Vr\u0103jitoarea la ananghie. Cine a pornit v\u00een\u0103toarea \u015fi cine i-a pus cap\u0103t ?

Doamn\u0103 profesor O'Flaherty, doamnelor \u015fi domnilor,
\u00eei s\u00eent extrem de recunosc\u0103tor doamnei profesor O'Flaherty, pentru m\u0103gulitoarea domniei sale
prezentare. Sentimentele mele de onoare \u015fi bucurie de a m\u0103 afla aici s\u00eent, din nefericire, puternic
umbrite de absen\u0163a profesorului Mircea Eliade, c\u0103ruia eu \u00eei datorez mai mult dec\u00eet pot exprima \u00een
cuvinte. Dispari\u0163ia sa nea\u015fteptat\u0103 a l\u0103sat un gol \u00een inimile multora dintre noi. Singurul lucru pe care
simt c\u0103 \u00eel pot face acum este s\u0103 dedic aceste dou\u0103 conferin\u0163e amintirii celui mai mare istoric al
religiilor din vremea noastr\u0103, \u015fi poate din toate vremurile, MIRCEA ELIADE. A\u015f vrea, de asemenea,
s\u0103 exprim \u00eentreaga mea recuno\u015ftin\u0163\u0103 doamnei Christinel Eliade, a c\u0103rei prezen\u0163\u0103 ast\u0103zi, aici, m\u0103
onoreaz\u0103 profund.
Doamnelor \u015fi domnilor,
\u0162in s\u0103 v\u0103 mul\u0163umesc foarte mult c\u0103 a\u0163i venit s\u0103 asculta\u0163i aceast\u0103 conferin\u0163\u0103. Nu cred c\u0103 mai este nevoie
s\u0103 subliniez c\u0103, pentru un istoric al religiilor, Chicago reprezint\u0103 o Mecca a disciplinei noastre. Da\u0163i-mi
voie s\u0103 v\u0103 m\u0103rturisesc c\u00eet de intens m-a impresionat primirea c\u0103lduroas\u0103 de care am avut parte \u015fi c\u00eet de
recunosc\u0103tor le s\u00eent tuturor zeilor \u015fi

zei\u0163elor acestui spa\u0163iu sacru pentru c\u0103 au f\u0103cut posibila \u00eent\u00eelnirea noastr\u0103 de acum.
Titlul \u00eentruc\u00eetva misterios al conferin\u0163elor mele sugereaz\u0103 c\u0103 ar urma s\u0103 auzi\u0163i c\u00eete ceva despre
necazurile unei vr\u0103jitoare \u015fi ale unei Tricksteri\u0163e, aflate deopotriv\u0103 la mare ananghie. V\u0103 voi spune c\u0103
intitularea s-ar putea s\u0103 v\u0103 distrag\u0103 aten\u0163ia \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, nedumerindu-v\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 se abat\u0103
\u00eens\u0103 de la obiect. Cu ajutorul acestor dou\u0103 exemple a\u015f dori s\u0103 v\u0103 introduc \u00eentr-o serie de probleme
epistemologice deosebit de spinoase, care privesc disciplina istoriei religiilor \u00een zilele noastre. Aceste
probleme se extind, cred eu, dincolo de conflictele nu lipsite de oarecare naivitate dintre structuralism
\u015fi fenomenologie sau dintre ecologie \u015fi fenomenologie, conflicte care par s\u0103 mai preocupe \u00eenc\u0103
spiritele \u00een c\u00eempul nostru de lucru.
N-am vrut s\u0103 pronun\u0163 funesta vorb\u0103 \u201emetodologie", de team\u0103 ca nu cumva, la auzul ei, mul\u0163i dintre
dumneavoastr\u0103 s-o rup\u0103 la fug\u0103 pe u\u015f\u0103. \u015ei, de fapt, nici nu am inten\u0163ia de a vorbi aici despre
metodologie, repet\u00eend termeni ai unor dispute actuale care nu au, dup\u0103 p\u0103rerea mea, nici motive de a
se prelungi \u015fi nici perspectiva de a conduce la vreun progres palpabil. Aceste dezbateri vor \u00eenceta
probabil la un moment dat \u015fi nu se va mai aminti despre ele mai mult dec\u00eet despre certurile cu privire
la sexul \u00eengerilor sau la \u00een\u0103l\u0163imea trupului lui Adam.
Dup\u0103 cum \u015fti\u0163i cu siguran\u0163\u0103, prigoana vr\u0103jitoarelor* din secolele al XVI-lea \u015fi al XVII-lea reprezint\u0103
un fenomen

