Embed Doc
Copy Link
Readcast
Collections

1
CommentGo Back

Coranul - argument pentru violenta?

Inainte de a prezenta versetele coranice, care incita la violenta sau, mai precis, sprereprimarea oricarui "dusman al lui Allah", as dori sa urmaresc fenomenul "conflictelor defalie", asa cum le defineste cunoscutul politolog Samuel P. Huntington, in cartea saCiocnirea civilizatiilor.Desi se spera ca secolul al XX-lea sa fie un secol al eliberarii oamenilor de unilateralitateaunei religiozitati absurde si exclusivistea unui antagonism religios, care a marcat istoriacu acel demonic "non licet esse vos", pe care l-au primit crestinii din partea paganilor, darcare apoi a fost de atatea ori reiterat in istoria omenirii, fie ca a fost vorba de crestini (ase vedea cruciadele), fie ca a fost vorba de invazia islamului, etc, lumea a suferit si suferapermanent sub infuzia de fanatism, pe care liderii religiosi si cei politici o administreazapopoarelor, pentru a impune pretentia de drept absolut asupra unui teritoriu sau a unorconstiinte.In loc ca lumea sa fie mai deschisa spre prietenie, spre cunoastere reciproca, mai ales cadezvoltarea mass-mediei da posibilitatea de a transmite repede mesajele oamenilor,dimpotriva mijloacele media au devenit uneltele transmiterii urii pe calea undelor, pentrua invenina inimile oamenilor sinceri, dar usor de manevrat din punct de vedere religios sipolitic.Lucrul acesta s-a putut cel mai bine observa in mediul islamic. Au existat doua marirazboaie de tranzitie, urmate de un al treilea, total diferit fata de primele, dar in acelasitimp si foarte periculos.Primul razboi a fost cel declansat de invazia militara sovietica din Afganistan, din perioadaanilor 1979-1989. Incercarea Uniunii Sovietice de a mentine un regim satelit la putereaAfganistanului s-a soldat cu un esec si bineinteles cu invazia sovietica, care isi vedeaeliminata din aceste teritorii suprematia sa. Era o pierdere majora, cata vreme S.U.A.avea influenta in Iran (afacerea Watergate) si in Pakistan, doua tari care flancauAfganistanul.Insa, si acest lucru este foarte important, fiecare parte (SUA si afganii) au privit victoriaimpotriva Uniunii Sovietice prin prisma lor proprie. Americanii au vazut-o ca pe o actiunereusita in cadrul razboiului rece, prin care aria comunista a fost restransa. "Pentruamericani si, in general, pentru occidentali, Afganistanul a fost victoria finala, decisiva,Waterloo-ul Razboiului Rece". Totusi nu aceasta a fost optica islamului fata de aceasta victorie. Dimpotriva, Afganistanula considerat aceasta victorie ca pe o rezistenta reusita a islamului fata de oriceimperialism din afara. Deci nu ideea de lupta anticomunista, ci cea de jihad era concluziala care ajunsesera mahomedanii la finalul acestei reusite.Inca un lucru trebuie retinut: solidaritatea islamica, lucru prea putin experimentat inainte.Sa nu uitam ca sprijinul arab a fost foarte mare in sustinerea acestei cauze, vazuta inprimul rand ca una a islamului si abia in plan secundar ca pe una a afganilor.Cateva exemple sunt elocvente: sauditii au dat, intre anii 1984 si 1986, nu mai putin de525 de milioane de dolari pentru rezistenta, iar in anul 1989 au oferit insurgentilor afgani436 de milioane de dolari, restul provenind din partea Statelor Unite.De asemenea, au participat ca voluntari, veniti din alte tari islamice, un numar deaproximativ 25.000 de luptatori (mujahedini). Ei au exploatat galeriile subterane, dinmuntii afgani, creand coridoare de legatura si de strategie, foarte necesare pentru luptade hartuire a trupelor sovietice.

