• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
 Al doilea an de „Apostolat“ 
Iatã cã a mai trecut un ande la naºterea acestei publi-caþii, în care ne-am dorit împãrtãºirea bucuriei ºi fru-museþii vieþii trãite dupã voia lui Dumne-zeu. Trãim în aceastã lume haoticã ºi debu-solatã, care aleargã necontenit dupã un"mai bine" care atunci când devine reali-tate dispare subit, în locul lui apãrând altã"þintã", un alt "mai bine" care ne consumã încã o perioadã; ºi tot aºa, pânã vedem cãviaþa trece, iar adevãrul se vede clar doar înfaþa morþii:
Unde este dezmierdarea cealumeascã? Unde este nãlucirea celor trecã-toare? Unde este aurul ºi argintul? Undeeste mulþimea slugilor ºi strigarea? Toatesunt þãrânã, toate cenuºã, toate umbrã
.În aceastã lume, Dumnezeu a rãmas sin-gurul Care nu se dezminte, Care îºi împli-neºte promisiunile, Care iubeºte necondi-þionat, Care ºtie ºi ne spune adevãrul. ªicare este adevãrul? Cã oricât am alerga ºiam cãuta plãcerea, ceea ce gãsim dupã mo-mentul consumãrii ei este tot durerea. ªiajungem la aceastã concluzie mai devremesau mai târziu, la prima sau la a doua tinere-þe, sau, mai trist, doar la bãtrâneþe, cândgreu mai putem schimba ceva.De ce se întâmplã aºa? Pentru cã noi a-vem impresia cã Dumnezeu ne-a lãsat "po-runcile" ca niºte restricþii, ºi le luãm ca atare:nu ai voie sã faci aia, nu ai voie sã faci ai-laltã, e pãcat dacã faci asta… etc. ªi nu vremsã trãim îngrãdiþi de restricþii. Or Dumne-zeu ne-a lãsat Poruncile pentru a ne schiþaun cadru în care, dacã alegem sã trãim, vomavea o viaþã fericitã. De multe ori nu ne dãmseama cã, dacã trãim dupã poruncile luiDumnezeu, suntem scutiþi de nenumãratesuferinþe. Postul de exemplu, dacã îl þinemconstant (cele patru posturi ºi miercurile ºivinerile de peste an) ne scuteºte de foartemulte boli provocate de lipsa unor perioadede dezintoxicare. Pãstrarea fecioriei pânãla cãsãtorie ne scuteºte de multe dezamãgiri,ca sã nu mai vorbim de nenumãratele bolicare se transmit doar pe aceastã cale, în faþacãrora niciun mijloc de "protecþie" oferit demedicina modernã nu oferã siguranþã 100%.Iertarea, o altã "poruncã", ne elibereazã demulte sentimente negative care lasã urmeatât în sãnãtatea trupeascã precum ºi în cea su-fleteascã. Dacã ne creºtem copiii în spiritulunei vieþi echilibrate bazate pe credinþã, încare Dumnezeu este un membru al fami-liei, de a Cãrui prezenþã suntem conºtienþi în fiecare clipã, ei nu vor cãdea aºa uºor încapcana abuzurilor de diferite feluri, vor ºtisã se bucure de lucrurile mãrunte ºi sã fiefericiþi. ªi exemplele sunt nenumãrate…Sperãm ca în decursul celor doi ani de "A-postolat" sã vã fi fost de folos cu ceva în creº-terea duhovniceascã, pentru ca împreunã sãmergem în continuare pe Calea pe care Hristosne cheamã, mereu ºi mereu, cu infinitã dragoste.
Anul III, nr. 24ianuarie 2009
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº
aparecu sprijinul
CMYK
Tradiþie ºi spiritualitate
Parada cetelor de sãrbãtoareaSfântului Ioan
Articolul se adreseazã tutu-ror acelora care, deºi trãiesc în a-ceastã lume în care valorile mora-lei creºtine sunt ignorate, mai cred în Împãrãþia Cerurilor.
(pag. 6)
Aceastã dorinþã poate pãrea onebunie. ªi într-adevãr este o ne-bunie. Dar o nebunie plinã de va-loare.
