High Quality
Open the downloaded document, and select print from the file menu (PDF reader required).
Limbajul secret al apei
(Autor articol:
)
Abstract: Masaru Emoto este un cercet
ă
tor japonez ce a reu
ş
it, prin tehnici de fotografiere rapid
ă
, s
ă
pozeze structura apei în timpul înghe
ţă
rii
ş
i s
ă
eviden
ţ
ieze astfel consecin
ţ
a direct
ă
a gândurilor pozitive
ş
i negative asupra form
ă
rii cristalelor de ghea
ţă
.
Descoperirile domnului Emoto au
ş
ocat, cu siguran
ţă
, mul
ţ
ioameni, dar probabil
ş
i mai mul
ţ
i au fost pu
ş
i pe gânduri. Dup
ă
cum o recunoa
ş
te
ş
i dânsul a c
ă
utat mult timp un liant care s
ă
demonstreze c
ă
toate lucrurile de pe acest P
ă
mânt suntinterconectate
ş
i a g
ă
sit un prieten de n
ă
dejde într-o substan
ţă
carese pare c
ă
nici m
ă
car nu a fost aici de la început (conform teoriei profesorului Louis Frank de la universitatea din Iowa - [1]). Emotoa demonstrat
ş
tiin
ţ
ific c
ă
apa are capacitatea de a stoca
ş
i reflectagândurile, cuvintele, rug
ă
ciunile, muzica
ş
i sentimentele, studiilefiind f
ă
cute pe cristalele de ghea
ţă
. Acest lucru a permis tuturor
s
ă
vad
ă
c
ă
apa într-adev
ă
r poart
ă
informa
ţ
ie cu ea.
Metoda practic
ă
este prezentat
ă
succint în cartea dânsului ([2],p.23,24):„S
ă
v
ă
explic cum procedez pentru a fotografia cristalele.Pun cincizeci de feluri de ap
ă
în 50 de vase Petri diferite. Pun apoi vasele într-un frigider laînghe
ţ
at, pentru 3 ore, la -20°C. Rezultatul este c
ă
tensiunea suprafe
ţ
ei formeaz
ă
în vasele Petri pic
ă
turi de ghea
ţă
transversale de aproximativ 1 milimetru. Cristalul apare când îndrep
ţ
i o lumin
ă
deasupra pic
ă
turii de ghea
ţă
”Desigur, rezultatul nu este niciodat
ă
acela de 50 de cristale asem
ă
n
ă
toare; uneori nici nu seformeaz
ă
cristale”„Cristalele se arat
ă
numai pentru 20 sau 30 de secunde, în timp ce temperatura cre
ş
te, iar ghea
ţ
a începe s
ă
se topeasc
ă
”
„Ce anume îi confer
ă
apei capacitatea de a reflecta ce se afl
ă
în sufletele oamenilor?”
