SISTEMUL DE SALARIZARE n cadrul oricarei firme, la elaborarea sistemului de salarizare trebuie respectate urmatoarele principii: 1.

Formarea salariilor este supusa mecanismelor pietei si politici agentului economic.

Aceasta nseamna ca salariul rezulta din raportul care se formeaza pe piata muncii ntre cererea si oferta de forta de munca. Dar concurenta perfecta nu se regaseste n practica economicosociala, iar pe lnga cererea si oferta de forta de munca, la stabilirea salariilor participa si statul, organizatiile sindicale, existnd diverse mecanisme de stabilire a salariilor, de diferentiere a lor pe ramuri, profesii, meserii, de adaptare a lor la conjunctura economica. 2. Principiul negocierii salariului.

Negocierea este considerata una din elementele esentiale ale politicii salariale n special si a politicii sociale n general. Negocierea este procesul de realizare a unor conversatii, contracte sau acorduri ntre cei numiti generic ,, parteneri sociali". Principiul fundamental al stabilirii salariilor este cel al negocierii colective sau individuale ntre reprezentantii agentilor economici si reprezentantii salariatilor. n decursul negocierilor se vor avea n vedere posibilitatile financiare reale a unitatii si binenteles respectarea prevedrilor legale cu privire la contractele colective de munca. 3. Principiul fixarii salariului minim..

Salariul minim reprezinta un element al constructiei unui sistem de salarizare, iar dimensiunea lui este un element modelator al numeroaselor echilibre economio-sociale. ,, Orice om care munceste are dreptul la o retributie echitabila si satisfacatoare care sa i asigure att lui, ct si familiei sale, o existenta conforma cu demnitatea umana si completata la nevoie, prin alte mijloace de protectie sociala", art.23(3) din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Salariul minim n Romnia se stabileste prin Hotarre de Guvern.

Salariul minim are urmatoarele functii : a. de protejare a salariatilor, a celor care sunt cu un nivel de remunerare sunt expusi n cea mai mare masura pe piata muncii . redus si cei care

b. asigurarea de salarii ,,echitabile" ce vizeaza unele categorii de salariati care nu apartin n mod necesar clasei cu salarizarea cea mai scazuta, dar unde au aparut discrepante ntre salarii. 4. La munca egala salarii egale.

Acest principiu reprezinta punctul de plecare pentru determinarea salariilor, iar idea de baza este eliminarea discriminarii. Acest principiu este prevazut n Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata de Adunarea Generala a O.N.U. n 1948. El este prevazut si n Constitutia Romniei,

art.38 al. 4 ,,egalitatea salarizarii pentru o munca egala, dintre barbati si femei". Deasemenea si n legea salarizarii nr.14/1991 se precizeaza ca la stabilirea salariului nu poate fii facute ,,discriminari pe criterii de: sex, politica, etnie, vrsta sau de stare materiala". 5. Principiul salarizarii dupa cantitatea muncii.

Remunerarea n functie de cantitatea muncii are n vedere cantitatea de produse sau lucrari realizate ntr-o perioada de timp. Aceasta cantitate este determinata de marimea normei de munca si de randamentul individual sau colectiv. 6. Principiul n functie de calificarea profesionala..

Calificarea reprezinta un mijloc direct pentru a plati n plus sau n minus o categorie de calificare. Acest sistem are avantajul simplitatii deoarece da posibilitatea de a avea o concordanta ntre calificarea profesionala si lucrarile realizate, nsa pentru a masura cantitatea muncii trebuie evaluata exact sarcina de munca si se impune fundamentarea sarcinii de munca prin normarea muncii. 7. Principiul salarizarii dupa calitatea muncii.

Aplicarea acestui principiu se reflecta n sistemul de salarizare prin prevederea unor premii pentru salarizare pe perioade ndelungate a unor produse de calitate superioara. 8. Principiul salarizarii n functie de conditiile de munca..

Conceperea oricarui sistem de salarizare trebuie sa tina seama de conditiile n care se desfasoara munca, acordndu-se salarii mai mari celor care si desfasoara activitatea n conditii de munca grele, diferenta de salarizare reprezentnd cheltuieli mai mari strict necesare refacerii sau reproducerii fortei de munca. 9 Principiul liberalizarii salariilor.

