Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Carlos Fuentes - Gringo Viejo

Carlos Fuentes - Gringo Viejo

Ratings: (0)|Views: 31|Likes:
Published by El Gatito Soñador

More info:

Published by: El Gatito Soñador on Jul 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/24/2014

pdf

text

original

 
Gringo Viejo 
de Carlos Fuentes Lui William Styron, al cărui tată mă includea în visele lui despre Războiul civil din Statele Unite.Dar cine cunoaşte destinul oaselor sale sau de cîte ori o să fie înmormîntat? 
 THOMAS BROWNE
Ceea ce tu numeşti a muri este doar ultima durere.
AMBROSE BIERCE
EA SE AŞAZĂ, SINGURĂ, ŞI ÎŞI AMINTEŞTE.
Văzu rînd pe rînd spectrul lui Arroyo şi al femeii cu faţa ca luna şi albătrînului gringo, trecînd prin faţa ferestrei ei. Nu erau fantome. Pur şisimplu îşi mobilizează propriul trecut, cu speranţa că ea va face la fel şi lise va alătura lor.Dar ei i-a luat multă vreme să realizeze acest lucru.Mai întîi a trebuit să înceteze să-― mai urască pe Tomăs Arroyo pentrucă i-a arătat ce ar fi putut să fie, iar apoi pentru că i-a interzis să mai fievreodată ce ar fi putut să fie.El a ştiut întotdeauna că ea se va întoarce acasă.Dar i-a permis să se vadă cum ar fi fost dacă ar fi rămas; iar aşa, ea nuva putea să fie niciodată.Această ură a trebuit să se cureţe dinlăuntru! ei, ceea ce i-a luat mulţiani. Bătrînul gringo nu mai era acolo ca s-o ajute. Tomăs Arroyo nu maiera acolo. Tom Brook. Ar fi putut să-i dăruiască un fiu cu acest nume. N-avea dreptul să se gîndească la un astfel de lucru. Femeia cu faţa ca luna îl dusese cu ea spre o destinaţie fără nume. Tomăs Arroyo se sfîrşise.Singurele momente care îi rămîneau erau acelea în care ea a trecutfrontiera şi a privit înapoi şi i-a văzut pe cei doi bărbaţi, pe soldatulInocencio şi pe băiatul Pedrito, iar în spatele lor, îi vine în minte acum, avăzut praful stîrnindu-se într-un fel de cronologie tăcută care îi cerea să-şi amintească, ea a fost în Mexic şi s-a întors în ţara ei fără amintiri şiMexicul nu se mai afla în preajma ei. Mexicul dispăruse pentru totdeauna,dar trecînd podul, de partea cealaltă a fluviului, un praf înzestrat cumemorie insista să se srnească numai pentru ea şi treafrontieraşi să poarte cu elarborele
mezquite* 
şi lanurile de grîu, cîmpiile şi munţii învăluiţi în fum,marile fluvii adînci şi verzi după care bătrînul gringo a jinduit atît, pînă laapartamentul ei din Washington, pe malul fluviului Potomac, pînă la
 
Atlantic, pînă în centrul lumii.Praful s-a împrăştiat şi i-a spus că acum ea este singură.Şi îşi aminteşte.Singură.
zquite - 
arbore clin familia leguminoaselor
(Prosopis juliflora) 
caretrăieşte în zonele aride din nordul Mexicului; ramurile lui dispersateaproape că nu fac umbră, iar florile albe, înmiresmate, dispuse în formăde spic, seamănă cu cele ale salcîmului.II
Bătrânul Gringo a venit în Mexic să
moară.Colonelul Frutos Garcîa le ordonă să înconjoare movila cu lanterne şisă se apuce să sape vîrtos. Soldaţii cu torsul gol şi cu ceafa acoperită desudoare înşfăcară cazmalele şi le înfipseră în pămînt, în crîngul de arbori
mezquiîe.
Bătrînul gringo: aşa i-au spus bărbatului aceluia de care colonelul îşiamintea acum în timp ce copilul Pedro îi privea fix pe bărbaţii care lucrau înnoaptea deşertului: copilul văzu din nou un glppte.străpungînd în aer unpeso de argint-―Dintr-d pură întîmplare ne-am întîlnit în dimineaţaaceea la Chihuahua şi, deşi nu ne-a spus-o el, toţi am înţelescă se află acolo pentru ca să-l omorîm noi, mexicanii. Deasta a venit. De asta a trecut graniţa, într-o vreme în carefoarte puţini dintre noi ne îndepărtam de locul în care ne-amnăscut.Lopeţile de pămînt erau nori roşii rătăciţi din cer: prea aproape depămînt şi de lumina lanternelor.― Ei, americanii, da, spuse colonelul Frutos Garcîa,şi-au petrecut viaţa trecînd graniţe, pe ale lor şi pe ale altora,iar acum bătrînul a trecut-o pe cea de la sud pentru că numai avea alte graniţe de trecut în propria lui ţară.― Ia seama cum vorbeşti.(„Şi graniţa de aici, dinlăuntrul meu?" spusese gringa du-cîndu-şi mîna lacap. „Şi graniţa de aici dinlăuntrul meu?" spusese generalul Arroyoducîndu-şi mîna la inimă. „Există o graniţă pe care îndrăznim s-o trecemdoar noaptea, spusese bătrînul gringo: graniţa diferenţierii noastre deceilalţi, a luptei noastre cu noi înşine.")8Bătrînul gringo a murit în Mexic. Doar pentru că a trecut graniţa Nu
 