(pag. 4)
Valentine's Day
- cunoscutãºi sub denumirea foarte îndrãgitãde "ziua îndrãgostiþilor", a de-venit o adevãratã afacere pentrucomercianþi, dar ºi un prilej derelativizare a Iubirii.
(pag.8)
Planningul familialsau lupta contra vieþiinenãscute (II)Vreau sã cresc... mic"Ziua îndrãgostiþilor"- unde e Iubirea?
Editorial de Natalia Corlean
Din cuprins
 De ziua Sfântului Ioan Botezãtorul, cetele din Þara Fã- gãraºului s-au reunit pentru tradiþionala paradã. Cu bine- cuvântarea ºi în prezenþa ÎPS Laurenþiu, tradiþia româ- neascã a încãlzit încã o data inimile credincioºilor.(pag. 3)
 
Eveniment
2
ªi anul acesta, într-o frumoasã zi deiarnã, ne-am adunat - preoþi ºi credincioºi- la praznicul Botezului Domnului în faþaCetãþii Fãgãraºului, pentru a participa laSfinþirea cea mare a apei. ªiruri lungi decreºtini ortodocºi, cu prapori ºi icoane,având în frunte preoþii slujitori, au pornitde la fiecare bisericã ºi s-au întâlnit pe pla-toul din faþa cetãþii. Aceastã slujbã unicã înan ne-a adunat pe toþi, dupã ce am partici-pat la Sfânta Liturghie în bi-sericile noastre parohiale,pentru ca "bucuria noastrã sãfie deplinã" în aceastã sfântãzi. Slujba a fost oficiatã de unsobor de opt preoþi ºi diaconulcatedralei, avându-l în fruntepe Pr. Protopop Ioan Ciocan.Prea Cucernicia sa, în scurtacuvântare rostitã la sfârºitulslujbei, a arãtat importanþamomentului: în aceastã sfântã zi Cerurilese deschid ºi Sfântul Duh, Care odinioarãS-a pogorât peste Fiul Întrupat ce Se gãsea în apele Iordanului, se pogoarã ºi astãzipeste ape, dar în chip nevãzut, fãcându-lepurtãtoare de har sfinþitor. Minunea în careapa obiºnuitã, atât de vitalã vieþii biolo-gice, îºi schimbã firea, devenind "dar desfinþenie ºi curãþitoare de pãcate, spretãmãduirea sufletelor ºi a trupurilor ºi spretot folosul de trebuinþã" se petrece an de an în cadrul acestei rânduieli de slujbã.Din iniþiativa ºi cu binecuvântarea ÎnaltPrea Sfinþitului Pãrinte Dr. Laurenþiu Streza,Mitropolitul Ardealului, începând cu anul2006 preoþii ºi credincioºii din oraºeleArhiepiscopiei Sibiu se adunã pentru a ofi-cia împreunã aceastã slujbã ºi pentru a pri-mi harul sfinþitor ºi curãþitor al SfântuluiDuh în aceastã zi de mare praznic.
 Pr. Marcel Greavu, Fãgãraº
La ªcoala Generalã din Receaa avut loc în ziua de 16 decembrieseminarul "Lecþia de Limbã ºiLiteraturã Românã ºi valorificareatradiþiei". A avut bucuria orga-nizãrii ºi gãzduirii dezbaterilordirectoarea ºcolii, doamna profe-soarã Maria Motoc. Discuþiile auavut loc chiar în sediul unitãþii de învãþãmânt, incinta renovatã a fos-tei ºcoli grãnicereºti. De altfel s-aºi fãcut o frumoasã prezentare peDVD a istoricului ªcolii de laRecea, a dascãlilor ce ºi-au lãsatamprenta educaþiei lor în destinulcomunitãþii recene."
