• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
 
METODA
 
FENOMENOLOGIC
Ă
 
LA
 
HUSSERL
 
Ş
I
 
RICOEUR
Etimologic,
fenomenologia
înseamn
ă
 
ş
tiin
ţ
a fenomenelor. În filosofie,termenul a fost consacrat ca
ş
tiin
ţă
a fenomenelor de con
ş
tiin
ţă
. Spre exemplificare,
Kant
numea fenomenologia
ş
tiin
ţ
a care determin
ă
mi
ş
carea
ş
i repausul numai înrela
ţ
ia cu reprezentarea.
Hegel
nume
ş
te fenomenologie înv
ăţă
tura privind devenireacunoa
ş
terii (
Fenomenologia spiritului 
prezint
ă
înaintarea con
ş
tiin
ţ
ei de lacunoa
ş
terea nemijlocit
ă
la cunoa
ş
terea absolut
ă
.) La rândul s
ă
u
Husserl
, cel care aconferit fenomenologiei importan
ţ
a unei
prima philosophia
, a numit fenomenologiadrept cercetare a con
ş
tiin
ţ
ei inten
ţ
ionale (orientat
ă
spre ceva) pentru a dezv
ă
luicondi
ţ
iile fundamentale ale constituirii obiectelor cunoa
ş
terii. În acest ultim sens,fenomenologia a
ş
i dobândit de altfel consacrarea în filosofia contemporan
ă
.
EDMUND HUSSERL
Adev
ă
ratul întemeietor ale fenomenologiei, cel care i-a elaborat în detaliuconceptele
ş
i tehnicile specifice, a fost Edmund Husserl (1859-1938), unul dintre ceimai de seam
ă
filosofi contemporani, gânditor de forma
ţ
ie enciclopedic
ă
, ce s-a impusprin lucr 
ă
ri de referin
ţă
la începutul secolului XX.Opera lui Husserl, impresionant
ă
prin densitatea preocup
ă
rilor, amploareaabord
ă
rilor 
ş
i mai ales prin caracterul prospectiv al elabor 
ă
rilor, constituie
ş
i ast
ă
zi unteren de intense confrunt
ă
ri ideologice
ş
i teoretico-metodologice
ş
i, dincolo dedificult
ăţ
ile
ş
i limitele structurale ale idealismului transcedental de factur 
ă
 fenomenologic
ă
, se impune ca un punct de referin
ţă
în reconstruc
ţ
ia actual
ă
adomeniilor logicii, filosofiei, metodologiei, axiologiei
ş
i epistemologiei.
1. L
UCR 
 Ă
RI 
RINCIPALE 
:
 
Filosofia aritmeticii 
(1891);
Cercet 
ă
ri logice
- 2 volume (1900-1901);
Filosofia ca
ş
tiin
ţă
riguroas
ă
(1910-1911);
Ideile unei fenomenologii pure
ş
i aleunei filosofii fenomenologice
(1922);
Logica formal 
ă
 
ş
i logica transcedental 
ă
 
1
 
(1929);
Fenomenologia
(în Enciclopedia Britanic
ă
– 1929);
Medita
ţ 
ii carteziene
 (1931
);
Criza
ş
tiin
ţ 
elor europene
ş
i fenomenologia transcedental 
ă
 
(1936).Men
ţ
ion
ă
m c
ă
în forma
Husserliana,
Edmund Husserl – Opere complete,au ap
ă
rut 29 volume, cuprinzând studii
ş
i articole din uria
ş
a mo
ş
tenire (cca. 50.000pagini) de manuscrise r 
ă
mase de la Husserl, iar cercetarea acestor opere constituieo dominant
ă
în preocup
ă
rile teoretico-metodologice contemporane
1
.
2. F 
ENOMENOLOGIE 
 –
 
NTRODUCERE 
 
F
ă
ă
a avea preten
ţ
ia unei prezent
ă
ri exhaustive a contribu
ţ
iei întemeietorului fenomenologiei în câmpul vast al reconstruc
ţ
iei filosofice, men
ţ
ion
ă
mcâteva aspecte:
Husserl a elaborat în primul rând o metod
ă
de lucru opera
ţ
ional
ă
, în procesulasimil
ă
rii teoretice a proceselor 
ş
tiin
ţ
ei moderne
ş
i al reconstruc
ţ
iei moderne înlogic
ă
, metodologie
ş
i teoria
ş
tiin
ţ
ei, în ontologie
ş
i axiologie etc.;
Metoda fenomenologiei, axat
ă
pe conceperea con
ş
tiin
ţ
ei
ş
i a lumii subdimensiunea
inten
ţ 
ionalit 
ăţ 
ii 
(orientarea c
ă
tre obiect, orizont, deschidere), ofer 
ă
 condi
ţ
iile unei pledoarii pentru filosofie ca valoare teoretic
ă
autonom
ă
, opunându-se reduc
ţ
ionismului pozitivist (asimilarea demersului teoretic în cel
ş
tiin
ţ
ific
ş
ivalidarea sa prin prisma exactit
ăţ
ii
ş
i formaliz
ă
rii) sau ira
ţ
ionalist (supralicitareaunor factori extrara
ţ
ionali în cunoa
ş
terea
ş
tiin
ţ
ific
ă
);
 