Fiecare societate comerciala sau regie autonoma are potrivit legii salarizarii, deplina libertate de a-si stabili propriul sistem de salarizare n raport cu forma de organizare, modul de finantare si caracterul societatii. 10 Caracterul confidential al salariilor. Conform acestui principiu salariile de baza, adaosurile si sporurile sunt confidential. Confidentialitatea totala poate reduce motivarea angajatilor, desi elimina tensiunile interpersonale care pot aparea n cazul unor diferentieri, scutind managerii de explicatii. n multe cazuri sunt practicate sisteme combinate de ,,plati deschise" si ,,plati confidentiale". De exemplu, n afara salariului platit la termene fixe, cunoscut ca si salariul deschis, managerul poate efectua la diferite intervale de timp, plati confidentiale, diferentiate pe salariti, sub forma de stimulente individuale. 11 Pricipiul asigurarii corelatiei dintre cresterea productivitatii si cresterea salariilor.

Aceasta este o corelatie specifica si se exprima sub forma de indici, comparatia facndu-se n timp, pornind de la nivelul anului de baza pna la cel de plan.

4.2 Salariul si sistemul de salarizare Potrivit unui clasic al economiei politice, Adam Smith, acum ,,cuantumul obisnuit al salariului depinde de contractul facut ntre cele doua parti, ale caror interese nu sunt ctusi de putin identice. Muncitorii vor sa obtina ct mai mult, iar patronii sa dea ct mai putin. Cei dinti sunt dispusi sa se uneasca pentru a urca salariul, iar cei din urma pentru a-l cobor. De regula triumfa patronii. si ei si impum conditiile lor". Cam asa s-ar caracteriza relatiile din ziua de astazi ntre patron si salariati. Etimologic, n acest domeniu se folosesc mai mult termeni, cum ar fi: remuneratie, retributie, plata, salariu, recompensa. Cel mai cuprinzator termen este recompensa, deoarece este definita ca totalitatea veniturilor (materiale si nemateriale), a nlesnirilor si avantajelor (prezente si viitoare) care se cuvin unui angajat pentru munca depusa si pentru calitatea de salariat. Recompensele pot fi directe si indirecte. Recompensele directe sunt: salariul si adaosurile la salar.( sporuri, premii, indemnizatii). Recompensele indirecte pot fi: Dupa natura lor pot fi: recompense de natura minimului obligatoriu, de natura pensiilor, a asigurarilor, plata timpului nelucrat ( concediu de odihna, medical, unele nvoiri, etc) si alte recompense( masa gratuita, tichete de masa, masina de serviciu, etc.). Dupa raportul recompenselor fata de calitatea de salariat, pot fi : recompense indirecte curente pentru angajati ( plata timpului nelucrat) si altele cum ar fi: plata sarbatorilor legale, concediul natal, nlesniri la spitalizare, consultatii gratuite,etc. n ceea ce priveste definirea notiunii de salariu, n prezent se accepta aproape unanim formularea conform careia ,, salariul reprezinta suma de bani pe care o primeste orice persoana angajata pentru contributia la desfacerea unei activitati sociale"[1]. Privit strict ca numar de unitati monetare de care beneficiaza personalul salariat n schimbul muncii prestate, avem de-a face cu ce stiinta economica defineste ca fiind salar nominal. Salariul nominal are 2 niveluri: salar brut, care este totalitatea veniturilor obtinute n perioada de timp corespunzatoare cu activitatea desfasurata si salariul net care este suma de bani pe care salariatul o primeste efectiv dupa diminuarea slariului brut cu diverse retineri conform legii. n strnsa legatura cu notiunea de salar nominal se afla cea de salar real, definit drept cantitatea de mijloace de subzistenta si de sevicii care pot fi procurate de salariati cu salariul nominal primit. Pe lnga aceste notiuni mai circula cea de salar minim garantat. Acesta este un salar stabilit la nivel national de Guvernul Romniei si este considerat suficient pentru satisfacerea necesitatilor vitale de alimente, mbracaminte, educatie, ale salariatului, tinnd cont de dezvoltarea economica si culturala a fiecarei tari.

