Indrumar Proiectare Constructii Metalice Hala Industriala

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI
Calculul elementelor
de rezisten
ale unei hale industriale
n exemple
Chiinu 2009
UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

Facultatea Cadastru, Geodezie i Construcii
Catedra Construcii i Mecanica Structurilor
Calculul elementelor
de rezisten
ale unei hale industriale
n exemple
ndrumar metodic
Chiinu
UTM
2009
CZU 624.014
ndrumarul prezint un exemplu de alctuire i calcul ale
elementelor de rezisten ale unei hale industriale cu structur metalic.
ndrumarul este destinat studenilor din nvmntul superior tehnic i
poate fi util inginerilor din instituiile de proiectare.
Autori: prof. univ., dr. hab. Gh. Moraru

conf. univ., dr. V. ibichi
lect. sup., dr. A. Taranenco
Redactor responsabil prof. univ., dr. hab. Gh. Moraru

Recenzent conf. univ., dr. V. Cotorobai
Metrolog-ef Iu. Brc
U.T.M., 2009
CUPRINSUL
Prefata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Capitolul 1. Determinarea dimensiunilor principale
si nc
arc
arilor asupra halei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.1. Determinarea dimensiunilor principale ale cadrelor . . 7
1.2. Determinarea nc
arc
arilor asupra halei metalice . . . . 12
1.2.1. nc
arc
ari permanente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
1.2.2. nc
arc
ari provenite din greutatea z
apezii . . . . . 15
1.2.3. nc
arc
ari din actiunea podurilor rulante . . . . . .16
1.2.4. nc
arc
ari provenite din actiunea vntului . . . . .19
1.2.5. nc
arc
ari provenite din actiunea seismic
a . . . . .23
1.2.6. Conlucrarea spatial
a a cadrelor transversale . .32
1.3. Determinarea eforturilor de calcul
n elementele cadrului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
Capitolul 2. Proiectarea elementelor
de rezistenta
ale halei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
2.1. Calculul al stlpului n trepte al halei industriale. . . .48
2.1.1. Dimensionarea p
artii superioare a stlpului . . . 49
artii inferioare a stlpului
cu z
abrele (varianta 1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
cu inima plin
a (varianta 2) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
2.1.4. Calculul bazei stlpului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68
2.1.5. Calculul suruburilor de ancoraj . . . . . . . . . . . . . . . 72
2.2. Calculul fermelor halelor industriale . . . . . . . . . . . . . . . . 73
2.3. Calculul grinzii de rulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Anexa 1. Rezistente normate si de calcul (n M P a )
ale unor oteluri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Anexa 2. A2.1. Rezistente normate si de calcul
ale mbin
arilor cu cus
aturi de colt . . . . . . . . . 94
A2.2. Catete minime ale cordoanelor
de sudur
a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
Anexa 3. Coeficientul conditiilor de lucru c . . . . . . . . . . . . . .95
Anexa 4. Coeficienti pentru calculul la rezistenta

al elementelor n domeniul plastic . . . . . . . . . . . . . . . 96
Anexa 5. Coeficientii de flambaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
Anexa 6. Valorile coeficientului formei sectiunii . . . . . . . .101
Anexa 7. A7.1. Coeficientii e pentru verificarea
stabilit
atii barelor comprimate excentric
(comprimate si ncovoiate) cu sectiune
plin
a n planul momentului de ncovoiere
care coincide cu axa de simetrie
a sectiunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
A7.2. Coeficientii e pentru verificarea
stabilit
atii barelor comprimate excentric
(comprimate si ncovoiate) cu elemente
dep
artate n planul momentului de
ncovoiere care coincide cu axa
de simetrie a sectiunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Anexa 8. Valorile coeficientilor si pentru
calculul elementelor comprimate excentric . . . . . 104
uf
Anexa 9. A9.1. Valorile limit
a ale coeficientului
pentru t
alpile barelor comprimate centric,
excentric, comprimate si ncovoiate . . . . . . 105
uw
A9.2. Valorile limit
a ale coeficientului
pentru inimile barelor comprimate,
comprimate si ncovoiate . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
Anexa 10. A10.1. Valorile limit
a a coeficientului de
zveltete a elementelor comprimate . . . . . . . 107
A10.2. Valorile limit
a a coeficientului de
zveltete a elementelor ntinse. . . . . . . . . . . . .108
Anexa 11. A11.1. Coeficientul 1 pentru stlpi cu
o treapt
a cu cap
atul superior
fixat la rotire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
A11.2. Coeficientul 1 pentru stlpi cu
o treapt
a cu cap
atul superior liber . . . . . . . 110
Anexa 12. Valorile limit
a a s
agetilor
relative [f /l] = 1/n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
Anexa 13. A13.1. Corniere cu aripi egale . . . . . . . . . . . . . . . . . 112

A13.2. Corniere cu aripi neegale . . . . . . . . . . . . . . . 114
A13.3. Otel laminat dublu T . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
A13.4. Otel laminat U . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
A13.5. Tabl
a groas
a din otel laminat . . . . . . . . . . . 117
A13.6. Platbande din otel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
A13.7. S
inele c
ailor de rulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
A13.8. Dimensiuni ale suruburilor
de ancorare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
A13.9. Valorile coeficientilor si pentru
pl
aci rezemate pe patru sau trei laturi . . . 120
Anexa 14. A14.1. Poduri rulante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
A14.2. Valorile coeficientilor
dinamici k1 si k2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
Anexa 15. A15.1. Eforturi n barele fermei cu
deschiderea 18 m . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
A15.2. Eforturi n barele fermei cu
deschiderea 24 m . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
deschiderea 36 m . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
deschiderea 42 m . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129

PREFA
TA
ndrumarul are scop didactic si este destinat studentilor specialit
atii 582.1 "Constructii si Inginerie Civil
a" ca suport
suplimentar la realizarea tezei anuale nr. 2 la disciplina "Constructii metalice".
Avantajul constructiilor metalice n domeniul halelor industriale este evident: reducerea greut
atii n comparatie cu constructiile din beton armat; o siguranta sporit
a datorat
a omogenit
atii otelurilor; durata redus
a de executie etc.
Caietul de sarcini coincide cu cerintele reale existente n
proiectare.
n capitolul I se prezint
a alc
atuirea unei hale industriale cu
pod rulant si se determin
a nc
arc
arile care solicit
a structura de
rezistenta.
Determinarea eforturilor n structura de rezistenta se efectueaz
a cu un program special propus de catedr
a.
Deasemenea, n capitolul I se alc
atuiesc grup
arile de calcul
pentru determinarea eforturilor defavorabile. Se mentioneaz
a n
special determinarea eforturilor provenite din actiunile seismice,
care, de obicei, lipseste n ndrumarele existente.
n capitolul II se prezint
a predimension
arile si verific
arile
necesare ale elementelor structurii de rezistenta: stlpului n
trepte de sectiune plin
a sau din elemente dep
artate, fermei din
corniere si grinzii de rulare.
ndrumarul contine anexe n care se reg
aseste toat
a informatia necesar
a proiect
arii.
Anexele contin si modelul p
artii grafice a proiectului.
Autorii exprim
a sincere multumiri prof. univ. dr. ing.
L. Gdeanu (Universitatea "Politehnica" Timisoara) care a contribuit prin observatiile sale la mbun
at
atirea ndrumarului.
La verificarea exemplelor prezente n lucrare au participat
studentii Facult
atii Cadastru, Geodezie si Constructii, specialitatea "Constructii si Inginerie Civil
a". n special se mentioneaz
a
aportul studentului A. Crlan.
Autorii
CAPITOLUL 1
DETERMINAREA
DIMENSIUNILOR PRINCIPALE S
I
NCARC
ARILOR
ASUPRA HALEI
METALICE
1.1.
Determinarea dimensiunilor
principale ale cadrelor
S
a se amplaseze elementele unei hale industriale cu deschiderea L = 30 m echipat
a cu dou
a poduri rulante cu capacitatea
de ridicare Q = 50/12, 5 t cu regim mediu de functionare. Cota
sinei de rulare h1 = 11, 4 m; traveea halei B = 12 m; localitatea amplas
arii halei: or. Chisin
au. Elementele de rezistenta
se vor proiecta din otel clasa C245 . Conform [21] hala se ncadreaz
a n clasa II dup
a gradul de responsabilitate si coeficientul de siguranta dup
a destinatie n = 0, 95.
Tabelul 1.1: naltimile sinelor hs si a grinzilor de rulare hgr .
Capacitatea de
ridicare Q, t
S
ina de rulare dup
a
OCT 4121 76
Marca
hs , mm
10...20
32/5
50/12,5
80/20
100/20
125/20
P43
KP70
KP80
KP100
KP120
KP120
140
120
130
150
170
170
n
altimea grinzii de
rulare hgr , mm
pentru travee
6m
12 m
800
1100
1300
1600
1300
1600
1350
1650
1730
2030
1730
2030
Observa
tie: naltimile grinzilor de rulare sunt orientative.
Din anexa A14.1 pentru podul rulant cu capacitatea de ridicare Q = 50/12, 5 t se determin
a n
altimea podului Hp =
7
Capitolul 1
= 3215 mm (fig. 1.1), care reprezint

