Embed Doc
Copy Link
Readcast
Collections

CommentGo Back

Download

STUDIUL EFECTELOR SUBSTAN

ELOR FIZIOLOGICACTIVE DIN C

TIN

(

HYPPOPHAE RHAMNOIDES L

.),ÎN MEDICIN

, AGRICULTUR

, MICROBIOLOGIESTUDY REGARDING THE EFFECTS OF PHYSIOLOGICALACTIVE SUBSTANCES FROM SEABUCKTHORN(

HYPPOPHAE RHAMNOIDES L

.), IN MEDICINE,AGRICULTURE AND MICROBIOLOGY

Ioana Lumini

a Brad, I. Brad

Academia de

tiin

e Agricole

i Silvice Bucure

Key words

: seabuckthorn (

H. rhamnoides L.

); physiological active substances;effects

Abstract

. There are shortly presented the results obtained by using the productsobtained from seabucktorn în human medicine, veterinary medicine, animal breeding,vegetable culture, viticulture, and microbiology. There are included both the resultsobtained by the authors of the paper and both by the other Romanian authors form otheruniversities presented în bibliography. The obtained outstanding results emphasize, boththe special value of seabucktorn and both the value and the volume of the research made înour country regarding this field.În lucrarea intitulat

“Bazele biochimice ale efectelor substan

elor fiziologic activedin c

tina” am prezentat succint rezultatele analitice referitoare la con

inutul acestorsubstan

e. Au fost prezentate rezultatele realizate îndeosebi de cercet

tori români

i au fostinvocate, acolo unde a fost necesar,

i unele rezultate ob

inute de cercet

tori din alte

ţă

ri. Încartea “C

tina alb

– o farmacie într-o plant

” (14) sunt prezentate în detaliu acesteaspecte. Prin prezenta lucrare sper

m c

vom convinge c

rezultatele ob

inute se datoreaz

unui num

r foarte mare de substan

e care se adreseaz

tuturor c

ilor

i ciclurilormetabolice ale metabolismului intermediar, care ac

ioneaz

simultan, sinergic

i armonic.Amintim c

cercet

rile din ultimele decenii scot în eviden

ţă

aspecte caredemonstreaz

complexitatea interac

iunilor metabolice, nu numai prin interconexiunimetabolice prin substrat comun, ci

i interconexiuni bioenergetice apropiate sau îndep

rtate, prin stimulari

i inhibi

ii apropiate

i îndep

rtate ale activit

ăţ

ii enzimelor, ca

iprin represii-induc

ii care se refer

la blocarea sintezei sau stimularea sintezei unor enzimeprin produ

i biochimici din metabolismul intermediar. Constat

rile echivaleaz

cuafirma

ia c

în cazul substan

elor din c

tin

nu se constat

asemenea ac

iuni care conduc laperturb

ri metabolice cu consecin

e negative. Orice maladie în esen

ţă

înseamn

cre

tereasau sc

derea activit

ăţ

ii unor enzime, cre

terea sau sc

derea con

inutului unor substan

e înraport cu valoarea medie considerat

normal

. Valorile mai mari sau mai mici echivaleaz

cu ceea ce se nume

te maladie, mai grav

sau mai pu

in grav

. Medicamentele de sintez

,ca

i cele fitofarmaceutice mai complexe nu realizeaz

altceva decât cre

terea activit

ăţ

iienzimelor, daca acestea au sc

zut, sau sc

derea dac

au fost crescute,

i aducereacon

inutului de substan

e în limite normale. Interconexiunile demonstreaz

faptul c

numaicâteva modific

ri metabolice afecteaz

ntregul metabolism prin aceste interac

iuni.Deregl

rile pot avea una sau mai multe cauze, dar efectele sunt întotdeauna multiple. Dincauza multitudinii substan

elor con

inute

i care se adreseaz

unui num

r enorm de

202

secven

e din metabolismul intermediar, substan

ele din c

tin

regleaz

practicmetabolismul în ansamblul lui, indiferent care ar fi defec

iunile la nivelul oric

ror lan

uri

icicluri metabolice

i din cauza oric

ror substan

e cu efect negativ din interiorul sau dinexteriorul organismului. Exemplul banal al diabetului, în care indicativul de baz

estecon

inutul anormal de glucoz

, mai mare sau mai mic decât 1

0,3%o, în realitate implic

mult mai multe cauze

i mult mai multe dereglari metabolice decât se crede. Pentrurezolvarea acestor probleme medicina nu este înc