Destinat sa satisfaca interese diferite pentru fiecare dintre partenerii sociali ( salariat, patronat, stat), salariul ndeplineste urmatoarele functii: De pret al fortei de munca De stimulare a cererii efective si de sustinere a dezvoltarii productiei De motivatie n munca, performanta, profitabilitate si competitivitate De refacere si dezvoltare a fortei de munca De economisire - acumulare - investire.

Sistemul de salarizare este un ansamblu de reguli si norme prin care se asigura legatura ntre munca prestata si salariul primit.[2] n orice societate comerciala, elementul de baza al sistemului de salarizare il constituie salariul de baza sau salariul de ncadrare. Salariul personalului este format din: Salar de baza Premii Sporuri Alte drepturi legate de salarizare

Salariul de baza (sinonim fiind: salariul tarifar, retributie tarifara, salariu de ncadrare, salariu de pornire) este partea principala a salariului, cuvenit persoanei ncadrate, pentru munca depusa. Se stabileste prin negocieri colective sau individuale, ori este impus n cazul bugetarilor, n raport cu calificarea, importanta, complexitatea lucrarilor ce revin postului, pregatirea si competenta profesionala. Este partea fixa a salarului total stabilit n regie, acord sau alte forme specifice unitatii. Sporurile la salariul de baza se acorda unor categorii de angajati pentru munca prestata n conditii deosebite sau tuturor angajatilor, daca experienta dobndita pe durata vechimii n munca se concretizeaza n cresterea eficientei economice a muncii prestate. Pricipalele categorii de sporuri privesc: Conditii de munca deosebite, grele, periculoase

Se acorda n cote procentuale egale cu 10% din salariu de baza cum ar fi: utilizarea de substante exlpozive, conditii de lucru periculoase datorita mediului n care se lucreaza. Aceste sporuri pentru situatii deosebite poate fi si mai mari ( 50% pentru activitatile personalului care trateaza bolnavii de SIDA, 100% a leprozei, pentru lichidarea eruptiilor libere si a incendiilor la sonde). Conditii nocive de munca

Se acorda la locurile de munca unde exista: degajari de pulberi nocivi, emanatii de substante toxice, zgomote, trepidatii, curenti de nalta tensiune, complex de noxe. Sporul se acorda n sume fixe, personalul fiind la acelasi grad de expunere, indiferent de salariu. El reprezinta 10 % din salariul minim negociat pe unitate. Ore suplimentare, ore lucrate n zilele libere si sarbatorile legale

Orele suplimentare sunt activitati desfasurate peste durata normala a zilei de lucru. Tot n regimul acesta se ncadreaza si orele de munca prestate n zilele de sarbatori legale si n zilele libere. Daca aceste activitati nu pot fi compensate cu timp liber corespunzator, atunci se plateste cu un spor de 10% din salariul tarifar, pentru fiecare ora suplimentara, indiferent de numarul acestora. Lucrul n timpul noptii

Personalul care lucreaza n schimbul de noapte ( ntre orele 22 si 06) beneficiaza de un program redus cu 1 ora, fara diminuarea salariului si se acorda un spor n valoare de 25% din salariul de baza. Spor de santier

Se acorda fara restrictii ca numar, personalului nelocalnic ( domiciliu angajatului se situeaza la mai mult de 10 km.de locul de munca, neavnd posibilitatea navetei zilnice), care participa la lucrari de: constructii -montaj, prospectiuni si explorari geologice, studii si cercetari hidrologice, lucrari executate n continua miscare, etc. Sporul acordat, cu menirea de a atrage personalul, se concretizeaza n sume fixe de lei / zi att pentru personalul necalificat si calificat, ct si pentru personalul TESA. Vechimea n munca

