• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • 4
    CommentGo Back
Download
 
Religia grecilor
Numeroase povestiri întocmite de grecii antici îi descriu pe zeii încare credeau. Pentru a-I venera, grecii se adunau în sanctuare vasteunde organizau mari sărbători.
Încend cu anul 600 î.Hr., Grecia este constituită din ceţiindependente şi rivale: Atena, Sparta, etc. În ciuda certurilor care leînvrăjbesc, diferitele cetăţi împărtăşesc aceleaşi credinţe. Acestea constaudintr-un ansamblu de povestiri miraculoase, miturile, care explică originealumii şi a oamenilor şi narează aventurile zeilor şi ale zeiţelor.
Miturile şi textele
La origine, miturile nu sunt scrise. Nişte povestitori, aezii, învaţăaceste povestiri pe de rost, apoi le cântă în faţa publicului, acompaniindu-sela ţiteră. Se consideră că poetul Homer, prin sec. IX sau VIII î.Hr, ar fi fost primul care a aşternut în scris legendele străvechi. Lui îi sunt atribuite douătexte celebre:
 Iliada
şi
Odiseea,
care ne furnizează informaţii bogate desprecredinţele grecilor.
 Iliada
 povesteşte războiul în care grecii se înfruntă cuoraşul Troia(se crede că acesta este situat în Turcia actuală). În timpulacestui război, unii zei iau partea grecilor, iar alţii iau partea troienilor. Ei seceartă astfel prin intermediul oamenilor, iar soarta acestora depinde devoinţa lor.
Odiseea
 povesteşte întoarcerea eroului grec Ulise în patriasa,după războiul troian. Persecutat de unii zei, protejat de zeiţa Atena, luiUlise îi trebuiesc 10 ani pentru a ajunge acasă, după numeroase peripeţii, întimpul cărora îl întâlneşte pe ciclopul Polifem, pe vrăjitoarea Circe, sirenele,nimfa Calipso, frumoasa Nausica.
Crearea lumii
Grecii explică naşterea lumii prin acţiunea zeilor. La origine, Haosuldă viaţă Geei, Pământul, din care se nasc munţii şi cerul, Uranos. Apoi Geease uneşte cu Uranos şi dă naştere primilor uriaşi, titanii, care sunt primiistăpâni ai universului. Unul dintre ei, Cronos, işi înghite toţi copiii, în afarăde ultimul, Zeus, salvat de mama sa. Ajuns adult, Zeus se răzvrăteşteîmpotriva tatălui său, îl obligă să-I dea afară pe fraţii şi surorile sale şiîmpreună luptă toţi împotriva titanilor. Ies învingătoari, iar Zeus devineregele zeilor. Potrivit unui alt mit, se consideră ca un titan, Prometeu, ar ficreat omul din lut şi apă.
Zeii din Olimp
Cei 12 zei principali locuiesc în Olimp, cel mai înalt munte dinGrecia. Ei locuiesc în familie, sub autoritatea lui Zeus, stăpânul cerului.Alături de el trăiesc soţia sa, Hera, zeiţa căsătoriei, şi numeroşii lor copii:
1
 
Atena, zeiţa Înţelepciunii, a Artelor şi a Ştiinţelor, care a ieşit gata înarmatădin fruntea lui Zeus; Apollo, zeul Soarelui; Afrodita, zeiţa Dragostei; Ares,zeul războiului; Artemis, zeiţa vânătorii; Hermes, mesagerul zeilor. Mai suntşi alţi zei în Olimp: fraţii şi surorile lui Zeus, precum Hefaistos, zeul foculuişi făurar divin, Poseidon, zeul Oceanului, care locuieşte în adâncul mărilor;Hades, zeul infernului şi al morţii, care trăieşte sub pământ. Grecii cred căzeii au o înfăţişare omenească. Ei venerează statuile lor. Le atribuie totodată pasiunile, calităţile şi defectele fiinţelor umane. Zeii se ceartă adesea, dar facşi mari banchete în timpul cărora beau ambrozie şi nectar, licori care îi facnemuritori. Într-adevăr, spre deosebire de oameni, zeii sunt nemuritori şiatotputernici. Ei intervin permanent în viaţa oamenilor.
Eroii
Eroii sunt adesea fii ai unui zeu şi ai unei fiinţe omeneştişi săvârşescfapte vitejeşti extraordinare cu ajutorul zeilor. Cel mai faimos erou esteHeracles(Hercule), fiul lui Zeus şi al unei muritoare, care are o foăsupraomenească şi săvârşeşte 12 fapte vitejeşti (cele 12 munci), în principiuimposibil de realizat.
Grecia antică – 
 Lumea greacă este mai întinsă decât Grecia propriu- zisă: cuprinde cetăţile din Asia Mică şi numeroasele colonii întemeiate în jurul Mediteranei, începând cu sec. VIII î. Hr.
Marile sanctuare şi sărbătorile
Religia grecilor constă din practici şi ritualuri care însoţesc toatefaptele importante din viaţa publică şi din viaţa privată. Rugăciunile,ofrandele, libaţiile, jertfele de animale, procesiunile, întrecerile artistice sausportive sunt pentru greci multiple modalităţi de a obţine ajutorul zeilorşi dea le mulţumi pentru protecţia lor.
Cult public, cult privat
Fiecare cetate îşi onorează zeul protector căruia îi este închinat untemplu: este ceea ce se numeşte cultul public. Nişte cetăţeni aleşi sau traşi lasorţi îndeplinesc funcţia de preot. Orice cetăţean poate fi preot, nefiindnecesară nici un fel de pregătire specială. Preotul care răspunde de cultul public organizează sărbătorile şi ceremoiile. Acestea din urmă se desfăşoarăîntotdeauna în exterior, în jurul templului. Acolo, preotul jertfeşte boi, purceluşi sau iezi împodobiţi cu coarne, arzând o parte din carnea animalelor  pe altar. Cultul privat se practică în interiorul fiecărei case, pe un mic altar unde focul sacru nu trebuie să se stingă niciodată. În fiecare dimineaţă, tatălfamilei face libaţii: recitând rugăciuni, el varsă pe jos câteva picături de vin,de lapte sau de miere. La începutul fiecărei mese, oferă pâine, fructe, legume
2
 