este acesta un motiv suficient? spuse colonelul Frutos Garcia― Vă amintiţi cum se speria dacă se tăia la faţă atuncicînd se rădea? spuse Inocencio Mansalvo cu ochii săi verzi înguşti.― Sau cît îi era de teamă de cîinii turbaţi, adăugă colonelul.― Nu, nu e adevărat, era curajos, spuse copilul Pedro.― Pentru mine era categoric un sfînt, spuse rîzînd femeia numită Garduna― Nu, vroia doar ca lumea să-şi amintească mereu de elaşa cum a fost, spuse Harriet Winslow.― Ia seama, ia seama la ce spui.― Cu mult mai tîrziu, toţi am aflat treptat cum a fostviaţa lui şi am înţeles de ce bătrînul gringo a venit în Mexic.Avea dreptate, presupun. De îndată ce a sosit, a dat de înţeles că se simte obosit; lucrurile nu mai erau ca înainte, şinoi îl respectam pentru că aici n-a părut niciodată obosit şis-a arătat la fel de viteaz ca cel mai viteaz. Ai dreptate,băiete. Prea viteaz pentru ca să-i meargă bine.― Ia seama la ce spui.Cazmalele s-au lovit de lemn şi soldaţii s-au oprit o clipă, ca să-şişteargă sudoarea de pe frunte.Bătrînul gringo obişnuia să glumească: „Vreau să merg să văd damexicanii ăştia ştiu să tragă drept la ţintă. Misiunea mea s-a terminatşi eu o dată cu ea. îmi place jocul, îmi place lupta, vreau s-o văd."―Desigur, i se citea în ochi despărţirea de lumea asta.―Nu avea familie.―Se retrăsese şi străbătea locurile din tinereţea lui,California, unde a lucrat ca ziarist, sudul Statelor Unite,unde a luptat în timpul războiului civil, New Orleans, unde îi plăcea să bea şi să umble după femei şi să se simtă dracul gol.―Cum le mai ştie colonelul pe toate.―Atenţie la ce spui despre colonel; se pare că a fostridicat deja în grad şi aude toiŞi acum Mexicul: o amintre a familiei sale, un loc unde a venit tatăllui, tot ca soldat, atunci cînd ne-au invadat cu mai bine de o jumătate desecol în urmă.
„A fost un soldat, a luptat împotriva sălbaticilor goi şi a urmat stindardul ţării sale pînă în capitala unei rase civilizate, mult spre sud." 
Bătrînul gringo obişnuia să glumească: „Vreau să văd dacă mexicaniiăştia ştiu să tragă drept la ţintă. Misiunea mea s-a terminat şi eu o datăcu ea"-―Dar lucrul ăsta nu-l înţelegeam pentru că l-am văzutsosind pe bătrîn atît de viguros, atît de drept, fără să-itremure mîinile. Dacă a intrat în trupa generalului Arroyo,s-a întîmplat pentru că tu însuţi, Pedrito, i-ai dat ocazia şi elşi-a cîştigat-o cu un Colt 44.Bărbaţii îngenuncheară în jurul gropii deschise şi hîrşîi-ră muchiile lăzii

Activity (2)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->