• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
Page 1 of 149
PRELEGEREA
Î
NT
Î
I
"
Ş
tiin
ţ
a Juridic
ă
, este una de cel mal
î
nalt Interes,nu numai pentru unii
ş
i al
ţ
ii, ci
î
n general,
 
astfel
î
nc
î
t lipsa de interes, pentru ea trebuie privit
ă
 ca expresie a unui caz absolut ne
ş
tiin
ţ
ific...pentru omul de spirit
ş
tiin
ţ
a dreptului
 
este cea mai plin
ă
de spirit
ş
i cea mai interesant
ă
".(T. Maiorescu, Epistolar. 1856-1964)
SISTEMUL
Ş
TIIN
Ţ
EI DREPTULUI. LOCUL TEORIEI GENERALE A
 
DREPTULUI
Ş
I STATULUI
Î
N SISTEMUL
Ş
TIIN
Ţ
EI DREPTULUI1.1. Importan
ţ
a studierii dreptului
 
1. Ce este dreptul? Cum este dreptul? C 
î 
 nd este dreptul? Care s
î 
 nt accep
 ţ 
iunile no
 ţ 
iunii de
 
 drept? Dreptul -
 ş
 tiin
 ţă
 , dreptul - tehnic
ă
 , dreptul -art
ă
 . Ce este statul? Puterea de stat? Care este
 
 corela
 ţ 
ia dintre drept
 ş
i stat?
Iat
ă
doar c
î
teva
î
ntreb
ă
ri pe care
ş
i le pun studen
ţ
ii
î
n primele zile de studii.Tr
ă
im o perioad
ă
 
î
n care dreptul are, mai mult ca oric
î
nd, o importan
ţă
cov
î
r
ş
itoare pentrudezvoltarea societ
ăţ
ii, pentru poporul nostru, pentru fiecare cet
ăţ
ean
î
n parte.
î
n fiecare zi
î
n pres
ă
, la radio, televiziune,
î
n dezbaterile publice se discut
ă
probleme carevizeaz
ă
 
î
ntr-un fel sau altul via
ţ
a juridic
ă
a societ
ăţ
ii, dreptul. Conceptul care dirijeaz
ă
aceste dezbaterieste statul de drept. Scopul principal al transform
ă
rilor din
ţ
ara noastr
ă
este de a fauri
î
n RepublicaMoldova democra
ţ
ia, un stat de drept.Pentru a da r
ă
spuns preocup
ă
rilor specifice, ambi
ţ
iei de preg
ă
tire pentru o specialitate at
î
t deprofund uman
ă
, cum este cea juridic
ă
,
ş
tiin
ţ
a teoriei generale a dreptului
ş
i statului propune c
î
tevainstrumente de lucru fundamentale. Acestea s
î
nt: conceptele, categoriile, principiile
ş
i no
ţ
iunilegenerale
î
n baza c
ă
rora dreptul
ş
i statul poate fi g
î
ndit
ş
i explicatOrice comunitate umana,
î
nc
ă
de la primele colectivit
ăţ
i, a sim
ţ
it nevoia unei organiz
ă
ri, uneidiscipline, f 
ă
r
ă
de care convie
ţ
uirea ar fi imposibil
ă
. S-au format inevitabil anumite reguli, norme,
 
obiceiuri a c
ă
ror respectare era necesar
ă
colectivit
ăţ
ii respective
ş
i care la
î
nceput era asigurat
ă
de
ş
eful familiei, apoi
î
n gint
ă
,
î
n trib - de
ş
eful de gint
ă
, de trib, direct sau
î
mpreun
ă
cu sfatul b
ă
tr
â
nilor,pentru ca apoi s
ă
se creeze un organism special, chemat s
ă
aplice
ş
i s
ă
asigure respectarea acestornorme. Acest organism
î
ntruchipa pulerea public
ă
 
ş
i era constituit ca ceva distinct de colectivitatearespectiv
ă
, caie s-a chemat "civitas polis", apoi republic
ă
sau imperiu, cu timpul a c
ă
p
ă
tat denumireade stat.Evolu
ţ
ia societ
ăţ
ii umane a confirmat dictonul "ubi societas ibi ius" ("unde este societate,acolo este
ş
i drept"). Omul este o fiin
ţă
politic
ă
, "zoonpolitikon", spunea Aristotel. Omul ca fiin
ţă
 
 
social
ă
tr
ă
ie
ş
te
î
ntr-o colectivitate
î
n care se formeaz
ă
 
î
n func
ţ
ie de anumite situa
ţ
ii complexe diferite.Normele de conduit
ă
la
î
nceput s
î
nt mai simple, rudimentare, dar care
î
nc
ă
din vechime s-aumanifestat uneori ca adev
ă
rate monumente legislative ca, de exemplu, Legile lui M
â
nu
î
n India, Codullui Hammurabi
î
n Mesopotamia, Legea celor 12 table la romani
ş
.a., pentru ca apoi in societateamodern
ă
 
