/  147
 
Poesis Interna\ional
Iunie 2011
 
Director
Dumitru Pcuraru
Redactor-;ef 
Claudiu Komartin
Redactori
Ion Mure;anFelix NicolauRadu VancuBalázs F. Attila
Redactori coresponden\i
Octavian Soviany Ioan Es. PopChris TanasescuRzvan
|upa
Rita ChirianLászló NoémiJánk Károly Ilyes Ildikó
Prezentare artistic[
Oana Mirabela Pcurar
Secretar de redac\ie
Maria Adriana Zaharia
Tehnoredactor
Ioana Zaharia
Fotografie
Tadao ShibataIuliu IgnatAlfredo Alcazar
Colegiul director
Dumitru PcuraruGeorge VulturescuIlie SlceanuVeres IstvánIoan Nistor
Editor
Centrul Multicultural Poesis
Redac\ia ;i administra\ia
Strada Mircea cel Btrn nr. 15Satu Mare cod 440012Telefon< 0261-767300Fax< 0261-767301
Foto copert[
Mircea Stru\eanu
Director
George Vulturescu
Tehnoredactare
Tatiana Vaida
Foto
Ionic MoldovanRevista Poesis este membr aAsocia\iei Publica\iilor Literare;i Editurilor din Romnia (
APLER
);i a Asocia\iei Revistelor;i Publica\iilor din Europa (
ARPE
)Apare sub egida Uniunii Scriitorilordin Romnia
Revista Poesis
Poesis Interna\ional
e-mail<
poesisinternational
@yahoo.com
Revista poate fi accesată `n pdf pe
www.informatia-zilei.ro
;i pe
www.poesisinternational.com
Revista poate fi cumpărată de la chioșcul de ziareInmedio din mall-uri,din librăriile Humanitas șidin librăriile Cărturești
 
eDitorial
Poesis interna\ional
iunie
2011
3
ac o serie de reviste, mai mari sau mai mici, unele de un amatorism `nduio;tor, altele de oagresivitate respingtoare, nu ar fi sprijinite financiar de consiliile jude\ene pe cale de a fi desfiin\ate,din punct de vedere cultural nu ar interesa absolut deloc a;a-zisul proiect de regionalizare lansat `n vara acestui an.C \ara este tiat `n patruzeci de felii, c va fi `mpr\it `n 8, 12 sau 16 „unit\i“, Romnia rmne egal cu sine, o\ar greu de a;ezat `ntr-o matc proprie, tinznd mereu dup tiparele culturale ale altora, `n cutare continu dupelemente civilizatoare. Secole de-a rndul degeaba au existat trei provincii romne;ti dac `ntre ele nu a existat ocompeti\ie de niciun fel. Nici mcar nu ;i-au dorit s se cucereasc una pe alta, cu excep\ia voievodului Mihai.
|[rile
romne;ti au fost cum au fost ;i nu mai are rost s `nvrtim cu\itul `n ran.Preten\ioas la prima vedere, banal pe fond, ideea regionalizrii este una ct se poate de proast. Tocmai deaceea ar fi minunat dac s-ar pune `n practic. Pe marginea e;ecului garantat am avea `nc un motiv de bucuriesado-masochist, am avea `nc o mie de motive s ne facem praf institu\iile ;i clasa politic. Mediocritatea institu\ionaleste pilonul `n jurul cruia graviteaz `ntreaga fiin\ na\ional. :ubrezenia institu\iilor noastre a fost ;i este unstimulent major `n ierarhizarea valorilor. Aici \inte;te proiectul pre;edintelui Bsescu< dac unit\ile administrative vor fi mai mari nu se vor observa deficien\ele actului administrativ.Cnd ai o clas politic mediocr ;i incapabil, salvarea poate veni din numrul foarte mare al exemplarelor, alindivizilor crora li se `ncredin\eaz responsabilit\i sociale. Altfel spus, dac politicienii sunt pro;ti, obligatoriu es fie mul\i. De pild, e preferabil un numr de 467 de parlamentari slabi unui numr de 300 la fel de slabi. Ca s nudispar, o comunitate format din indivizi slabi trebuie s fie mare. Noi am rezistat `n istorie nu pentru c am fostpu\ini ;i de;tep\i, ci pentru c am fost mul\i. Mul\i, `mpr\i\i `n \ri, \inuturi, zone, cnezate, voievodate, regiuni, jude\e, raioane etc. am supravie\uit. Putem supravie\ui numai despr\i\i. „Reu;im `mpreun“, un frumos ;i sublimslogan. A;adar, o \ar ca Romnia trebuie `mpr\it `n ct mai multe felii, `n unit\i teritoriale minuscule, ca s nuse vad ct de ;ubred este `ntregul.Lumea politic este `n fond una a contrariilor simple. Politicienii no;tri opereaz cu concepte simplu\e. Ei se simt`n elementul lor utiliznd contrariile similare, identice ca valoare< alb/negru, frig/cald, stnga/dreapta, minciun/adevr,bun/ru, ora;/municipiu, jude\/regiune. Toate acestea puse `n balan\ tind s dea un soi de echilibru `ntre valoare;i non-valoare.
~n cazul nostru, strict pe subiect, `ntre sus\in[torii ;i nesus\in[torii regionaliz[rii.
Ce se va `ntmpla cnd se va fi terminat procesul de diferen\iere? Sau s se fi terminat acest proces de diferen\iere`ntre valoare ;i non-valoare ;i noi nu ;tim? Nu vedem acest lucru din cauza mandatelor care urmeaz unul dupaltul, din patru `n patru ani.Poate fi introdus `n ecua\ia regionalizrii literatura? Considerat mult vreme ca fiind singura capabil sexplice lumea din jur, cu siguran\ ;i-a pierdut aceast func\ie social. Cultura noastr, `n mod paradoxal, este attde unitar `nct ar suporta orice tip de regionalizare. Ar avea de suferit doar din punct de vedere material. Unamnunt nesemnificativ.
~n ciuda slabului apetit pentru cultur[, `n ciuda mediocrit[\ii clasei politice, at]t baronii de st]nga, c]t ;i cei de
dreapta, `n general, accept sponsorizarea revistelor de cultur. Se pare c din punctul de vedere al consilierilor jude\eni - majoritatea incul\i ;i grosieri, dup cum `i catalogheaz Centrul -, cultura nu pare s-;i fi pierdut totalfunc\ia social.Ar reie;i de aici c institu\iile noastre cu ct sunt mai ineficiente ;i conduse de oameni ct mai incapabili cu attmai mult se apleac sau, m rog, tolereaz actul de cultur?S deplngem, a;adar, dispari\ia baronilor locali. :i s-i salutm pe cei regionali, `nc `n stadiu larvar. Cu siguran\ vor fi la fel de incapabili, la fel de corup\i, dar mai pu\ini.
Regionalizarea culturii, cultura regional[
Dm P[c

Sections

show all« prev | next »

Share & Embed

More from this user

Recent Readcasters

Add a Comment

Characters: ...