Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
7Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Mircea Iorgulescu - Firescul ca exceptie

Mircea Iorgulescu - Firescul ca exceptie

Ratings: (0)|Views: 107 |Likes:
Published by ruanamaria

More info:

Published by: ruanamaria on Aug 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/28/2013

pdf

text

original

 
Mircea Iorgulescu
Firescul ca exceptieCartea Româneasca 1979Coperta seriei: C.
Guluta
 ÎN ACTUALITATE
DIN VREMEA LUI DINICU GOLESCU
"Sa-l dam o data dracului pe fanarioti, sa nu mai pomenim de ei l Acu, slava Domnului 1 suntem regat independent!" 
I. L. CaragialeLumea în care se nascuse trebuie
sa-d
fi parut lui
Constantin Golescu,
mai cunoscut în postumitate cu nu-mele de alint
Dinicu,
o lume fireasca. întotdeauna lumea în care te nasti pare normala si vesnica. O vreme ; mai tîrziiu, dupa ce se petrece,copilaria - oricît de nefericita ar fi fost - se asea-mana cu un vis; ori cu un .rai; pentru a fi povestita, trebuieinventata. Paradisul, copilaria, universul oniric au comun acest lucru : sînt teritorii ale succesiunii faratemporalitate, ale purei treceri, fara petrecere; adica, spune filosoful *, fara devenire.Nefiind însa nici copilaroasa, nici visata, nici, cu atît mai putin, paradisiaca, lumea în care se nasteConstantin Golescu nu stie decît sa freaca si sa
 pe-treaca
; dar nu si sa se petreaca. Va învata, si înca foarterepede, transformîndu-se pîna la a fi de nerecu-noscut : o lume noua, lumea României moderne, îsi aregeneza acum, în ultimele decenii ale veacului al XVIII-lea si în primele decenii ale veacului al XlX-lea. Placaturnanta a istoriei societatii moderne românesti se afla în aceasta epoca.
iFapta si cuvîntul
Dar, deocamdata, lumea aceasta : pare normala - si e aberanta ;pare stabila - si se clatina mereu, din orice, totul o zguduie ;pare deschisa, toleranta, nepasatoare - si e ascunsa, cruda, susceptibila ;pare vitala si activa - fiind melancolica si inerta ; pare vie, agitata, neobosita - si e somnolenta, amor-tita,letargica ;pare necontenit în schimbare - si ramîne mereu aceeasi, lepadîndu-si numai cuvintele si îmbracamintea deepoca.Orice este posibil si totul este imposibil în aceasta lume.Istoricii nostri sînt în genere de acord sa considere ca evenimentul prin care se pune capat epocii zise fa-nariote - în aceasta epoca se naste Constantin Golescu - este revolutia
Iui
Tudor Vladimirescu.Dar daca un eveniment poate încheia o epoca, nici un eveniment nu poate face sa dispara brusc o lume. sitot istoricii ne spun ca lumea în care se nascuse Constantin Golescu va continua sa existe si dupa ce sesfîrseste epoca fanariota. O lume moare atunci cînd îi moare spiritul; desi fanariotismul o marcheaza înprofunzime si inconfundabil, dîndu-i o înfatisare izbitor particulara, lumea aceasta supravietuieste epocii fa-nariote.si chiar, dezicîndu-se de fanariotism, îl prelungeste. Dupa revolutia lui Tudor Vladimirescu, în Principatevenira domni "pamînteni" : Turcii noi mai aveau încre-dere în Grecii care, acum, îsi construiau o patrie a lor.Dar "pamîntenii" sînt numiti tot de Sublima Poarta si nu se deosebesc în nimic de "Hospodarii" altadata tri-misi din Capitala împaratiei. Noua epoca fiind totusi
8
 însufletita de schimbare si foarte avîntata retoric, poate si ca o eliberare dupa spaimele trase în vremea "za-verei", precum si putintel xenofoba, prin asimilarea fanariotilor unanim detestati cu grecimea toata, sedescopera gustul interzis al politicii (.....â Bucarest toutest politique, tout parle diplomatie" - observa, la 1822, un strain
2
; peste ceva mai mult de o jumatate de veacstranepotii si nepotii acestor oameni vor citi
Vo-cea patriotului nationale
si vor astepta cu emotie ves-tile datede Caracudi), gustul cuvintelor mari, gustul proiectelor, planurilor si programelor de îmbunatatiri si reforme,fara a lipsi, desigur, demagogii; încît Ior-dache, fratele mai mare al lui Constantin Golescu, fire asezata sispirit satiric, gaseste nimerit sa-si îm-parta contemporanii în
 patrioti si patrihoti.
Fanariotii pleaca,fanariotismele ramîn
;
simpla schimbare la pu-tere nu aduce de fapt nimic nou; este nevoie de o
îndreptare
a
 