a distanta de la cota sinei
de rulare pn
a la cota nivelului superior al gabaritului de circulatie a podului rulant. Rezult
a:
h2 = Hp + 100 + a = 3215 + 100 + 300 = 3615 mm,
unde a = 200...400 mm este distanta dintre gabaritul podului
rulant si ferm
a.
Se stabileste m
arimea h2 = 4000 mm (multiplu de 200 mm).
B1
b0
75
b2
b1
0, 00
L
Fig. 1.1: Schema stlpului cu dimensiunile principale.

n
altimea interioar
a a halei rezult
a
h = h1 + h2 = 11400 + 4000 = 15400 mm.
Accept
am h = 15600 mm (multipl
a la 1200 mm) si cota
sinei de rulare se va m
ari pn
a la 11, 6 m. Din tab. 1.1 rezult
a
1.1. Determinarea dimensiunilor
n
altimea sinei de rulare hs = 130 mm si n
altimea orientativ
a
a grinzii c
aii de rulare hgr = 1600 mm.
Se calculeaz
a lungimile p
artilor inferioare si superioare ale
stlpului n trepte:
l2
l1
l
= h2 + hgr + hs = 4000 + 1600 + 130 = 5730 mm,

= h l2 + h3 = 15600 5730 + 800 = 10670 mm,
= l1 + l2 = 10670 + 5730 = 16400 mm.
b0
b2
450 B1
B1
b2
75
b1
75
b1
Fig. 1.2: Proiectarea trecerilor n hale cu regim foarte greu de

functionare.
Pentru ferme cu t
alpi paralele se stabileste n
altimea la
reazem h = 3150 mm (v. [10]) si panta acoperisului i =
= 0, 015 (1, 5%). Rezult
a n
altimea fermei la centru
ha = h + (L/2)i = 3150 + (30000/2) 0, 015 = 3375 mm.
10
Capitolul 1
Se alege l
atimea p
artii superioare a stlpului b2 = 500 mm.
Parametrul trebuie s
a satisfac
a conditia
b2
> b2
+ B1 + 75 mm =
2
500
= 500
+ 300 + 75 = 625 mm,
2
unde B1 = 300 mm este lungimea consolei podului de rulare

(v. anexa A14.1).
Admitem parametrul = 750 mm (multiplu la 250 mm )
si calcul
am l
atimea p
b1 =
b2
500
+=
+ 750 = 1000 mm.
2
2
Sunt satisf
acute conditiile orientative de alc
atuire:
b1 = 1000 mm > l1 /22 = 10670/22 = 485 mm;
b2 = 500 mm > l2 /12 = 5730/12 = 478 mm.
Observa
tie: n hale cu poduri rulante cu regim foarte greu sau cu
mai mult de doua poduri rulante cu regim mediu si greu de functionare
ntre podul rulant si stlp se proiecteaza o trecere (fig.1.2, a). n
aceste cazuri la se vor adauga 450 mm (400 mm latimea minima
a trecerii; 50 mm latimea balustradei de protectie). Trecerea poate fi
proiectata si printr-un gol n inima stlpului (fig. 1.2, b).
Deschiderea podului rulant

Lp = L 2 = 30 2 0, 75 = 28, 5 m.
Partea superioar
a a stlpului se va proiecta cu sectiune dublu
T, iar cea inferioar
a din elemente dep
artate, solidarizate cu
z
abrele sau cu inim
a plin
a.
Schema halei cu dimensiunile caracteristice este prezentat
a
n fig. 1.3.
11
b0 = 250
b2 = 500
b1 = 1000
i = 0,015
Lp = 28500
L = 30000
0,00
i = 0,015
1.1. Determinarea dimensiunilor
Fig. 1.3: Dimensiunile caracteristice ale unei hale (n mm ).
12
Capitolul 1
1.2.
Determinarea nc
arc
arilor asupra
halei metalice
1.2.1. nc
arc
ari permanente
Valoarea nc
arcarii permanente pe ferm
a este determinat
a
de modul de alc
atuire a structurii acoperisului. n tab. 1.2 este
calculat
a nc
arcarea pe 1 m2 a acoperisului.
Tabelul 1.2: Calculul ncarcarilor permanente pe 1 m2 de
acoperis.
Componenta sarpantei
si constructiilor
acoperisului
Covor de izolatie hidrofug
a
tip membran
a
Strat de asfalt =20 mm,
=18 kN/m 3
Izolant termic din pl
aci de
vat
a mineral
a =150 mm,
=3 kN/m 3
Barier
a de vapori
(un strat de pergamin)
Panou din tabl
a cutat
a
din otel H60-845-09
Pane de otel (profil U 30)
Greutatea proprie a elemen
telor metalice ale acoperisului (fermelor, lumin
atoarelor,
contravntuirilor
(conform tab.1.4))
Total
Valoarea
normat
a,
kN/m 2
0,12
Coeficient
de
siguranta
1,3
Valoarea
de calcul,
kN/m 2
0,156
0,36
1,3
0,468
0,45
1,2
0,540
0,04
1,3
0,052
0,109
1,05
0,114
0,104
0,45
1,05
1,05
0,109
0,473
1,63
1,91
nc
arcarea liniar
a pe ferm
a
qacp =
q B
1, 91 12
'
= 22, 9 kN/m,
cos
1
unde s-a considerat cos ' 1 (pentru acoperisuri cu pant

a
arc
arilor
13
mic
a).
Tabelul 1.3: Calculul ncarcarii permanente pe 1 m2 de perete.
Componenta peretelui
de protectie
Panou cu trei straturi
Fereastr
a cu
straturi duble de
dimensiunea 61,2 m
Total
Valoarea
normat
a,
kN/m 2
0,183
Coeficient
de
siguranta
1,1
Valoarea
de calcul,
kN/m 2
0,201
0,278
1,1
0,306
0,461
0,507
Reactiunile n reazeme din nc

arcarea permanent
a a riglei
Fr1 =
qacp L
22, 9 30
=
= 344 kN.
2
2
Tabelul 1.4: Valori orientative ale consumului de otel pe 1 m2

