• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
1

UNIVERSITATEA \u201eSPIRU HARET\u201d
FACULTATEA DE DREPT \u015eI ADMINISTRA\u0142IE PUBLIC\u0102
CONSTAN\u0142A
SPECIALIZAREA DREPT \u015eI ADMINISTRA\u0142IE PUBLIC\u0102
Disciplina: INTRODUCERE \u00ceN ISTORIA DREPTULUI
ANUL I ZI, FR, ID
Conduc\u0103torul disciplinei: Prof. univ. dr. IOAN BITOLEANU
Tel/Fax: 0241/545015 \u015fi E-MAIL:ushcta@spiruharet.ro

INTRODUCERE \u00ceN ISTORIA DREPTULUI
1.Introducere

\u00cenainte de a trece la studierea ramurilor fundamentale ale Dreptului, disciplina de fa\u0143\u0103 ofer\u0103 studen\u0143ilor cunoa\u015fterea g\u00e2ndirii despre legi, drepturi, \u00eendatoriri \u015fi structuri juridice, despre principalele momente ale dreptului universal, de la Codul lui Hammurapi \u015fi p\u00e2n\u0103 la Codul lui Napoleon.

Totodat\u0103, cursul ofer\u0103 cuno\u015ftin\u0143e consistente despre istoria dreptului rom\u00e2nesc.
2. Scopul cursului

Familiarizarea studentului din primul an de studii cu institu\u0143iile, normele \u015fi concep\u0143iile juridice de la antichitate la contemporaneitate. Examinarea izvoarelor, doctrinelor \u015fi jurispruden\u0143ei fiec\u0103rei epoci, sunt menite s\u0103 contribuie la \u00een\u0143elegerea \u015fi \u00eensu\u015firea temeinic\u0103 a celorlalte ramuri \u015fi discipline ale Dreptului : public, privat, constitu\u0143ional, civil, penal, administrativ, comercial etc.

3.Obiectivele care trebuie atinse de student dup\u0103 studierea \u015fi aprofundarea
disciplinei

a. S\u0103-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 temeinic cuno\u015ftin\u0143ele despre g\u00e2ndirea \u015fi practica juridic\u0103 din toate v\u00e2rstele timpului istoric \u015fi din focarele de civiliza\u0143ie ale vremii : orientul antic, lumea greco-roman\u0103, evul mediu \u015fi epoca modern\u0103, \u015fi s\u0103 \u00een\u0143eleag\u0103 influen\u0143a lor asupra statalit\u0103\u0143ii \u015fi dreptului rom\u00e2nesc.

b. S\u0103 defineasc\u0103, folosind bibliografia \u015fi Dic\u0143ionarul Explicativ al Limbii Rom\u00e2ne, no\u0143iunile din domeniul dreptului referitoare la persoane, familie, proprietate \u015fi succesiune, drepturi, obliga\u0143ii, r\u0103spundere \u015fi contracte - concepte care \u00eenlesnesc \u00eensu\u015firea ramurilor principale ale dreptului.

c. S\u0103 \u00een\u0143eleag\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi explice evolu\u0143ia concep\u0143iilor politice, a \u015ftiin\u0143ei dreptului \u015fi jurisdic\u0143iei de-a lungul istoriei, de la formele neevoluate (cumularea puterilor, pluralitatea condi\u0143iei juridice \u015fi insecuritatea persoanelor, instabilitatea propriet\u0103\u0143ii), la societatea modern\u0103 \u00eentemeiat\u0103 pe separa\u0143ia puterilor, domnia legilor, garantarea constitu\u0143ional\u0103 a drepturilor \u015fi libert\u0103\u0143ilor cet\u0103\u0143ene\u015fti.

d. S\u0103 argumenteze cu datele \u015fi faptele oferite de disciplina predat\u0103 filia\u0143ia dreptului rom\u00e2nesc cu ilustrul drept roman - component\u0103 a ob\u00e2r\u015fiei rom\u00e2nilor \u00eens\u0103\u015fi \u2013 \u015fi, deci, implicit, cu valorile europene la care tindem s\u0103 ader\u0103m.

2
SINTEZA CURSULUI
Capitolul I
INTRODUCERE \u00ceN DREPTUL ANTICHIT\u0102\u0142II
1. DEFINI\u0142IA DREPTULUI. NECESITATEA CUNOA\u015eTERII
DREPTULUI.
No\u0143iunea de Drept cunoa\u015fte \u00een\u0143elesul de Dreptsubiectiv, obiectiv, pozitiv,
natural \u015fi de \u015ftiin\u0143\u0103 a Dreptului.
2. IZVOARELE DREPTULUIsunt :
\u2022obiceiul (datinile juridice), numit \u015fi drept consuetudinar sau cutumiar-
nescris ;
\u2022legea(scris\u0103) sub form\u0103 de Codexuri;
\u2022doctrina \u015fi jurispruden\u0143a.
3. DIVIZIUNILE DREPTULUI
Dreptul pozitiv (dreptul \u00een vigoare) este compus din :
a.Dreptul interna\u0143ional (public \u015fi privat) ;
b.Dreptul na\u0143ional :Pu blic (constitu\u0143ional, administrativ, penal) \u015fiprivat (civil,
comercial etc.).
4. CURENTE DE G\u00c2NDIRE \u00ceN DOMENIUL DREPTULUI.
\u015ecoli \u015fi curente de g\u00e2ndire.
1.\u015ecoala originii divine a dreptului. Sf. Augustin \u015fiThomas d\u2019Acqino:
suveranul (\u00eemp\u0103rat, rege) este reprezentant al puterii divine;
2.\u015ecoala dreptului natural :Hugo Grotius, Thomas Hobbes \u2013 justificau
puterea absolut\u0103 a suveranului, c\u0103ruia poporul i-a delegat \u00een mod irevocabil puterile.
John Locke\u015fi Jean Jacques Rousseau au fundamentat tema contractului social
\u015fi a suveranit\u0103\u0143ii poporului.
3.Orientul antic.

