• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
Mai recent, ministrul Eco-nomiei, dl Dodon a recunoscutcu o franche
ţ
e st
 î 
njenitoare c
ă
Guvernul nu va mai puteamajora, a
ş
a cum promisese curajos, salariile bugetarilor.Motivul este unul foarte serios - nu ajung bani. Dup
ă
cec
 îţ
iva ani buni regimul a raportat voinice
ş
te c
ă
totul seschimb
ă
spre bine, acum, iat
ă
,
 îş
i declar 
ă
impoten
ţ
a.Este adev
ă
rat c
ă
,
 î 
n 2006, au intervenit
ş
i factori nefa-vorabili: blocarea exporturilor de vinuri
ş
i de alte produseagricole c
ă
tre Federa
ţ
ia Rus
ă
, scumpirea pre
ţ
ului la gazelenaturale,
 î 
nchiderea frontierei cu Rom
â
nia etc. Pe de alt
ă
parte, asemenea situa
ţ
ii erau,
 î 
ntr-un fel, previzibile, or, ede la sine
 î 
n
ţ
eles: dac
ă
te cer 
ţ
i cu to
ţ
i vecinii, ri
ş
ti s
ă
-
ţ
ih
ă
ne
ş
ti caprele cu morcovii sau merele crescute pentruexport. Actuala guvernare promoveaz
ă
, din p
ă
cate, o poli-tic
ă
extern
ă
duplicitar 
ă
 
ş
i deci falimentar 
ă
.
 Î 
n aceste condi
ţ
ii de austeritate
ş
i blocaj, e greu s
ă
neimagin
ă
m c
ă
 
 î 
n R. Moldova revitalizarea culturii ar aveavre-o
ş
ans
ă
. Doar dac
ă
,
 î 
n linia spiritului populist preferat,ar putea s
ă
-l viziteze oportun pe pre
ş
edinte g
 î 
ndul de a
 î 
ndemna oamenii de afaceri s
ă
contribuie nu numai la re-novarea unei m
ă
n
ă
stiri, amenajarea unor f 
 î 
nt
 î 
ni, dar 
ş
i la(re)construc
ţ
ia unei / unor biblioteci. Dar cum asemeneainvesti
ţ
ii - construc
ţ
ia de biblioteci - nu prea aduc dividentepolitice, nu v
ă
d cum s-ar putea
 î 
nt
 î 
mpla o asemenea mi-nune. Plus la toate, guvernarea nu a fost capabil
ă
, deo-camdat
ă
, s
ă
profite de avantajele vecin
ă
t
ăţ
ii cu UE.Astfel c
ă
,
 î 
n aceast
ă
situa
ţ
ie precar 
ă
, trebuie s
ă
miz
ă
m
ş
i
 î 
n continuare pe dona
ţ
iile de carte
ş
i echipament, pe aju-torul financiar extern. Volumul resurselor financiare venitede la ’90
 î 
ncoace din Rom
â
nia
ş
i destinate fortific
ă
rii cul-turii basarabene este amplu. Vom spune doar c
ă
nu
 î 
ntot-deauna ele au fost distribuite
ş
i cheltuite judicios, unelepartide politice, grup
ă
ri, reviste, publica
ţ
ii, persoanereu
ş
ind s
ă
beneficieze copios de banii transfera
ţ
i de Bu-cure
ş
ti, f 
ă
ă
a
 î 
nregistra rezultate notabile. Nu putemspune c
ă
a existat proiectul bine elaborat al unei expansi-uni culturale (ca, de altfel,
ş
i economic
ă
).Ne preocup
ă
, p
 î 
n
ă
la urm
ă
, partea luminoas
ă
afenomenului, or, nu trebuie s
ă
uit
ă
m niciodat
ă
binele ce nis-a f 
ă
cut. Amintim c
ă
la 29 august 1991 la Chi
ş
in
ă
u a fostdeschis
ă
prima bibliotec
ă
de carte rom
â
neasc
ă
dinBasarabia – Transilvania. Apoi, treptat, au fost
 î 
nfiin
ţ
atebibliotecile
Onisifor Ghibu, T
î 
rgovi
ş
te, Alba Iulia, Mara-mure
ş
, T
î 
rgu Mure
ş
,
fiecare beneficiind anual de c
 î 
te 2 000- 3 000 de volume. Ele aveau,
 î 
n 2003, un fond general de500 000 de volume. Tot datorit
ă
ajutorului dezinteresat alguvernului rom
â
n au fost deschise biblioteci de carterom
â
neasc
ă
la B
ă
l
ţ
i, Flore
ş
ti, Ialoveni, F
ă
le
ş
ti, Ungheni,Str 
ăş
eni, Orhei. De dona
ţ
ii de carte au beneficiat
ş
i benefi-ciaz
ă
: Biblioteca Na
ţ
ional
ă
, Biblioteca Municipal
ă
 
