• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
 An. Inst. de Ist. „G. Bari
” din Cluj-Napoca, Series Humanistica, tom. VII, 2009, p. 437–488
 
 RESTITUIRI 
FILOSOFIA EVULUI MEDIU EUROPEAN
Dumitru Isac
Abstract.
The text above represents a part of a greater unpublished manuscript treating on philosophy in the European Middle Ages, signed by Professor Dumitru Isac. The manuscript’s parts are concentrated on the major traditional periods of medieval philosophy: the premises(beginning with the V 
th
century BC); the patristics (up to IX 
th
century); the scholastics (from the IX 
th
up to XIV 
th
century). Through the narration, the author insists on developing a thoroughanalysis of the conflictual relationship between arbitrarily imposed religious dogmas and freethinking, during the all of the Middle Ages. Also, he points out the ideas of those thinkers whowere striving themselves to construe properly philosophical ideas at the edge of religiousdogmas, yielding to philosophy despite the religion’s authority.
Key words:
 philosophy in the European Middle Ages, patristics, scholastics, realism,nominalism, religious authority, free thinking, philosophy and society
 1.
PRELIMINARII
Imperiul Roman de Apus s-a pr
bu
it în sec. al V-lea în urma luptelor de clas
dintimpul crizei orânduirii sclavagiste, a r
scoalelor sclavilor
i a migra
iei popoarelor.C
derea Imperiului Roman de Apus marcheaz
pentru Europa Occidental
sfâr
itulforma
iunii sociale sclavagiste
i apari
ia celei feudale. Baza rela
iilor de produc
iefeudale o formeaz
proprietatea feudalului asupra p
mântului
i mijloacelor de produc
ie
i proprietatea incomplet
asupra produc
torului direct,
 
erbul
.În Europa Occidental
, trecerea de la sclavagism la feudalism a fost înso
it
de odec
dere temporar
a economiei
i culturii. Se ajunsese pân
acolo încât, la un momentdat,
i
tiin
a de carte era considerat
un fenomen excep
ional.Se nume
te, în general, „filosofie medieval
”, filosofia european
dezvoltat
în sec.IX-XIV. Aceste limite sunt contestate de unii istorici
i nu f 
r
argumente de oarecareconsisten

. Cei care sunt atra
i mai ales de convingerea c
mersul gândirii umane nu arehiatusuri, ci numai cotituri, caut
s
integreze gândirea medieval
în ansamblul cuget
riiumane, stabilindu-i r
d
cini în antichitate
i continuitate în epoca modern
– un con
inutcare se revendic
, fie
i în parte, din trecut,
i se ofer
viitorului.Acceptând delimitarea de mai sus, urmeaz
c
perioada anterioar
o formeaz
 
 patristica
; ea
ine din timpurile a
a-numite „apostolice” pân
la Boetius (480–524), Isidor
 
438
Dumitru Isac
2 de Sevilla (560–636)
i Beda Venerabilul (673–735). În tot acest timp, efortulcre
tinismului a fost definirea dogmelor. Totodat
îns
i mai ales de la Conciliul dinNiceea (325) – se schi
eaz
 
i munca de interpretare a dogmei, care va continua în EvulMediu propriu-zis. Dar, r
mâne faptul c
patristica a transmis Evului Mediu formul
rileesen
iale ale dogmei ca „un dat”, un adev
r care se afirm
 
i se justific
prin metodelesale proprii
i în fa
a c
ruia orice ra
iune individual
trebuie s
se încline.Gândirea medieval
, dac
e privit
în ansamblul ei, e str
b
tut
nu numai decontribu
ia patristic
, ci
i de filosofia antic
greac
. „Redescoperirea progresiv
afilosofiei antice este unul din factorii principali ai filosofiei scolastice
i ai evolu
iei pecare ea a urmat-o [...] Chiar de la originile ei
i cu mult înainte de a fi în posesia operelorlui Aristotel, a c
ror cunoa
tere complet
va fi rezervat
secolului al XIII-lea, Evul Mediue p
truns
i oarecum impregnat de elenism”, scrie É. Gilson. Adev
rul este c
, chiar de la început, Evul Mediu a cunoscut unele scrieri aristotelice
i platoniciene; îns

iconstituirea dogmei
i comentariile f 
cute în jurul ei de patristic
poart
amprenta gândiriigrece
ti. Astfel încât, dup
Gilson, filosofia scolastic
nu ar avea limite precise în timp;ea nu este nici un început absolut, nici concluzia definitiv
a unei epoci, ci continu
 
iprelunge
te trecutul, dup
cum con
ine în sine
i preg
te
te deja viitorul. Dup
acela
iistoric al filosofiei medievale, nu se poate vorbi de un spa
iu filosofic vid între filosofiagreac
 