La aceast
ă
întrebare se r
ă
spunde în cartea „Mesaje ascunse din ap
ă
” [2]. Emoto porne
ş
te dela ideea c
ă
„
toate lucrurile se afl
ă
în vibra
ţ
ie
ş
i fiecare vibreaz
ă
la propria frecven
ţă
” (inclusivorganismul uman), ipotez
ă
acceptat
ş
i de fizica cuantic
ă
: „S
ă
ne închipuim c
ă
v-a
ţ
i putea reducetrupul la o m
ă
rime microscopic
ă
ş
i c
ă
a
ţ
i porni într-o explorare pentru a descoperii secretele acestuiunivers numit
fiin
ţă
uman
ă
. A
ţ
i vedea în scurt timp c
ă
orice lucru nu este alc
ă
tuit din altceva decâtdin atomi, fiecare atom fiind un nucleu cu electroni ce se învârt în jurul lui. Num
ă
rul
ş
i formaacestor electroni
ş
i a orbitelor lor îi confer
ă
fiec
ă
rei substan
ţ
e un set specific de frecven
ţ
evibra
ţ
ionale. A
ţ
i descoperi c
ă
, indiferent de substan
ţă
, nimic nu este mas
ă
solid
ă
”. De fapt lucrurilecare ni se par nou
ă
solide sunt în realitate mai mult de 99% ‘goale’. Chiar dac
ă
noi vedem aceast
ă
pagin
ă
ca fiind nemi
ş
cat
ă
, la nivel atomic este o forfot
ă
de nedescris. Este clar c
ă
sim
ţ
urile noastre perceptive sunt limitate: „Ochii no
ş
tri pot vedea obiecte, îns
ă
nu pot vedea vibra
ţ
ii”.De asemenea frecven
ţ
a însemn
ă
sunet. A
ş
adar fiecare obiect ce vibreaz
ă
emite
ş
i un sunet,imperceptibil pentru urechile noastre dac
ă
nu se afl
ă
în gama 15-20.000 Hz.Fiecare frecven
ţă
emis
ă
are receptorul ei bine stabilit. De exemplu ochii pot capta intervalullimitat între aproximativ (5•10
14
÷10
15
)Hz sau în lungimi de und
ă
(300÷700) nanometrii. Esteamuzant, dar s
ă
ne gândim pu
ţ
in fantezist: Ce s-ar întâmpla dac
ă
ochii ar putea s
ă
recep
ţ
ioneze
undele între 15Hz-20KHz iar urechile frecven
ţ
ele din gama ochilor? Am auzi oare cu ochii
ş
i amvedea cu urechile? Sau am vedea ni
ş
te culori ce apar
ţ
in unei game pe care nici nu ne-o putemimagina
ş
i am auzi sunete la care nici nu putem visa? Am citit din mai multe surse c
ă
cei care v
ă
daure
ş
i entit
ăţ
i (sau fantome, cum dori
ţ
i s
ă
le spune
ţ
i) au acest spectru al ochilor pu
ţ
in l
ă
rgit fa
ţă
deal nostru putând vedea pu
ţ
in peste grani
ţ
ele acestor intervale, pu
ţ
in mai la stânga
ş
i pu
ţ
in mai ladreapta adic
ă
în ultraviolet
ş
i infraro
ş
u. Interesant... Oricum se
ş
tie c
ă
ochii doar capteaz
ă
informa
ţ
ia, nef
ă
când
ş
i interpretarea, iar momentan se cred c
ă
aceasta este treaba creierului. Iar copiii minute care pot capta informa
ţ
ia cu mâniile ajung s
ă
poate citit cu acestea când sunt lega
ţ
i laochi. În cazul lor
ş
tiin
ţ
a ridic
ă
din umeri
ş
i spune: cazuri izolate cu toate c
ă
num
ă
rul lor este încontinu
ă
cre
ş
tere. Dar s
ă
revenim…Ei bine apa este un „maestru receptor” cum o denume
ş
te plastic Emoto: ea poate percepe,înmagazina
ş
i reda, într-o form
ă
ce poate fi perceput
ă
de ochiul uman, orice frecven
ţă
(vibra
ţ
ie), fiec
ă
acesta este emis
ă
de o melodie, poz
ă
, cuvânt, sentiment sau gând.Dup
ă
cum am men
ţ
ionat exist
ă
mai multe metode prin care apa a fost informat
ă
:-
prin cuvinte scrise pe bile
ţ
ele ce erau lipite, pe sticla cu ap
ă
, cu scrisul c
ă
tre interior -
prin expunerea apei la muzic
ă
-
prin a
ş
ezarea unei fotografii în apropierea apei-
prin expunerea apei la cuvinte rostiteIat
ă
în continuare o parte din concluziile domnului Emoto în urma cercet
ă
rilor sale începuteînc
ă
din anul 1993:
1. Apa cristalizeaz
ă
diferit în func
ţ
ie de informa
ţ
ia pe care o prime
ş
te.