* \u00een originalwitchcraz e. \u00eentruc\u00eet limba rom\u00e2n\u0103 nu dispune de un termen consacrat, am denumit fenomenul, \u00een func\u0163ie de context, \u201eprigoana vr\u0103jitoarelor", \u201eofensiva \u00eempotriva vr\u0103jitoarelor" sau \u201emania vr\u0103jitoriei". Aceast\u0103 din urm\u0103 sintagm\u0103, \u00eempreun\u0103 chiar cu \u201eepidemia de vr\u0103jitorie", s\u00eent echivalente curente pentru witchl -Icmie din studiile \u00een limba francez\u0103 consacrate vr\u0103jitoriei europene (n. tr.).

suficient de complex, \u00een care g\u0103sim implica\u0163i o sumedenie de factori diferi\u0163i, at\u00eet religio\u015fi c\u00eet \u015fi din
afara religiei. Acesta este \u015fi principalul motiv pentru care m-am opritasupra lui.
Ar fi o enormitate s\u0103-\u015fi revendice cineva competen\u0163a \u00een toate sectoarele vie\u0163ii europene din perioada
cuprins\u0103 aproximativ \u00eentre 1484 \u015fi 1682, de la medicin\u0103 p\u00een\u0103 la administrarea justi\u0163iei, de la
problemele Bisericii la aspectele de politic\u0103 general\u0103 \u015fi local\u0103. Cu toate acestea, trebuie s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103
avem \u00een vedere to\u0163i ace\u015fti factori \u015fi s\u0103 nu-i neglij\u0103m din simpl\u0103 ignoran\u0163\u0103. Ignoran\u0163ei \u00eei pot sluji drept
remediu temporar bibliotecile \u015fi colegii savan\u0163i.
\u00een fa\u0163a cople\u015fitoarei cantit\u0103\u0163i \u015fi prolixit\u0103\u0163i a materialelor referitoare la vr\u0103jitorie \u015fi vr\u0103jitoare \u00een

perioada men\u0163ionat\u0103, istoricul religiilor se vede silit s\u0103 opereze, mai devreme sau mai t\u00eerziu, o alegere
de ordin teoretic cu importante efecte de ordin practic. Totalitatea materialelor care \u00eei stau la dispozi\u0163ie,
de la arhivele Inchizi\u0163iei, ale episcopiilor, ale tribunalelor, ale cur\u0163ilor regale \u015fi feudale \u015fi p\u00een\u0103 la
tratatele teologice, medicale \u015fi juridice ale vremii, f\u0103r\u0103 s\u0103 uit\u0103m nici scrierile istorice care s-au ocupat
de-a lungul timpului de vr\u0103jitoare, devin obiect a ceea ce un antropolog ar numi o \u201edescriere dens\u0103"*.
Un exemplu binecunoscut de \u201edescriere dens\u0103" este frumosul film realizat de Akira Kurosawa dup\u0103
romanulRashomon : acolo apar mai multe personaje implicate \u00eentr-un viol \u015fi \u00eentr-o \u00eenc\u0103ierare. \u00een fa\u0163a
judec\u0103torului, fiecare dintre personaje d\u0103 glas propriei sale versiuni asupra \u00eent\u00eempl\u0103rilor. Nu mai e
nevoie s-o spunem, punctele lor de vedere cu Privire la cele petrecute s\u00eent extrem de diferite.
Judec\u0103torul se vede astfel \u00een posesia unei \u201edescrieri dense". Numai c\u0103,