i cea modern
– tez
foarte discutabil
din punctul de vedere al orient
riiintelectuale, care este în mare m
sur
altul în Evul Mediu.Însu
i termenul de „filosofie medieval
” a fost în
eles diferit. Dup
unii, el înseamn
 
scolastic
 
, iar „scolastic
” înseamn
rutin
, prejudec

i, logic
abstract
 
i steril
,obscurantism religios. Din aceast
perspectiv
, sistemele scolastice apar ca fiind perimate,de
i se admite c
în aceast
epoc
au fost
i destule spirite libere, eretici martiri carerevendicau drepturi pentru ra
iune. Ceea ce trebuie re
inut este
i faptul c
, pentru teologi,scolastica înseamn
 
adev
 
absolut ca valoare, înseamn
rezolvarea – chiar cu anticipa
ieasupra dezvolt
rii viitoare a gândirii filosofice – odat
pentru totdeauna a tuturorproblemelor.În sens medieval,
scolastic
se numea orice profesor care preda într-o
coal
sauoricine de
inea cuno
tin
ele predate în
coli. Aplicat la filosofia scolastic
, el are sensulde filosofie care se preda în Evul Mediu în
coli. Defini
ia aceasta e, desigur, insuficient
,pentru c
nu ne spune nimic cu privire la con
inutul însu
i al filosofiei respective.
 
3
Filosofia Evului Mediu european
439
 
Restrângerea numai la înv

tura predat
în
coli n-a fost respectat
; scolastica a tins
i areu
it s
însemne
gândirea întregului Ev Mediu
.Filosofia medieval
are câteva caracteristici generale asupra c
rora se cuvine s
ne îndrept
m aten
ia de la început.Ideologia religioas
dominant
a Evului Mediu e
catolicismul
. Biserica de
ineamonopolul culturii;
colile erau ale bisericii.În Evul Mediu, cercetarea filosofic
nu mai este o activitate liber
, cu un scop depur
 
i obiectiv
cunoa
tere; acum se face filosofie dintr-o anumit
cerin

clar formulat
:filosofia e un instrument teoretic necesar teologiei, deci bisericii. Credinciosul caut
 mântuirea prin credin

, care adesea e amenin
at
de eretici
i de necredincio
i. Filosofiei îi revine rolul de scut împotriva acestora
i de arm
de lupt
în ap
rarea doctrinei incluse în dogme, în vederea d
râm
rii e
afodajului advers. Filosofia e acum în slujba credin
ei,un instrument pentru ascensiunea, difuzarea
i consolidarea ei. Libera ra
iune de alt
dat
 e chemat
s
fie o simpl
unealt
pentru un scop str
in
i opus.Filosofia devine astfel, în noul context ideologic, o
dialectic
 
, adic
o
logic
 
: ea numai este cercet
toarea adev
rului, pentru c
acesta
e dat 
; adev
rurile pe care ea are acuma le l
muri sau a le dovedi le împrumut
sau chiar i se impun din alt
parte. Dialecticamedieval
nu este o metod
creatoare, descoperitoare de adev
ruri. Rolul ei nu e nicim
car acela de a aduce certitudinea adev
rurilor revelate; ea reprezint
o arm
strictdefensiv
, a c
rei utilitate st
în a învinge în dispute
i nu de a dovedi propriu-zis ceva.Cea mai mare parte dintre autori î 
i dau seama c
dialectica r
mâne doar la
 probabil
, nurealizeaz
 
certitudinea
,
i nici nu i se cere aceasta, întrucât certitudinea e dat
de credin
a îns

i. Dialectica, adic
logica disputei, trebuie s
asigure numai victoria în fa
aadversarilor, ea are, deci, un caracter mai mult formal
i de eficien

retoric
. Idealulteologului este s
aib
credin
a asigurat
, în serviciul c
reia s
stea dialectica. Îns
, a
acum observ
Bréhier, „se g
sesc uneori în aceast
dialectic
întrebuin
at
ca o arm
,exigen
e care sunt dificil compatibile cu rolul pe care-l are de îndeplinit”. De aici a urmat, în interiorul teologiei
i al bisericii, un conflict permanent asupra oportunit

ii
icondi
iilor întrebuin

rii dialecticii.Un alt aspect al gândirii medievale este
abuzul de autoritate
. Biserica, dup
cum vomvedea, avea o cople
itoare putere politic
 
i economic
. Faptul acesta o f 
cea s
seimpun
 
i pe plan ideologic
i s
fac
din filosofie
servanta teologiei
. Biserica de
inea o
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...