Table of Contents

Filosofia................................................................................................................................................................................................................................................. 2 Test de autoevaluare ................................................................................................................................................................................................................... 3 Genuri de filosofie ............................................................................................................................................................................................................................... 4 Test de autoevaluare ................................................................................................................................................................................................................... 5 Stiluri de fiosofie................................................................................................................................................................................................................................. 6 Test de autoevaluare ................................................................................................................................................................................................................... 7 Omul ca fiinta sociala ......................................................................................................................................................................................................................... 8 Test de autoevaluare ................................................................................................................................................................................................................... 8 Identitate si auteritate ..................................................................................................................................................................................................................... 8 Test de autoevaluare ................................................................................................................................................................................................................... 9 Identitatea personala si individuatie ........................................................................................................................................................................................... 10 Test de autoevaluare ................................................................................................................................................................................................................. 10

Filosofia
Obiectul de studiu al filosofiei ne introduce in problema unei stiinte din Antichitate. 1. Filosofia si viata; 2. Genuri de filosofie; 3. Stilul de filosofare; Filosofia este una din principalele forme ale manifestrii spiritului uman. ntrebarea cum se poate defini filosofia este chiar i ea una filosofic. Pentru introducerea conceptului putem spune c este studiul nelesurilor i justificrilor sau credinelor despre cele mai generale sau universale aspecte ale lucrurilor, un studiu care nu este realizat prin experimente i observare atent, ci prin formularea problemelor i oferirea soluiilor lor, argumentarea soluiilor oferite i discuia dialectic a tuturor acestora. Filosofia studiaz concepte generale precum existena, buntatea, cunoaterea sau frumuseea. Pune ntrebri precum "Ce este buntatea, n general?" sau "Este cunoaterea posibil ?". n termeni generali, filosofia este studiul critic, speculativ sau analitic al exteriorului i interiorului n plus fa de studiul reflectiv asupra metodei de studiere a unor asemenea subiecte. n prezent filosofia este dominat de teme, nu de sisteme. Filosofia actual este una orientat spre aciunea social, cutndu-i aplicaii in toate domeniile, de la afaceri si pn la problemele ecologice. Filosofia nu opereaza nici cu legi nici cu formule. Se construieste pe interogatie. Gandirea revine mereu asupra ei insisi, studiind principiile finite. Aparent filosofia nu imbunatateste cu nimic. Este cunoastere de dragul cunoasterii. Cuvantul filosofia este format din gr. philo= iubire, sofia= intelepciune. La inceput filosofia a fost efortul omenesc de a dobandi cunostinte noi sau ravna de a cauta intelepciunea. Paternitatea termenului apartine filosofului antic grec Pitagora. Alti autori spun ca apartine lui Heraclit, Herodot si Socrate. David Armeanul, filosof neoplatonician din secolul VI, in lucrarea Introducere in filosofie arata ca s-au dat 6 definitii filosofiei: 3 ale lui Pitagora, 2 a lui Platon si una a lui Aristotel. 1. Filosofia este cunoasterea celor ce sunt ca fiind cele ce sunt.- Pitagora 2. Cunoasterea lucrurilor divine si omenesti.- Pitagora 3. Filosofia este dragostea de intelepciune.- Pitagora 4. Filosofia este pregatirea pentru moarte.- Platon 5. Filosofia este asemanarea cu divinitatea pe cat sta omului cu putinta.- Platon 6. Filosofia este arta artelor si stiinta stiintelor.- Aristotel 7. Filosofia este un demers intelectual care fundamenteaza imaginea universului , o conceptie despre om.- filosofia contemporana 8. Filosofia este o trezire din starea de dependenta fata de nevoile vietii. Exista doua modalitati de a trai viata: -in nestiinta si intuneric unde se amesteca falsitatea cu aparenta -in lumina si stralucirea esentelor; filosofia este suisul sufletului spre locul inteligibilului

Test de autoevaluare
Intrebari: Ce este filosofia? Ce studiaza filosofia? Pe ce se construieste filosofia? Dati cateva definitii ale filosofiei. Cum se poate trai viata?

1. 2. 3. 4. 5.