\u00een vreme ce profesia \u00eel oblig\u0103 pe judec\u0103tor s\u0103 decid\u0103 care dintre perspective este cea mai
conving\u0103toare, antropologul nu este obligat s\u0103 fac\u0103 acest lucru. El se poate mul\u0163umi cu \u201edescrierea
dens\u0103" ca atare.
M\u0103 g\u00eendesc c\u0103 s-ar putea aplica acestei situa\u0163ii, chiar mai bine dec\u00eet conceptul de \u201edescriere dens\u0103", un
concept \u00eemprumutat din epistemologie, \u015fi anume cel decomplexitat e, care este un corolar al apari\u0163iei
unor principii ale \u015ftiin\u0163ei moderne, cum ar fi cele de \u201e\u015fans\u0103", \u201edezordine", \u201eincertitudine",
\u201eneclaritate"*, \u201econtradic\u0163ie", \u201eindecidabilitate" (Morin, pp. 63-64). \u201eComplexitate" \u00eenseamn\u0103 tendin\u0163a
spre multi-dimensionalitate. Nu implic\u0103 avansarea tuturor informa\u0163iilor asupra unui fenomen observat,
ci respectarea diversit\u0103\u0163ii sale de dimensiuni. De fapt, \u201ecomplexitatea se opune completitudinii, nu
reprezint\u0103 o promisiune a acesteia, cum gre\u015fit cred unii". \u201e\u00een nici un caz nu pretinde s\u0103 ofere adev\u0103rul
absolut \u015fi irefutabil; dimpotriv\u0103, caut\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 un dialog mai pu\u0163in mutilant cu realitatea"(ibid.).
Am f\u0103cut apel la un epistemolog francez, Edgar Morin, care nu e defel un revolu\u0163ionar. Nu are
importan\u0163\u0103 dac\u0103 utiliz\u0103m termenul de \u201ecomplexitate" sau expresia \u201edescriere dens\u0103", cu condi\u0163ia s\u0103
fim con\u015ftien\u0163i c\u0103 este implicat aici un inventar minu\u0163ios al multiplelor puncte de vedere asupra uneia
sau aceleia\u015fi realit\u0103\u0163i, \u00een cazul nostru asupra vr\u0103jitoriei \u015fi \u201emaniei vr\u0103jitoarelor". \u00eentruc\u00eet complexitatea
este opusul completitudinii, s-ar putea crea impresia c\u0103 avem de a face cu un caz ideal, tocmai pentru
c\u0103 dispunem de at\u00eetea perspective contradictorii asupra chestiunii. Ceea ce ar fi un dezavantaj major
pentru o cercetare care inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 arate c\u0103 simplitatea este caracteristica adev\u0103rului devine un atu
important \u00een m\u00eena cuiva care \u201enu dore\u015fte s\u0103 reduc\u0103 ceea ce este complex la ceea ce este simplu, ei
dore\u015fte s\u0103 integreze
\u00een originalfuzziness (n. tr.).

simplul \u00een complex"(ibid., p. 65). Echivalentul epistemological acestei opera\u0163ii este renun\u0163area la
\u201emitul simplit\u0103\u0163ii, carea dominat \u00een \u015ftiin\u0163\u0103. Cunoa\u015fterea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a putut fi considerat\u0103 fenomen pur \u015fi
simplu datorit\u0103 faptului c\u0103 se inspira dintr-un ideal de simplitate, \u00een virtutea c\u0103ruia \u00een spatele unei lumi
de iluzii complexe, antagonice, arbitrare, s-ar afla c\u00eeteva legi simple pe care \u015ftiin\u0163a le caut\u0103 \u015fi le
dezv\u0103luie"(ibid., p. 66). Acela\u015fi lucru se aplic\u0103, f\u0103r\u0103 restric\u0163ii, disciplinelor istorice.
Dar s\u0103 ne \u00eentoarcem la istoricul religiilor aflat \u00een posesia unei \u201edescrieri dense" a ofensivei \u00eempotriva
vr\u0103jitoriei \u015fi care trebuie s\u0103 ia o hot\u0103r\u00eere cu privire la modul \u00een care o va trata.
Nu am, desigur, inten\u0163ia de a epuiza \u015firul de posibile alegeri cu care istoricul se vede confruntat \u015fi voi
p\u0103stra o t\u0103cere absolut\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu pa\u015fii metodologici pe care \u00eei va face din momentul c\u00eend \u015fi-a
formulat op\u0163iunea. Aceast\u0103 op\u0163iune nu este tocmai una de ordin metodologic \u015fi ea preced\u0103 toate
celelalte angaj\u0103ri metodologice ulterioare, care \u00eei stau la \u00eendem\u00een\u0103 \u00een func\u0163ie de faptul c\u0103 s\u00eent sau nu
acceptate, la data cercet\u0103rii \u00een cauz\u0103, de anumite grupuri deosebit de active \u00een c\u00eempul \u015ftiin\u0163elor sociale.
\u00een acest punct, cineva poate s\u0103 acorde preferin\u0163\u0103 ecologiei religiilor \u00een dauna fenomenologiei \u015fi
fenomenologiei \u00een dauna structuralismului sau viceversa, de\u015fi, bine\u00een\u0163eles, alegerea \u00eei va fi a priori
afectat\u0103 de atitudinea pe care a luat-o cu privire la \u201edescrierea dens\u0103".
In principal, exist\u0103, cred, trei op\u0163iuni: 1) Prima dintre ele const\u0103 din aderarea la principiul
\u201eireductibilit\u0103\u0163ii" religiei \u015fi din selectarea exclusiv\u0103 a aspectelor religioase, res-Ping\u00eend acea parte a
\u201edescrierii dense" care, \u00een opinia cercet\u0103torului, nu prive\u015fte religia; 2) A doua op\u0163iune posibil\u0103 const\u0103