ale diferitor elemente ale halelor.
Capacitatea de ridicare
a podurilor rulante, t
50
80...100
125...150
Consumul
S
arpanta
acoperisului
30...45
30...45
30...45
de otel n kg/m 2
Stlpi
Grinzi de
rulare
25...35
20...30
45...65
40...60
55...75
40...70
Greutatea stlpului
Gs =
f g BL
1, 05 0, 343 12 30
=
= 64, 8 kN,
2
2
arc
arii
unde f = 1, 05 este coeficientul de siguranta al nc
provenite din greutatea elementelor din otel (tab. 1 din [21]);
g greutatea orientativ
a ale stlpilor halei pe 1 m2 ( g = 35
2
9, 81 = 343 N/m , tab. 1.4).
Capitolul 1
19200
14
0,00
Fig. 1.4: Amplasarea elementelor de protectie verticale.
Greutatea proprie a panourilor si a ferestrelor de pe lungimea B 0 = 6 m ( B 0 este distanta de la stlpii de baz

a pn
a
la stlpii intermediari) la nivelul treptei va fi egal
a (celelalte
dimensiuni v. fig. 1.4).
Gp = (5, 4 + 1, 53) 6 0, 201 + 2, 4 6 0, 306 = 12, 8 kN,

unde: 0, 201 kN/m2 este greutatea panourilor de protectie,
iar 0, 306 kN/m2 - greutatea ferestrelor (v. tab. 1.3).
Greutatea p
artii superioare a stlpului poate fi considerat
a,
arc
arilor
15
orientativ, egal
a cu 1/5 din greutatea total
a a stlpului:
G0s =
Gs
64, 8
=
= 13, 0 kN.
5
5
La nivelul treptei se aplic

a forta
F2 = Gp + G0s = 12, 8 + 13, 0 = 25, 8 kN,
si momentul concentrat
Mgp = Gp (e + b + ) + (G0s + Fr1 )e =

2
0, 08
= 12, 8 0, 25 + 0, 25 +
+ (13, 0 + 344) 0, 25 =
2
= 96, 2 kN m,
b1 b2
1 0, 5
unde e =
=
= 0, 25 m; = 80 mm = 0, 08 m
2
2
este grosimea panoului de protectie.
La cota inferioar
a a stlpului este aplicat
a forta
F1 = (2 + 2, 67) 6 0, 201 + 6 6 0, 306 +
4
64, 8 = 68, 5 kN.
5
nc
arc
arile permanente sunt prezentate n fig. 1.5, a.
1.2.2. nc
arc
ari provenite din greutatea z
apezii
Pentru Republica Moldova valoarea normat
a a nc
arc
arii din
z
apad
a pe 1 m2 a proiectiei orizontale s = 0, 5 kN/m2 (tab.
4 din [21]). nc
arcarea liniar
a pe ferm
a este
qzap = f s B = 1, 4 0, 5 1 12 = 8, 40 kN/m,
arc
arii din z
aunde f = 1, 4 este coeficientul de siguranta al nc
pn
1, 633
pad
a, stabilit n dependenta de raportul
=
= 3, 27 >
s
0, 5
> 0, 8 (v. pct. 5.7 din [21]), = 1 coeficientul de trecere de
16
Capitolul 1
Mgp
qacp = 22,9 kN / m
F2
M gp = 96,2 kN m
qzap = 8,4 kN / m
M zap = 31,5 kN m
F2 = 25,8 kN
F1 = 68,5 kN
F1
Fig. 1.5: ncarcarile provenite din: greutatea proprie (a) si zapada (b).
la nc
arcarea aplicat
a la nivelul p
amntului la nc
arcarea aplicat
a la nivelul acoperisului (v. pct. 5.3 si anexa 3, schema 1 din
[21]).
Reactiunile fermei din nc
arcarea qzap vor fi:
Fr2 =
q2 L
8, 40 30
=
= 126 kN.
2
2
Momentul la nivelul treptei

Mzap = Fr2 e = 126 0, 25 = 31, 5 kN m.
nc
arc
arile provenite din greutatea stratului de z
apad
a sunt
prezentate n fig. 1.5, b.
1.2.3. nc
arc
ari din actiunea podurilor rulante
Din anexa A14.1 pentru podul rulant cu capacitatea de ridicare Q = 50/12, 5 t rezult
a:
baza podului rulant
B2 = 7200 mm;
distanta dintre axele rotilor
A2 = 5950 mm;
presiunea maxim
a pe roat
a
Fmax = 447 kN ;
masa podului rulant cu c
arucior mp = 62, 2 t.
arc
arilor
1,25 m
12 m
6,05 m
F
y3 = 0,504
5,95 m
F F
y1 = 1,00
y2 = 0,896
y4 = 0,400
4,8 m 5,95 m
F
17
12 m
Fig. 1.6: Schema amplasarii podurilor rulante pe grinda de rulare pentru determinarea presiunii pe stlpul cadrului.
Distanta minim
a dintre axele rotilor m
arginale a dou
a poduri rulante apropiate unul de altul este: B2 A2 =
= 7200 5950 = 1250 mm. Schema de actiune a dou
a poduri
cuplate este prezentat
a n fig. 1.6. Ordonatele liniei de influenta
yi ( i 6= 1 ) a reactiunii n stlpul examinat se pot calcula din
asem
anarea triunghiurilor.
Valoarea de calcul a presiunii pe stlpul de care este apropiat
c
aruciorul podului rulant rezult
a:
X
Dmax = f
Fmax yi + f Ggr + f qn bgrf B =
i
= 1, 1 0, 85 447(1 + 0, 896 + 0, 504 + 0, 4) + 1, 05 52, 9+

+1, 2 1, 5 1 12 = 1250 kN,
unde, conform tab. 1.4, greutatea proprie a grinzii de rulare
Ggr = m1 gB
L
30
= 30 9, 81 12
= 52, 9 103 N = 52, 9 kN,
2
2
unde f = 1, 1 coeficient de siguranta (pct. 4.8 din [21]); =

= 0, 85 este coeficient de grupare pentru poduri rulante cu regim
18
Capitolul 1
mediu de functionare (pct. 4.17 din [21]); bgrf ' 1 m l

atimea
grinzii de frnare; qn = 1, 5 kN/m2 este nc
arcarea temporar
a
pe grinda de rulare, conventional introdus
a n Dmax .
Presiunea minim
a pe roat
a
Fmin =
(Q + mp )g
Fmax =
n
(50 + 62, 2) 9, 81
447 = 103 kN,
2
unde mp este masa total
a a podului rulant, n num
arul de
roti pe un fir al c
aii de rulare.
Valoarea de calcul a presiunii pe stlpul opus va fi:
=
Dmin = f
X
i
Fmin yi + f Ggr + f qn bgr.f. B =
= 1, 1 0, 85 103 (1 + 0, 896 + 0, 504 + 0, 4) + 1, 05 52, 9+

+1, 2 1, 5 1 12 = 347 kN.
Momentele concentrate provenite din fortele Dmax si Dmin
la nivelul treptei
Mmax = Dmax e1 = 1250 0, 5 = 625 kN m;
Mmin = Dmin e1 = 347 0, 5 = 174 kN m,
unde e1 = 0, 5b1 = 0, 5 1 = 0, 5 m.
Valoarea normat
a a fortei orizontale, provenit
a din frnarea
sau demararea c
aruciorului, pentru poduri cu suspensie flexibil
a,
conform pct. 4.4 din [21] va fi
Tn = 0, 05(Q + mc )g = 0, 05 (50 + 17) 9, 81 = 32, 9 kN,
unde mc = 17 t este masa c
aruciorului (v. anexa A14.1).
Forta de frnare pe o roat
a
Trn =
Tn
32, 9
=
= 16, 4 kN,
n
2
arc
arilor
19
unde n = 2 este num

