Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Paralizia de Nerv Median

Paralizia de Nerv Median

Ratings: (0)|Views: 291 |Likes:
Published by Colesniuc Adina

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: Colesniuc Adina on Aug 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2013

pdf

text

original

 
 Paralizia de nerv median
 Nervul median este format prin unirea a două ramuri din trunchiulsecundar antero-extern şi cu o ramură din trunchiul secundar antero-intern: primeşte filete de la C6 – C7 – C8 – D1. De la axilă merge pe partea antero-internă a braţului împreună cu artera humerală şi nervul cubital.Din punc de vedere motor inervează următorii muşchi: rotundul pronator, patratul pronator, marele palmar, flexor superficial al degetelor,flexor profund al degetelor, flexor lung al policelui, catul extern alscurtului flexor al policelui, scurt abductor al policelui, opozant al policelui, primul şi al doilea lombrical (ce fac flexia primei falange cu extensiacelorlalte 2).Clinic deficitul motor intereseazaă: pronaţia şi flexia pumnului, flexia policelui, abducţia acestuia şi opozabilitatea lui ceea ce aspectul de„mână simiană”. Nu se poate face flexia pumnului, prehensiunea, flexiaultimelor 2 falange şi nici pensa bidigitală police-index, police-auricular; pensa tricipitală şi cea de forţă digito-palmară.Ca urmare a acestui deficit, antebraţul este în supinaţie, pumnul înextensie, policele extins şi abdus. În încercarea de a face flexia pumnului şi adegetelor vom observa 2 atitudini tipice: „ gheara medianului”, când indexulnu se flecteaz deloc, degetul mijlociu doar parţial (fără flexia MCF),degetele 4 şi 5 se flectează complet. Policele nu acoperă indexul, ci rămâneextins.Senzitiv inervează jumatatea externă a feţei palmare a mâinii, primulşi al doilea deget în totalitate şi jumătate din al treilea deget. Tulburările desensibilitate participă la invaliditatea mâinii. Acestea îmbracă aspectul de„cauzalgie”; bolnavul descrie o durere intensă cu caracter de arsură, datoritănumarului mare de fibre vegetative pe care le conţine. Se mai întâlnesc şitulburări vasculo-trofice, durerea este exarcebată de orice mişcare, demodificări de temperatură, se instalează amiotrofii la nivelul eminenţeitenare şi mai rar în loja anterioară a antebrului. Tulburările troficeaccentuate determină subţierea pielei, hipercheratoza şi pot apărea chiar flinctene şi ulceraţii.Teste clinice:
Pensa police – index se face în cioc de raţă
Grataj cu primele 3 degete – nu se poate efectua, nu se poate scărpina,nu poate încheia nasturii (pentru că nu se poate face flexia falangelor).După efectuarea examenului clinic (somatoscopie), a goniometriei şi atestingului muscular analitic, se stabileste diagnosticul funcţional, apoi se
 
stabileşte diagnosticul funcţional, apoi se stabileşte pregramul de recuperarecu obiective, metode şi mijloace folosite, asemănătoare cu cele de la paralizia de nerv radial.Obiectivele programului de recuperare:1.Evitarea instalarii redorilor articulare;2.Prevenirea si corectarea deviatiilor;3.Mentinerea fortei musculare neafectate;
4.
Reeducarea musculaturii paralizate;5.Refacerea abilitatii si coordonarii;6.Refacerea sensibilitatii.Pentru atingerea obiectivelor propuse vom folosi ca procedee, metodesi tehnici:
orteze pentru conservarea pozititei functionale;
aplicatii de caldura;
electroterapia;
masajul;
manevre de intindere pasiva;
mobilizari pasive analitice;
diagonalele Kabath in care se promoveaza activarea flexorilor;folosind diagonalele D1F si D2E;
exercitii globale ale m.s. – se efectueaza prin tripla flexie;
hidrokinetoterapia;
tehnici de facilitare neuro – musculară şi proprioceptivă (IR,CR, IL, ILO, MARO, IzA, SI);
exercitii imaginative;
ex. de respiratie libera asociate cu mobilizari ale m.s. si m.i.;
ex. cu obiecte si aparate portative;
ex. la aparate;
ex. pentru reeducarea sensibilitatii si stereognoziei;
scripetoterapia;
ex. contralaterale;
terapia ocupationala.Pe masura ce apare reinervarea se introduc exercitiile pasivo – active, apoicele active conduse, urmate de cele cu rezistenta.Viteza de rafacere a nervului median este de 1,5mm/zi.Refacerea sensibilitatii se anunta printr-o senzatie greu de definit: bolnavulsimte ca mana este din nou a lui, desi testele de sensibiliate sunt negative.Apoi apar furnicaturile si durerile. Sensibilitatea la intepatura de ac apare la 6
 
saptamani. La 3 luni apare sensibilitatea tactila si in final cea termica.Aproximativ intr-un an sensibilitatea globala revine la normal.
 Paralizia de nerv cubital 
 Nervul cubital îşi are originea în trunchiul secundar antero-intern; din radacina C8 – D1; inervează muşchii antebraţului şi ai mâinii,fiind considerat ca nervul care comandă mişcările fine ale mâinii.Acest nerv inervează din punct de vedere motor muşchii: cubital anterior,flexor profund al degetelor (care execută flexia falangelor distale de ladegetele IV şi V, căci pentru degetele II şi III inervaţia flexorului profund provine din nervul median), interosoşi palmari şi dorsali (care participă laflexia MCF şi fac adducţia respectiv abducţia degetelor), lombricalii interni,flexorul scurt şi adductorul policelui, toţi muşchii eminenţei hipotenare(opozantul degetului mic, flexor al auricularului, adductor al auricularului).Teritoriul senzitiv: ½ cubitaa feţei palmare a inii,auricularul, inelarul şi ½ mediusului şi faţa dorsală a mâinii, auricularul,inelarul şi ½ mediusului.
Clinic
: atitudinea caracteristică este de
 grifă cubitală
, datorităacţiunii preponderente a extensorului comun şi a flexorului comunsuperficial; ultimele 2 degete au prima falangă extinsă iar celelalte două suntflectate, policele este abdus şi extins.
 Deficitul motor 
interesează:
flexia şi adducţia mâinii (limitate);
mişcările auricularuluisunt complet abolite;
adducţia policelui;
adducţia şi abducţia celorlalte degete;
este diminuată flexia ultimelor două degete;
sunt afectate: scrisul, număratul banilor, folosirea viorii.
Teste de evidenţiere a deficitului
:
 pensa police-auricular – nu se realizează;
evantaerea degetelor – absentă;
grasajulcu ultimele 2 degete – nu se realizează;
nu se pot încrucişa degetele.
 Paralizia se asociază cu tulburări trofice şi vaso-motorii importante:
 prin atrofia lombricalilor şi interosoşilor, mâna se subţiază şi ia aspectscheletic, se adânceşte primul spaţiu interosos; se aplatizeaeminenţahipotenară, pielea devine uscată şi subţire, pot aparea ulceraţii.Mana cubitala poate executa unele miscari trucate, care pot deruta inaprecierea corecta nu numai a capacitatii functionale, ci chiar adiagnosticului.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->