structurilor vietii sociale, politice, morale si intelectuale, de aducerea lor în stare de normalitate. Fanariotiifusesera impusi de Otomani; dar "fanariotis-mul" era mai vechi si ei nu facura decît sa-l accen-tueze si sa-idea un nume. Mihail Kogalniceanu observa ca înainte înca de secolul fanariot ,,on etait arrive â un tel pointque Ies Turcs avaienit plus de soin de la Valachie que Ies Valaques memes"
3
. Lumea aceasta e bolnava, iar boala ei nu e lipsa libertatii, ci neputinta si nestiinta de a fi libera : îsi cauta mereu un stapîn, o stapînire, oautoritate.Revolutia lui Tudor Vladimirescu fusese în primul rînd o actiune antifanariota : este singura interpretareposibila a unei miscari dificil de interpretat în toate datele
4
. Dar înca mai grea decît interpretarea coerenta sicuprinzatoare a faptelor este întelegerea acestei re-volutii *.* Observatiile mele nu privesc în nici un chip rezultatele la care au ajuns si vor ajunge istoricii de profesie;provin dintr-o
lectura
a faptelor istorice si sînt, cel mult, simple reflectii de amator, fara nici o pretentie destiinta, facute dintr-o perspectiva atit de evident literara încît aceasta precizare este aproape mutila.Nimic nu o prevestea. A surprins violent pe toti, boieri pamînteni si pro-tipendada greceasca stabilita si consolidata în Princi-pateledevenite pentru ea un fabulos Eldorado; pe Otomani, pe Rusi, pe Austrieci, pe Eteristi. Pentru toate fortelevizibile ale acelei lumi actiunea lui Tudor a parut neverosimila. De aceea, la început, unii 333y249d nu i-audat prea multa atentie, altii au crezut sa o poata fo-losi în interes propriu; au sfîrsit prin a se înspaimînta cutotii; nimeni nu întelegea nimic ; tuturor mi le venea sa creada. Documentele, cîte s-au pastrat, si din ele cîtes-au publicat, arata o uluire generala si deo-potriva o confuzie ce s-a rasfrînt ulterior asupra însasi întelegeriiacestei revolutii si a personalitatii conduca-torului ei, vreme îndelungata nedepasindu-se faza unor sumaredileme, de interes secundar cînd nu de-a drep-tul false - a fost sau nu Tudor un "mandatar al Ete-riei"
5
, apactizat ori nu cu unii dintre marii boieri pamînteni, a avut un scop si un plan proprii, a mers la voia întîmplariisau a fost instrumentul unor interese din afara lui, a pierdut el "încrederea taranimii"
6
sau a fost victima încrederii în cei din jur etc. Indiferent daca sînt definitiv lamurite sau ramîn incerte, preocu-pînd mai departesi pîna la patima pe cercetatori, aceste întrebari si supozitii ruu privesc totusi decît Ja-tura stereotipa, banala,a revolutiei lui Tudor Vladimi-rescu si îi elimina din discutie caracterul exceptional vadit în fiecare din acteledesfasurarii ei.Tudor e numit adesea "razvratitoriul de norod"
7
: ceea ce înfricoseaza cu adevarat în actiunea lui este ca eaapeleaza la o forta niciodata pîna atunci intrata în calculele puterii si ale jocului politic. Tudor, om închis,taciturn, singuratic si banuitor, nu vrea, apoi, nici pu-tere si nici nu se conformeaza "regulilor" cerute descena vietii politice; pe aceasta scena el este un intrus si aparitia lui produce un soc.Noutatea revolutiei lui Tudor o da în primul rînd descoperirea unei teribile surse de energie sociala sipolitica :