arul rotilor podului rulant pe un fir al
c
aii de rulare.
Forta orizontal
a, provenit
a din frnarea a dou
a poduri rulante cuplate, transmis
a cadrului
X
T = f Trn
yi = 1, 10, 8516, 4(1+0, 896+0, 504+0, 4) =
i
= 42, 9 kN.
Forta T este aplicat
a dintr-o parte sau alta a cadrului la
nivelul sinei de rulare (fig. 1.7).
Dmax = 1250 kN
T = 42,9 kN
Dmin = 347 kN
T
Mmax = 625 kNm
Mmin = 174 kNm
Fig. 1.7: ncarcari provenite din actiunile podurilor rulante.
1.2.4. nc
arc
ari provenite din actiunea vntului
n documentele normative [21] nc
arcarea provenit
a din actiunea vntului se determin
a din dou
a componente static
a, ce
corespunde presiunii medii a vntului, si dinamic
a (pulsational
a). La calculul halelor parter cu n
altimea h 6 36 m si raporh
tul dintre n
altime si deschidere L
6 1, 5 componenta dinamic
a
poate fi neglijat
a. nc
arcarea de calcul datorat
a vntului ntr-un
punct oarecare i se va determina cu relatia
qi = w ki c f B 0 = ki w;
w = w c f B 0 ,
20
Capitolul 1
unde w valoarea normat

a a presiunii medii a vntului; ki
coeficient, care tine seama de variatia presiunii vntului pe
n
altime si categoria terenului; c coeficientul aerodinamic,
care tine seama de configuratia cl
adirii; f = 1, 4 coeficientul
de siguranta; B 0 = 6 m l
atimea panoului de calcul.
Tabelul 1.5: Valorile coeficientului ki pentru cele trei categorii
de terenuri (extras din [21]).
n
altimea
z, m
5
10
20
40
60
Coeficientul ki pentru terenuri de categoria

A
B
C
0,75
0,5
0,4
1,0
0,65
0,4
1,25
0,85
0,55
1,5
1,1
0,8
1,7
1,3
1,0
Tabelul 1.6: Valorile coeficientilor aerodinamici (extras din

[21])
ci
Schema
c1
c2
c = +0,8
,
grade
0,6
0,7
0,8
20
+0,2 0,4
0,7
0,8
40
+0,4 +0,3 0,2
0,4
60
+0,8 +0,8 +0,8
+0,8
60
0,4 0,4
0,5
0,8
B L 1 90
0,4 0,4 0,5
0,6
90
0,5 0,5 0,6
0,6
c3
Valorile coeficientilor ci
pentru h1/L
1
0
0,5
2
c1
L
c3
c2
c = +0,8
c3
c3
c3
B L 2
Conform tab. 1.5 pentru terenuri de categorie B k1 =
arc
arilor
21
= 0, 5; k2 = 0, 65; k3 = 0, 85 pentru n
altimile z = 5, 10,
20 m respectiv.
Valorile presiunii vntului n punctele caracteristice sunt prezentate n fig. 1.8, a.
n calcule nc
arcarea neuniform distribuit
a pe n
altimea halei
(fig. 1.8, a) se va nlocui cu o nc
arcare uniform distribuit
a
echivalent
a (fig. 1.8, b). Intensitatea nc
arc
arii echivalente se
determin
a din conditia egalit
atii momentelor de ncovoiere M
n ncastrarea consolei conventionale cu lungimea l = 16, 4 m
provenite din nc
arcarea real
a qi si nc
arcarea echivalent
a qecv .
Conform h
artii raion
arii dup
a presiunea vntului [21] Republica Moldova se afl
a n zona II si w = 0, 30 kN/m2 ; pentru
peretii verticali dup
a tab. 1.6 coeficientul aerodinamic c = 0, 8 .
n acest caz
w = 0, 30 0, 8 1, 4 6 = 2, 02 kN/m.
Momentul n ncastrare din nc
arcarea echivalent
a va fi:
M =
qecv l2
,
2
si din nc
arcarea real
a (v. fig. 1.8, a)
5
5
+ 0, 8 + 0, 5 5
+ 5 + 0, 8 +
M = w 0, 5 5
2
2
1
2
+ 0, 15 5
5 + 5 + 0, 8 +
2
3
5, 6
+0, 65 5, 6
+ 5 + 5 + 0, 8 +
2
1
2
+ 0, 112 5, 6
5, 6 + 10, 8
=
2
3
= w 86, 5 = 2, 02 86, 5 = 175 kN m.
Valoarea de calcul a nc
arc
arii echivalente din actiunea direct
a a vntului va fi
qecv =
2M
2 175
=
= 1, 30 kN/m.
2
l
16, 42
22
Capitolul 1
20,00
hhs = 3,6 m
a
k3 = 0,85
19,20
k2 = 0,834
15,60
k2 = 0,762
l = 16,4 m
10,00
k2 = 0,65
5,00
k1 = 0,5
0,00
0,80
b
W = 2,97 kN
W = 5,80 kN
qecv = 1,30 kN/m
l = 16,4 m
= 0,665 kN m
qecv
Fig. 1.8: Schema actiunii vntului: reala (a); schema simplificata pentru calcul (b).
arc
arilor
23
Actiunea nc
arc
arii din vnt pe sectorul dintre cota t
alpii inferioare a fermei si punctul cel mai nalt al halei (sectorul hasurat
din fig. 1.8, a) se nlocuieste conventional cu o forta, aplicat
a
la nivelul t
alpii de jos a fermei. Valoarea fortei concentrate din
actiunea direct
a a vntului
W
=
=
k20 + k200
(0, 762 + 0, 834)
w hhs =
w hhs =
2
2
(0, 762 + 0, 834)
2, 02 3, 6 = 5, 80 kN.
2
h1
l
16, 4
B0
6
Pentru
=
=
= 0, 547 si
=
= 0, 2 conL
L
30
L
30
form tab. 1.6
c3 = 0, 4 +
(0, 547 0, 5)
(0, 5 0, 4) = 0, 409,
1 0, 5
unde semnul minus a fost omis.

n partea dreapt
a a halei actioneaz
a nc
arcarea si forta concentrat
a:
0
qecv
=
0, 409
0, 409
qecv =
1, 30 = 0, 665 kN/m;
0, 8
0, 8
W0 =
0, 409
0, 409
W =
5, 80 = 2, 97 kN.
0, 8
0, 8
nc
arc
arile provenite din actiunea vntului sunt prezentate
n fig. 1.8, b.
1.2.5. nc
arc
ari provenite din actiunea seismic
a
Toate cadrele transversale sunt identice de aceea calculul se
va face pentru un singur cadru. Toat
a greutatea o consider
am
concentrat
a n dou
a puncte: la nivelul treptei si la nivelul t
alpii
inferioare a fermei. Greutatea Q1 include greutatea proprie a
podurilor rulante, a grinzilor de rulare, jum
atate din greutatea
p
artii inferioare a stlpului si a peretelui de protectie. Greutatea Q2 include greutatea z
apezii, a acoperisului, jum
atate
24
Capitolul 1
din greutatea p
artii superioare a stlpului si peretelui de protectie. Aceste greut
ati se vor calcula n felul urm
ator.
Calculul greut
a
tii Q1 .
Greutatea unui pod rulant f
ar
a c
arucior
Q01 = f (mp mc ) g = 1, 1 (62, 2 17, 0) 9, 81 = 488 kN.
Greuatea grinzilor de rulare
Q001 = f m1 g B L = 1, 05 30 9, 81 12 30 103 = 111 kN,
unde m1 = 30 kg/m2 conform tab. 1.4.
Greuatatea panourilor de protectie, ferestrelor si stlpilor
care se afl
a ntre dou
a plane orizontale ce trec prin mijlocul
n
altimilor l1 si l2 (v. fig. 1.4)
h
i
1
Q000
2 0, 201 (1, 53 + 1, 8) + 0, 306 2, 4 6+
1 =
2
h
i
1
+ 2 0, 201 (2 + 2, 67) + 0, 306 6 6+
2
1 4
1
+2 13, 0 + 2 64, 8 = 89, 9 kN ;
2
2 5
=
488 + 111 + 89, 9 = 689 kN.
Q1 = Q01 + Q001 + Q000
1
Calculul greut
a
tii Q2 .
Greutatea acoperisului (v. fig. 1.5, a)
Q02 = qacp L = 22, 9 30 = 687 kN.
apezii (v. fig. 1.5, b)
Greutatea z
Q002 = qzap L = 8, 40 30 = 252 kN.
Greuatatea peretilor amplasati deasupra t
alpii de jos a fermei (v. fig. 1.4)
Q000
2 = 2 0, 201 3, 60 12 = 17, 4 kN.
Greutatea unei jum
at
ati de pereti si ferestre pe lungimea
p
artii de sus a stlpului l2
h
i
1
Q0000
2 0, 201 (1, 53 + 1, 8) + 0, 306 2, 4 6 = 8, 42 kN.
2 =
2
arc
arilor
25
Greutatea unei jum

at
ati a p
artilor superioare ale stlpiplor
=
Q00000
2
1
2 13, 0 = 13, 0 kN.
2
Greutatea total
a
0000
00000
=
Q2 = Q02 + Q002 + Q000
2 + Q2 + Q2
= 687 + 252 + 17, 4 + 8, 42 + 13, 0 = 978 kN.

