Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
49Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
TRAGEDIA GREACA

TRAGEDIA GREACA

Ratings:

4.67

(3)
|Views: 3,090 |Likes:
Published by Patrik Voicu
TRAGEDIA GREACA
TRAGEDIA GREACA

More info:

Published by: Patrik Voicu on Jan 12, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/10/2014

pdf

text

original

 
TRAGEDIA GREACA
Aristotel spune ca tragedia s-a nascut (cel putin la Atena) dincantul liric cantat in cinstea lui Dionysos de un cor dansand in jurulunui altar al zeului. Coristii, purtand masti in chip de tap (tragos, deunde cuvantul tragedie -“cantecul tapilor”), infatisau fapturi legendarede sileni si satiri, prietenii lui Dionysos. In momentul cand unul dincoristi s-a detasat din ansamblu, raspunzand corului prin cuvinteatribuite zeului, a aparut elementul dramatic -dialogul- si actorul.Faptul acesta, legat de numele poetului semilegendar Thespis, s-apetrecut probabil in anul 534 i.H., cand Pisistrate, tiranul Atenei, aorganizat aici cele dintai spectacole teatrale. Dupa care, legenda luiDionysos a fost inlocuita cu subiecte mitologice sau legendare (sichiar din contemporaneitate); au aparut mastile, reprezentand chipuriumane, Eschil a introdus al doilea actor, iar Sofocle, al treilea(numar peste care nu s-a trecut in teatrul grec - un actor insa jucand maimulte roluri in piesa).
 
Tragedia
„Oedip Rege”
începe cu freamãtul cetãţii Teba, carese afla în faţa unui chin: plantele, animalele si femeile erau sterile iar ciuma fãcea nenumãrate victime. Tebanii vin sã cearã ajutorul luiOedip, regele Tebei, care i-a scãpat si de Sfinx, rãspunzând corect laghicitoarea acestuia. Creon, fratele soţiei lui Oedip, este trimis laoracol sã afle de ce s-a abãtut aceastã nenorocire asupra Tebei.Oracolul motiveazã prin faptul cã moartea lui Laios, predecesorul luiOedip, nu a fost ispãsitã. În scopul de a afla cine l-a omorât pe Laios,Oedip cere sã fie întrebat Tiresias, bãtrânul profet orb. Tiresias îispune lui Oedip cã el este ucigasul lui Laios. Crezând cã Tiresias siCreon au complotat împotriva lui, Oedip se ceartã cu ei. ApareIocasta, soţia lui Oedip, care îi spune cã el nu putea sã-l fi omorât peLaios, deoarece acestuia i-a fost prezis, de cãtre oracol, cã va muride mâna fiului sãu. Oedip începe sã fie nelinistit când aflã cã Laios afost omorât de niste tâlhari în Phokis, locul în care se întâlnescdrumurile din Delfi si Daulis. Din încãierare a scãpat un singur slujitor,care a adus vestea morţii lui Laios în Teba, dupã care s-a retras capãstor în afara Tebei. Oedip îi explicã Iocastei cã el este fiul adoptiv
 