actuale, \u015fi din \u00eencercarea sistematic\u0103 [a istoricului] de a se convinge pe sine \u00eensu\u015fi, precum \u015fi publicul
poten\u0163ial, de adev\u0103rul universal care ar decurge din aplicarea sistematic\u0103 a modelului respectiv. Dat
fiind c\u0103 la temelia acestui demers st\u0103 c\u0103utarea simplit\u0103\u0163ii, dup\u0103 cum a stat p\u00een\u0103 de cur\u00eend \u015fi la temelia
\u015ftiin\u0163ei, aceasta va fi op\u0163iunea de departe cea mai r\u0103sp\u00eendit\u0103, dintre cele trei. Ea va prevala \u015fi \u00een cazul
majorit\u0103\u0163ii metodologiilor disponibile ; 3) Op\u0163iunea a treia const\u0103 din admiterea complexit\u0103\u0163ii drept
baz\u0103 a cercet\u0103rii, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu se va face nici o tentativ\u0103 de depistare a vreunui adev\u0103r unic
ce s-ar afla ascuns. Un istoric al religiilor care adopt\u0103 aceast\u0103 pozi\u0163ie va clama drept ireductibil\u0103
complexitatea adev\u0103rului \u015fi va afirma c\u0103 ea trebuie c\u0103utat\u0103, f\u0103r\u0103 nici un fel de model, prin varietatea de
puncte de vedere prezentate \u00een \u201edescrierea dens\u0103". \u00een consecin\u0163\u0103, nici un fel de adev\u0103r ascuns nu va fi
dezv\u0103luit potrivit acestei op\u0163iuni. C\u0103ci de fapt, cercet\u0103torul care adopt\u0103 op\u0163iunea complexit\u0103\u0163ii va
considera drept naive ideile potrivit c\u0103rora ni\u015fte principii simple, cum ar fi c\u0103utarea hranei, sexul sau
lupta de clas\u0103, ar domina societatea uman\u0103 din toate epocile. Va privi, de pild\u0103, cu perplexitate
afirma\u0163ia pripit\u0103, venind din direc\u0163ia ecologiei, c\u0103 religia este o form\u0103 de codificare a distribu\u0163iei
hranei sub presiunea mediului \u00eenconjur\u0103tor. Se prea poate ca religia s\u0103 se nutreasc\u0103 din hran\u0103, \u00eens\u0103
hrana se nutre\u015fte \u015fi ea din religie, \u00eentruc\u00eet cea din urm\u0103 investe\u015fte cu calitatea imaterial\u0103 de \u201ehran\u0103
permis\u0103" doar unele dintre materiile comestibile aflate \u00een preajma omului. De\u015fi este absolut
comestibil\u0103, carnea de porc nu reprezint\u0103 o hran\u0103 \u00een spa\u0163iul unor religii cum ar fi cea iudaic\u0103, cea
hindus\u0103, budismul ori islamismul. A c\u0103uta temeiuri ra\u0163ionale, unice \u015fi ascunse, pentru care at\u00eetea specii
nu au parte de calitatea religioas\u0103 de a constitui hran\u0103 pentru oameni, este ca \u015fi cum s-ar afirma c\u0103
religia ar trebui s\u0103 fie complet ra\u0163ional\u0103 -