S-a observat în mod repetat c
ă
apa r
ă
spundea cuvintelor pozitive formând cristalehexagonale superbe, spre deosebire de formele nearmonioase rezultate în urma expunerii la cuvintenegative. Spre exemplu mai jos se poate observa simetria cristalului pentru cuvântul
fericire
ş
idezechilibrul
nefericirii
:Este interesant îns
ă
, c
ă
totu
ş
i cuvântul nefericire are la baz
ă
o structur
ă
de cristal hexagonal.De ce nu este complet dezordonat? Dac
ă
analiz
ă
m coresponden
ţ
a în limba Englez
ă
happy/unhappy
se poate vedea c
ă
unhappy (nefericit) are r
ă
d
ă
cina din cuvântul happy, care este îns
ă
negat(observa
ţ
ie valabil
ă
ş
i pentru limba Român
ă
). La nivel energetic se întâmpl
ă
acela
ş
i lucru:nefericirea este lipsa fericirii, dar totu
ş
i cele 2 energii sunt legate, exact ca lumina
ş
i întunericul caresunt complementare. Noi nu am
ş
tii cum este s
ă
fim ferici
ţ
i, dac
ă
nu am fi fost cel pu
ţ
in o dat
ă
neferici
ţ
i. A
ş
a suntem construi
ţ
i în aceast
ă
lumea dual
ă
: pe compara
ţ
ie
ş
i relativitate.
Rezultate similare s-au ob
ţ
inut
ş
i pentru alte perechi de cuvinte: bun/r
ă
u, pace/r
ă
zboi,frumos/urât.Cu alte cuvinte informa
ţ
ia pe care noi o transmitem apei îi schimb
ă
calitatea. Gândi
ţ
i-v
ă
cear fi mai s
ă
n
ă
tos pentru noi: s
ă
bem un pahar cu ap
ă
de la robinet în timp ce suntem ferici
ţ
i sau ap
ă
de izvor în timp ce suntem sup
ă
ra
ţ
i. R
ă
spunsul îl b
ă
nuie
ş
te toat
ă
lumea: ap
ă
de izvor în timp cesuntem ferici
ţ
i. L
ă
sând gluma la o parte, pute
ţ
i verifica cum apa provenit
ă
de la aceea
ş
i surs
ă
, b
ă
ut
ă
în zile diferite va avea gusturi diferite în func
ţ
ie de starea de spirit pe care o ave
ţ
i.
2.
S-a încercat
expunerea apei la cuvinte
care exprimau acela
ş
i lucru
(de exemplumul
ţ
umesc),
dar în limbi diferite
. Imaginile nu au fost identice, dar au p
ă
strat regula prezentat
ă
anterior. De aici se poate trage concluzia c
ă
apa nu recunoa
ş
te cuvântul ca un simplu desen, ci maidegrab
ă
în
ţ
elege semnifica
ţ
ia acestuia, gândul si sentimentul, ce oamenii îl atribuie cuvântului.
Arigato Thank you Mul
ţ
umesc în chinez
ă
Mul
ţ
umesc în coreean
ă
Danke Merci
3.
Cristalul ce l-a impresionat cel mai mult pe Emoto a luatna
ş
tere sub influen
ţ
a cuvintelor
„iubire
ş
i recuno
ş
tin
ţă
”
. Luateseparat au format imagini frumoase, dar incomparabile cu ceacreat
ă
de al
ă
turarea lor.De asemenea s-a observat c
ă
(virgul
ă
) cristalele formateseam
ă
n
ă
mai mult cu cele produse de efectul unic al‘
recuno
ş
tin
ţ
ei
’ decât în cazul expunerii doar la cuvântul ‘
iubire
’.Acesta indic
ă
faptul c
ă
vibra
ţ
ia recuno
ş
tin
ţ
ei este mai intens
ă
ş
i areo for
ţă
mai mare de influen
ţă
.
Add a Comment