Are rolul de a asigura stabilitatea, recunoasterea aportului si rezultatele obtinute n unitate a angajatilor, vechimea exprima perioada n care persoana este n raporturi de munca cu intreprinderea, pe baza contractului de munca. El cuprinde nu numai situatiile de prezenta la lucru, dar si orele de absenta din motive ca: incapacitate temporara de munca, concedii fara plata, perioada stagiului militar, alte situatii. Sporul pentru vechime n munca nu intra n salariul de baza de ncadrare, el intra n salariul total si reprezinta un element de calcul pentru stabilirea salariului mediu si a indemnizatiei individuale pentru concediul de odihna. Alte categorii de sporuri: de izolare, de folosirea a unei limbi straine, suprasolicitare neuropsihica, pentru conducerea unor formatii de lucru, de fidelitate, de a pastra secretul firmei, etc. Alte drepturi legate de salarizare sunt: Concediul anual de odihna. - durata lui se exprima n zile lucratoare, limitele fiind stabilite prin contractul colectiv de munca sau prin lege (n cazul unitatilor bugetare). Limita minima este de 21 zile

lucratoare pe an ajungnd pna la 30 zile lucratoare pe an. Transele si zilele de concediu de odihna se stabilesc de firma. Concediu fara plata - acest concediu nu este limitat la un anumit numar de zile n urmatoarele cazuri: ngrijirea copilului bolnav pna la vrsta de 3 ani, tratament efectuat n strainatate, interese personale, prin acordul partilor. Acest concediu n conditiile de mai sus nu afecteaza calitatea de salariat si nu afecteaza vechimea n munca. Daca concediile fara plata depasesc 30 de zile lucratoare, pe posturile vacante se pot angaja alte persoane cu contract de munca cu durata determinata. 4.3. Forme de salarizare 4.3.1. Salarizarea n regie Forma de salarizare n regie este acea salarizare n care ceea ce se salariaza nu este timpul lucrat, ca atare, ci ndeplinirea sarcinilor de munca ncredintate n acel interval de timp[3]. Sarcina de munca trebuie precizata n detaliu prin: norma de timp, norma de productie, norma de deservire, norma de lucratori, sfera de atributii. Salariul n regie depinde de doua elemente:1. Salariul tarifar orar de ncadrare (Sbo)2. Timpul efecitiv lucrat (Tef) Timpul efectiv lucrat poate diferi de cel planificat (Tpl), n medie el fiind de 170 ore / luna, dar cu variatii de la o luna calendaristica la alta, n functie de numarul de zile dintr-o luna, acesta oscilnd n jurul a 21,25 zile lucratoare, n medie pe luna. De asemenea el poate diferi si din alte motive cum ar fi: absente motivate, nemotivate. Avantajele acestei forme de salarizare sunt: Operativitate Usor de nteles deoarece se calculeaza foarte simplu Scad cheltuielile administrative pentru calculul si contabilitatea salariilor Induce un sentiment de siguranta privind salarizarea. Dezavantajele acestei forme de salarizare sunt: Exista tendinta de ncetinire a ritmului de munca n conditiile unei supravegheri neeficiente Pretinde o supraveghere mai atenta a salariatilor Nu stimuleaza muncitorii pentru cresterea productiei si a productivitati muncii Ia greu n considerare calitatea muncii.

Pentru estomparea sau eliminarea acestor dezavantaje, salarizarea n regie ar trebui completata cu acordarea unor prime , cum ar fi:

Pentru economii de materiale, de combustibil

Pentru prezenta regulata la lucru

Prime de kilometraj si de recuparare a ntrzierilor

Prime de calitate.

Salarizarea n regie se recomanda n activitati cum ar fi:

a. Procese de aparatura, de supraveghere a instalatiilor de lucru, executantul neputnd influenta debitul de produse.

b. La productia n flux (pe banda), debitul de produse fiind determinat de ritmul sau cadenta benzii de lucru.

c.

Considerente de calitate: decoratiuni, artizanat, grafica industriala, etc.

d.

Activitati de munca cu caracter nerepetativ din munca de administratie a firmei.

e. Situatii cnd normarea nu se poate face cu precizie: lucrari de ntretinere si reparatii, transport intern, paza- curierat etc.

4.3.2. Salarizarea n acord

n cazul salarizarii n acord, elementele de calcul sunt:

1.

Tariful de acord pe bucata (lei / bucata)

2.

Productia efectiv realizata de angajat, n unitati de masura naturale.