Raspunsuri: 1. Filosofia este una din principalele forme ale manifestrii spiritului uman. ntrebarea cum se poate defini filosofia este chiar i ea una filosofic. 2. Filosofia studiaz concepte generale precum existena, buntatea, cunoaterea sau frumuseea. Pune ntrebri precum "Ce este buntatea, n general?" sau "Este cunoaterea posibil ?". n termeni generali, filosofia este studiul critic, speculativ sau analitic al exteriorului i interiorului n plus fa de studiul reflectiv asupra metodei de studiere a unor asemenea subiecte. 3. Filosofia nu opereaza nici cu legi nici cu formule. Se construieste pe interogatie. Gandirea revine mereu asupra ei insisi, studiind principiile finite. 4. Filosofia este cunoasterea celor ce sunt ca fiind cele ce sunt.- Pitagora Filosofia este dragostea de intelepciune.- Pitagora Filosofia este arta artelor si stiinta stiintelor.- Aristotel Filosofia este asemanarea cu divinitatea pe cat sta omului cu putinta.- Platon 5. Exista doua modalitati de a trai viata: -in nestiinta si intuneric unde se amesteca falsitatea cu aparenta -in lumina si stralucirea esentelor; filosofia este suisul sufletului spre locul inteligibilului

Genuri de filosofie
Filosofia speculativa- obtine cunoasterea prin intuitie si contemplatie si meditatie; este o filosofie care depaseste cunoasterea empirica, vizeaza cunoasterea divinitatii. Poate fi rationalista sau mistica. Filosofia critica sau criticismul are ca obiect studiul limitelor cunoasterii umane. Filosofia pozitivista are ca punct de plecare observatia stiintifica, legile fenomenelor si concluziile filosofice. Hermeneutica este interpretarea cunoasterii din diferite perspective. Reprezentanti: Edmund Husserl, Frederric Nietzsche, Karl Jaspers. Puncte de vedere Karl Jaspers (secolul XX) Filosof german. In textul Originile filosofiei analizeaza filosofia greaca si spune ca filosofia are origini multiple: Uimirea- din aceasta decurge intrebarea si cunoasterea Indoiala- examinarea critica a cunostintelor noastre Cutremurarea- se produce in situatii limita cum ar fi razboiul, suferinta si moartea Aceste 3 postulate pot fi intregite de o a patra si anume comunicarea autentica dintre oameni prin intermediul intrebarilor esentiale. Immanuel Kant Este filosof rationalist, criticist. Dintre lucrari amintim Critica ratiunii pure, Critica ratiunii practice, Critica puterii de judecata si Antropologia in perspectiva pragmatica. Pana la Kant filosofia avea ca obiect natura si divinitatea. Kant schimba vectorul catre studiul limitelor cunoasterii umane: ce pot sa cunosc, care sunt limitele cunoasterii prin ratiune. La aceste intrebari se refera Critica ratiunii pure. Inainte de a cunoaste principiile lumii trebuie sa examinam critic ratiunea. Frederic Nietzsche (1844-1900) Printre lucrari: Vointa de putere, Dincolo de bine si de rau, Genealogia Morarei, Nasterea Tragediei, Stiinta voioasa, Amurgul idoloilor. Pana la Nietzsche ideologia era dogamtica si antisenzorialista, filosofia respingea valorile biologice, instinctul uman. Filosofia autentica este cea care determina reevaluarea tuturor valorilor. De exemplu adevarul, libertatea, binele, frumosul trebuie intelese ca mijloc de conservare a existentei omului. Viate nu este posibila fara evaluari, este o interpretare. Acest fel de filosofie se numeste perspectivism. Auguste Comte (1798-1857) Este autorul Curs de filosofie pozitiva. Gandirea umana si societatea s-au dezvoltat in istorie, parcurgand 3 etape: Etapa teologica- corespunde istoric fetisismului, politeismului, monoteismului Etapa metafizica- dincolo de fizic
4

Etapa pozitiva- apeleaza la rationament, pe baza operatiilor stiintifice oamenii studiaza legile fenomenelor ceea ce e neschimbabil in lucruri

