2Unele teorii idealiste recunosc, de asemenea, existen
Ń
a binelui
ş
i drept
ăŃ
ii absolute, dar leconsider
ă
numai de domeniul "lumii de apoi."Filosofii cre
ş
tini din Evul Mediu, de
ş
i aveau convingerea c
ă
în cele din urma r
ă
ul este înl
ă
turat, considerau triumful binelui ca fiind posibil numai în "paradis", în via
Ń
ap
ă
mînteasc
ă
omul fiind destinat suferin
Ń
elor pentru p
ă
catele pe care le-a s
ă
vîr
ş
it. Unasemenea optimism este îns
ă
fals
ş
i echivalent pesimismului, întrucît se sprijin
ă
perecunoa
ş
terea imposibilit
ăŃ
ii dezr
ă
d
ă
cin
ă
rii r
ă
ului, a fatalit
ăŃ
ii nefericirii omului în via
Ń
areal
ă
.Continuînd tradi
Ń
iile în
Ń
elep
Ń
ilor Antichit
ăŃ
ii, care au promovat idei optimiste, acesteteorii au dobîndit o mai larg
ă
recunoa
ş
tere în concep
Ń
iile gînditorilor Rena
ş
terii, precum
ş
i la unii dintre reprezentan
Ń
ii idealismului clasic german.În mod deosebit, optimismul a fost dezvoltat ca teorie filosofic
ă
în opera lui Leibniz, careconsidera lumea existent
ă
drept "cea mai bun
ă
dintre toate lumile posibile." Ipostaziind ostare de spirit, un postulat filosofic, optimismul ontologic concepe întregul Univers ca peo alc
ă
tuire des
ă
vîr
ş
it
ă
, sau ca o realitate ce tinde în mod natural spre des
ă
vîr
ş
irea moral
ă
ş
i spiritual
ă
.Optimismul reprezint
ă
o concep
Ń
ie despre via
Ńă
, bine, fericire, armonie, Dumnezeu careafirm
ă
posibilitatea des
ă
vîr
ş
irii spirituale a omului, atingerea fericirii, îmbun
ă
t
ăŃ
ireacontinu
ă
a condi
Ń
iilor sale de via
Ńă
, progresul l
ă
untric psihic, mental
ş
i spiritual.Optimismul este
ş
i o tr
ă
s
ă
tura de caracter individual constînd în rezonan
Ń
a predominant
ă
cu energiile subtile, binef
ă
c
ă
toare, sublime din Macrocosmos
ş
i din predispozi
Ń
ia de a în
Ń
elege lumea pe latura ei bun
ă
, de a prevedea
ş
i a
ş
tepta numai binele, fericirea, iubirea,s
ă
n
ă
tatea, armonia.De
ş
i mul
Ń
i oameni posed
ă
un fel de "optimism pasiv", care îi ajut
ă
s
ă
cread
ă
într-unhappy-end pentru fiecare problem
ă
, adev
ă
ra
Ń
ii optimi
ş
ti sînt destul de rari. Ace
ş
tia sînt, îngeneral, oameni foarte puternici
ş
i de ac
Ń
iune, care privesc via
Ń
a ca pe o întrecere cetrebuie cî
ş
tigat
ă
. Deosebit de încrez
ă
tori în ei în
ş
i
ş
i cît
ş
i în ceilal
Ń
i, ei privesc cel maiadesea f
ă
r
ă
fric
ă
viitorul
ş
i consider
ă
c
ă
merit
ă
întotdeauna s
ă
fac
ă
toate eforturile care seimpun pentru a-
ş
i atinge scopurile lor nobile.Omul cu adev
ă
rat optimist nu este un vis
ă
tor pasiv, ci o fiinta angrenat
ă
activ atît pentruidealul fericirii personale cît
ş
i a celor care aspira la aceasta. Considera
Ń
ia pe careoptimistul o are fa
Ńă
de fiin
Ń
a iubit
ă
ş
i fa
Ńă
de realiz
ă
rile acesteia este întregit
ă
la el deatitudinea pozitiv
ă
fa
Ńă
de schimb
ă
ri, care sînt percepute empatic, cu o mare bucurie, cani
ş
te minunate oportunit
ăŃ
i pentru propria sa realizare.Principalul suport al oamenilor optimi
ş
ti îl reprezint
ă
"aspira
Ń
iile sau mentalizarilepozitive" pe care le au permanent fa
Ńă
de ei în
ş
i
ş
i: ace
ş
tia au tot timpul foarte clare înminte succesele repurtate anterior
ş
i toate punctele lor bune, în timp ce e
ş
ecurile
ş
i gafelesînt considerabil minimalizate
ş
i trecute cu vederea; în acest mod ei nu genereaz
ă
absolut
Leave a Comment