Floare de ger. Spectacol decolinde
" nu s-a dorit a fi altcevadecât o lecþie de trãire autenticã acolindelor tradiþionale locale ºi nunumai, valorizate în portul, tradi-þiile ºi obiceiurile recenilor. Eleviiªcolii de la Recea au readus în primplanul discuþiilor necesitateacunoaºterii ºi promovãrii tradiþiilorlocale româneºti. Profesorul IoanMotoc a însufleþit atmosferaprezentând monografia comuneiRecea pornind de la baze etimolo-gice, dar mai ales dând glas, alãturide elevii îmbrãcaþi româneºte, ade-vãratelor comori ale satului româ-nesc - colindele. A fost prezentatobiceiul cetei de feciori, precum ºicolinde scoase de sub negura isto-riei.Moderatorul întregii mani-festãri a fost profesorul MirceaMoþ, inspector ºcolar. ProfesoaraCarmen Tãnãsescu, inspector ºco-lar general al judeþul Braºov, a re-marcat participarea Bisericii din Re-cea la pãstrarea tradiþiilor legate deCrãciun ºi a invitat Biserica la unproiect comun cu ªcoala din Receaºi Inspectoratul ªcolar Braºov.Printre personalitãþile prezentela acest eveniment s-au evidenþiat:Pr. Prof. univ. Ovidiu Moceanu dela Universitatea Transilvania dinBraºov, scriitorul Doru Munteanu -director al revistei "Astra" ºi pre-ºedintele Filialei Braºov a UniuniiScriitorilor din România, profe-sorul Gabriel Angelescu - lingvist,profesorul Liviu Ioani - redactor la"Tribuna Învãþãmântului", precumºi numeroºi profesori de Limbã ºiLiteraturã Romanã din zonã.
 Pr. Cãtãlin Teulea
"Pentru ca bine-primite sã fie rugãciunile noastre ºisã ne ierte toate greºelile cele de voie ºi cele fãrã devoie, din rãutate fãcute de noi în anul trecut, Domnuluisã ne rugãm.Pentru ca sã binecuvânteze începutul ºi curgereaanului acestuia cu harul iubirii Sale de oameni ºi sã nedãruiascã vremuri cu pace ºi bunã liniºte vãzduhului ºiviaþã fãrã de pãcate, cu sãnãtate ºi cu îmbelºugare, Domnului sã ne rugãm." 
 din slujba de Tedeum la Anul Nou
Prea Fericitul PãrinteDaniel, Patriahul României, neadresa în pastorala sa deCrãciun îndemnul de a petrecemomentul trecerii în noul ancalendaristic în bisericã, mulþu-mind lui Dumnezeu pentrubinefacerile din 2008 ºi cerândbinecuvântarea Lui pentru anul2009. Astfel, în foarte multe bi-serici din þarã s-au sãvârºit înnoaptea de Anul Nou slujbe demulþumire, în unele locuri pen-tru prima datã, în altele continuând o tradiþie mai veche.ªi câteva biserici din Þara Fãgãraºului au fost gazde în noaptea dintre ani pentru cei care au dorit sã pãºeascã în noul an în rugãciune, împreunã cu Cel Cãruia îidatorãm tot binele pe care îl avem, pentru a-I mulþumiºi a-I cere ajutorul ºi în fiecare din zilele anului urmãtor.Slujba a început la orele 23 sau 23.30, în funcþie de bi-sericã, iar în cadrul ei s-a oficiat slujba de Tedeum.Cei care au ales sã îºi petreacã în acest fel"Revelionul" spun cã primirea anului nou în bisericãle-a dat o stare de mare emoþie ºi liniºte, de încredereneþãrmuritã cã se aflã sub aripa ocrotitoare a Tatãluiceresc ºi îºi doresc ca ºi anii urmãtori sã îi înceapã, caorice lucru de folos, cu Dumnezeu.
 Natalia Corlean
„Revelionul“la
 
bisericã
Glasul Domnului peste ape strigã…
Biserica ºi ªcoala, împreunãpentru valorificarea tradiþiilor
 
3
Eveniment
 De ziua Sfântului Ioan Botezãtorul, cetele din Þara Fãgãraºului s-au reunit pentru tradiþionala paradã care încheie sãrbãtorile de iarnã. Cu binecu-vântarea ºi în prezenþa Înalt Prea- sfinþitului Laurenþiu, mitropolitul  Ardealului, tradiþia româneascã a încãlzit încã o datã inimile credincioºilor. Sãrbãtoarea a început cu Sfânta Liturghie, la Catedrala“Sfântul Ioan Botezãtorul”, unde a fost sãrbãtorit hramul.