Calcul
am deplas
arile ij din forta F = 1. Pentru aceasta,
n prealabil, determin
am momentele de inertie I1 , I2 . Pentru determinarea orientativ
a a momentului de inertie al p
artii
inferioare a stlpului poate fi recomandat
a relatia
I1 =
(N + 2Dmax )b21
,
k1 Ry
unde N este forta axial

a n stlp, provenit
a din nc
arcarea peraltimea
manent
a si z
apad
a; k1 coeficient care depinde de n
cadrelor si traveea B : pentru B = 6 m coeficientul k1 =
= 2, 2...2, 8 (valori mai mici se vor lua pentru hale cu n
altimea
mai mare si poduri rulante cu capacitatea de ridicare mai mic
a);
pentru B = 12 m coeficientul k1 = 3, 2 ; Ry rezistenta de
calcul a otelului; b1 l
atimea p
artii inferioare a stlpului.
Orientativ momentul de inertie al p
artii superioare a stlpului este
2
I1 b2
I2 =
,
k2 b1
atimea p
artii superioare a stlpului; k2 = 1, 2...1, 6
unde b2 este l
este un coeficient care tine seama de inegalitatea ariilor sectiunilor transversale ale p
artilor inferioare si superioare ale stlpului (pentru k2 se vor lua valori mai mici pentru poduri rulante
cu capacitatea de ridicare mai mic
a).
Pentru exemplul studiat
N = Fr1 + Fr2 = 344 + 126 = 470 kN.
Admitem k1 = 3, 2;
I1 =
k2 = 1, 4 si calcul
am
(470 + 2 1250) 12
= 0, 00387 m4 ;
3, 2 240 103
26
Capitolul 1
I2 =
0, 00387
1, 4
0, 5
1
= 0, 000691 m4 .
Momentul de inertie al fermei poate fi calculat cu relatia
I3 = 1, 15
a
Mmax
3521 3, 15
h
= 1, 15 0, 9
= 0, 0239 m4 ;
2Ry
2 240 103
qL2
31, 3 302
=
= 3521 kN m;
8
8
q = qacp + qzap = 22, 9 + 8, 40 = 31, 3 kN/m
a
Mmax
=
unde coeficient care tine seama de m

arimea pantei acoperisului (pentru acoperisuri cu pant
a mic
a = 0, 9 )
Valorile deplas
arilor ij provenite din fortele unitare
(F = 1) sunt:
11 =
k11 l3
433 16, 43
m
= 4
= 2, 40 104
;
4
10 EI1
10 7, 97 105
kN
12 =
k12 l3
513 16, 43
m
= 4
= 2, 84 104
;
4
5
10 EI1
10 7, 97 10
kN
22 =
k22 l3
838 16, 43
m
=
= 4, 64 104
,
4
4
5
10 EI1
10 7, 97 10
kN
unde EI1 = 2, 06 108 0, 00387 = 7, 97 105 kN m2 ; kij

au fost determinati prin interpolare conform tab. 1.7 pentru
l2
0, 000691
5, 73
I2
=
=
=
= 0, 349; n =
= 0, 179.
l
16, 4
I1
0, 00387
Masele respective
m1 =
Q1
689 103
=
= 70, 2 103 kg;
g
9, 81
m2 =
Q2
978 103
=
= 99, 7 103 kg.
g
9, 81
arc
arilor
27
Tabelul 1.7: Valorile coeficientilor kij n dependenta de parametrii n si 0 .

kij
k11
k12
k22
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
1,0
700
557
420
289
170
785
640
481
336
214
961
965
1010
1140
1400
587
476
358
247
150
658
561
436
312
203
786
796
800
833
918
518
426
322
223
136
577
503
400
292
193
679
695
696
706
743
471
390
297
207
127
521
460
371
275
185
606
624
625
629
646
437
363
278
194
120
480
426
347
260
177
553
569
572
573
582
411
342
262
184
114
449
398
327
247
170
513
526
529
530
534
390
324
249
175
109
424
376
310
236
163
481
491
494
494
496
374
310
239
168
105
404
357
295
226
157
456
462
464
464
465
348
287
221
156
098
373
327
270
208
147
417
Stabilim spectrul frecventelor

A = m1 11 + m2 22 = (70, 2 2, 40 + 99, 7 4, 64) 104 =
= 0, 0631 s2 ;
B = 2m1 m2 ( 11 22 212 ) = 2 70, 2 99, 7
(2, 40 4, 64 2, 842 ) 108 = 4, 30 104 s4 ;

p
A A2 2B
2
1,2 =
=
B
p
0, 0631 0, 06312 2 4, 30 104
=
=
4, 30 104
=
0, 0631 0, 0559 2
s ;
4, 30 104
28
Capitolul 1
c
X ( x2 )
m2
S12
X ( x1 )
m1
S 22
S11
S 21
Fig. 1.9: Schema halei la determinarea ncarcarilor seismice.

21 = 16, 7 s2 ;
1 = 4, 09 s1 ;
22 = 277 s2 ;
2 = 16, 6 s1 .
Perioadele proprii de vibratie

T1 =
2
2 3, 14
=
= 1, 54 s;
1
4, 09
T2 =
2
2 3, 14
=
= 0, 378 s.
2
16, 6
Determin
am vectorii proprii egalnd cu unitatea ordonatele
modurilor proprii la nivelul masei m1 :
pentru modul 1 de vibratie
X1 (x1 ) = 1, 0;
X1 (x2 ) =
=
12 m1 21
=
1 22 m2 21
2, 84 70, 2 16, 7 104
= 1, 46.
1 4, 64 99, 7 16, 7 104

X2 (x1 ) = 1, 0;
arc
arilor
X2 (x2 ) =
=
29
21 m1 22
=
1 22 m2 22
2, 84 70, 2 277 104
= 0, 467.
1 4, 64 99, 7 277 104
Calcul
am coeficientii de form
a ik :
X1 (x1 ) [m1 X1 (x1 ) + m2 X1 (x2 )]
=
m1 X12 (x1 ) + m2 X12 (x2 )
1 [70, 2 1 + 99, 7 1, 46]
= 0, 763;
=
70, 2 12 + 99, 7 1, 462
= 11 X1 (x2 ) = 0, 763 1, 46 = 1, 11;
=
11
12

21
22
X2 (x1 ) [m1 X2 (x1 ) + m2 X2 (x2 )]