ceea ce nu este neap\u0103rat cazul. Mai mult dec\u00eet at\u00eet, unele explica\u0163ii ecologice lipsite de noim\u0103 ne
ofenseaz\u0103 uneori grav ra\u0163iunea, dovedindu-se nerezonabil de ra\u0163ionale. C\u0103 religia iudaic\u0103, de pild\u0103, ar
interzice consumarea scoicilor din caut\u0103 c\u0103 scoicile s\u00eent rare \u00een Palestina, mi se pare o afirma\u0163ie \u00een
genul etimologiei cani\u015f a non canendo, \u201ese nume\u015fte c\u00eeine pentru c\u0103 nu c\u00eent\u0103".
Sub aspect teoretic, mi se pare c\u0103 pozi\u0163ia adoptat\u0103 de utilizatorul modelelor este, de\u015fi cea mai
important\u0103 cantitativ, \u015fi cea mai pu\u0163in corect\u0103 dintre toate. \u00eenv\u0103\u0163atul adept al \u201eireductibilit\u0103\u0163ii" \u00eencearc\u0103
s\u0103 se pun\u0103 de acord cu descrierea dens\u0103 f\u0103r\u0103 a-i altera acesteia datele fundamentale. De fapt, \u015fi el
opereaz\u0103 reduceri, dar cel pu\u0163in nu pretinde niciodat\u0103 c\u0103 e complet. Dac\u0103 utilizeaz\u0103 modele \u015fi
interpret\u0103ri, o face numai asupra unui set izolat de tipare religioase.
La prima vedere, situa\u0163ia adeptului complexit\u0103\u0163ii pare una disperat\u0103. El \u015ftie c\u0103 se afl\u0103 \u00een c\u0103utarea a
ceva - a adev\u0103rului poate - ce nu va g\u0103si niciodat\u0103. \u00eenv\u0103\u0163atul iubitor de modele \u00eei va spune c\u0103 cine
caut\u0103 un adev\u0103r \u015fi nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 elimine complexitatea, care este contextul \u00een care poate fi g\u0103sit
adev\u0103rul, dac\u0103 exist\u0103 vreun adev\u0103r, se am\u0103ge\u015fte singur, asemeni lui Don Quijote \u00eenchipuindu-\u015fi c\u0103 se
lupt\u0103 cu ni\u015fte uria\u015fi, \u00een vreme ce e prins \u00eentr-o har\u0163\u0103 cu morile de v\u00eent. Adev\u0103rul dezvr\u0103jit este c\u0103
inamicii lui Don Quijote s\u00eent mori de v\u00eent, nicidecum uria\u015fi. Acest adev\u0103r intr\u0103, desigur, \u00een contradic\u0163ie
cu ceea ce \u015ftie Don Quijote, care nu se \u00eendoie\u015fte c\u0103 se lupt\u0103 cu ni\u015fte uria\u015fi ce s-ar putea s\u0103-l
p\u0103c\u0103leasc\u0103, f\u0103c\u00eendu-l s\u0103 cread\u0103 c\u0103 s\u00eent mori de v\u00eent. La fel, uria\u015fii \u00eenchipui\u0163i ai istoriei ar fi toate
variet\u0103\u0163ile de credin\u0163e \u015fi \u00eenchipuiri religioase \u015fi non-religioase, \u00een vreme ce morile de v\u00eent ale istoriei
ar fi factorii tari* cum s\u00eent hrana, lupta

de clas\u0103, puterea sau sexul. Don Quijote ar fi, a\u015fadar, \u00een toate timpurile, obiectul impersonal al istoriei,
omul \u00eensu\u015fi \u00een\u015felat de aparen\u0163ele am\u0103gitoare care vor s\u0103-i ascund\u0103 adev\u0103rul despuiat de vraj\u0103.
Cred c\u0103 o clip\u0103 am fost gata s\u0103 cred \u015fi eu ce spuneam. N-ar fi exclus ca \u015fi dumneavoastr\u0103 s\u0103 v\u0103 fi l\u0103sat
convin\u015fi c\u0103 modelul luptei lui Don Quijote cu morile de v\u00eent se poate aplica celui care interpreteaz\u0103
istoria religiilor din perspectiva \u201ecomplexit\u0103\u0163ii". Nu-i vorba \u00eens\u0103 dec\u00eet de o simpl\u0103 am\u0103gire. A\u015f fi putut
fi la fel de conving\u0103tor utiliz\u00eend mii de alte modele \u015fi s-ar fi putut chiar s\u0103 v\u0103 conving, de fiecare dat\u0103,
c\u0103 am ajuns - cu domniile voastre \u00eempreun\u0103 - la un anumit adev\u0103r. Numai c\u0103, \u00een cazul de mai sus, nu
exist\u0103 absolut nici o garan\u0163ie c\u0103 modelul ar avea vreo valabilitate, fie ea particular\u0103, fie general\u0103. Dac\u0103
a\u015f fi adoptat un alt model arbitrar, Romeo \u015fi Julieta, s\u0103 spunem, Sein und Zeit al lui Heidegger sau
mitul californian al coiotului Trickster, l-a\u015f fi putut preface cu u\u015furin\u0163\u0103 \u00eentr-o metafor\u0103 a cercet\u0103rii