Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
1Activity

Table Of Contents

0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Blandiana, Ana - Coridoare de Oglinzi

Blandiana, Ana - Coridoare de Oglinzi

Ratings: (0)|Views: 10|Likes:
Published by andreidmannn

More info:

Published by: andreidmannn on Jul 23, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/03/2012

pdf

text

original

 
ANA BLANDIANA
1
 
CORIDOARE DE OGLINZI
Redactor: Delia Opreadoprea@liternet.ro Scanat: Corina Ungureanu cungureanu@liternet.roCopert : (c) 2003 Dora Ionescu
ă
dionescu@liternet.ro Editor format HTML: Dora Ionescudionescu@liternet.ro Text: (c) 2003 Ana Blandiana Toate drepturile rezervate autorului.(c) 2003 Editura LiterNet pentru versiunea Adobe PDFEste permis difuzarea liber a acestei cri în acest format, în condiiile în care nu i se aduce nici o
ă ă ă ţ ţ
 modificare şi nu se realizeaz profit în urma acestei difuzri. Orice modificare sau comercializare a
ă ă
 acestei versiuni fr acordul prealabil, în scris, al Editurii LiterNet este interzis.
ă ă ă
ISBN: 973-8475-25-2Editura LiterNethttp://editura.liternet.ro/ office@liternet.ro
A FI SAU A PRIVI
Nu in minte când şi cum s-a nscut pentru prima oar în mine ideea c orice mi se întâmpl se întâmpl
ţ ă ă ă ă ă
 spre binele meu, c, indiferent t de dramatic, orice înmplare e o experien şi orice experien un
ă ă ţă ţă
 câştig, dar eram înc destul de mic, din moment ce nu-mi doream decât s ajung mare, când - îmi
ă ă ă
 amintesc - m consolam de orice necaz cu ndul c am mai învat ceva şi astfel o s cresc fr îndoial
ă ă ăţ ă ă ă ă
 mai repede.În orice caz nimic nu m-a clintit din ciudata mea credin şi dac timpul, trecând, a reuşit totuşi s
ţă ă ă
 schimbe ceva, nu esena ideii mele a reuşit s-o schimbe, ci finalitatea ei: când mi se întâmpl un necaz
ţ ă
 m consolez cu gândul c am mai învat ceva şi astfel o s îmbtnesc fr îndoial mai încet.
ă ă ăţ ă ă ă ă ă
Am observat c despre lucrurile prea serioase nu îndrznesc s vorbesc det puin în glum. Asemenea
ă ă ă ţ ă
 unei mşti, tonul jucuş reuşeşte nu s ascund, ci s stilizeze gravitatea celor spuse. Absoluta mea
ă ă ă ă ă
  încredere în puterea benefic a experienei şi-n fora curativ a suferinei s-a transformat cu timpul dintr-
ă ţ ţ ă ţ
o concepie de via, într-un destin, şi chiar într-un destin literar - din moment ce orice mi se întâmpl
ţ ţă ă
 reprezint un spor de cunoaştere şi, la rândul lor, toate jertfele de pe altarul cunoaşterii au, cu puin
ă ţ
 noroc, şansa de a fi aprinse de ochiul zeului şi transformate în pagini, eu însmi nu sunt decât un prilej
ă
 dat vieii s se întâmple, un martor benevol şi plin de atenie al propriilor mele tragedii. Veşnic plecat de
ţ ă ţ
 acas, mereu în documentare în propria sa via, spiritul meu este prea ocupat cu privitul pentru a putea
ă ţă
 fi cu adevrat înfrânt sau învingtor şi chiar pentru a putea fi. A fi şi a privi devin dou verbe opuse şi
ă ă ă
 violent exclusive în lumina unui întreg destin. A fi sau a privi, asta e întrebarea.În aceast perspectiv, a aştepta nu înseamn a pierde timpul, ci a te împrtşi dintr-o psihologie
ă ă ă ă ă
 colectiv infinit sugestiv; a fi înşelat nu e numai o umilin, ci şi o revelaie; a fi lovit nu e numai o
ă ă ţă ţ
 durere, ci şi o descoperire. A merge cu autobuzul, a vizita un bolnav, a fi bolnav chiar, a vorbi cu un copil,a face piaa, a întâlni un prieten, a fi nedreptit, a fi ludat, a fi iubit, a nu fi iubit devin, din simple
ţ ăţ ă
  întâmplri, situaii magice de dezvluire a lumii, prilejuri de uluitoare surprize în univers. A fi pentru a
ă ţ ă
 privi iat o fascinant terapeutic, iat o soluie.
ă ă ă ă ţ
SCUTUL FRAGIL
2
 