=
m1 X22 (x1 ) + m2 X22 (x2 )
1 [70, 2 1 + 99, 7 (0, 467)]
= 0, 257;
=
70, 2 12 + 99, 7 (0, 467)2
= 21 X2 (x2 ) = 0, 257 (0, 467) = 0, 120.
=
Verific
am
2
X
j1
= 11 + 21 = 0, 763 + 0, 257 1, 0;
j2
= 12 + 22 = 1, 11 0, 12 1, 0.
j=1
2
X
j=1
Calculul coeficien
tilor dinamici i .
Conform normelor de proiectare [23] la terenuri de categoria
I se refer
a p
amnturile stncoase cu sau f
ar
a dezagregare slab
a;
la categoria a II se refer
a p
amnturile stncoase dezagregate si
la categoria a III - nisipurile afnate, p
amnturile argiloase s.a.
Normele [23] propun la determinarea coeficientilor dinamici
i urm
atoarele relatii:
30
Capitolul 1
pentru terenuri de categoria I

1
i =
dar nu mai mare de 3 s1 si
Ti
nu mai mic de 0, 8 s1 ;
pentru terenuri de categoria II si III
i = 1 + 17 Ti pentru Ti < 0, 1 s1 ;
i = 2, 7
pentru 0, 1 6 Ti 6 0, 5 s1 ;
1, 35
pentru Ti > 0, 5 s1 ,
i =
Ti
dar nu mai mic de 0, 8 s1 .
Dac
a hala este amplasat
a pe teren de categoria a doua
1
2
1, 35
1, 35
=
= 0, 877 s1 > 0, 8 s1 ;
T1
1, 54
= 2, 7 s1 .
=
Accept
am 1 = 0, 877 s1 si 2 = 2, 7 s1 .
Fortele seismice de calcul se vor determina cu relatia (1) din
[23]
Sik = k1 k2 S0ik ,
unde:
S0ik = AQk i k ik fortele seismice static-echivalente;
k1 = 0, 25 coeficient care tine seama de degrad
arile admise
ale constructiei (tab. 3 din [23]);
k2 = 1, 5 coeficient care tine seama de solutiile de alc
atuire
ale constructiei (tab. 4 din [23]);
A coeficient egal cu 0, 1 ; 0, 2 si 0, 4 , respectiv, pentru
intensitatea actiunii seismice de 7, 8 si 9 grade;
k = 1 coeficient care tine seama de solutiile de amplasare
n plan a elementelor constructiei (tab. 6 din [23])
Pentru modul 1 de vibratie
S11
= k1 k2 A Q1 1 k 11 =
= 0, 25 1, 5 0, 2 689 103 0, 877 1 0, 763 =
= 34, 6 103 N = 34, 6 kN ;
arc
arilor
S12
31
= k1 k2 A Q2 1 k 12 =
= 0, 25 1, 5 0, 2 978 103 0, 877 1 1, 11 =
= 71, 4 103 N = 71, 4 kN.
Pentru modul 2 de vibratie

S21
= k1 k2 A Q1 2 k 21 =
= 0, 25 1, 5 0, 2 689 103 2, 7 1 0, 257 =
= 35, 9 103 N = 35, 9 kN ;
S22
= k1 k2 A Q2 2 k 22 =
= 0, 25 1, 5 0, 2 978 103 2, 7 1 0, 12 =
= 23, 8 103 N = 23, 8 kN.
Fortele seismice sunt prezentate n fig. 1.10 a,b.
S12 = 71,4 kN
S 22 = 23,8 kN
S11 = 34,6 kN
S 21 = 35,9 kN
Fig. 1.10: Schemele de actiune ale fortelor seismice: n modul

nti de vibratie (a); n modul doi de vibratie (b).
Dup
a determinarea eforturilor provenite din nc
arc
arile seismice separat pentru fiecare mod de vibratie se vor determina
eforturile de calcul n sectiunile caracteristice ca r
ad
acina p
atrat
a din suma p
atratelor eforturilor provenite din primele dou
a
moduri proprii de vibratie.
32
Capitolul 1
1.2.6. Conlucrarea spatial

a a cadrelor transversale
Pentru calculul spatial este nevoie de a determina reactiunile
elastice Ra , Rf .
nvelitoarea acoperisului fiind din tabl
a ondulat
a conform
tab. 1.8, pentru L = 30 m obtinem GA = 4000 L =
= 4000 30 = 120 103 kN m2 /m2 .
Tabelul 1.8: Rigiditatea discurilor longitudinale ale acoperisului
alcatuite din diferite elemente.
Componenta discului acoperisului
Rigiditatea la
forfecare GA,
kN
7000L
19000L
24000L
4000L
1. Panouri de beton armat mici (0, 5 1, 5m)

2. Panouri de beton armat 1, 5 6m
3. Panouri de beton armat 3 6m
4. Platelaj din tabl
a ondulat
a pe pane cu
fixare n fiecare gofr
a
5. Idem, peste o gofr
a
6. Platelaj din tabl
a de otel pe pane
Nota
tie: L deschiderea halei, m.
400L
100000L
Deformabilitatea reazemului elastic

= 22 = 4, 64 104 m/kN.
Parametrul
a =
GA
4, 64 104 120 103
=
= 4, 64.
B
12
Tabelul 1.9: Valorile coeficientului de trecere ke .

a 101 100,5 100 100,5 101 102
ke
0,2
0,6
1,3
2,1
2,7 3,0
Din tab. 1.9 ke 2, 33 si rigiditatea echivalent
a a discului
la ncovoiere este
120 103 122

(GA) B 2
EIe = ke
= 2, 23
128, 5105 kN m2 .
3
3
arc
arilor
33
Contravntuirile orizontale la nivelul t

alpii de jos a fermei
sunt alc
atuite din dou
a corniere 1008 cu aria Ac = 215, 5 =
= 31 cm2 . Contravntuirile carcasei sunt alc
atuite din dou
a
ferme longitudinale cu l
atimea de 6 m . Momentul de inertie
al acestor dou
a ferme orizontale este
Ico = 2 31 104 32 = 0, 056 m4 .
Tabelul 1.10: Valorile coeficientilor , a , f si ci .
n
0,05
0,1
0,2
0,05
0,1
0,2
0,2
0,3
0,4
0,2
0,3
0,4
0,2
0,3
0,4
0,11
0,12
0,13
0,096
0,097
0,10
0,079
0,080
0,080
0,2
0,3
0,4
0,2
0,3
0,4
0,2
0,3
0,4
0,19
0,25
0,37
0,18
0,21
0,26
0,17
0,18
0,21
f
c
c1
c2
Leg
a tura ferm
a-stlp rigid
a
0,080
0,81
0,13
1,5
0,064
0,60
0,35
1,4
0,049
0,38
0,60
1,1
0,070
0,82
0,084
1,5
0,056
0,66
0,24
1,5
0,042
0,48
0,45
1,3
0,059
0,84
0,062
1,4
0,048
0,70
0,17
1,5
0,036
0,54
0,34
1,4
Leg
atura ferm
a-stlp articulat
a
0,099
0,61
0,28
1,2
0,079
0,37
0,56
0,90
0,060
0,20
0,77
0,57
0,094
0,66
0,18
1,3
0,072
0,45
0,41
1,1
0,052
0,27
0,62
0,80
0,091
0,68
0,12
1,4
0,066
0,51
0,28
1,2
0,047
0,34
0,48
1,0
I2
l2
Nota
tii: = ; n =
.
l
I1
c3
c4
c5
0,11
0,14
0,15
0,12
0,15
0,17
0,15
0,18
0,20
1,7
2,0
2,3
1,6
1,9
2,2
1,4
1,7
2,1
0,023
0,25
0,53
-0,041
0,10
0,34
-0,098
-0,011
0,17
0,15
0,17
0,21
0,15
0,18
0,20
0,16
0,20
0,22
1,7
2,0
2,4
1,7
0,98
2,3
1,7
1,9
2,3
0,14
0,47
0,71
0,32
0,27
0,53
-0,047
0,11
0,33
Rigiditatea la ncovoiere a contravntuirilor fixate cu suruburi (kc = 0, 15)

EIc = kc EIco = 0, 15 2, 06 108 0, 056 = 17, 3 105 kN m2 .
Rigiditatea total
a la ncovoiere si momentul de inertie al
acoperisului
EIa = EIe + EIc = (128, 6 + 17, 3) 105 = 145, 8 105 kN m2 ;
34
Capitolul 1
EIa
145, 8 105
= 0, 0708 m4 .
=
E
2, 06 108
Ia =
Pentru grinda de frnare, alc

atuit
a din tabl
a striat
a, rezemat
a pe talpa de sus a grinzii de rulare si pe un profil U (vezi
pct. 2.3) cu dimensiunile prezentate n fig. 2.11
EIf = kf EIf o = kf EIy = 0, 2 2, 06 108 0, 00254 =
= 1, 03 105 kN m2 ;
If =
EIf
1, 03 105
= 0, 000500 m4 ,
=
E
2, 06 108
unde kf = 0, 2 pentru grinzi cu travee independente.