ş
i, mai ales,
î
n cea contemporan
ă
legisla
ţ
ia s
ă
capete o extindere foarte ampl
ă
, cerut
ă
de via
ţ
asocial
ă
, de transform
ă
rile care au loc, ne\oile dezvolt
ă
rii vie
ţ
ii sociale.Desigur, apari
ţ
ia
ş
i dezvoltarea dreptului
ş
i statului se produce
î
n func
ţ
ie de epoca istoric
ă
,de condi
ţ
iile economice, sociale, politice, culturale, na
ţ
ionale din fiecare
ţ
ar
ă
.Tocmai de aceea este necesar
ş
i important a se studia dreptul, condi
ţ
iile cars influen
ţ
eaz
ă
 modificarea, transformarea lui, pentru a-i determina direc
ţ
iile dezvolt
ă
rii sale viitoare, modalit
ăţ
ilepotrivite pentru a asigura aplicarea, respectarea lui, precum
ş
i asigurarea drepturilor
ş
i libert
ăţ
ilormembrilor societ
ăţ
ii, ale oamenilor.C
î
t prive
ş
te situa
ţ
ia actual
ă
a
ţă
rii noastre, trebuie s
ă
subliniem,
î
nc
ă
de la
î
nceput,problematica vast
ă
 
ş
i complex
ă
care apare odat
ă
cu necesitatea cre
ă
rii statului de drept.O etap
ă
deosebit de important
ă
 
î
n procesul f 
ă
uririi statului de drept a constituit-o elaborareaConstitu
ţ
iei - Legea fundamental
ă
a statului, menit
ă
s
ă
jaloneze tr
ă
s
ă
turile fundamentale ale noii ordinide drept
î
n republic
ă
.Adoptarea Constitu
ţ
iei Republicii Moldova consacr
ă
respectarea unor principii esen
ţ
ialepentru instaurarea democra
ţ
iei, consfin
ţ
ite
î
nc
ă
 
î
n Declara
ţ
ia despre suveranitate din 23 iunie 1989
ş
iDeclara
ţ
ia despre independen
ţă
din 27 august 1991 cum s
î
nt: pluralismul politic, separa
ţ
ia puterilor
î
nstat, asigurarea drepturilor omului
ş
i a libert
ăţ
ilor fundamentale ale cet
ăţ
eanului, prevenirea abuzului
 
Page 2 of 149
de putere, a totalitarismului, reforma economic
ă
prin introducerea economiei de pia
ţă
 
ş
.a. Acesteprincipii s
î
ntmenite s
ă
asigure
î
n societatea noastr
ă
unele valori fundamentale precum justi
ţ
ia, drepturile,
 
libertatea
ş
i demnitatea uman
ă
, securitatea juridic
ă
a persoanei.
î
n evolu
ţ
ia Republicii Moldova dup
ă
proclamarea independen
ţ
ei au ap
ă
rut diferite situa
ţ
ii
ş
is-au pus probleme complexe. Noi am avut la un nwrent dat un vacuum de putere, s-a produs -
ş
i uneorise mai resimte acest lucru - o sl
ă
bire a autorit
ăţ
ii publice, a ordinii de drept, cre
î
ndu-se
î
n anumitemomente situa
ţ
ii cu totul nefire
ş
ti de anomie, adic
ă
de lips
ă
de reglement
ă
ri sau reglement
ă
ricontradictorii. A devenit, astfel, foarte acut
ă
problema
î
nlocuirii legisla
ţ
iei vechi cu una nou
ă
. In acestsens, are o importan
ţă
deosebit
ă
elaborarea unor legi noi, care s
ă
consacre valorile
ş
i idealurileDeclara
ţ
iei de independen
ţă
din 27 august 1991.Toate acestea relev
ă
importan
ţ
a deosebit
ă
a studierii dreptului, necesitatea cercet
ă
riifenomenului juridic, a normelor juridice
î
n societate, at
î
t pentru asigurarea elabor
ă
rii celei mai
 
