Dumitru P[curaru
D
in p[cate, nici o revist[ nu poate fi tip[rit[ pe foi\e de sl[nin[, cu fotografii `n relief din br]nz[ de burduf,iar coper\ile s[-i fie din coaj[ de p]ine alb[. Deci cum ar trebui s[ arate o revist[ literar[ `n vreme decriz[? Ne ajut[ Ioan Liviu Stoiciu `ntr-un comentariu la primul num[r al revistei Poesis Interna\ional<
„
Nu încetez să mă mir – într-o Românie cu economie sub zero, aflată în pragul incapacităţii de plată, în care se taie salariile bugetarilor cu un sfert, şi pe zi ce trece orice produs cumpărat va deveni un lux, după creşterea TVA cu patru procente, în care se desfiinţează instituţii culturale pe plan local şi sunt lăsaţi pe drumuri sute de mii de români, ce credeţi? În această Românie paradoxală apare o nouă revistă literară de lux! Şi unde – la Satu Mare! Se intitulează Poesis Internaţional (180 de pagini,hârtie cretată, stupefiantă faţă de sărăcia de azi, revistă exclusiv de protocol, care n-are cum să intre pe piaţă, având un preţ inaccesibil.
“
Va trebui s[ `n\elegem p]n[ la urm[ c[ ;i cartea ;i revista cultural[ sunt ni;te produse care, odat[ a;ezate pe ra,concureaz[ cu alte produse. Nu este nevoie s[ cercetezi prea mult pentru a te convinge c[, `nc[ de la inventarea tiparului,cartea `n sine, dincolo de litera ;i spiritul ei, a fost g]ndit[ ca un obiect frumos, realizat din materiale de cea mai bun[calitate. Nu asta este, de fapt, problema. Liviu Ioan Stoiciu pune `n discu\ie raportul dintre s[r[cie ;i lux. Adic[ poporulmoare de foame ;i noi, cu neobr[zare, tip[rim un magazin literar pe h]rtie cretat[, `n policromie. Pune `n discu\ie ;iatragerea autorit[\ilor locale `n proiectele culturale, dar nu d[ solu\ii. Nu are cum da vreo solu\ie, el `nsu;i, ca orice poetautentic, fiind mereu `n criz[. Deci cum ar trebui s[ arate o revist[ de poezie `n vremuri de criz[? Habar n-am, dar ;tiuc[ ;i Biblia lui Varlaam ar[ta mai bine dec]t Bucure;tiul secolului 18. „Poesis Interna\ional“, de;i este mai degrab[ unTurn Babel elaborat dec]t o Biblie, arat[ cam cum ar trebui s[ arate o revist[ de poezie, indiferent de vremuri. Adic[ s[con\in[ marf[ bun[.~n acest num[r, Claudiu Komartin aduce `n paginile revistei ni;te poe\i turci, enervant de buni. ~n compensa\ie, SalahMahdi, irakianul a;ezat `n |ara Oa;ului, traduce cinci tineri poe\i rom]ni `n arab[. Plini de prejudec[\i, ne `ntreb[mcum naiba pot scrie at`t de bine ni;te turci? ~n versurile lor parc[ auzi traklianul strig[t al p[s[rii singuratice zbur]ndpeste lini;tea verde a unui iaz albastru. Un Trakl cu turban se va fi sinucis `n spatele frontului `n timpul marelui ;i inutiluluir[zboi de independen\[ din 1877 auzind strig[tul disperat al camarazilor r[ni\i. ~n paginile revistei P.I., de la Istanbul laViena nu este dec]t un pas. Acolo vie\uie;te de c]\iva ani George Achim. Poetul ;i-a reg[sit r[d[cinile maramure;ene `ncapitala fostului Imperiu Austro-Ungar. Este prezent cu dou[ poeme. ~n parantez[ fie spus, ca senator PN|CD `nParlamentul Rom]niei, a fost o catastrof[. La fel ca al\i scriitori care s-au ratat ca politicieni, de la Nicolae Manolescu la:tefan Augustin Doina;, de la Lauren\iu Ulici la Radu F. Alexandru.To\i intelectualii angaja\i politic dup[ c[derea comunismului au demonstrat cu prisosin\[ cum intoleran\a politic[devine automat intoleran\[ fa\[ de cultur[. Am `nchis paranteza.Prezent `n acest num[r cu poemul „N[ne;ti“, `n rom]n[ ;i maghiar[, s[ presupunem, c[ Ioan Es. Pop ;i-ar fi pierdutmetafizica din Ieudul lui f[r[ ie;ire muncind zi de zi la un ziar al cifrelor ;i c[ `ncearc[ s[-;i reinventeze alte limiteplimb]ndu-se printr-un Bucure;ti tot mai inospitalier `ntr-un tramvai cu cap de cal construit de el `nsu;i. La urma urmei,ce \i-e N[ne;ti ;i ce \i-e Bucure;ti? De la N[ne;ti la Bucure;ti ;i `napoi, poezia face ;i reface drumul `n c]teva clipe.Realitatea r[m]ne mult `n urm[, mi;c]ndu-se mai greoi dec]t o fac versurile acestui poet mereu proasp[t, de;i paremereu `n urma timpului s[u.Adev[rul e c[ la N[ne;ti, Ieud, Cluj Bistri\a, Timi;oara, Sibiu sau Satu Mare, nu putem renun\a la poezia multi-cultural[, multistratificat[, `n favoarea unui biografism sup[r[tor de rom]nesc la poe\ii rom]ni, enervant de ungurescla poe\ii maghiari. Ai impresia c[ biografismul a prins doar pe alocuri, cu predilec\ie la s]rbi ;i americani.M[runt prin natura sa, biografismul a dat, totu;i, marea poezie a lumii. Aici a; cita un poet prezent `n acest num[r<Cioclea. A trecut Prutul u;or, dar oare merge la export aceast[ marf[? A; mai deschide o parentez[ pun]nd aceea;i`ntrebare ;i `n cazul „Istoriei“ lui Manolescu< oare merge la export?Evident, cred c[ „Istoria“ lui Manolescu va r[m]ne o carte de referin\[, dar m[ `ndoiesc c[ este un produs care merge;i la export. Nu ;tiu de ce. Poate c[ este scris[ doar pentru uz intern. Aici am putea g[si o diferen\[ `ntre „PoesisInterna\ional“ ;i celelalte reviste din \ar[. Noi am g[sit o modalitate simpl[ de a sc[pa din capcana unei limbi de circula\ierestr]ns[ utiliz]nd cel mai simplu ;i banal instrument de lucru< limba fiec[rui poet. ~n acela;i timp, este adev[rat c[ nune asum[m nici o responsabilitate, dup[ „croiul“ lui Ion Mure;an fiind tot mai convins c[ adev[rata noastr[ deviz[ este„fiecare pas[re pre limba ei s[ piar[“.Avem `n fa\[ o revist[ `n zece limbi, cititorul put]ndu-se servi la alegere, `n orice limb[ dore;te, `n regim all inclusive.Cam asta e „Poesis Interna\ional“. ~ncepi cu Liviu Ioan Stoiciu ;i ajungi la Nicolae Manolescu. O ciocnire a contrariilor,nu una brutal[, ci u;oar[ a;a cum a fost cioc[nit premierul Emil Boc `n cap cu oul ro;u de tat[l s[u.
Cum ar trebui s[ arate o revist[ de poezie `n vreme de criz[?
3
EDITORIAL
Leave a Comment
o revistă selectivă