norodul.
Vladimirescu nu vrea doar o stare mai buna pentru "norod", ci îl cheama sa-si ceara si
10
sa-si cîstige
binele,
scotîndu-l din pasivitate si inertie : "Veniti dar, fratilor, veniti cu totii [...] Nu va leneviti, cisiliti da veniti în graba cu totii: care veti avea arme, cu arme ; iar care nu veti avea arme, cu furci de fier si culanci : sa va faceti degraba si sa veniti unde veti auzi ca se afla Adunarea cea orînduita pentru bi-nele sifolosul a toata taira
8
." Dar nondonformismuil lui Tudor Vladimirescu nu se reduce la atît, desi era sufi-cientaridicarea "norodului" pentru a se vedea ca este vorba de altceva decît de rabufnirea unor vechi nemul-tumiri.Revolutia lui Tudor este mai mult decît o re-volta împotriva unei stapîniri nedrepte si pradalnice, mai multdecît o revolta împotriva unui regim : este o
contestare a structurilor unei lumi 
care sfîrsise prin a deforma,modelîndu-le dupa propriul tipar, pîna si mis-carile de opozitie. A. D. Xenopol face aceasta obser-vatietulburatoare în neutralitatea si obiectivitatea ei : "pe timpul Fanariotilor se întîlnesc din ce în ce mai putinerascoale propriu-zise, înlocuite fiind ele cu mis-cari mai putin expunatoare; comploturi si tradari"
9
. Atît destrivitoare este deci lumea aceasta încît pîna si actiunile îndreptate împotriva ei îi reflecta caracte-rul.
Sistemul absolutist 
al lumii fanariote
îsi încorpo-reaza astfel formele si fortele de dizidenta,
asigurîn-du-si,indiferent de modificari, perpetuarea. Folosind puterea "norodului" si luînd înfatisarea insolita a unui mars almultimii, pe cît posibil pasnic si linistit, catre "orasul cel da capetenie al tarii"
l0
, revolutia lui Tudor Vladimirescu se abate spectaculos de la un cod func-tionînd implacabil (miscarea eterista nu era, în fond,decît un vast complot, urzit de multa vreme si pe în-tinse spatii geografice si politice).Nonconformismul acesta, care este o expresie a li-bertatii fata de sistem, îl gasim si în alte planuri.Daca lui Tudor i se spune "razvratitorinl de norod", el îsi spune "chivernisitor în treaba cererii dreptati-lor" ".
Dreptate, bine
si
norod 
sînt dealtfel cuvintele cel mai des întrebuintate de Tudor în proclamatii, scri-sori si"arzuri" (memoriile trimise autoritatilor turcesti). Cerînd "slobozirea dreptatilor"
12
, "dobîndirea dreptati-11lor"
13
, "binele obstesc"
14
el o face cu linistea grea, amenintatoare, a deplinei îndreptatiri, fara iritari reven-dicative, cu o hotarîre masiva si calma : ,,...eu însa nici nu sînt hot, nici am fost vreodata, nici voi fi, ci sînt,atît eu cît si cei împreuna cu mine, esiti pentru mare folos obstesc, si al celor mari si al celor mici
15
;" ,,...eudin mica copilarie am slujit cu mare credinta stapînirii si patriei mele precum si acum, si în toata viata measînt botarît a sluji si a ma jartfi pentru binele patrii mele. si eu de capul mieu nicidacum n-am plecat fara cît

Activity (7)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Victoria Ceban liked this
jeanina simona liked this
jeanina simona liked this
misica liked this
Dan Culcer liked this
Dan liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->