Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Carlos Fuentes - Gringo Viejo

Carlos Fuentes - Gringo Viejo

Ratings: (0)|Views: 10|Likes:
Published by andreidmannn

More info:

Published by: andreidmannn on Jul 23, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/23/2012

pdf

text

original

 
Lui William Styron, al crui tat 
ă ă
m includea în visele lui
ă
despre Rzboiul civil din Statele Unite.
ă
Dar cine cunoaşte destinul oaselor sale sau de cîte ori o s fie
ă
 înmormîntat?
 THOMAS BROWNE
Ceea ce tu numeşti a muri este doar ultima durere.
AMBROSE BIERCE
EA SE AZ, SINGUR, ŞI ÎŞI AMINTEŞTE.
 Ă Ă
Vzu rînd pe rînd spectrul lui Arroyo şi al femeii cu faa
ă ţ
ca luna şi albtrînului gringo, trecînd prin faa ferestrei ei.
ă ţ
Nu erau fantome. Pur şisimplu îşi mobilizeaz propriul tre
ă
cut, cu sperana c ea va face la fel şi li
ţ ă
 se va altura lor.
ă
Dar ei i-a luat mult vreme s realizeze acest lucru.
ă ă
Mai întîi a trebuit s înceteze s- mai urasc pe Toms
ă ă ă ă
Arroyo pentru c
ă
 i-a artat ce ar fi putut s fie, iar apoi pen
ă ă
tru c i-a interzis s mai fie
ă ă
 vreodat ce ar fi putut s fie.
ă ă
El a ştiut întotdeauna c ea se va întoarce acas.
ă ă
Dar i-a permis s se vad cum ar fi fost dac ar fi rmas;
ă ă ă ă
iar aşa, ea nuva putea s fie niciodat.
ă ă
Aceast ur a trebuit s se curee dinluntru! ei, ceea ce
ă ă ă ţ ă
i-a luat muli
ţ
 ani. Btrînul gringo nu mai era acolo ca s-o ajute. Toms Arroyo nu mai
ă ă
 era acolo. Tom Brook. Ar fi putut s-i druiasc un fiu cu acest nume. N-
ă ă ă
avea dreptul s
ă
se gîndeasc la un astfel de lucru. Femeia cu faa ca luna îl
ă ţ
 dusese cu ea spre o destinaie fr nume. Toms Arroyo se
ţ ă ă ă
sfîrşise.Singurele momente care îi rmîneau erau acelea în care
ă
ea a trecutfrontiera şi a privit înapoi şi i-a vzut pe cei doi
ă
brbai, pe soldatul
ă ţ
 Inocencio şi pe biatul Pedrito, iar în
ă
spatele lor, îi vine în minte acum, avzut praful stîrnindu-se
ă
 într-un fel de cronologie tcut care îi cerea s-şi
ă ă ă
 aminteasc, ea a fost în Mexic şi s-a întors în ara ei fr amintiri
ă ţ ă ă
şi Mexiculnu se mai afla în preajma ei. Mexicul dispruse
ă
pentru totdeauna, dar trecîndpodul, de partea cealalt a flu
ă
viului, un praf înzestrat cu memorie insista s
ă
 se stîrneasc
ă
numai pentru ea şi s treac frontiera şi s poarte cu el
ă ă ă
arborele
mezquite*
şi lanurile de grîu, cîmpiile şi munii în
ţ
vluii în fum,
ă ţ
 marile fluvii adînci şi verzi dup care btrînul
ă ă
gringo a jinduit atît, pîn la
ă
 apartamentul ei din Washington, pe malul fluviului Potomac, pîn la Atlantic,
ă
 pîn în centrul
ă
lumii.Praful s-a împrştiat şi i-a spus c acum ea este singur.
ă ă ă
Şi îşi aminteşte.Singur.
ă
 
 zquite -
arbore clin familia leguminoaselor
(Prosopis juliflora)
caretrieşte în zonele aride din nordul Mexicului; ramurile lui dispersate
ă
aproapec nu fac umbr, iar florile albe, înmiresmate, dispuse în form de spic,
ă ă ă
 seamn cu cele ale salmului.
ă ă
II
Btrânul Gringo a venit în Mexic s
ă ă
moar.
ă
Colonelul Frutos Garcîa le ordon s înconjoare movila
ă ă
cu lanterne şi s
ă
 se apuce s sape vîrtos. Soldaii cu torsul
ă ţ
gol şi cu ceafa acoperit de
ă
 sudoare îfcar cazmalele şi le
ă ă
 înfipser în pmînt, în crîngul de arbori
ă ă
 