Test de autoevaluare
Intrebari: Ce este filosofia speculativa? Ce obiect de studio are Filosofia critica sau criticismul? Dar filosofia pozitivista? Cine este Karl Jasper? Vorbiti despre Auguste Comte. Raspunsuri: Filosofia speculativa- obtine cunoasterea prin intuitie si contemplatie si meditatie; este o filosofie care depaseste cunoasterea empirica, vizeaza cunoasterea divinitatii. Poate fi rationalista sau mistica. Filosofia critica sau criticismul are ca obiect studiul limitelor cunoasterii umane Filosofia pozitivista are ca punct de plecare observatia stiintifica, legile fenomenelor si concluziile filosofice. Karl Jasper este Filosof german. In textul Originile filosofiei analizeaza filosofia greaca si spune ca filosofia are origini multiple. Auguste Comte Este autorul Curs de filosofie pozitiva. Gandirea umana si societatea sau dezvoltat in istorie, parcurgand 3 etape: Etapa teologica- corespunde istoric fetisismului, politeismului, monoteismului Etapa metafizica- dincolo de fizic Etapa pozitiva- apeleaza la rationament, pe baza operatiilor stiintifice oamenii studiaza legile fenomenelor ceea ce e neschimbabil in lucruri

1. 2. 3. 4. 5.

1.

2. 3. 4. 5.

Stiluri de fiosofie
Filosofia este un exercitiu sau un demers de gandire pe seama unor teme fundamentale. In filosofie sunt mai multe stiluri de filosofare; este domeniul cu cel mai mare numar de stiluri. O scriitura poate sa semene cu stiinta sau cu literatura. In 1838 la Brighton a fost un congres de filosofie unde s-a aratat ca in filosofie cunt mai multe stiluri de filosofare. La baza filosofiei se afla practica si s-a ajuns la concluzia ca exista 2 stiluri: filosofia continentala europeana si cea analitica. Filosofia continentala a confi. curente: Curentul metafizic: practicat in antichitate avand ca obiect transcenta si absolutul Curentul fenomenologic: Kant si Hegel reduc existenta la transcenta si absolut Curentul existentialist Filosofia continentala are ca punct de plecare natura umana, este meditativa dar adevarurile la care ajunge nu sunt cu nimic mai prejos de stiinta. Filosofia analitica are cca model stiintele exacte. A fost promovata in tarile anglo-saxone si cuprinde pozitivismul logic, filosofia limbajului si atomismul logic. Aceste 3 orientari sunt cunoscute in istoria filosofiei ca Cercul de la Viena. Reprezentanti: Rudolf Carnap si Ludwig Wittgenstein, Morris Schlick. Cercul de la Viena a finalizat studiile de filosofie analitica intr-o carte intitulata Tratatul logico-filosofic. Prin aceasta lucrare filosofia este transformata in analiza logica a limbajului. Puncte de vedere a filosofiei analitice: G.W.Hegel acopera toate domeniile clasice ale filosofiei. Cea mai mare contributie o are in ontologie. El identifica principiul cu spiritul sau idea absoluta. Ideea absoluta trece prin 3 faze: teza- Dumnezeu se exteriorizeaza in natura (natura este spiritual in forma auteritatii; cand spiritual devine natura incepe istoria naturii si se naste timpul) antiteza sinteza- spiritual revine la sine insusi, imbogatit de experienta Aceasta schema logica pe care o urmeaza in dezvoltarea sa se numeste schema logica. Istoria filosofiei este o cronica a unor gandiri diferite, o tentative coerenta de cunoastere rationala.

Test de autoevaluare
Intrebari: Ce este filosofia? Careeste punctul de plecate al filosofiei continentale? Vorbiti despre filosofia analitica. Vorbiti despre G. H. Wegel.

1. 2. 3. 4.

