• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
6
 
Cultura nihilismului
 Prof.univ.dr.Ilie B
ă 
descu,Universitatea din Bucure
 ş
tiThe personal life is more and more invaded by the digital images and a part of the effects due to this fact are easily observed and measured. But there are alsolong term “hidden” effects with disastrous consequences on ontological level. This study tries to stress one of the latter category effects and to warn upon thediminishing or even disappearing of the spiritual frames which are the roots of thetrue human existence.
O ipotez
ă
tragic
ă
: triumful Statului magic
Invazia televizualului în via
ţ
a personal
ă
este înso
ţ
it
ă
de efecte u
ş
or deobservat
ş
i de evaluat dar 
ş
i de efecte „ascunse” ale c
ă
ror consecin
ţ
e se fac sim
ţ
iteabia pe termen lung. Lucrarea de fa
ţă
încearc
ă
s
ă
pun
ă
în eviden
ţă
câteva dintreefectele care apar 
ţ
in ultimei categorii
ş
i s
ă
avertizeze asupra consecin
ţ
elor gravecare apar în urma diminu
ă
rii sau chiar dispari
ţ
iei cadrelor spirituale ale fiin
ţă
riiumane.
I
Ş
tiin
ţ
a între cultura nihilismului
ş
i cultura credin
ţ
ei
1
 
O ipotez 
ă
tragic
ă
: cultura nihilist 
ă
 
Unele c
ă
r 
ţ
i foarte recente, ca cea a lui McLuhan (tradus
ă
 
ş
i în române
ş
te:„Mass-media sau mediul invizibi”, 1997), dar 
ş
i aceea a lui Jerry Mander („Four Arguments for the Elimination of the Television”, 1978)
ş
i a lui Janne M. Healy,„Endangered Mind”, 1990) se înscriu într-o serie mondial
ă
de avertismente severeasupra marilor primejdii pe care le aduce mediul televizual de existen
ţă
. Cartea dluiVirgiliu Gheorghe se individualizeaz
ă
între lucr 
ă
rile similare prin perspectiva dincare este întreprins
ă
cercetarea, aceea a influen
ţ
ei culturii nihiliste
ş
i a „statuluimagic” asupra omului modern. „Ce aduce nou
mediul cultural contemporan, noul  stil de via
 ţă 
fa
ţă
de societatea tradi
ţ
ional
ă
 
ş
i se reflect
ă
în mod amplificat înmesajul lumii TV
ş
i în experien
ţ
a acesteia? R 
ă
spunsul nu este greu de g
ă
sit în
1
Publicat
ş
i în „
 Noopolitica. Teoria factorilor asincroni
”, Editura Ziua, Bucure
ş
ti 2005, pp88-119)
 
7contextul cercet
ă
rilor privind problemele de aten
ţ
ie
ş
i înv
ăţ
are.
Concluzia la care se poate ajunge este c
ă 
germenul disolutiv pentru via
 ţ 
a
 ş
i s
ă 
n
ă 
tatea mental 
ă 
atinerilor noilor genera
 ţ 
ii îl constituie, în modul cel mai probabil, cultura sauexperien
 ţ 
a nihilist 
ă 
”
(citat din mss), iar aceast
ă
cultur 
ă
a nihilismului cap
ă
t
ă
  propor 
ţ
ii planetare gra
ţ
ie efectului de umbrel
ă
informa
ţ
ional
ă
global
ă
pe care-linduce mass-media în frunte cu televiziunea.
V 
ă
t 
ă
marea cortexului prefrontal 
Televiziunea afecteaz
ă 
 , ne avertizeaz
ă 
autorul, deopotriv
ă 
activitateacortical 
ă 
a creierului
 ş
i puterea sufleteasc
ă 
a indivizilor care aleg s
ă 
tr 
ă 
iasc
ă 
într-un mediu televizual de existen
 ţă 
.
2
Dl Gheorghe caut
ă
 
ş
i g
ă
se
ş
te în primul volum probatoriul devastator cu privire la efectele dezastruoase ale televizualului asupracortexului. Televizualul modific
ă
oscila
ţ
iile undelor creierului, pân
ă
la
diminuarea spre zero a undelor beta, adic
ă 
a suportului energetic al activismului cerebral, al  proceselor de gândire, analiz
ă 
 