Pentru = 0, 349; n = 0, 179 conform tab. 1.10 pentru
cadre cu leg
atura ferm
a-stlp rigid
a obtinem
a = 0, 085;
f = 0, 044;
c2 = 1, 4;
c3 = 0, 17;
c = 0, 60;
c4 = 1, 9;
c1 = 0, 28;
c5 = 0, 11.
Calcul
am 1 , 2 , D
Ia
1 = 3 a
I1
2 = 3 f
If
I1
l
B
l
B
0, 0708
= 3 0, 085
0, 00387
= 3 0, 044
0, 0005
0, 00387
16, 4
12
16, 4
12
12, 0;
0, 044;
D = 9c1 1 2 + 3(1 + 2 ) + 1 =
= 9 0, 28 12, 0 0, 044 + 3(12, 0 + 0, 044) + 1 = 38, 5
Din tab. 1.11 si 1.12 n dependenta de parametrii 1 si 2
determin
am coeficientii ki (i = 2, 3, ..., 8)
k3 = 0, 3;
k5 = 1, 08;
k7 = 0, 6;
k6 = 1, 5;
k2 = 1, 6;
k8 = 2.
k4 = 2, 2;
arc
arilor
Tabelul 1.11: Valorile coeficientilor k3 , k5 ,

1
ki
3
3...6 6...15 15...30 30...60
k3 0,6
0,4
0,3
0,2
0,2
k5 1,08 1,05 1,08
1,12
1,15
k7 0,9 0,75
0,6
0,5
0,4
35
k7 .
>60
0,2
1,2
0,3
Observa
tie: Pentru 1 < 1 k3 = 0 .
Tabelul 1.12: Valorile coeficientilor k2 , k4 , k6 , k8 .

2
ki 0,2 0,2...0,5 0,5...1 1...2 2...5 >5
k2 1,6
1,35
1,25
1,15 1,1 1,15
k4 2,2
1,8
1,4
1,2
1
0,9
k6 1,5
1,3
1,1
1,05
1
1,05
k8
2
1,8
1,3
1,1
1
0,9
Calcul
am coeficientul
4
n
m= P 1=
1 = 0, 43
yi
2, 8
i
unde
yi = (1, 00 + 0, 896 + 0, 504 + 0, 400) = 2, 8 (v. fig.
1.6).
Coeficientii de corectie
kaM = 2k5 mk7 = 2 1, 08 0, 43 0, 6 = 1, 9;
kfM = 2k6 mk8 = 2 1, 5 0, 43 2 = 2, 14;
kaT = 2k7 mk3 = 2 0, 6 0, 43 0, 3 = 1, 1;
kfT = 2k2 mk4 = 2 1, 6 0, 43 2, 2 = 2, 3.
Reactiunile elastice vor fi
RaM =
c2 1 (1 + 3c3 2 )kaM (Mmax Mmin )

=
Dl
36
Capitolul 1
1, 4 12, 0 (1 + 3 0, 17 0, 044) 1, 9 (625 174)

=
38, 5 16, 4
= 23, 3 kN ;
c4 2 (1 + 3c5 2 )kfM Mmax
=
Dl
1, 9 0, 044 (1 + 3 0, 11 0, 044) 2, 14 625
=
=
38, 5 16, 4
= 0, 180 kN ;
RfM =
RaT =
c 1 kaT T
0, 6 12, 0 1, 1 42, 9
=
= 8, 83 kN ;
D
38, 5
2 (1 + 3c1 1 )kfT T
=
D
0, 044(1 + 3 0, 28 12, 0)2, 3 42, 9
= 1, 25 kN.
=
38, 5
Reactiunile elastice sunt prezentate n fig. 1.11.
RfT =
RaM = 23,3kN
a
RMf = 0,18kN
Mmax = 625kN m
Mmin =174kN m
RaT = 8,83kN
b
RTf =1,25kN
T = 42,9kN
Fig. 1.11: Schema de calcul la ncarcari din actiunile podului

rulant tinnd seama de conlucrarea spatiala a structurii.
1.3. Determinarea eforturilor
1.3.
37
Determinarea eforturilor de calcul

n elementele cadrului
Calculul cadrelor solicitate de diferite nc

arc
ari se efectueaz
a
prin diferite metode studiate n mecanica structurilor (metoda
fortelor, elementelor finite etc.). Pentru calculul cadrelor cu
programul elaborat la catedra de Constructii si mecanica structurilor a UTM este necesar un set de date initiale. Pentru exemplul cercetat ele sunt:
L = 30 m;
hgr = 1, 6 m;
I3 = 0, 0239 m4 ;
Mgp = 96, 2 kN m;
F2 = 25, 8 kN ;
T = 42, 9 kN ;
RaM = 23, 3 kN ;
RfT = 1, 25 kN ;
W = 5, 80 kN ;
S12 = 71, 4 kN ;
l1 = 10, 67 m;
I1 = 0, 00387 m4 ;
qacp = 22, 9 kN/m;
Mzap = 31, 5 kN m;
Dmax = 1250 kN ;
Mmax = 625 kN m;
RfM = 0, 180 kN ;
qecv = 1, 30 kN/m;
W 0 = 2, 97 kN ;
S21 = 35, 9 kN ;
l2 = 5, 73 m;
I2 = 0, 000691 m4 ;
qzap = 8, 4 kN/m;
F1 = 68, 5 kN ;
Dmin = 347 kN ;
Mmin = 174 kN m;
RaT = 8, 83 kN ;
0
qecv
= 0, 665 kN/m;
S11 = 34, 6 kN ;
S22 = 23, 8 kN.
n urma analizei statice se obtin eforturile M , Q si N n

sectiunile de calcul a stlpului (fig. 1.12), provenite din diferite
nc
arc
ari. Valorile numerice ale acestor eforturi sunt prezentate
n tab. 1.13.
1
2
3
2
3
2
3
2
3
Fig. 1.12: Sectiunile de calcul n stlpii cadrului transversal.
38
Capitolul 1
Tabelul 1.13: Eforturile n sectiunile de calcul al stlpilor.