Raspunsuri: 1. Filosofia este un exercitiu sau un demers de gandire pe seama unor teme fundamentale. In filosofie sunt mai multe stiluri de filosofare; este domeniul cu cel mai mare numar de stiluri. O scriitura poate sa semene cu stiinta sau cu literatura. 2. Filosofia continentala are ca punct de plecare natura umana, este meditativa dar adevarurile la care ajunge nu sunt cu nimic mai prejos de stiinta. 3. Filosofia analitica are cca model stiintele exacte. A fost promovata in tarile anglo-saxone si cuprinde pozitivismul logic, filosofia limbajului si atomismul logic. Aceste 3 orientari sunt cunoscute in istoria filosofiei ca Cercul de la Viena. Reprezentanti: Rudolf Carnap si Ludwig Wittgenstein, Morris Schlick. Cercul de la Viena a finalizat studiile de filosofie analitica intr-o carte intitulata Tratatul logico-filosofic. Prin aceasta lucrare filosofia este transformata in analiza logica a limbajului. 4. G.W.Hegel acopera toate domeniile clasice ale filosofiei. Cea mai mare contributie o are in ontologie. El identifica principiul cu spiritul sau idea absoluta. Ideea absoluta trece prin 3 faze: - Teza: Dumnezeu se exteriorizeaza in natura (natura este spiritual in forma auteritatii; cand spiritual devine natura incepe istoria naturii si se naste timpul) - Antiteza; - Sinteza: spiritual revine la sine insusi, imbogatit de experienta

Omul ca fiinta sociala

Nimeni nu poate sa ignore dimensiunea sociala a omului. Omul are instinct pentru comunitate. Conceptia naturalista sustine ca instinctual omului pentru comunitate este la fel de puternic ca acela de a se hrani. Impotriva acestui p.d.v s-a ridicat scoala sofista care spune ca cetatea este o stare artificiala a omului. Punctul de vedere aristotelic s-a dovedit a fi mai puternic decat ne-am asteptat. In afara cetatii omul moare. Omul scos din societate cade de pe nivelul sau ontologic, pierzandu-si ordinea comportamentului sau natural si moral. Conceptia contractualista promovata de Th. Hobbs, John Locke, J.J.Rouseau. Sustine ca existenta umana este este conditionata de contractual social. La antici statul precede individualul. La contractualisti individual precede statul. Hobbs arata ca starea naturala a omului este una conflicuala in care bellum ommnium contra omnes sau pater omnes pollemos est => homo homini lupus est.

Test de autoevaluare
Intrebari: 1. Ce sustine conceptia naturalista? 2. Ce sustine conceptia contractualista? Raspunsuri: 1. Conceptia naturalista sustine ca instinctual omului pentru comunitate este la fel de

puternic ca acela de a se hrani. Impotriva acestui p.d.v s-a ridicat scoala sofista care spune ca cetatea este o stare artificiala a omului. 2. Conceptia contractualista promovata de Th. Hobbs, John Locke, J.J.Rouseau. Sustine ca existenta umana este este conditionata de contractual social. La antici statul precede individualul. La contractualisti individual precede statul.

Identitate si auteritate
Natura umana s-a diferentiat de alte nature. Principiul naturalitatii spune ca exista entitati care sunt altceva noi insine. Aceasta se numeste natura celorlalti. La inceput a fost tratata ca o problema secundara. Astazi a devenit problematica celuilalt. Platon a studiat din perspectiva raportul dintre fiinta si nefiinta, fiinta fiind identitatea si nefiinta auteritatea. Cum nefiinta nu poate exista => auteritatea este un fel de nefiinta dedusa logic. C. Noica, referindu-se la anumite aspect din opera lui Blaga arata ca fiinta de aici este identitatea. Aceasta prezinta attribute precum eternitatea si incremenirea. Emmanuel Lerinas; pana la el filosofii au tratat problema naturii celuilalt ca si cum ar fi vorbit despre un obiect. Oamenii + obiectele = o totalitate obiectiva. Aceasta este punctul de cunoastere. Emmanuel respinge acest punct de vedere. Omul nu poate fi tratat astfel, nu
8

putem avea o asemenea atitudine teoretica pentru ca inseamna ratarea semnificatiei celuilalt. Pentru mine prezenta celuilalt este nelinistitoare din cauza ca celuialt dispune de o libertate necontrolabila . Natura celuilalt este o alta natura, libera si imprevizibila, nu ii pot impune limite.Interlocutorul meu pentru mine este transcendent. De aici avem o concluzie majora: pentru mine cosmarul este celalalt. Din acest text (Intre noi, incercarea de a gandi pe celalalt) tragem anumite concluzii: intelocutorul meu este transcendent nu am acces la el decat prin limbaj omul este o singularitate eul este inefabil (inexprimabil) eul celuilalt este interlocutorul pur chiar daca nu este pentru mine un continut cunoscut