adecvate legi, c
î
t
ş
i pentru aplicarea ei riguroas
ă
.Fiecare dintre noi este implicat
î
n nenum
ă
rate raporturi sociale cu caracter juridic, ceea cesolicit
ă
cunoa
ş
terea
ş
i aplicarea corect
ă
a normelor juridice.A
ş
adar, odat
ă
cu apari
ţ
ia dreptului
ş
i statului apare
ş
i necesitatea studierii lui, cunoa
ş
teriifenomenului juridic, care, av
î
nd de-a lungul istoriei o evolu
ţ
ie complex
ă
, a dus la formar ea
ş
tiin
ţ
ei juridice ca element de sine st
ă
t
ă
tor
î
n sistemul
ş
tiin
ţ
elor
î
n general
ş
i al celor sociale
î
n special.
 
Page 3 of 149
1.2. Sistemul
ş
tiin
ţ
elor juridice
Ş
tiin
ţ
a este un sistem de cuno
ş
tin
ţ
e despre natur
ă
, societate
ş
i g
î
ndire, cuno
ş
tin
ţ
e ob
ţ
inuteprin metode corespunz
ă
toare
ş
i exprimate
î
n concepte, categorii, principii
ş
i no
ţ
iuni.Ca fenomen social aparte
ş
i ca form
ă
specific
ă
de activitate uman
ă
,
ş
tiin
ţ
a nu poate fi privit
ă
 doar ca un sistem de idei, reprezent
ă
ri, teorii (imagine static
ă
), ci ca un sistem care se dezvolt
ă
,produce continuu noi cuno
ş
tin
ţ
e, ca un sistem de valori spirituale (imagine dinamic
ă
).
î
n general, se poate accepta din numeroase analize
ş
i clasific
ă
ri f 
ă
cute de-a lungul timpuluipentru sistemul
ş
tiin
ţ
ei, clasificarea trihotomic
ă
 
î
n:
ş
tiin
ţ
e ale naturii,
ş
tiin
ţ
e sociale
ş
i
ş
tiin
ţ
e despreg
î
ndire .Scopul
ş
tiin
ţ
elor sociale este acela de a cunoa
ş
te legile generale ale existen
ţ
ei
ş
i dezvolt
ă
riisociet
ăţ
ii, de a studia formele istorice de organizare social
ă
 
ş
i modalit
ăţ
ile specifice de manifestare adiverselor componen
ţ
e ale realit
ăţ
ii social-umane (politice, etice, juridice etc.).
 
Legile generale ale societ
ăţ
ii au anumite tr
ă
s
ă
turi care se deosebesc de legile naturii,
î
nprimul r
î
nd prin aceea, c
ă
legile dezvolt
ă
rii sociale se manifest
ă
 
î
n activitatea oamenilor dota
ţ
i cucon
ş
tiin
ţă
 
ş
i ra
ţ
iune. Prin tradi
ţ
ie, prin con
ţ
inutul obiectului s
ă
u,
ş
tiin
ţ
a dreptului apar
ţ
ine
ş
tiin
ţ
elor
 
despre societate.
Ş
tiin
ţ
ele sociale prezint
ă
urm
ă
torul tablou:a)
Ş
tiin
ţ
a de tip nomotetic, care are ca obiect activit
ăţ
ile umane
ş
i
îş
i propune s
ă
stabileasc
ă
 legile
ş
i rela
ţ
iile func
ţ
ionale corespunz
ă
toare,
î
n cadrul lor se utilizeaz
ă
observa
ţ
iile sistematice,experimentele, studiile statistice etc. La ele se refer
ă
: economia politic
ă
, psihologia, sociologia,demografia, lingvistica etc.b)
Ş
tiin
ţ
ele care-
ş
i propun reconstituirea
ş
i interpretarea trecutului -
ş
tiin
ţ
ele istorice.
 