Tariful de acord pe bucata "j", fiind produsul analizat se determina n

raport cu categoria de complexitate a lucrarii analizate si salariul aferent acestuia, respectiv norma de munca acordata ( ca norma de timp NT) sau norma de productie (NP). Deci: Tabj = Sbo / NT lei/buc

unde:

Tabj = tariful de acord pe bucata,,j"

Sbo = salariul de baza orar, dupa categoria de complexitate a muncii

Productia realizata ( Qrj ) n raport cu numarul de zile de lucru dintr-o luna, poate fi mai mica, egala sau mai mare dect productia planificata (Qplj):

Qplj = Nzl x Nps = Nzl x ( Np x 8 )= Nzl x (480'/ NT)

unde:

Nzl = numarul de zile de lucru planificate pe o luna, dupa programul de lucru al unitatii

Nps = norma de productie pe schimb.

Se pot nregistra urmatoarele situatii:

a. Qplj < Qej - norma de munca nu se realizeaza pentru ca :

IN = Qej/ Qplj x 100 < 100%

Unde:

IN = indicele de ndeplinire a normei de munca.

b. Qplj = Qej - norma se realizeaza n procent de 100%

c. Qplj > Qej - norma de munca este depasita, pentru depasire urmnd sa fie acordat adaos de acord.

Salarizarea n acord are unele avantaje, cum ar fi:

Se ia n considerare randamentul

Se leaga de activitatea generala ( de prestatia salariatului).

nsa are si unele dezavantaje:

Pretinde existenta unui sistem de normare foarte bine pus la punct

Presupune o evidenta mai ampla

Genereaza un exces de prestatia ( se pot ntmpla multe accidente).

n raport cu aceste elemente de baza, salarizarea n acord mbraca, potrivit specificului de activitate, mai multe forme:

Acord direct (simplu)

Acord progresiv si variantele sale

Acordul cu ,,tarife" diferentiate pe ,,calitati"

Acord indirect

Acord colectiv

1. Acord direct (simplu)

Salariul n acord direct ( Sacd) depinde de cantitatea de produse, subansamblele, reperele, lucrarile realizate si tariful de acord simplu pe bucata, acelasi pentru toata productia realizata.

Salariul cuvenit este direct proportional cu IN ( gradul de ndeplinire a normei de munca):

Sacd = Qej x tabj

Asadar pentru:

IN = 100% se obtine salariul de baza de ncadrare

IN > 100%, la salariul de baza se acorda un adaos de acord

IN < 100%, nu se obtine salariul de baza de ncadrare.

n cazul depasirii normei adaosul de acord se calculeaza astfel:

Aacord =(Qej - Qplj) x tabj lei adaos acord/buc.

Daca norma se realizeaza 100%, executantul obtine salariul de baza de ncadrare, daca categoria lucrarii (dupa care se calculeaza tariful de acord pe bucata) coincide cu categoria lui de calificare.

Forma de salarizare n acord direct este aplicabila n orice activitate ( industrie, transporturi, constructii, etc.) unde masurarea muncii se poate face individual. Ea asigura o legatura directa ntre munca si salariu, dar pe planul colectivitatii (atelierului, sectiei, etc.) poate conduce la stocuri interfazice (din lipsa de corelare exacta ntre locuri de munca), imobilizari de productie neterminata, etc.

2.Acordul progresiv

Este forma de salarizare n care de la un anumit nivel, ,,tabj"-ul se majoreaza in anumite proportii. Variantele de majorare sunt:

a) cantitatea produsa peste sarcina programata se majoreaza la salarizare cu un tarif progresiv fata de cel initial, dar acelasi:

Sbl= Qplj x tabj

Aacord = (Qefj - Qplj ) x t'abj , pentru Qej > Qplj

t'abj - tariful pe bucata majorat

t'abj > tabj cu 5-10% (pentru cantitatea produsa peste plan)

n consecinta:

Sac.p= Qplj x tabj + (Qej - Qplj ) x t'abj

b) pentru cantitatea produsa peste sarcina de plan se stabilesc doua nivele sau praguri de depasire, tariful unitar fiind progresiv, dar constant n cadrul unui interval de depasire a sarcinii planificate. n acest caz:

Sbl=Qplj x tabj (lei)

Aacord1 = Qej1 x t'abj (lei)

Aacord 2 =Qej2 x t''abj (lei)

Unde:

Qej1 - productia aferenta primului interval de depasire a sarcinii planificate.

