COLEGIUL TEHNIC PETRU RARESBUCURESTI

LUCRARE DE SPECIALITATE TEHNOLOGIA DE FABRICARE A STEARATULUI DE SODIU

COORDONATOR, Prof. ing. ANDREI MIHAELA ELEV, Manea Roxana- Clasa a 13-a B Profilul: Chimie industriala Calificarea: Tehnician in chimie industriala

2012

Sapunul prin definitie este o substanta tensioactiva , de fapt este cea mai veche substanta folosita , cam de 4500 de ani. Numele de sapun vine de la o veche legenda romana; aceasta legenda se refera la Muntele Sapo unde erau sacrificate animalele.Ploaia a amestecat grasimile cu seu , si cu cenusa pe malul raului Tibru.

Dup consistenta lor spunurile se pot clasifica n:

spun clei, din care nu a fost separat lesia rezidual prin precipitare cu NaCl; spun de miez, spun tare de sodiu, obtinut prin saponificarea acizilor grasi sau a grsimilor, urmat de precipitarea spunului cu electroliti; spun lichid, obtinut prin diluarea cu ap a spunului past si adugarea unor substante care mpiedic gelatinizarea (glicerin, alcool, sruri de amoniu etc.). Principalele surse de sapun sunt grasimile animale si vegetale. Consumul mare de sapun a impus si gasirea altor surse de acizi grasi decat grasimile animale.Astfel o parte din acizii grasi utilizati la obtinerea sapunului se obtin prin oxidarea alcanilor superiori din petrol. Oxidarea se face sufland aer in parafina topita la 80-1200 C. In prezenta unor catalizatori(saruri de mangan).Acizii formati se separa de parafina nereactionata si se purifica

Sapunul prezinta urmatoarele proprietati:

Densitatea spunului este mai mic dect a apei. Spunurile metalelor alcaline (Na si K) se dizolv n ap. Solutiile apoase de spun conduc curentul electric. Spunurile dau reactii de dublu schimb.

Fig.3 -Proprietatea de spalare a sapunului

Fig.4 Moleculele sapunului

METODE DE OBTINERE A SAPUNULUI Transesterificarea Sunt cunoscute trei tipuri de transesterificare: alcooliza schimbarea gruprilor alcool; acidoliza schimbarea gruprilor acid schimbarea gruprilor ntre doi esteriPrin transesterificare se obin civa compui importani: esterii metilici ai acizilor grasi se obtin prin alcoliza grasimilor animale; dimetiltereftalatul poate fi obtinut din deseurile de polietilentereftalat alcoolul polivinilic este obtinut prin cataliza bazica a poliacetatului de vinil polivinilbutiratul este obtinut prin acidoliza poliacetatului de vinil cu acid butiric

Hidroliza grsimilor i uleiurilor

Pentru hidroliza grsimilor sau uleiurilor cu apa este nevoie de o agitare foarte bun a acestor dou faze nemiscibile. Reacia este desfurat n astfel de condiii nct sexiste o solubilitate apreciabil a apei n faza de ulei (10-25%). Pentru aceasta se lucreazsub presiune mare (40-55 at) n coloane de oel inox cu nlimea de 24-31 m i diametrulde 50-130 cm. Oxidul de zinc se adaug uneori drept catalizator .Grsimile sunt injectatela partea inferioar a solventului de hidroliz iar apa la vrful lui.

MATERII PRIME
Pentru fabiricarea sapunului pot servi grasimile cele mai diverse, grasimile solide, bogate in acizi saturati (cum sunt seul de bou sau de oaie), grasimile de cocos sau palmieri si grasimile hidrogenate dau sapunuri tari; grasimile lichide dau sapunuri cu atat mai moi, cu cat au un continut mai mare de acizi nesaturati. Uleiurile vegetale lichide se utilizeaza la fabricarea de sapun, de obicei in amestec cu grasimi solide sau hidrogenate.Un continut prea mare in acid stearic (C18) micsoreaza solubilitatea si puterea de spumare. Dimpotriva, acidul lauric (C12) da nastere unui sapun ce spumeaza abundent, de aceea, in sapunurile bune, se adauga grasimi de cocos sau de palmier, bogate in acest acid. Acidul oleic da, de asemenea, un sapun de buna calitate.

.Fig.5- Grasime lichida

Fig.6- Grasime solida

Procedeul continuu de fabricare a sapunului. Acizii grai distilai, n cazul cnd se fabric n apropierea seciei de spun, se aduc sub form topit, la 50-80C, pe conducte termoizolate ; la fel se pot aduce i de ia distane mai mari (de ordinul sutelor de kilometri), n cisterne auto sau de cale ferat de asemenea termoizolate. Hidroxidul de sodiu se aduce sub form de soluie apoas, concentrat, n, cisterne. Dup cum se vede, n figura de mai jos pompa P1 preia acizii grai, iar

Fig.8-Schema procedeului continuu de fabricare a sapunului pompa P2 - soluia de hidroxid de sodiu din cte un rezervor.

UTILAJE PENTRU FABRICAREA SAPUNURILOR

UTILIZARILE SAPUNULUI
UTILIZARILE SAPUNULUI Principala proprietate a sapunului este de a spala. Spunurile comerciale pot conine ingrediente duntoare snttii precum acetatul de benzil (iritant pentru ochi i plmni i un cunoscut cancerigen) i A-pirina o substan derivat din seva rinoas a pinului care poate afecta sistemul imunitar. Sapunul servete la fabricarea de unsori consistente. Spunul moale este utilizat n industria textil .