Modelul fenomenologic 
al metodei conduce spre o concepere unitar 
ă
asubiectului
ş
i obiectului, propunând concepte cu valoare opera
ţ
ional
ă
în redareamecansimului concret al cunoa
ş
terii, ac
ţ
iunii
ş
i crea
ţ
iei umane;
 
Metoda fenomenologic 
ă
devine astfel un model complementar spiritului
ş
tiin
ţ
ificmodern;
În dialogul cu fenomenologia are loc un efectiv schimb de valori, îndeosebi înregândirea problematicii logicii, metodologiei, dialecticii
ş
i istorismului
2
.Pentru a eviden
ţ
ia semnifica
ţ
ia istoric
ă
 
ş
i actualitatea metodeifenomenologice, Husserl a pus în centrul aten
ţ
iei “reduc
ţ
ia fenomenologic
ă
înraporturile ei cu dialectica, hermeneutica
ş
i analiza logic
ă
, într-o delimitare care asemnalat elementele de complementaritate dintre modelele metodologice amintite,
1
Al. Boboc – “Filosofia contemporan
ă
”, Ed. Garamond, 1995, p. 113
2
Al. Boboc – “Filosofia contemporan
ă
”, Ed. Garamond, 1995, p. 114
2
 
precum
ş
i locul
ş
i rolul fenomenologiei în regândirea problematicii statutului filosofiei
ş
i al raporturilor dintre aceasta
ş
i
ş
tiin
ţă
.Miezul probelemei îl constituie urm
ă
toarele: Husserl propune ideea de“filosofia ca
ş
tiin
ţă
riguroas
ă
”, adic
ă
delimitarea prin reduc
ţ
ie a ceea ce este
Wissen
 (cunoa
ş
terea ca valoare) în orice
ş
tiin
ţă
, nu printr-o metod
ă
ra
ţ
ional
ă
de deducere aprincipiilor, ci prin descoperirea acestora gra
ţ
ie geniului cercet
ă
torului. Astfel,modernitatea îns
ăş
i scap
ă
de închiderea în ra
ţ
ionalism
ş
i tolereaz
ă
pluralitateaperspectivelor în ierarhizarea valorilor în reconstruc
ţ
ia unui domeniu.
3.
 
ETODA
ENOMENOLOGIC 
 Ă
 
 În strâns
ă
leg
ă
tur 
ă
cu teoria semnifica
ţ
iei
ş
i a expresiei, Husserl a elaboratconceptul de
inten
ţ 
ionalitate
, pe care se va cl
ă
di apoi întregul aparat conceptual almi
ş
c
ă
rii filosofice generate de fenomenologie
3
,
ă
mânând teoria fenomenologieifundamentale a
con
ş
tiin
ţ 
ei inten
ţ 
ionale
(s.n.).Pe terenul discu
ţ
iei dintre semnifica
ţ
ie
ş
i inten
ţ
ionalitate se poate în
ţ
elegemai bine esen
ţ
a
ş
i func
ţ
ionalitatea metodei fenomenologice. Dificult
ăţ
ile se leag
ă
defaptul c
ă
fenomenologia î 
ş
i propune direct o “transformare radical
ă
” a filosofiei pecalea “întoarcerii la sursele originare”. Metoda nu se confund
ă
aici cu abstrac
ţ
ia,deoarece fenomenologia e independent
ă
de orice existen
ţă
natural
ă
sau empiric
ă
,problema fundamental
ă
fiind cea a inten
ţ
ionalit
ăţ
ii, care cere o “metod
ă
specific
ă
”,opus
ă
deductivismului
ş
i constructivismului.Husserl însu
ş
i scria : “
fenomenologia este câmpul nesfâr 
ş
it al analizelor 
ş
al descrierilor esen
ţ 
ei 
”.
4
 Semnificativ
ă
este precizarea pe care o face Husserl în articolul“Fenomenologie” din Enciclopedia Britanica, ar 
ă
tând c
ă
:
termenul fenomenologiedesemneaz 
ă
o nou 
ă
metod 
ă
de descriere, instituit 
ă
la sfâr 
ş
itul ultimului secol înfilosofie, metod 
ă
susceptibil 
ă
de a furniza o
ş
tiin
ţă
a priori în stare s
ă
ofere un«organum» pentru o filosofie riguros
ş
tiin
ţ 
ific 
ă
 
ş
i pentru revizuirea metodelor tuturor 
ş
tiin
ţ 
elor 
5
.
3
Al. Boboc – “Filosofia contemporan
ă
” – Ed. Didactic
ă
 
ş
i Pedagogic
ă
, 1980, p. 190
4
Al. Boboc – “Filosofia contemporan
ă
” – Ed. Didactic
ă
 
ş
i Pedagogic
ă
, 1980, p. 191
5
Ibidem
3
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...