 ş
i decizie
: În cercet
ă
rile întreprinse de so
ţ
ii Emeryori în cele ale lui Krugman, s-a ajuns la concluzia c
ă
, „odat
ă
ce televizorul este pornit, undele creierului încetinesc pân
ă
când undele alfa
ş
i delta devin preponderente. Cu cât televizorul st
ă
mai mult timp aprins, cu atât sunt mai lenteundele cerebrale”
3
. Aceia
ş
i este concluzia doctorului Erich Peper, cercet
ă
tor îndomeniul undelor cerebrale, profesor la Universitatea din San Francisco,
ş
i al unuicunoscut cercet
ă
tor din domeniul neuropsihologiei, dr. Thomas Mulholand. Ei aurealizat un experiment similar cu cel al lui H. Krugman:<<S-a cerut unui grup de zece copii s
ă
priveasc
ă
emisiunea lor favorit
ă
.Presupunerea noastr 
ă
a fost c
ă
din moment ce aceste emisiuni erau cele preferate,copiii ar trebui s
ă
se implice mai mult
ş
i ar trebui s
ă
înregistr 
ă
m oscila
ţ
ii întreundele alfa cu frecven
ţă
joas
ă
 
ş
i undele beta cu o frecven
ţă
înalt
ă
. Presupunerea afost c
ă
undele alfa vor ap
ă
rea
ş
i vor disp
ă
rea. Dar acest lucru nu s-a întâmplat.
 Aproape tot timpul copiii au fost în
 
 starea alfa
.
 Asta înseamn
ă 
c
ă 
 , în timp ce seuitau la televizor, nu reac
 ţ 
ionau, nu se orientau, nu se concentrau, erau vis
ă 
tori
>>(s.n)”
4
.
2
Virgiliu Gheorghe, „Efectele televiziunii asupra min
ţ
ii umane”, Editura Evanghelismos,Funda
ţ
ia Tradi
ţ
ia Româneasc
ă
, 2005, pp14-15
3
Jerry Mander,
 Four Arguments for the Elimination of the Television
, NY, 1978, p 206,Apud ibidem, p 19-20
4
Apud Ibidem, p 20. Dl Virgiliu Gheorghe reaminte
ş
te cititorilor s
ă
i c
ă
„undele
β
(beta)care au frecven
ţ
a cea mai mare – între 14
ş
i 30 Hz – apar în creier pe parcursul proceselor de gândire, de analiz
ă
 
ş
i de decizie, în majoritatea st
ă
rilor de veghe, atunci când minteaeste concentrat
ă
asupra unei sarcini, a unei activit
ăţ
i oarecare; undele
α
(alfa) cu ofrecven
ţă
cuprins
ă
între 7,6
ş
i 13,9 Hz domin
ă
activitatea cortical
ă
în momentul în care persoana se afl
ă
într-o stare de relaxare; undele
θ
(teta) – 5,6-7.6 Hz – sunt cele caredefinesc starea de somn u
ş
or 
ş
i de medita
ţ
ie, iar undele
δ
(delta), cele mai lente – 4-5,6 Hzapar în creier pe perioada somnului profund. Pe parcursul vizion
ă
rii TV m
ă
sur 
ă
torile auindicat o deplasare a vârfului spectrului de activitate electric
ă
cortical
ă
dinspre undele beta,
 
8În al doilea rând, ne previne autorul, invocând concluziile
ş
i m
ă
sur 
ă
torileunor mari savan
ţ
i americani, neuropsihologi în special, televiziunea
ş
i întreagacultur 
ă
legat
ă
de televizual creeaz
ă
mediul de apari
ţ
ie a unor anomalii neurologiceîn ceea ce prive
ş
te emisfera stâng
ă
a creierului, a c
ă
rei activitate pare a fi masivinhibat
ă
pe toat
ă
durata privirii televizorului. Apari
ţ
ia acestei anomalii neurologiceîn timpul privitului la TV
ş
i anume inhibarea activit
ăţ
ii emisferei stângi acreierului, care-
ş
i reduce extrem de mult activitatea, induce o radical
ă
diminuare acapacit
ăţ
ilor critice, a creativit
ăţ
ii, a r 
ă
spunsului
ş
i deci a reactivit
ăţ
ii cortexului lastimulii primi
ţ
i pe cale televizual
ă
.„So
ţ
ii Emery arat
ă
c
ă
la adul
ţ
ii c
ă
rora li s-a f 
ă
cut electroencefalogram
ă
pe parcursul vizion
ă
rii TV, emisfera stâng
ă
este foarte pu
ţ
in activ
ă
. Ei apreciaz
ă
c
ă
 <<vizionarea TV se situeaz
ă
la nivelul con
ş
tient al somnambulismului. Emisferadreapt
ă
înregistreaz
ă
imaginile de la televizor, dar, din moment ce leg
ă
turileîncruci
ş
ate dintre emisfere au fost par 
ţ
ial întrerupte, aceste imagini cu greu pot ficon
ş
tientizate. De aici dificultatea celor mai mul
ţ
i oameni de a-
ş
i aminti multedintre lucrurile pe care le-au vizionat anterior.>>”
5
 