Qej2- productia aferenta celui de al doilea interval de depasire ( fara limita superioara).

Evident:

Qej1 + Qej2 - Qe( depasirea totala)

t'abj - tariful majorat al primului interval

t''abj -tariful majorat al celui de al doilea interval.

Relatia ntre tarife este:

tabj < t'abj <t''abj

n consecinta:

Sac.p= Qplj +tabj +Qej1 x t'abj +Qej2 x t''abj

c) pentru situatia ca planul se depaseste, ntrega cantitate obtinuta se tarifeaza cu tarif progresiv, care difera n functie de gradul ndeplinirii normei. n acest caz, tariful pe bucata modificat ( tmabj) se obtine nmultind tabj- ul initial cu indicele realizarii normei de munca ( IN= Qej/Qplj), indice cu o multitudine de posibilitati:

tmabj = tabj x IN

Ca atare:

Sac.p=Qej x tmabj , pentru Qej > Qplj

Potrivit metodei , daca productia planificata se depaseste, se recorecteaza tariful de acord pe bucata, n functie de indicele ndeplinirii normei, corectie cu att mai mare cu ct depasirea de norma este mai substantiala. Adaosul de acord se stabileste prin diferenta dintre suma totala primita (Sac.p) si suma corespunzatoare timpului normal de lucru (Sbl), deci:

Aacord= Sac.p - Sbl= Qej x tmabj - Sbo x 8 x Nzl

Unde:

Sbo - salariul de baza orar, al lucrarii ( de ncadrare)

Nzl - numarul de zile lucratoare din luna

Acordul progresiv este stimulat n acele activitati n care se urmaresc realizari cantitative nelimitate, ct mai mari, de exemplu n industria extractiva ( carbune, minereu), agricultura, etc.

3.

Acordul cu tarife diferentiate pe calitati

Aceasta forma de salarizare se bazeaza pe diferentierea tarifelor pe bucata n raport cu nivelul calitativ al produselor obtinute. Pentru productia ,,standard" sau ,, etalon" se aplica tariful obisnuit (teabj ), dar pentru productia de calitate superioara ( de lux) se aplica un tarif majorat cu 15%-40%

(tsabj = teabj x Ks ), unde Ks este coeficientul de majorare, iar pentru productia de calitate inferioara, se aplica un tarif diminuat cu 15-40% (tiabj = teabj x Ki ), n care Ki este coeficientul de diminuare. Ca atare:

Sac.tdc = Qsej x tsabj + Qeej x teabj + Qiej x tiabj

Unde:

Qsej - productia de calitate superioara

Qeej - productia etalon sau standard

Qiej - productia de calitate inferioara

tabj - tarifele pe bucata corespunzatoare.

Aceasta salarizare se justifica acolo unde productia se planifica pe calitati si se urmareste stimularea realizarilor calitative ( industria usoars, alimentars, etc.). Daca productia realizata este de calitate superioara se poate realiza cstigul tarifar de ncadrare chiar si cu o productie efectiva mai mica dect cea planificata si invers.

Adaosul de acord n acest caz se stabileste n mod similar cazului precedent, avnd n vedere diferenta ntre salariul efectiv si cel de baza de ncadrare, corespunzator timpului de lucru planificat, din luna.

4.

Acordul indirect

Este o forma de salarizare aplicabila personalului care deserveste mai multi lucratori salariati n acord, ale caror realizari sunt influentate de modul cum sunt deserviti. De exemplu: reglorii la piese, strungarii, electricienii, muncitorii cu ntretinerea curenta a masinilor ,etc. Aplicarea acestei forme de salarizare impune stabilirea cu precizie a ND (normei sau zonei de deservire) aferenta muncitorilor si a SA (sferei de atributii) corespunzatoare.

Salariul primit este n functie de categoria de ncadrare, timpul efectiv lucrat si indicele de ndeplinire a normei de munca de catre muncitorii de baza deserviti:

Sac.i = Stoi x Tef x IN (lei)

Acest salariu coincide cu cel tarifar de ncadrare, daca timpul efectiv lucrat este egal cu cel planificat, iar muncitorii de baza si ndeplinesc, n medie, normele n proportie de 100%.

