2critice a limbajului, corespunz
ă
tor constituirii metafilosofiei ca investigare a premiselorformale ale ra
Ń
ionalit
ăŃ
ii cuno
ş
tin
Ń
elor
ş
i discursului filosofic. Istoria filosofiei cap
ă
t
ă
înperspectiv
ă
contemporan
ă
un sens nou, acela al întemeierii ra
Ń
ionale a desf
ăş
ur
ă
rii spa
Ń
io-temporale a gândirii în inten
Ń
ia reconstruc
Ń
iei sistematice, a articul
ă
rii sistematice acertitudinilor filosofiei actuale.Textul intitulat Introducere în istoria filosofiei eline, publicat sub aceast
ă
form
ă
dup
ă
manuscrisul original al lui Dumitru Isac, reprezint
ă
prima sec
Ń
iune a unei lucr
ă
riomonime mai ample (cca. 500 de pagini dactilografiate), a c
ă
rei inten
Ń
ie era abordareaprincipalelor idei, teorii
ş
i curente filosofice ale antichit
ăŃ
ii grece
ş
ti. Titlul acesteia a fost,probabil, inspirat de studiul Prof. D.D. Ro
ş
ca, publicat în Revista „
ł
ara Bârsei”, 877, nr.4/1931, cuprinzând ideile esen
Ń
iale din primele 2 lec
Ń
ii ale cursului de profil
Ń
inut laUniversitatea din Cluj. Este o carte cu caracter atât introductiv cât
ş
i sintetic, având caobiect evolu
Ń
ia
ş
i realiz
ă
rile filosofiei eline reflectate în opusurile istoriografice denotorietate interna
Ń
ional
ă
din ultima jum
ă
tate a secolului al XIX-lea
ş
i prima parte asecolului XX – acesta a fost ultimul proiect editorial major al distinsului profesor,cercet
ă
tor
ş
i om de cultur
ă
clujean.Din nefericire, îns
ă
, un proiect care a r
ă
mas în „încremenire”, întrucât Editura „Dacia”,dup
ă
tergiversarea timp de 2 ani a public
ă
rii lucr
ă
rii (1978-1980), i-a restituit, la cerere,autorului manuscrisul, înso
Ń
it de un referat succint, nesemnat, cuprinzând aproximativ150 (!) de obiec
Ń
ii formulate de recenzen
Ń
i necunoscu
Ń
i, ale c
ă
ror nume nu au fostniciodat
ă
divulgate. Totul era criticat în aceast
ă
carte, de la topica frazelor la autorii cita
Ń
i.Au fost ulterior exprimate opinii conform c
ă
rora s-a „intervenit” în sensul obstacol
ă
riitip
ă
ririi, fiindc
ă
ea nu trebuia s
ă
apar
ă
! Evident, aceast
ă
împrejurare a constituit una dincele mai nefericite întâmpl
ă
ri care au marcat anii ultimi ai vie
Ń
ii
ş
i destinului cultural allui Dumitru Isac; judecând dup
ă
reac
Ń
iile tat
ă
lui meu, a
ş
a cum mi le amintesc de la vârstaadolescen
Ń
ei mele de atunci, nu cred c
ă
este exagerat a spune c
ă
i
‑
a gr
ă
bit sfâr
ş
itul.Elaborat între finele anilor ’60
ş
i începutul anilor ’70, Introducere în istoria filosofieieline reprezenta mai mult decât cursul universitar pe care D. Isac îl sus
Ń
inea cuexcep
Ń
ional
ă
competen
Ńă
, erudi
Ń
ie
ş
i sobrietate stilistic
ă
la Facultatea de Filosofie aUniversit
ăŃ
ii „Babe
ş
-Bolyai”. Era aceasta opera unei vie
Ń
i, expresia convingerilorprofunde acumulate în mai multe decenii de activitate didactic
ă
universitar
ă
, de cercetare
ş
i scriitoricesc-eseistic
ă
, reflectarea unui ideal de investigare a domeniilor
ş
i epociloristorice prin prisma unui sistem de valori perene ale filosofiei, inaugurate de gânditoriigreci antici.Subiectul ales este dintre cele mai fascinante din întreaga istorie a gândirii, de aceeaprimul paragraf este dedicat m
ă
re
Ń
iei culturii eline: „Nu exist
ă
istoric al filosofiei care s
ă
nu se îndrepte cu admira
Ń
ie
ş
i poate cu fascina
Ń
ie spre t
ă
râmurile unei gândiri care a însemnat o cotitur
ă
fundamental
ă
în dezvoltarea culturii umane, cu deosebire a celeieuropene. Ceea ce au adus grecii la progresul spiritualit
ăŃ
ii umane merit
ă
, dup
ă
ErwinRohde, «un respect etern»”, scrie D. Isac. Îl preocup
ă
pe autor problemele aflate de multtimp în disput
ă
printre speciali
ş
ti, c
ă
rora le d
ă
o pondere destul de întins
ă
în economialucr
ă
rii, cum ar fi: na
ş
terea (apari
Ń
ia) filosofiei grece
ş
ti în contextul acelui controversat
Leave a Comment