preg

tit

din cauza insuficienteidocument

i a necolabor

rii între speciali

ti în toate domeniile legate de via

ţă

.Fixarea pe schema metabolismului intermediar, prin puncte, a secven

elor în careintervin substan

ele din c

tin

, demonstreaz

complexitatea oric

ror probleme legate devia

ţă

(4). Dirijarea metabolismului nu înseamn

numai reglarea

i controlul s

ăţ

ii, ci

iinterven

ia în a

a fel încât s

creasc

randamentele în toate domeniile legate de via

ţă

.În perioada 1953-1955 în care am ob

inut primele produse din c

tin

alb

, amconstatat c

folosirea acestor produse de c

tre cei care lucrau în colectivul de cercetareaveau efecte interesante care constau în cre

terea capacit

ăţ

ii de munc

, rezisten

ţă

la c

ldur

i la frig, vindecarea rapid

a eventualelor r

niri în timpul lucrului. Informa

iile pu

ine dinacea vreme scoteau în eviden

ţă

acest fruct numit în Siberia “ananas siberian” este folositmult în alimenta

ie, iar unele din produse din acesta ar avea efecte în cazul unor boli depiele. Utilizarea acestora era de inspira

ie tibetan

.În cercet

rile noastre referitoare la arealul de r

spândire

i cantit

ăţ

ile de fructerecoltate la c

tin

i m

cie

e (din care am ob

inut

i un concentrat de vitamina C) ne-aminteresat

i de cuno

tin

ele popula

iei referitoare la aceste fructe. În toate zonele nu erarecomandat

consumarea fructelor, considerându-se ca având efect negativ, cu excep

iafrunzelor care erau folosite sub form

tocat

, al

turi de alte frunze, pentru stimulareacre

terii la gâ

i curci. Ulterior am descoperit secretul, datorat prezen

ei serotoninei

imelatoninei (11), care asigurau

i s

tate

i stimularea sintezei proteinelor, respectivcre

terea animalelor. În literatura veche din

referitoare la plantele medicinale, c

tinaalb

nu figura. Cercet

rile întrerupte în 1956 au fost reluate de noi în 1969, ca protest împotriva exportului masiv de fructe în cantit

ăţ

i mari, la pre

uri mediocre. Am ob

inutastfel cantit

ăţ

i apreciabile de fructe proaspete, suc, fructe uscate, m

cinate, ulei

i altemulte produse, ini

ial în cadrul Institutului de Cercet

ri pentru Cereale

i Plante Tehnice,pe care le-am oferit cu titlul de colaborare, acelora dintre speciali

ti care au fost convin

ide argumentele noastre asupra perspectivelor utiliz

rii numeroaselor produse ob

inute.Primele tratamente cu ulei de c

tin

au fost f

cute la Spitalul Elias în 1971-1973 dec

tre Dr. Molo

iu, care a folosit uleiul de c

tina pentru tratarea escarelor

i arsurilor la unnum

r apreciabil de bolnavi. Rezultatele au fost spectaculare, escarele infectate sauneinfectate vindecându-se rapid, f

recidiv

, prin continuarea tratamentului sau printratamentul preventiv pentru al

i bolnavi. Cercet

rile au continuat la Spitalul MunicipalBuz

u, Sec

ia Oftalmologie, începând din 1972, de c

tre Dr. P. Vlad, care a tratat unnum

r foarte mare de arsuri de grade diferite ale pleoapelor

i bineîn

eles

i ale fe

imâinilor, vindec

rile fiind rapide, f

sechele. Au fost tratate la început 35 cazuri de arsuricorneo-conjunctivale

i s-a realizat “restitutio ad integrum”. S-au folosit de asemeneauleiul de c

tin

în transplantul de piele pentru refacerea pleoapelor, realizându-se rezultatenesperate. În 1978 Dr. P. Vlad (26) a prezentat, în colaborare cu noi, la un congres na

ionalcu participare interna

ional

, rezultatele ob

inute dup

tratarea a 500 cazuri diferite,referitoare la o nou

medica

ie în chirurgia oftalmic

, ar

tând c

uleiul de c

tin

i celelaltepreparate adjuvante nu au echivalent în urgen

ele provocate de arsuri. Ulterior, în acela

ispital, în colaborare cu Dr. Micu, au fost trata

i doi bolnavi cu arsuri grave prin foc

i uncaz grav de arsuri chimice provocate de solu

ie concentrat

cald

de hidroxid de sodiu, pe întreaga suprafa

ţă

a picioarelor, pân

la nivelul ombilicului, rezultatele fiind foarte bune.