Bernard Williams abordeaza problema identitatii personale. Isi pune intrebarea: Care este criteriul sau temeiul prin care eu decid ca sunt acelasi cu celalalt ?; Exista oare un criteriu prin care sa-mi determin continuitatea ?. Va trebui sa luam in calcul 2 tipuri de continuitati: fizica, trupeasca, corporala, necesara dar nu suficienta psihologica, ce ar trebui sa fie asigurata de memorie Dar mintea noastra se confrunta cu uitarea, cu fapte uitate si amintite prin intermediul unei persoane.

Test de autoevaluare
Intrebari: 1. ce spune Principiul naturalitatii? 2. Ce spune C. Noica? 3. Vorbiti de Berbard Williams.

Raspunsuri: 1. Principiul naturalitatii spune ca exista entitati care sunt altceva noi insine. Aceasta se numeste natura celorlalti. La inceput a fost tratata ca o problema secundara. Astazi a devenit problematica celuilalt. Platon a studiat din perspectiva raportul dintre fiinta si nefiinta, fiinta fiind identitatea si nefiinta auteritatea. 2. C. Noica, referindu-se la anumite aspect din opera lui Blaga arata ca fiinta de aici este identitatea. Aceasta prezinta attribute precum eternitatea si incremenirea. 3. Bernard Williams abordeaza problema identitatii personale. Isi pune intrebarea: Care este criteriul sau temeiul prin care eu decid ca sunt acelasi cu celalalt ?; Exista oare un criteriu prin care sa-mi determin continuitatea ?

Identitatea personala si individuatie

John Locke, atunci cand vorbeste de constiinta vorbeste de memorie. Memoria da continuitate vietii noastre sufletesti. Ideea acestuia este ambigua. Daca un om afirma ca in virtutea memoriei sale poate sustine ca el este una si aceeasi persoana cu cea din trecut atunci cand sugestia data este absolut falsa si absurda pentru ca memoria nu poate fi criteriul pentru stabilirea identitatii unei persoane. Problema sensului vietii noastre reprezinta inima reflexiei filosofice. Existenta umana este o sintagma care exprima miracolul vietii fiecaruia dintre noi. Despre animale spunem ca traiesc, despre oameni ca exista. Pe traseul vietii oamenii se confrunta cu situatii limita si de aceea ei vor sa stie daca modul in care isi traiesc viata este cel mai bun cu putinta. Exista oare vreun punct de sprijin? Creationistii spun ca sensul vietii noastre este dat de viata noastra viitoare. Evolutionistii spun ca transformarile naturale a formelor de viata impun sensul vietii noastre. Filosofia leaga problema sensului dintre trup si suflet.

Test de autoevaluare
Intrebari: 1. Vorbiti despre John Locke. 2. Care este problema sensului vietii? 3. Ce spun evolutionistii? Raspunsuri: 1. John Locke, atunci cand vorbeste de constiinta vorbeste de memorie. Memoria da

continuitate vietii noastre sufletesti. Ideea acestuia este ambigua. Daca un om afirma ca in virtutea memoriei sale poate sustine ca el este una si aceeasi persoana cu cea din trecut atunci cand sugestia data este absolut falsa si absurda pentru ca memoria nu poate fi criteriul pentru stabilirea identitatii unei persoane. 2. Problema sensului vietii noastre reprezinta inima reflexiei filosofice. Existenta umana este o sintagma care exprima miracolul vietii fiecaruia dintre noi. Despre animale spunem ca traiesc, despre oameni ca exista. Pe traseul vietii oamenii se confrunta cu situatii limita si de aceea ei vor sa stie daca modul in care isi traiesc viata este cel mai bun cu putinta. 3. Evolutionistii spun ca transformarile naturale a formelor de viata impun sensul vietii noastre. Filosofia leaga problema sensului dintre trup si suflet.

10