c)
Ş
tiin
ţ
ele juridice -
ş
tiin
ţ
e care delimiteaz
ă
lumea dominat
ă
de norme, obliga
ţ
ii
ş
i atribu
ţ
ii;studiaz
ă
aspectele normative ale activit
ăţ
ii umane.
Ş
tiin
ţ
ele juridice fac parte din categoria
ş
tiin
ţ
elor sociale sau umanistice, spre deosebire de
ş
tiin
ţ
ele naturii care au ca obiect de studiu natura, de exemplu: fizica, biologia, chimia
ş
. a.Obiectul
ş
tiin
ţ
ei Juridice
î
l constituie studierea dreptului, a fenomenului juridic
î
n toat
ă
 complexitatea sa: dreptul ca ansamblu de norme, drepturile subiective, rela
ţ
iile juridice
ş
i ordinea dedrept din societate, con
ş
tiin
ţă
juridic
ă
, corela
ţ
ia drept-stat.Dac
ă
fa
ţă
de
ş
tiin
ţ
ele naturii
ş
tiin
ţ
a dreptului se deosebe
ş
te prin faptul c
ă
are ca obiect nunatura
ş
i, deci, nu descoperirea legilor ei de existen
ţă
 
ş
i manifestare, ci un aspect al vie
ţ
ii sociale
ş
ianume dreptul, apoi
î
n cadrul
ş
tiin
ţ
elor sociale
ş
tiin
ţ
a juridic
ă
se distinge (al
ă
turi de etic
ă
) ca fiind o
ş
tiin
ţă
normativ
ă
, deoarece fragmentul din realitatea social
ă
pe care-l studiaz
ă
este reprezentat denormele juridice.
Ş
tiin
ţ
a juridic
ă
apar
ţ
ine grupei
ş
tiin
ţ
elor normative
î
n opozi
ţ
ie cu
ş
tiin
ţ
ele descriptive. Or,
î
ntimp ce
ş
tiin
ţ
ele descriptive, ca sociologia, economia, istoria, nu urm
ă
re
ş
te dec
â
t explicarea faptelor,ceea ce este sau ceea ce a fost,
ş
tiin
ţ
ele juridice, cerceteaz
ă
ce trebuie s
ă
fie, ceea ce trebuie s
ă
se fac
ă
.Ele sunt
î
n c
ă
utare nu de fapte, dar de solu
ţ
ii. Sociologia
ş
i dreptul studiaz
ă
via
ţ
a social
ă
sub dou
ă
 aspecte distincte: sociologia urm
ă
re
ş
te s
ă
cunoasc
ă
 
ş
i s
ă
explice realitatea faptelor sociale,
î
n timp ce
ş
tiin
ţ
a juridic
ă
vizeaz
ă
s
ă
indice solu
ţ
iile practice pentru multiplele fenomene sociale care se pun.Efortul specific al
ş
tiin
ţ
ei dreptului este s
ă
desprind
ă
sensul regulilor sociale, con
ţ
inutul lor normativ.
 
Ansamblul disciplinelor juridice se constituie
î
ntr-un sistem al
ş
tiin
ţ
elor juridice,
î
n cadrulc
ă
ruia se pot distinge,
î
n func
ţ
ie de sfera
ş
i modul de abordare a studiului dreptului, trei grupe
ş
i
 
anume:a)
ş
tiin
ţ
e Juridice teoretice, globale:
 
b)
ş
tiin
ţ
e juridice de ramur
ă
;c)
ş
tiin
ţ
e juridice istorice.
 
î
n cadrul primei grupe se
î
nscrie Teoria general
ă
a dreptului
ş
i statului av
î
nd ca obiectabordarea teoretic
ă
, general
ă
a dreptului
ş
i statului cu func
ţ
iile
ş
i formele sale de manifestare.
 
Teoria general
ă
a dreptului
ş
i statului, ca ramur
ă
distinct
ă
a
ş
tiin
ţ
elor juridice, apare
ş
i seconstituie
î
n secolul al XX-lea,
î
n prima sa jum
ă
tate
ş
i, mai pronun
ţ
at, dup
ă
cel de-al doilea r
ă
zboi
 
mondial. Aceasta nu
î
nseamn
ă
nicidecum c
ă
abordarea teoretic
ă
, general
ă
a studiului ar fi fostneglijat
ă
p
î
n
ă
la epoca contemporan
ă
.Dimpotriv
ă
, a
ş
a cum am men
ţ
ionat, preocup
ă
ri
î
n acest sens au existat din cele mai vechitimpuri. Ele au avut,
î
ns
ă
,
ş
i au continuat s
ă
aib
ă
de-a lungul secolelor un caracter preponderentfilozofic, ajung
î
ndu-se
î
n secolul al XIX -lea la constituirea filozofiei dreptului ca ramur
ă
distinct
ă
afilozofiei
ş
i ca disciplin
ă
de
î
nv
ăţă
m
î
nt destinat
ă
studiului teoretico-filozofic al dreptului. In unele
ţă
ri
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...