Din acest moment s-a putut vedea o solidaritate islamica foarte puternica, ceea ce acontribuit la redesteptarea ideii de renastere a constiintei musulmane. De asemeneaserviciile de spionaj pakistaneze si-au oferit tot concursul pentru a prezenta permanentmiscarile de trupe si planurile sovieticilor in aceasta lupta.Care au fost consecintele acestui lung razboi?Pe langa cimentarea constiintei islamiste a luptatorilor participanti, a ramas in Afganistanun popor de luptatori bine antrenati, o retea trans-islamica foarte organizata, o cantitatesubstantiala de echipament militar, incluzand circa 300-500 de rachete Stinger, etc. Unexpert in analiza politica afirma: "scrisorile de acreditare, religioase si politice alevoluntarilor afgani sunt impecabile. Cu ajutorul lor a fost infranta una din cele douasuperputeri si acum se lucreaza asupra celei de a doua".Al doilea caz de razboi, care a devenit la scurt timp o lupta intre civilizatii, ca si cea dinAfganistan, dar de data asta intre musulmani si americani, a fost cea din Irak. Interesantaeste reactia musulmana la agresiunea irakiana, dar mai ales la cea americana.Desi la inceput guvernele arabe si cele musulmane au condamnat agresiunea Irakuluifata de Kuweit, la scurt timp, sub presiunea strazii, adica a popoarelor, aceastacondamnare s-a indreptat impotriva regimului George Bush, vazut ca un atacator al lumiiislamice.La scurt timp Sadam Hussein a devenit pentru mentalitatea araba liderul care a avutcurajul sa infrunte jandarmul universal, pe americani, chiar daca sortii lui de izbanda eraurelativ mici. Pentru aceasta el a fost aclamat ca un "erou musulman".Desi considerat de catre toti musulmanii ca un dictator, totusi Sadam Husein era vazut decatre toti arabii ca "tiranul nostru", cu alte cuvinte orice imixtiune in perimetrul tarilormusulmane nu se poate face, chiar daca argumentele ar cere-o.Irakul devenea o problema strict islamica. De exemplu, Safar al-Hawali, decanul ColegiuluiIslamic din Mekka, a declarat pe o banda inregistrata, cunoscuta apoi in intreaga ArabieSaudita si nu numai, ca razboiul "nu este al lumii impotriva Irakului, ci al Occidentuluiimpotriva islamului".Prin interventia americana s-a probat inca o data devotamentul islamic pentru cauzaflamurei verde, deoarece chiar si tarile musulmane, care au criticat invazia irakiana si autrimis trupe militare in aceasta coalitie, au cedat in cele din urma in fata demonstratiilorpopulatiei lor, condamnand agresiunea occidentala.Mai mult decat atat, s-a accentuat astfel ura fata de Occident si fata de civilizatia lui,considerata opera lui Satan, de care orice musulman trebuie sa se fereasca pentru a seputea pastra in cadrele shariei islamice.In fine, ultimul razboi intercivilizational, la care a asistat omenirea, este cel dintre regimultalibanilor de la Kabul si armata americana, dupa atentatele din 11 septembrie 2001. Desilumea a condamnat terorismul in unanimitate, totusi interventia americanilor asupraAfganistanului nu este unanim acceptata, din mai multe motive.In primul rand, elementele care il indica pe Osama Bin Laden ca artizanul actelor deterorism, nu sunt suta la suta sigure ca el ar fi autorul. In al doilea rand, atacarea unuipopor, care l-ar fi ascuns pe Bin Laden, este de asemenea, un gest prea dur si marcat derazbunarea americana, cautatoare de tapi ispasitori. Oricum au murit in aceasta luptaoameni nevinovati, poate mai multi decat cele aproximativ 4.000 de new-yorkezi disparutila World Trade Center.