S 
e pare c
ă
tot ceea ce ob
ţ
ine omul din partea televizorului se refer 
ă
la corpuls
ă
u exterior, la sim
ţ
ualitate, la satisfacerea
 privirii „fizice”,
nu a celei
interioare
,care ne descoper 
ă
peisajele spirituale, frumuse
ţ
ile divine, sublimul dumnezeiesc.Cât de adânc sunt precizate lucrurile acestea de c
ă
tre Pr Dionisie de la MunteleAtos. „E o în
ţ
elepciune mare, nu sunt lucruri mici toate chestiunile, toate înlesnirileastea, dar vezi c
ă
le întrebuin
ţ
eaz
ă
oamenii spre d
ă
râmarea lor, le întrebuin
ţ
eaz
ă
 oamenii spre a se dep
ă
rta de Dumnezeu.
Ăş
tia pe care i-a luminat Dumnezeu
ş
i audescoperit atâtea înlesniri, niciodat
ă
nu zic: <<Ia uite, Dumnezeu mi-a ajutat
ş
i amdescoperit cutare lucru>>. Nu! <<Eu, eu!>>. Eh!…
Ş
i atunci nu este mai mare primejdie la fiecare dintre noi ca atunci când ai egoismul în tine. Adic
ă
, dac
ă
aiegoism, de-acum te pui în locul lui Dumnezeu, nu te smere
ş
ti <<c
ă
eu sunt praf 
ş
icenu
şă
>>, ci: <<Eu am descoperit, eu am f 
ă
cut>>. Nu zici: <<Mul
ţ
umimDomnului, m-a luminat harul Sfântului Duh, m-a luminat Dumnezeu care pretutindenea
ş
i în tot locul
ş
i în tot momentul e cu noi
ş
i am descoperit asta>>. Nu, niciodat
ă
! Vezi? Egoismul!
cu frecven
ţă
înalt
ă
, c
ă
tre cele mai lente – undele alfa
ş
i teta –, cu o puternic
ă
predominan
ţă
 a spectrului undelor alfa. <<Modelele de emisie alfa, înregistrate în zona occipital
ă
,apreciaz
ă
dr. Peper, dispar în momentul în care o persoan
ă
d
ă
comenzi vizuale(concentrare, acomodare), când are loc un proces de c
ă
utare de informa
ţ
ie. Orice orientareînspre lumea exterioar 
ă
cre
ş
te frecven
ţ
a undelor cerebrale
ş
i blocheaz
ă
emisia undelor alfa.
Undele alfa apar în momentul în care nu te orientezi spre ceva anume. Po
 ţ 
i s
ă 
stai pe spate
 ş
i s
ă 
ai ni
 ş
te imagini în minte, dar e
 ş
ti într-o stare cu totul pasiv
ă 
 
 ş
i nu e
 ş
ti con
 ş
tient de lumea din afara imaginilor tale. Cuvântul potrivit pentru starea alfa este «în afara spa
 ţ 
iului», f 
ă 
r 
ă 
orientare. Când o persoan
ă 
se concentreaz
ă 
vizual sau se orienteaz
ă 
c
ă 
treceva, indiferent ce,
 ş
i observ
ă 
ceva în afara sa, imediat are loc o cre
 ş
tere a frecven
 ţ 
eiundelor cerebrale (unde beta), iar undele alfa dispar. În loc s
ă 
antreneze aten
 ţ 
ia activ
ă 
 ,televiziunea pare s
ă 
o suspende (s.n).
>>”. Cf. Ibidem, p21
 5 Martin Large
 , Out of the Box
, http://www.allianceforchildhood.org.uk/Brussels2000/Large.htm.
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...