B. P.Ha
ş
deu
din Chi
ş
in
ă
u, bibliotecile universitare din capital
ă
,precum
ş
i Biblioteca
Ş
tiin
ţ
ific
ă
a Universit
ăţ
ii
 Alecu Russo
.B
Ş
U,
 î 
n special, gra
ţ
ie ajutorului acordat de Asocia
ţ
iaPro Basarabia
ş
i Bucovina, Institutul Cultural Rom
â
n,Departamentul pentru Rela
ţ
iile rom
â
nilor de pretutindeni
Confluen 
ţ
e Bibliologice 
 Resurec
ţ 
ia spiritual
ă
întîrzie Resurec
ţ 
ia spiritual
ă
întîrzie
DITORIALDITORIAL
55
 
(DRPP), a reu
ş
it s
ă
-
ş
i completeze cu regularitate colec
ţ
iile
ş
i s
ă
-
ş
i re
 î 
noiasc
ă
echipamentul.
 Î 
n 2006, spre exemplu,B
Ş
U prin amabilitatea DRPP, a foat abonat
ă
gratis la pub-lica
ţ
iile Apostrof, Convorbiri literare, Arca, Euphorion, ExPonto, Luceaf 
ă
rul, Lumea, Magazin istoric, Ramuri,Revista 22, Rom
â
nia literar 
ă
, Vatra, Observator cultural.Prin sus
ţ
inerea Funda
ţ
iei Culturale Rom
â
ne (acum Institu-tul Cultural Rom
â
n) au fost / s
 î 
nt posibile editarea la noi aunor reviste de marc
ă
: Contrafort, Sud - Est, Semn.Este o practic
ă
interna
ţ
ional
ă
ca o institu
ţ
ie, o funda
ţ
ie,cet
ăţ
enii unui stat anume s
ă
sus
ţ
in
ă
cultura saudemocra
ţ
ia altui stat t
 î 
n
ă
r chiar dac
ă
 
 î 
i despart diferen
ţ
eleetnice, religioase, politice. Cu at
 î 
t mai mult
 î 
n cazul nostru,c
 î 
nd Basarabia este un teritoriu rom
â
nesc, acest ajutor este mai mult dec
 î 
t
 î 
ndrept
ăţ
it. La mijloc e politica , bat-ovina... Or, guvernarea nu este la fel de sensibil
ă
lasus
ţ
inerea acordat
ă
de Federa
ţ
ia Rus
ă
comunit
ăţ
ii rusesau de Ucraina comunit
ăţ
ii ucrainene din R. Moldova..Resurec
ţ
ia spiritual
ă
de care are at
 î 
ta nevoie soci-etatea noastr 
ă
traumatizat
ă
de comunism
 î 
nt
 î 
rzie, deocam-dat
ă
.
66
Confluen 
ţ
e Bibliologic
Popa, Iulius. Universitatea de Stat “Alecu Russo” din B 
ă
ţ 
i (1945 - 2005). Ch.: Grupul Editor- ial Litera, 2005. 392 p.
 Apari
ţ 
ia acestei c
ă
ţ 
i a fost prilejuit
ă
de aniver-sarea a 60 –a a Universit
ăţ 
ii de Stat „ Alecu Russo”
ş
i,complementar,
ş
i a Bibliotecii
Ş 
tiin
ţ 
ifice, am spune-onoi.Volumul, realizat de ziaristul Iulius Popa, este,
î 
nfond, un film al evolu
ţ 
iei institu
ţ 
iei b
ă
l
ţ 
ene din 1945
ş
ip
î 
n
ă
 
î 
n 2005.Remarc
ă
m spa
ţ 
iul generos, acordat, spre deose-bire de alte apari
ţ 
ii editoriale similare, activit
ăţ 
ii colec-tivului Bibliotecii Universitare (date istorice, statistice,fotografii etc.).
 
Colec
ţ
ia Bibliotecii
noastre are dimensiuni enciclopedice
ş
i constituie 1 022 994 ex.(249 431 titl.)
 î 
n 42 de limbi ale lumii. Unui utilizator 
 î 
i revin 95 de exemplare. Anual Bib-lioteca achizi
ţ
ioneaz
ă
cca 12 - 13 mii de documente. Principalele surse de completares
 î 
nt: achizi
ţ
iile f 
ă
cute
 î 
n baza resurselor financiare alocate din fondurile extrabugetareuniversitare, din dona
ţ
ii
ş
i schimbul de carte. Circa 60 la sut
ă
din intr 
ă
ri le constituie dona
ţ
iile. Cele mai reprezentativeinstitu
ţ
ii donatoare ale anului 2006 s
 î 
nt:
Fondul Wilhelmi - 827 de documente; Alian
ţ
a Francez
ă
- 524 ; PNUD - 869; Asocia
ţ
ia Pro Basarabia
ş
i Bucovina, Filiala C. Negri, Gala
ţ
i - 846.
Propunerile Dvs., privind completarea colec
ţ
iei Bib-liotecii, le pute
ţ
i formula la tel. intern 223 sau pe e-mail:
ţ
ia Bibliotecii
s-a completat cu o valoroas
ă
 
