreptsigură. Rezervate iniţial faraonului, textele vor fi acaparate încurând de către soţiile acestora, de reginele de la începutuldinastiei aVI-a(2321 î.Hr.-2140 î.Hr.).În cursul anului 2000, înmormântul soţiei lui Pepi I, Ankhesenpepi II, egiptologiifrancezi au descoperit hieroglife sacre de aceeaşi factură,îngrijit gravate şi pictate în verde- cu culoarea resurecţiei. În perioada Imperiului de Mijloc(2022 î.Hr.-1650 î.Hr.), cândEgiptul se fragmentează în mai multe regate conduse de principi locali, în aparatul funerar intervine o schimbaremajoră: textele nu mai sunt fixate pe pereţii mormântului, ci pe aceia ai sarcofagiilor.Apărută la sfârşitul dinastiei aXVII-a, “Cartea Morţilor”este efectiv o culegere de formule(reţete) magice(saudescântece) destinate să-i permită mortuluisă înfrunte absolut toate primejdiile lumii de dincolo. Este ocompoziţie foarte eterogenă, cu formule moştenite din“Textele piramidelor “ şi din cele ale sarcofagelor

cuîmprumuturi din diverse epoci. De cele mai multe ori aceste