a. Codul lui Hammurapi din Imperiul Babilonean punea \u00een centrul preocup\u0103rilor ocrotirea propriet\u0103\u0143ii, organizarea familial\u0103, reprimarea infrac\u0143iunilor de natur\u0103 penal\u0103, dozarea pedepselor, aplic\u00e2nd principiul circumstan\u0143elor atenuante sau agravante.

b.Legile lui Manu (India antic\u0103) consacra pluralitatea condi\u0143iei juridice a
persoanelor fizice, \u00eemp\u0103r\u0143ite \u00een caste; aplicarea diferen\u0143iat\u0103 a pedepselor.
3
c. G\u00e2ndirea juridic\u0103 \u00een China antic\u0103. Adep\u0143ii doaismului, confucianismului \u015fi
legi\u015ftii (sec. VII \u2013 III \u00ee.Hr.) au formulat norme morale de convie\u0143uire social\u0103, au
formulat explicit principiul egalit\u0103\u0143ii persoanelor \u00een fa\u0143a legilor.

d.Vechiul testament (al vechilor evrei): dreptatea se raporta la egalitatea persoanelor \u00een fa\u0143a legilor; admitea vechea lege a talionului (\u201eochi pentru ochi, dinte pentru dinte\u201d).

5. DREPTUL \u00ceN GRECIA ANTIC\u0102
Modelul \u201epolis-ului\u201d grecesc (ora\u015f-stat) democratic a fost Atena, unde filosofia,
doctrina, jurispruden\u0143a \u015fi institu\u0143iile juridice au cunoscut o afirmare nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103.
Magistratul supremSol on a instituit, pe l\u00e2ng\u0103 magistra\u0143ii de profesie, corpul de
jura\u0143i prin tragere la sor\u0143i, la care aveau acces to\u0143i cet\u0103\u0143enii. ReformatoriiProtag oros ,
Sofocle \u015fi Pericle s-au pronun\u0143at pentru armonia dintre dreptul natural \u015fi dreptul
pozitiv: natura i-a f\u0103cut pe to\u0143i oamenii egali, deci dreptatea echivaleaz\u0103 cu egalitatea
\u00een fa\u0143a legii.

Filosoful De mo cr i t afirm\u0103 c\u0103 esen\u0143a legii pozitive era ca dreptatea unuia s\u0103 nu pericliteze pe cel\u0103lalt. \u00cen\u201eLeg ile\u201d\u015fi \u201eRepublica\u201dPl aton a sus\u0143inut ideea suprema\u0143iei legilor. Elevul s\u0103u,Aristotel a formulat ideea de primat al Constitu\u0143iei \u015fi, deci, de constitu\u0143ionalitate a legilor.

6. DREPTUL ROMAN
1. \u00censemn\u0103tatea dreptului roman.

Institu\u0143iile juridice romane au d\u0103inuit 19 secole (de la fondarea Romei \u2013 sec.VIII \u00ee.Hr., la moartea \u00eemp\u0103ratului Justinian \u2013 sec. VI d.HR.) \u015fi au trecut prin toate fazele statalit\u0103\u0143ii romane : Regalitatea, Republica \u015fi Imperiul (Principatul \u015fi Dominatul).

A influen\u0143at hot\u0103r\u00e2tor evolu\u0143ia ideilor \u015fi institu\u0143iilor juridice din evul mediu \u015fi a
fost principalul izvor de inspira\u0143ie \u00een elaborarea codurilor moderne.
A contribuit la consacrarea terminologiei, limbajului juridic (cuvinteledrept,
lege, cod), a unor devize celebre (dura lex sed lex), a unor principii, concepte \u015fi
categorii juridice cu caracter universal.

\u00cen procedur\u0103 a introdus principiulbunei credin\u0143e, echit\u0103\u0143ii, interpret\u0103rii legii \u00een litere \u00een spiritul ei. \u00cen timpul Republicii a fost elaborat\u0103 Legea celor XII Table, considerat\u0103 ca ob\u00e2r\u015fia universal\u0103 a Dreptului.

2. Diviziunile dreptului roman.
a. Dreptul public (cu principalele ramuri drept administrativ \u015fi dreptul penal
(delictele publice);
b. Dreptul privat av\u00e2nd trei izvoare : ius naturale, ius gentium \u015fi ius civice
(dreptul pozitiv quiritar).
3. Izvoarele dreptului roman au fostobiceiul (consuetudo), legea, edictele
magistra\u0143ilor ( exemplu \u2013 guvernatorii provinciilor cucerite, vezi Dacia), jurispruden\u0143a
(\u015ftiin\u0143a \u015fi interpretarea legilor de c\u0103tre jurisconsul\u0143i), senatus consultele \u015ficonstitu\u0143iile
imperiale (edicte \u2013 Edictul lui Caracalla \u015fi decrete).
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...