Daca salariul efectiv primit este mai mare, diferenta fata de salariul tarifar de ncadrare lunar este adaos de acord.

5.Acordul colectiv

El presupune munca n grup (echipa sau brigada) si se poate aplica n : lucrari de montaj produse complexe, productie n flux pe banda, servirea unor agregate, instalatii complexe, cnd muncitorii de baza se reunesc cu cei auxiliari n brigada de munca, n transportul intern, etc. n asemenea cazuri, brigada de munca realizeaza n comun o sarcina unitara de munca, raspunznd n comun de rezultatele obtinute.

Salariul individual cuvenit unui membru al brigazii se stabileste n raport cu categoria sa de calificare, timpul efectiv lucrat, modul de realizare a sarcinii ncredintate. Pentru a stabili salariul, n cadrul aplicarii acordului colectiv, se procedeaza astfel:

a)

Se stabileste suma cuvenita n acord colectiv:

Sac = Qej x tacj

Unde:

Qej - productia efectiv realizata

tacj - tariful de acord colectiv, pe produs n raport cu formatia de lucru

b)

Se stabileste salariul mediu cuvenit pentru ora de munca a unui membru din brigada (Smo)

Smo = Sac.c / Tefk

Unde:

Tefk - timpul de munca efectiv al unui membru din brigada

c) Se determina un coeficient de repartizare n raport cu salariul sau tarifar de ncadrare (Stoi) si cel mediu pe brigada :

Krk = Stoi/ Smto

Unde:

Smto - salariul mediu orar, al membrilor brigazii

d) Stabilirea salariului lunar pentru fiecare membru al brigazii (k) n raport cu elementele: timp efectiv lucrat, salariu mediu pe ora, coeficientul de repartizare:

Sack = Tefk x Smo x Krk,

Unde:

Sack - salariul n acord colectiv, pentru angajatul ,,k"

Tefk - timpul efectiv lucrat ( ore / luna)

Smo - salariul mediu pe ora

Krk - coeficientul de repartizare, individual, al angajatului,,k"

Salariul primit poate fi mai mare dect cel de ncadrare, corespunzator timpului normal de lucru din luna, diferenta reprezentnd-o adaosul de acord colectiv.

Daca exista dificultati de asigurare a bazei tehnico-materiale sau alte cauze, iar muncitorii din activitatea de baza realizeaza salarii n acord mai mici dect cel de ncadrare, precum si cel n acord indirect, vor primi salariul cel mult n aceasi proportie n care acesta a fost realizat- n medie- n activitatea de baza.

n cazuri deosebite, din lipsa de comenzi, de materiale, salariatii pot ramne la dispozitia unitatii n perioada de ntrerupere a activitatii si primesc 75% din salariul tarifar. Ei pot ramne la domiciliu n perioada de ntrerupere a activitatii unitatii, dar primesc 50% din salariul tarifar lunar si jumatate din compensatia la sporuri pentru majorari de preturi si tarife.

4.3.3. Alte forme de salarizare

Pe lnga salarizarea n regie si n acord , se mai ntnesc si alte forme de salarizare, cum ar fi:

1)

Salarizarea mixta

Salarizarea mixta consta n remunerarea stabila (fixa) pe unitatea de timp (zi) ce se acorda n functie de ndeplinirea unor conditii tehnice. Fiecare conditie presupune un tarif, dupa importanta pe care o are n volumul si calitatea productiei, deci salarizarea este variabila ca si n cazul salarizarii n acord. Salariul pe o zi , fixat de firma, este de obicei ridicat si poate fi obtinut numai de salariatii cu aptitudini deosebite. Pentru majoritatea dintre ei nivelul acestuia reprezinta o incitatie permanenta la o munca suplimentara. Salariul fiecaruia variaza de regula, n jos de la nivelul maxim, fata de salariul n acord, unde el variaza n sus.

2)

Salarizarea n cote procentuale

Este asemanatoare cu salarizarea n acord direct si se aplica n activitati ca: comert, turism, gospodarie locativa, prestari servicii. Pentru calculul salariului se opereaza cu duoa elemente:

 Volumul valoric n perioada unei luni lucrate de catre persoana n cauza( vlum vnzari, volum de ncasari, etc)

Cota procentuala aplicata la unitatea de volum.