In fine, atrocitatile razboiului impotriva unui popor islamic, va duce mai devreme sau maitarziu la glorificarea lui Bin Laden, asemenea lui Sadam Hussein, care vor fi consideratieroii luptei impotriva Occidentului.Dupa aceasta introducere mai vasta asupra ideii de razboi intercivilizational, marcat dereferintele religioase, voi incerca sa prezint aceasta stare de conflict ca pe un razboi defalie, pentru a putea ajunge apoi la ideea de religie ca argument al violentei.Secolul al XXI-lea continua un tip de razboi, inceput in secolul trecut, cunoscut subnumele de "razboi de falie", prin care se intelege lupta militara pentru a realiza falii dereligiozitate comuna, eliminandu-se celelalte credinte, care nu corespund, considerate cainovatii satanice.Diferenta dintre acest nou tip de razboi si cel clasic este mare. In primul rand, ele pot fiintra-civilizationale sau inter-civilizationale, mai precis in cadrul unei tari sau intre douasau mai multe tari. Important este faptul ca razboiul de falie incearca epurarea religioasasi etnica.De asemenea, el este un conflict de lunga durata, de cel putin sase ori mai mare decat unrazboi conventional clasic. in fine, razboiul de falie este o lupta cu mari pierderi umane.De fapt, aceste pierderi umane nu mai conteaza in contextul unor lupte de eliminaretotala. Aceste tipuri de hartuieli nu au o rezolvare definitiva, deoarece ele pot oricand sareizbucneasca, chiar daca la masa tratativelor s-au luat decizii definitive.Interesant este faptul, si aici as vrea sa ma opresc, ca in cadrul acestor razboaie inter-religioase de falie, islamul detine o pondere mare, fiind considerata cea mai agresivareligie. "Frontierele islamului sunt sangeroase" zice Samuel Huntington si, chiar dacaafirmatia lui a atras multe critici, acest fapt este evident.Antagonisme interne si conflicte violente s-au infiltrat intre musulmanii locali si popoarelenon-musulmane. Harta conflictelor musulmane este foarte mare. Guvernele albanez sigrec sunt certate din cauza drepturilor minoritatii albaneze musulmane din Grecia; turciisi grecii sunt in stare de alarma de secole, iar Creta este un exemplu viu al acestuiconflict, care a reusit sa fie stagnat doar prin trasarea unei zone verzi de frontiera, aparatde soldatii O.N.U.; in Caucaz turcii musulmani si armenii crestini sunt de asemeneadusmani istorici; de asemenea, armenii mai au conflict Kossovo a fost permanent loculsacru al rezistentei lor impotriva islamismului, locul care i-a ingenuncheat timp de secolein fata otomanilor. Cineva il considera ca fiind Ierusalimul suferintelor sarbilor , care numerita sa ramana iarasi in mainile celor care i-au suprimat.Alte cercetari socio-antropologice, vad in violenta islamului o cauza a explozieidemografice din tarile musulmane, unde populatia s-a marit de circa patru-cinci ori inultimele decenii. Acest proces a determinat o crestere a presiunilor fata de societatearespectiva, precum si cresterea numarului de someri, care pot fi apoi foarte usor racolatipentru a fi trimisi sa lupte pentru cauza islamului in diferite locuri de conflict de pe glob.Sunt deci o masa usor manevrabila, atat din punt de vedere militar, cat si din punct devedere religios.Fara a contesta cauzele violentei islamiste, expuse anterior, consider totusi ca una dincauzele majore al luptelor din acest spatiu este si cea religioasa. Mohamed insusi estepomenit a fi "un mare luptator si un comandant militar dibaci", lucru care evident nu sepoate afirma despre Iisus sau despre Buddha.Coranul este plin de versete care incita la lupta, chiar daca lupta la care se referea atunciMohammed era cea impotriva quraishitilor. Sa amintim cateva dintre aceste versete,lucru care ne va elucida enigma de ce sunt atat de usor de fanatizat musulmanii in raportcu celelalte religii contemporane.

of 00

manoliu-valentin-1807

RAZBOI TERORIST PE CALEA UNDELOR Mercenari, teroristi, comunisti, agenti secreti sprijiniti militar de SUA-ISRAEL, RUSIA, FRANTA si altele pentru actiuni teroriste, revolte populare si lovituri de stat. RADIO FREE EUROPE RADIO LIBERTY ARE TERRORIST WAR TERRORIST ON THE RADIO WAVES Mercenary, terrorists, communists, agents secret military support of the US-Israel, Russia, France and others for ter

reply01 / 10 / 2010

Coranul-sursa terorismului

un eseu despre terorism bazat pe cartea musulmanilor-coranul

1,717 Reads

Info and Rating

Category:	Uncategorized.
Rating:	(3 Ratings)
Upload Date:	01/11/2009
Copyright:	Attribution Non-commercial
Tags:	Islam Allah mohammed religia Iisus Spiritualitate Maria crestinism Dumnezeu (more tags) Islam Allah mohammed religia Iisus Spiritualitate Maria crestinism Dumnezeu coran religie Humanities aventura musulmana Hristos Isus biblie fecioara crestini ortodocsi profetul musulmani ortodoxism Religion-Islam (fewer)