203

Ulterior, prin leg

turile profesionale ale Dr. P. Vlad cu Spitalul Militar Central, ClinicaOftalmologie, s-a folosit uleiul de c

tin

începând din 1975

i pân

în prezent, cu rezultateexcep

ionale ob

inute de colectivele conduse de Dr. M. Olteanu, B. Carstocea

i al

icolaboratori. Pe aceast

tem

s-au realizat un num

r de lucr

ri de licen

ţă

, prima fiindsemnat

de Elena

tefan (24), sub îndrumarea celor doi speciali

ti. În acela

i spital IoanaLumini

a Brad (9) realizeaz

o lucrare de licen

ţă

sub conducerea Prof. Dr. G. Niculescu“Utilizarea extractelor de

Hyppophae rhamnoides L

. în tratamentul arsurilor

i pl

gilormembrelor”, cu rezultate deosebite, care demonstreaz

înc

o dat

eficien

a extraordinar

în cazul arsurilor. În colaborare cu spitalul Cantacuzino Bucure

ti, Clinica de nutri

iboli metabolice, 1983, sub conducerea Prof. I. Mincu

i C. Ionescu Târgovi

te (2) s-a testatefectul terapeutic, fiziologic

i biochimic al pulberei degresate

i uleiului de fructe dec

tin

la 42 bolnavi de diabet zaharat tip II. Ca rezultat, la 20 de cazuri a fost întrerupt

medica

ia cu Tolbutamid

i Meguan, iar în celelalte s-a reluat, dar cu doze mai mici

i cuefecte bune. În colaborare cu Facultatea de Medicin

din Craiova, disciplina Histologie,Prof. F. Bogdan, s-a facut un studiu comparativ cu Bioxiteracor folosit în procese decicatrizare a pl

gilor provocate prin arsuri. S-a lucrat pe dou

loturi de câte 10 animale,rezultatul constând în reducerea de la 27,2 zile media duratei de vindecare la Bioxiteracor,la 18,4 la uleiul de c

tin

, printr-un mecanism mai subtil demonstrat histologic. În Clinicade Psihiatrie Craiova au fost trata

i bolnavi de etilism forma astenic

, etilism cronic,nevroz

i s-au constatat efecte deosebit de bune. În cadrul Clinicii ORL Craiova încolaborare cu A. Deca

i I. F

rca

(3), 1978-1979, s-a folosit uleiul de c

tin

în tratareapapilomatozei laringiene la copii. S-a ob

inut o videcare rapid

, f

recidive, pe un num

rapreciabil de cazuri. În Cadrul Spitalului Municipal Craiova, Sec

ia de Ginecologie, Dr.Maria Popescu a tratat cu ulei de c

tin

minimum 10 cazuri de leziuni intravaginale, curezultate remarcabile. În Institutul de Expertiz

medical

i recuperarea capacit

ăţ

ii demunc

Bucure

ti, în colaborare cu H. Popescu

i Ecaterian Semen Negre, 1981-1983, aufost tratate 18 escare operate, 14 escare grave, 8 ulcere varicoase de gamb

, 14 pl

gi atonedatorate diferitelor leziuni, 4 ulcere de vârf al bontului, 14 exeme

i dermite pe terenvaricos. S-a ob

inut cicatrizarea mai rapid

.În cadrul Institutului Medico-Farmaceutic Bucure

ti, Centrul pentru Cercetare

iAlimenta

ie, I. Gontea, Zenovia B

rdu

ţă

, A. Sepeteanu (16, 17, 18) 1973-1974 au studiateficien

a nutri

ional

a marmeladei cu pulp

de c

tin

, formulându-se concluzii

irecomand

ri interesante. S-a lucrat pe 50 cobai, constatându-se o sc

dere apreciabil

acon

inutului de colesterol

i în acela

i timp o stimulare a cre

terii cobailor în raport cu lotulmartor.Dr. I. Fundean, 1981, în cadrul Sta

iunii de Cre

tere a Animalelor Corcova, a tratatun num

r mare de oi bolnave de necrobaciloz

ovin

, folosind exclusiv ulei de c

tin

. S-aconstatat o vindecare mult mai rapid

decât în cazul procedeelor clasice de tratament.Acela

i lucru îl constat

, în cadrul unei unit

ăţ

i zootehnice din B

icule

ti, N. Ciuca (15)

icolaboratorii zootehni

ti, 1982, obtinându-se acelea

i rezultate extrem de promi

ţă

toare.Cercet

ri mai complexe s-au realizat în cadrul Sta

iunii de Cercetare Zootehnic

u,1982-1984, în colaborare cu Dr. Ing. D. Barbu

i Dr. Ing. Lucre

ia N

stase. S-a lucrat peun lot de 29 miei Suffolk

i un lot martor, cu nutri

ie normal

i cu adaos de 5% pulberedegresat

de c

tin

. La sfâr

itul perioadei de îngr

ăş

are s-a realizat un spor de 251 g/zi/cap,comparativ cu lotul martor cu sporul de numai 175 g/zi/cap. Au fost tratate de asemenea oide import, care sufereau de stresul acomod

rii care ducea în unele cazuri la deces, c

rora lis-a administrat în nutri

i pulberea de c

tin

, blocându-se astfel efectul negativ, respectiv întreruperea deceselor. Tratându-se 130 oi bolnave de pododermatit

s-a redus extrem demult timpul de vindecare

i implicit costul tratamentului. S-au tratat, de asemenea, pl

gile