ş
i impun
ă
toare dona
ţ
ie de carte (9 mii de ex.) din domeniile:filosofie,
ş
tiin
ţ
e sociale, economie, psihologie,
ş
tiin
ţ
e naturale, lingvistic
ă
, critic
ă
literat
ă
, beletristic
ă
, art
ă
etc., recep
ţ
io-nat
ă
 
 î 
n urma Acordului de colaborare dintre Universitatea b
ă
l
ţ
ean
ă
 
ş
i Universitatea Fresno din California,
 î 
n special, princontribu
ţ
ia nemijlocit
ă
a dl. dr. Georghe De Graffenreid
ş
i a conferen
ţ
iarului universitar Adelina
Ş
te
 î 
ţă
(Facultatea Mu-zic
ă
 
ş
i Pedagogie Muzical
ă
), care,
 î 
n 2003, a efectuat un stagiu
ş
tiin
ţ
ific “Educa
ţ
ie Muzical
ă
 î 
n California, SUA. O bun
ă
parte din aceste documente s
 î 
nt amplasate deja
 î 
n Serviciul Limbi
ş
i Literaturi Str 
ă
ine (et. 2), unde pot fi consultate. Infor-ma
ţ
ii privind respectiva dona
ţ
ie de carte ofer 
ă
managerul Larisa Ro
ş
ca,
ş
ef serviciu LLS (tel. intern 243; e-mail:
Rosca.Larisa@usb.md.Cititorii s
 î 
nt
 î 
ndemna
ţ
i s
ă
viziteze
Spa
ţ
iul expozi
ţ
ional informativ al B
Ş
U pentru a consulta expozi
ţ
ia
Documente noi intrate 
î 
n colec 
ţ 
ia Bibliotecii 
(Serviciul Documentare - Informare Bibliografic
ă
, et.1.). Sala de expozi
ţ
ii are capacitateade a expune concomitent cca 400 - 450 de titluri de c
ă
ţ
i, reviste, anuare, CD etc.) din toate domeniile, recent ap
ă
rutepe pia
ţ
a editorial
ă
na
ţ
ional
ă
/ interna
ţ
ional
ă
. Programarea privind vizitele grupelor studen
ţ
e
ş
ti, precum
ş
i
ş
edin
ţ
ele de ca-tedr 
ă
o pute
ţ
i face la tel.: 21230; e-mail:
Scurtu.Elena@usb.md.Catalogul electronic
al Bibliotecii, expus online:
, ofer 
ă
cititorilor posibilitatea, utiliz
 î 
nd PC(domiciliu / c
ă
min / catedr 
ă
universitar 
ă
), s
ă
consulte baza de date a Bibliotecii, s
ă
afle care s
 î 
nt ultimele intr 
ă
ri. Trebuies
ă
efectuiezi c
ă
ut
ă
rile dup
ă
urm
ă
torii parametri: Autor, Titlu, Vedet
ă
de subiect, Cuvinte - cheie, C
ă
ut
ă
ri combinate etc.Catalogul electronic (ini
ţ
iat
 î 
n anul 1990) num
ă
ă
peste 220 de mii de
 î 
nregistr 
ă
ri (51 la sut
ă
din toate titlurile de
ţ
inute) dec
ă
ţ
i, ziare, reviste, CD, DVD (inclusiv 80 de mii analitice). Accesul la catalogul electronic este garantat
 î 
n toate s
ă
lile delectur 
ă
, inclusiv sala de Referin
ţ
e Bibliografice
ş
i Mediatec
ă
. Direct din OPAC se ob
ţ
in buletinele de cerere la comand
ă
 
ş
ilistele bibliografice tematice (parter, Serviciul Referin
ţ
e Bibliografice).
 Î 
n acest serviciu, cititorii pot solicita asisten
ţ
a bib-liotecarului - consultant privind cercet
ă
rile
 î 
n Catalogul Electronic, acces
 î 
nd e-mailul:
 Î 
n rezultatul configur 
ă
rii
Conceptului Bibliotecii Virtuale, baza de date full-text a Patrimoniului USB cu genericul
Universitaria 
(cursuri, prelegeri, programe etc.)
ş
i expunerea
Bibliotecii Digitale
î 
n Catalogul on-line, materialele
 
Confluen 
ţ
e Bibliologic
CARTEACARTEADE VIZI
Ă
 DE VIZI
Ă
 
77
Ş 
tia
ţ 
i c
ă
...
Ş 
tia
ţ 
i c
ă
...
Elena STRATAN,
Ş 
ef Serviciu Cercetare
Ş 
tiin
ţ 
ific
ă
, Asisten
ţă
de Specialitate
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...