Oaspeþi de seamã
La invitaþia pãrintelui protopop IoanCiocan, Înalt Preasfinþitul Mitropolit La-urenþiu Streza a venit din nou în mijloculcredincioºilor fãgãrãºeni pentru oficiereaSfintei Liturghii arhiereºti. L-au însoþitpãrintele profesor Mihai Iosu, vicarulArhiepiscopiei Sibiului, ºi pãrintele IlarionUrs, stareþul mãnãstirii Brâncoveanu de laSâmbãta de Sus.Alþi invitaþi de seamã au fost primarulFãgãraºului, Sorin Mãnduc, directorulPrefecturii Fãgãraº, Lucian Gavrilã, depu-tatul Gheorghe Gabor, consilierul jude-þean Radu Ispas, primari, consilieri localidin zonã ºi alte oficialitãþi ale judeþului.
Slujbã arhiereascã
Rãspunsurile la Sfânta Liturghie aufost armonios date de cele douã corurireunite ale bisericilor din ªinca Nouã ºiViºtea de Jos, dirijate de profesorulGheorghe Malene. Cu aceastã ocazie,Înalt Preasfinþia Sa a hirotesit întru preoþiiconomi pe pãrintele Adrian Precup ºi pepãrintele Mihai Piticaº (cunoscut medicfãgãrãºean) pentru activitatea ºi jertfelni-cia lor ca preoþi misionari ai Protopopia-tului Fãgãraº. De asemenea, pãrintele dia-con Nicolae Lie, slujitor la catedrala orto-doxã Fãgãraº ºi profesor cu frumoaserezultate la seminarul Teologic din Fã-gãraº a fost înaintat în treapta de arhidia-con.Cetele de feciori ºi-au prezentat rândpe rând colindul specific de la balconulcatedralei, dupã care Înalt PreasfinþitulPãrinte Mitropolit a rostit un înãlþãtorcuvânt de învãþãturã cu alese îndemnuripastoral-misionare la pãstrarea tradiþiilorautentice româneºti.
Parada cetelor
Dupã oficierea Sfintei Liturghii, cre-dincioºii alãturi de preoþi au ieºit în faþacatedralei. Cetele de feciori ºi fete, îmbrã-caþi în costume româneºti specifice zoneidin care veneau, au defilat pe strada MihaiViteazu, între Casa Municipalã de Culturãºi catedralã, în frunte cu primarii co-munelor lor ºi preoþii parohi-ilor din care fac parte. Auprezentat, pe rând, colinde sau jocuri specifice satelor lor.Tradiþia a prins viaþã dândprestanþã sãrbãtorii ºi valori-ficând tezaurul colindelor ro-mâneºti din acest colþ de þarã.Încã o datã inimile tinerilorbãteau alãturi de cele de toatevârstele, regãsindu-se în trãi-rea colindului autentic româ-nesc.
Valoarea tradiþiei
Mitropolitul Ardealului, ÎPSLaurenþiu Streza, a felicitat peorganizatorii acestui evenimentºi a subliniat importanþa im-plicãrii preoþilor în pãstrareatradiþiilor ºi a obiceiurilor ro-mâneºti, precum ºi promovarealor în rândul tinerilor.La rândul sãu, primarulFãgãraºului, Sorin Mãnduc, asubliniat în cuvântul sãu va-loarea autenticitãþii româneºti.Aceastã a treia ediþie s-a bucurat de pre-mierea tuturor celor 34 de cete de fecioricu o diplomã de participare. Au fost ºi pre-mii speciale: “Cea mai reprezentativãceatã de feciori": ceata de feciori din Re-cea pentru prima ediþie, ceata de fecioridin ªinca Veche pentru ediþia a doua, iarceata de feciori din Pãrãu pentru prestaþiala sãrbãtoarea de anul acesta.
 Pr. Cãtãlin Teulea
Tradiþie ºi spiritualitate
Parada cetelor de sãrbãtoarea Sfântului Ioan
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...