mezquiîe.
Btrînul gringo: aşa i-au spus brbatului aceluia de care colonelul îşi
ă ă
 amintea acum în timp ce copilul Pedro îi privea fix pe brbaii care lucrau în
ă ţ
 noaptea deşertului: copilul vzu
ă
din nou un glppte.strpungînd în aer un
ă
 peso de argint-
Dintr-d pur întîmplare ne-am întîlnit în dimineaa
ă ţ
aceea la Chihuahua şi, deşi nu ne-a spus-o el, toi am îneles
ţ ţ
c se afl acolo pentru ca s-l omorîm noi, mexicanii. De
ă ă ă
asta a venit. De asta a trecut grania, într-o vreme în care
ţ
foarte puini dintre noi ne îndeprtam de locul în care ne-am
ţ ă
nscut.
ă
Lopeile de pmînt erau nori roşii rtcii din cer: prea
ţ ă ă ă ţ
aproape de pmînt
ă
 şi de lumina lanternelor.Ei, americanii, da, spuse colonelul Frutos Garcîa,
şi-au petrecut viaa trecînd granie, pe ale lor şi pe ale altora,
ţ ţ
iar acum btrînul a trecut-o pe cea de la sud pentru c nu
ă ă
mai avea alte granie de trecut în propria lui ar.
ţ ţ ă
Ia seama cum vorbeşti.
(„Şi grania de aici, dinluntrul meu?" spusese gringa du-
ţ ă
cîndu-şi mîna lacap. „Şi grania de aici dinluntrul meu?"
ţ ă
spusese generalul Arroyo ducîndu-şi mîna la inim. „Exist
ă ă
o grani pe care îndrznim s-o trecem doar
ţă ă
 noaptea, spusese btrînul gringo: grania diferenierii noastre de ceilali,
ă ţ ţ ţ
aluptei noastre cu noi înşine.")8Btrînul gringo a murit în Mexic. Doar pentru c a
ă ă
trecut grania Nu este
ţ
 acesta un motiv suficient? spuse colonelul Frutos GarciaV amintii cum se speria dac se tia la fa atunci
ă ţ ă ă ţă
cînd se rdea? spuse Inocencio Mansalvo cu ochii si verzi
ă ă
 înguşti.
 
Sau cît îi era de team de cîinii turbai, adug co
ă ţ ă ă
lonelul.Nu, nu e adevrat, era curajos, spuse copilul Pedro.
ă
Pentru mine era categoric un sfînt, spuse rîzînd feme
ia numit Garduna
ă
Nu, vroia doar ca lumea s-şi aminteasc mereu de el
ă ă
aşa cum a fost, spuse Harriet Winslow.Ia seama, ia seama la ce spui.
Cu mult mai tîrziu, toi am aflat treptat cum a fost
ţ
viaa lui şi am îneles de ce btrînul gringo a venit în Mexic.
ţ ţ ă
Avea dreptate, presupun. De îndat ce a sosit, a dat de
ă
 îneles c se simte obosit; lucrurile nu mai erau ca înainte, şi
ţ ă
noi îl respectam pentru c aici n-a prut niciodat obosit şi
ă ă ă
s-a artat la fel de viteaz ca cel mai viteaz. Ai dreptate,
ă
biete. Prea viteaz pentru ca s-i mearg bine.
ă ă ă
Ia seama la ce spui.
Cazmalele s-au lovit de lemn şi soldaii s-au oprit o
ţ
clip, ca s-şi
ă ă
 ştearg sudoarea de pe frunte.
ă
Btnul gringo obnuia s glumeasc: „Vreau s merg
ă ă ă ă
s vd dac
ă ă ă
 mexicanii ştia ştiu s trag drept la int.
ă ă ă ţ ă
Misiunea mea s-a terminat şieu o dat cu ea. îmi place
ă
 jocul, îmi place lupta, vreau s-o vd."
ă
Desigur, i se citea în ochi desprirea de lumea asta.
ă ţ
Nu avea familie.
Se retrsese şi strbtea locurile din tinereea lui,
ă ă ă ţ
California, unde a lucrat ca ziarist, sudul Statelor Unite,unde a luptat în timpul rzboiului civil, New Orleans, unde
ă
 îi plcea s bea şi s umble dup femei şi s se simt dra
ă ă ă ă ă ă
cul gol.Cum le mai ştie colonelul pe toate.
Atenie la ce spui despre colonel; se pare c a fost
ţ ă
ridicat deja în grad şi aude toiŞi acum Mexicul: o amintre a familiei sale, un loc unde a venit tatl lui,
ă
 tot ca soldat, atunci cînd ne-au invadat cu mai bine de o jumtate de secol
ă
  în urm.
ă
„A fost un soldat, a luptat împotriva slbaticilor goi şi a
ă
urmat stindardulrii sale pîn în capitala unei rase civi
 ţă ă
lizate, mult spre sud."
Btrînul gringo obişnuia s glumeasc: „Vreau s vd
ă ă ă ă ă
dac mexicanii
ă
 ştia ştiu s trag drept la int. Misiunea
ă ă ă ţ ă
mea s-a terminat şi eu o dat
ă
 cu ea"-Dar lucrul sta nu-l înelegeam pentru c l-am vzut
ă ţ ă ă
sosind pe btrîn atît de viguros, atît de drept, fr s-i
ă ă ă ă
tremure mîinile. Dac a intrat în trupa generalului Arroyo,
ă
s-a întîmplat pentru c tu însui, Pedrito, i-ai dat ocazia şi el
ă ţ
şi-a cîştigat-o cu un Colt 44.Brbaii îngenunchear în jurul gropii deschise şi hîrşîi-
ă ţ ă
r muchiile lzii
ă ă
 de pin.-
Dar mai spunea şi c a muri ciuruit în faa unui plu
ă ţ
ton de execuie mexican nu este un mod prea ru de a te
ţ ă
despri de lume. Obnuia s spun sund: este mai bine
ă ţ ă ă

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->