La o prim vedere, relaia dintre lume şi scris este o simpl prism cu trei fee: exist scriitori care au
ă ţ ă ă ţ ă
 contemplat lumea aşa cum era ea, alii care s-au iluzionat c o vd aşa cum ar fi dorit-o şi alii care au
ţ ă ă ţ
  încercat s o schimbe. Dar totul se complic dac ne amintim c mai exist poeii, cei care, dup ce au
ă ă ă ă ă ţ ă
 vzut-o, au vrut s pun o alta în loc: substituire nu întotdeauna lipsit de riscuri, pentru c nu
ă ă ă ă ă
  întotdeauna lumea propus de poei era mai uşor de suportat decât cea adevrat, real. Prin poei
ă ţ ă ă ă ţ
  îneleg, desigur, nu pe autorii de versuri, ci pe autorii de viziuni, pe cei în care razele realitii ptrund
ţ ăţ ă
 refractate straniu de substana sufleteasc strbtut, substan ce nu se las ptruns det pentru a
ţ ă ă ă ă ţă ă ă ă
 putea rsturna şi adânci înelesurile.
ă ţ
Dar, oricrei categorii i-ar aparine, între scriitor şi lumea creia el îi este ecou se aşaz - ca un scut
ă ţ ă ă
 capabil nu numai s-l apere, ci şi s-l ajute s înving - opera sa. Secole de-a rândul, poetul a fost
ă ă ă ă
 asemenea lui Perseu, fiul lui Zeus, cel care, pentru a înfrânge Meduza, şi-a şlefuit scutul şi l-a fcut
ă
 oglind în care, vndu-şi chipul, Gorgona s fie ucis de revelaia propriei ei urâenii. Secole întregi,
ă ă ă ă ţ ţ
 ambiia realist a scriitorului a fost aceea de a reflecta atât de perfect lumea, încât aceasta s poat fi
ţ ă ă ă
  învins ori mcar îmblânzit de spectrul propriei ei imagini. Victoria artei se datora astfel nu numai
ă ă ă
 efortului estetic de "a oglindi", ci şi filosoficei ambiii de a schimba raportul de fore între ceea ce este şi
ţ ţ
 ceea ce
se înelege
 ţ 
.Scepticismul modernilor a pierdut, îns, aceast iluzie, ca şi sperana c realitatea mai pstreaz
ă ă ţ ă ă ă
 ingenuitatea necesar pentru ca - vzându-se aşa cum e - s fie cuprins de oroare. Acum, când
ă ă ă ă
 singurtatea, neîncrederea şi rzboaiele au dovedit c ştiu s slueasc şi s ucid mai bine decât bietul
ă ă ă ă ţ ă ă ă
 cap al Gorgonei, poetul s-a vzut şi el nevoit si schimbe armele. Sfidrii şi nepsrii, el le-a rspuns
ă ă ă ă ă ă
 prin coşmare de fabricaie proprie, artizanal. Renunând s mai reproduc neaprat lumea, el a ales
ţ ă ţ ă ă ă
 calea de a-i arta nu propria ei fa, ci cutremurtoarele viziuni pe care aceasta le poate produce în
ă ţă ă
 sufletul lui. Nu imaginea vie a Meduzei reflectat în scut, deci, ci însuşi capul Gorgonei, tiat şi
ă ă
 transformat într-o for capabil s apere şi s înving. Poezia devine astfel scutul fragil al pleoapelor, în
ţă ă ă ă ă
 umbra lsat a crora universului real i se d şansa naiv, şi mereu încreztoare, de a rente.
ă ă ă ă ă ă
BIBLIOTECI
Când m gândesc la papirusurile distruse ale templului din Memphis, şi la cele dou sute de mii de
ă ă
 volume nimicite ale bibliotecii din Pergam; când m gândesc la acel jumtate de milion de manuscrise ale
ă ă
 bibliotecii din Cartagina, disprute atunci când oraşul lui Hanibal a fost şters de pe faa pmântului; când
ă ţ ă
 m gândesc la arderea marii biblioteci din Alexandria; când m gândesc la acel an 213 î.e.n. când
ă ă
 suveranul din rin a ars toate crile, pentru c din cri îşi scoteau argumentele cei ce i se împotriveau,
Ţ ă ţ ă ă ţ
  încât înltoarele învturi ale lui Lao î şi echilibratele învturi ale lui Confucius, şi toat incredibila
ă ţă ăţă Ţ ăţă ă
 ştiin a mileniilor anterioare abia dac au mai putut fi adunate din legend şi din amintirile btrânilor;
ţă ă ă ă
 când m gândesc la cele trei sute de mii de volume arse de Leo Isaurus în Constantinopolul secolului al
ă
 optulea; când m gândesc la pergamentele rase de clugrii care aveau nevoie de spaii de scris pentru
ă ă ă ţ
 multiplicarea dogmelor ce fuseser suferine şi iubiri; când m gândesc la gândurile aşternute şi
ă ţ ă
 neaşternute spulberate de autodafé-uri şi la rugurile, mai tinere înc, trimiându-şi fumul şi spaima pân
ă ţ ă
 la noi - încpânarea mea de a scrie şi perseverena mea în faa paginii albe, struina de a-mi
ă ăţ ţ ţ ă ţ
 transforma clipele în litere şi zilele în fraze şi îndrtnicia de a pune în locul anilor scurşi şi-al vârstelor
ă ă
 consumate mormane de hârtie atât de greu înnegrit, dar atât de uşor inflamabil, mi se par
ă ă
  înduioştoare şi mai absurde înc decât încercarea de a opri anotimpurile s se urmeze sau râurile s
ă ă ă ă
 curg. Şi toti - acel
ă
totuşi
rsrit mereu în pofida celei mai formale logici şi continuând s existe
ă ă ă
  împotriva tuturor argumentelor în stare s demonstreze strlucitor c existena sa nu are nici un rost - şi
ă ă ă ţ
 totuşi scriu, cu toate c hârtia se aprinde şi cerneala se şterge, aşa cum femeile nasc, cu toate c ştiu c
ă ă ă
 fiii lor vor muri cândva. Sau poate tocmai de aceea? Cci dincolo de distrugerea bibliotecilor din Memphis
ă
 şi din Pergam, din Cartagina şi din Alexandria, din rin şi din Constantinopole, a mai rmas totuşi ceva de
Ţ ă
 pe urma atâtor şi atâtor împrii, mai ştim totuşi ceva despre ele, pentru c printre incendii şi rzboaie,
ă ăţ ă ă
 printre mceluri şi cutremure, cei ce scriau au continuat totuşi, fr încetare - şi împotriva tuturor
ă ă ă
 argumentelor - s scrie...
ă
3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->