al lui Polybos, regele Corint-ului si a reginei Merope, lucru care l-aaflat întâmplãtor la o petrecere. Auzind acestea el a cerut lãmuririoracolului, care i-a prezis cã îsi va ucide tatãl, cã se va cãsãtori cupropria mamã si cã va procrea cu ea urmasi proscrisi. De aceeaOedip nu s-a mai întors în Corint. El îsi aminteste cã odatã a ucis unom într-o încãierare, locul faptei semãnând cu locul unde a muritLaios. Se naste bãnuiala cã Oedip l-ar fi ucis pe Laios, deci trebuiesã plãteascã pentru fapta sa.Între timp Oedip aflã de la un sol cã tatãl sãu Polybos a murit înCorint. Solul îi spune lui Oedip cã el nu este fiul lui Polybos si alMeropei, ci el a fost adoptat de acestia când un slujitor l-a adus înCorint. El a fost gãsit cu picioarele sfredelite în munţi Kithario. Oedipcere sã fie adus acel slujitor, care se dovedeste a fi acelasi careaduse vestea morţii lui Laios. Iocasta insistã sã nu îsi mai cautepãrinţii, dar Oedip crezând cã este fiu de sclav se încãpãţâneazã sidoreste sã afle adevãrul, indiferent care ar fi acesta. Este adusslujitorul care povesteste cã i-a predat solului din Corint un copil -Oedip - care provenea din cetatea Tebei, fiind fiul lui Laios si alIocastei. Ei doreau ca copilul sã piarã, deoarece oracolul prezise cãacesta îsi va ucide pãrinţii. Oedip îsi dã seama cã si-a omorât tatãl,Laios, si cã s-a cãsãtorit cu propria-i mamã, Iocasta. Este esteanunţat cã Iocasta s-a sinucis prin spânzurare în camera ei. Oediprupe streangul, ia agrafa care-i prindea vesmântul Iocastei si cuaceasta îsi scoate ochii, orbindu-se. El îl roagã pe Creon sã se ocupede înmormântarea soţiei-mamã si sã aibã grijã de fiicele sale. Oedipse autopedepseste pentru faptele sale, care de fapt au fost decise decãtre zei.Cea de-a doua tragedie din trilogia lui Sofocle este
„Oedip laColonos”
. Bãtrân si orb, Oedip soseste la Colonos, fiind condus defiica sa Antigona. Aflându-se într-o dumbravã sfiinţitã, le este cerut pãrãseascã Colonos-ul. Dar Oedip stie cã aici va muri si cere sã-lvadã pe Teseu, regele Atenei. Bãtrânilor din Colonos, care vin în faţalui Oedip, le este mãrturisitã originea sa blestematã, acestia dorindapoi sã-l alunge pe Oedip. Antigona îi roagã sã-i lase sã rãmânã.Apare Ismena, fiica mai micã a lui Oedip, care povesteste cã fraţii lor,Eteocle si Polinike, s-au luptat pentru tron. Polinike a fost alungat decãtre Eteocle de pe treon si din ţarã. Polinike s-a dus la Argos pentrua cere aliaţi în vederea unui rãzboi împotriva Tebei. Ismena spune
 
apoi cã va sosi Creon pentru a-l supune pe Oedip puterii tebanilor.Oedip nutreste sentimente de urã faţã de Creon si de fii sãi care nu l-au sprijinit când a fost alungat din Teba. Apare Teseu care îi acordãlui Oedip gãzduirea în ţara sa. Creon încearcã sã-l convingã peOedip sã se întoarcã la Teba, stiind cã într-un eventual rãzboi întreTeba si Atena, va învinge partea care se va afla în posesia corpuluilui Oedip. Dar Creon îi aminteste lui Oedip cã el nu poate fi înmormântat în cetate ci numai în afara ei. Oedip îl refuzã pe Creon.Acesta o rãpeste pe Ismena, dar ea este eliberatã de oamenii luiTeseu. Apare Polinike care îi cere binecuvântarea în vederea victoriei în lupta contra Tebei. Oedip îl refuzã si pe el, stiind cã Polinike nu vacuceri niciodatã Teba, iar fraţii se vor omorâ unul pe celãlalt în lupta.Oedip îl conduce pe Teseu la locul morţii sale, loc ce va trebui pãstratsecret de cãtre Teseu, cãci numai asa Oedip poate ocroti Atena.Oedip nu a murit de moarte naturalã; un zeu l-a rãpit sau pãmântul s-a deschis pentru a-l primi si a-l elibera de toate suferinţele. Teseupromite Antigonei si Ismenei cã va fi alãturi de ele pentru totdeaunadupã care cele douã surori se întorc la Teba pentru a împiedicamoartea fraţilor.Tragedia greaca din secolul al V-lea i.Hr. a reprezentat culmeacreatiei dramatice a antichitatii. Atat ca structura si profunzime aconflictului, cat si ca tehnica de reprezentare, ea a ramas in esentaneschimbata de-a lungul multor secole ce i-au urmat. Opera luiEschil, Sofocle si Euripide a exercitat o puternica atractie si influentaasupra literaturii dramatice pana in prezent.Voicu PatrikTeatrologie I

Activity (49)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
ionel1991 liked this
Bianca Nicoleta liked this
Bianca Nicoleta liked this
Bianca Nicoleta liked this
Bianca Nicoleta liked this
Bianca Nicoleta liked this
Bianca Nicoleta liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->