sau prăjituri Hestiei, zeiţa casei. Ea este cea căreia soţul îi prezintă soţia cucare s-a însurat, pe orice nou născut sau sclav.
Marile sanctuare
La origine, sanctuarele sunt nişte mici temple pe care grecii le înalţă pe locurile pe care le consideră sacre. Poate fi vorba despre un izvor în carese scaldă o zeiţă, de o pădure unde se odihneşte un zeu. De-a lungultimpului, graţie ofrandelor aduse de credincioşi, edificiul se măreşte, noitemple sunt construite în apropiere. Uneori, ca la Epidaur, se clădeşte unteatru, unde se dau spectacole în cinstea zeilor; grecii sunt cei care auinventat reprezentaţiile teatrale: tragediile şi comediile. Acestea suntfinanţate de cetăţenii bogaţi. În sanctuare, se desfăşoară sărbători la datefixe, iar grecii din diferite cetăţi se adună aici. Ei vin din toate regiunile înOlimpia, pentru a-l cinsti pe Zeus, la Delfi pentru a-l celebra pe Apollo, saula Epidaur pentru a se ruga zeului tămăduitor Asclepios, fiul lui Apollo. Întimpul sărbătorilor, au loc concursuri cu cântece şi poezie, ca la Delphi, precum şi întreceri sportive.
Jocurile Olimpice
La Olimpia, din 776 î.Hr., la fiecare patru ani, timp de 7 zile, sedesfăşoară, în cinstea lui Zeus şi a soţiei lui, Hera, un fel de concursurisportive, care cuprind şi concursuri muzicale şi literare. Femeile nu aveaudreptul să asiste sau să participe la aceste jocuri. Cu o lună înainte deînceperea jocurilor, se proclama armistiţiu olimpic, în timpul căruia domnea pacea între cetăţi. Astfel, atleţii puteau merge la olimpiadă fără nici unfel derisc. Stadionul găzduia o mulţime imensă, evaluată la 20 000 spectatori.Întrecerile sportive erau în număr de 10 pentru adulţi (alergări, lupte, pugilat,adică luptă cu pumii goi, pentatlon, curse de care, etc) şi în număr de trei pentru copii: alergări, lupte şi pugilat. Învingătorii erau recompensaţi printr-o coroană de ramuri de măslin şi erau întâmpinaţi cu multe onoruri laîntoarcerea în cetate.
Panateneele
Zeiţa protectoare a Atenei este Atena, cea care a dat numele oraşului şia cărei statuie se înalţă în cel mai mare templu din cetate, Partenonul, situat pe Acropole (o colină unde sunt situate toate templele). În fiecare an, îniulie, şi, în mod mai solemn, din 4 în 4 ani, toată populaţia o celebrează peAtena cu ocazia Panateneelor. Cu aceste prilej, nişte fetiţe cu vârste cuprinseîntre 7 şi 12 ani ţes timp de 9 luni o tunică (peplosul), pentru a îmbrăcastatuia Atenei. Apoi, Peplosul este purtat într-o procesiune din cetate încetate până în vârful Acropolei, unde se află templul zeiţei. În frunteacortegiului păşesc magistraţii şi preoţii, apoi bătrânii ţiând ramuri de măslin.
3
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...

sa ii trag la muie lui fainaru eugen

imi place mia fost de folos

11 / 11 / 2011This doucment made it onto the Rising List!

saraca Romanie cu "romanii" ei cu tot

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...