Stlpul
din
Sectiunea
Eforturile
M
Q
N
din nc
arcarea permanent
a
stnga
11
191
-16,3
344
22
97,3 -16,3
369
33
1,12 -16,3
369
44
-173 -16,3
438
din z
apad
a
stnga
11
70,1 -6,00
126
22
35,7 -6,00
126
33
0,412 -6,00
126
44
-63,6 -6,00
126
din Mmax , Dmax , Mmin , Dmin
stnga
11
12,8 -34,9
-3,68
22
-187 -34,9
-3,68
33
438
-34,9
1246
44
64,8 -34,9
1246
dreapta
11
123
34,9
3,68
22
-76,9 34,9
3,68
33
97,1
34,9
351
44
-276
34,9
351
din Mmax , Dmax , Mmin , Dmin , RaM , RfM
stnga
11
69,0 -46,5 0,0698
22
-198 -46,5 0,0698
33
427
-46,7
1250
44
-71,2 -46,7
1250
dreapta
11
66,9
23,2 -0,0698
22
-66,3 23,2 -0,0698
33
108
23,2
347
44
-140
23,2
347

Tabelul 1.13 (continuare)
Stlpul
din
stnga
dreapta
stnga
dreapta
stnga
dreapta
Sectiunea
Eforturile
M
Q
N
din forta de frnare T
11
-4,63 -15,9 -2,66
22
-27,1 -15,9 -2,66
33
-27,1 27,0 -2,66
44
261
27,0 -2,66
11
75,3
15,9
2,66
22
-15,8 15,9
2,66
33
-15,8 15,9
2,66
44
-185 15,9
2,66
din T, RaT , RfT
11
16,5 -19,9 -1,19
22
-29,1 23,0 -1,19
33
-29,1 21,7 -1,19
44
203
21,7 -1,19
11
52,2
11,1
1,19
22
-11,4 11,1
1,19
33
-11,4 11,1
1,19
44
-130 11,1
1,19
din vnt
11
-36,6 2,12 -2,73
22
-3,12 9,57 -2,73
33
-3,12 9,57 -2,73
44
173
23,4 -2,73
11
45,3
6,65
2,73
22
-3,70 10,5
2,73
33
-3,70 10,5
2,73
44
-153 17,6
2,73
39
40
Capitolul 1
Tabelul 1.13 (continuare).
Sectiunea
Eforturile
M
Q
din fortele seismice -forma 1
stnga
11
-169
25,4
22
-23,1
25,4
33
-23,1
60,0
44
617
60,0
dreapta
11
221
46,0
22
-42,8
46,0
33
-42,8
46,0
44
-534
46,0
din fortele seismice -forma 2
stnga
11
61,0
-22,6
22
-68,5
-22,6
33
-68,5
13,3
44
73,5
13,3
dreapta
11
-6,80
-1,20
22
0,0876 -1,20
33
0,0876 -1,20
44
12,9
-1,20
Stlpul
din
N
-13,0
-13,0
-13,0
-13,0
13,0
13,0
13,0
13,0
2,26
2,26
2,26
2,26
-2,26
-2,26
-2,26
-2,26
Pentru a determina eforturile de calcul, conform [21] si [23]

trebuie stabilite cele mai defavorabile grup
ari de nc
arc
ari, din
sectiunile de calcul (fig. 1.12). Pentru grup
arile fundamentale
se vor considera:
1. nc
arc
arile permanente, nc
arc
arile de lung
a durat
a si o
nc
arcare temporar
a de scurt
a durat
a, multiplicate cu coeficientul de grupare = 1 .
2. nc
arc
arile permanente, cele de lung
a durat
a si nu mai
putin de dou
a nc
arc
ari de scurt
a durat
a, multiplicate
fiecare cu coeficientul de grupare = 0, 9 .
3. Pentru gruparea special
a, care include nc
arcarea seismic
a
se vor considera: nc
arc
arile permanente multiplicate cu
41
coeficientul de grupare = 0, 9 ; nc
arc
arile de lung
a durat
a, multiplicate cu = 0, 8 ; nc
arc
arile de scurt
a durat
a, multiplicate cu = 0, 5; nc
arcarea exceptional
a
(seismic
a) multiplicat
a cu = 1.
n gruparea special
a nu se iau n consideratie nc
arc
arile provenite din: masa nc
arc
arilor transportate de podurile rulante
cu suspensie flexibil
a a nc
arc
aturii, efectul temperaturii, nc
arc
arile dinamice provenite din efectul transportului si utilajelor,
fortele de frnare ale podurilor rulante si nc
arc
arile din actiunea
vntului.
nc
arc
arile provenite din z
apad
a, din actiunea podurilor rulante si cele din vnt se consider
a nc
arc
ari temporare de scurt
a
durat
a.
n grup
arile fundamentale, nc
arc
arile verticale si din frnare,
provenite din actiunea podurilor rulante se consider
a ca o singur
a nc
arcare.
Pentru comoditatea determin
arii eforturilor n cadru se alc
atuiesc tabele ale eforturilor n sectiunile caracteristice ale stlpului (v. tab. 1.14, 1.15). Momentele n sectiunile de reazem ale
riglei sunt egale cu momentele din sectiunea 1 1 a stlpului.
Eforturile provenite din diferite grup
ari sunt prezentate n
tab. 1.16. Pentru sectiunea 4 4 se vor determina, pe lng
a
eforturile M si N , fortele t
aietoare Q , care se folosesc la calculul z
abrelelor stlpilor.
Pentru calculul suruburilor de ancoraj se va alc
atui o grupare
de nc
arc
ari cu forta axial
a N minim
a si momentele maxime
posibile. n acest caz forta N din nc
arc
arile permanente normate se multiplic
a la coeficientul de siguranta al nc
arc
arilor
egal cu 0, 9 . Pentru diferite grup
ari de nc
arc
ari eforturile n
stlpul din stnga al cadrului sunt date n tab. 1.16.
n tabele si diagrame fortele axiale si t
aietoare sunt date n
kN , iar momentele de ncovoiere n kN m.
42
Capitolul 1
a
+191
+191
344
+344
+344
+97,3
+344 +
+1,12 +1,12
+369
+97,3
Q
16,3
173
173
16,3
+70,1
+70,1
+16,3
+369
+438
+438
+126
126
6,00
+35,7
+0,412
+35,7
+0,412
6,00
63,6
63,6
+12,8
+438
+126
+6,00
+123
+126
34,9
+3,68
+3,68
76,9
187
+97,1
3,68
+64,8
276
34,9
46,5
+66,9
+69,0
0,0698
+427
+
66,3
+108
+34,9
+46,5
+0,0698
198
0,0698
71,2
+351
+1246
15,9
+75,3
+1250
+347
e
+15,9
2,66
70,2
27,1
+23,2
46,7
140
4,63
15,8
+261
185
+27,0
+15,9
2,66
+2,66
Fig. 1.13: Diagramele eforturilor n cadrul transversal: din

ncarcarea permanenta (a), din zapada (b), din actiunea podului
rulant fara conlucrare spatiala (c), din actiunea podului rulant
cu conlucrare spatiala (d), din forta de frnare fara conlucrare
spatiala (e).
43
a
+52,2
+16,5
29,1
19,9
M
+
+203
130
+19,9
+23,0
65,9
11,4
1,21
+21,7
+11,1
1,19
+1,19
b
+2,12
+45,3
36,6
+6,65
3,12
3,70
+10,5
+9,57
+
+173
+23,4
153
+221
169
+617
2,73
+17,6
+25,4
+46,0
13,0
23,1
+
+3,07
2,73
42,8
+2,73
+
534
+61,0
+46,0
+60,0
6,80
13,0
+13,0
1,20
+2,26
68,5
+0,0876
22,6
+
+73,5
+12,9
+13,3
1,20
+2,26
2,26
Fig. 1.14: Diagramele eforturilor n cadrul transversal din: forta

de frnare cu conlucrare spatiala (a), din vnt (b), din ncarcari
seismice n modul nti de vibratie (c), n modul al doilea de
vibratie (d).
44
Tabelul 1.14. Eforturile de calcul provenite din diferite ncrcri pentru gruprile fundamentale
ncrcri de scurt durat
Schema
stlpului
Seciunea
Efortul
M
11
M
22
2
3
2
3
N
M
33
N
M
4
44
N
Q
1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9
ncrcri
permanente
1
+191
+344
+97,3
+369
+1,12
+369
173
+438
16,3
din
zpad
2
+70,1
+63,1
+126
+113
+35,7
+32,1
+126
+113
+0,412
+0,371
+126
+113
63,6
57,2
+126
+113
6,00
5,40
D pe stlpul din
stnga
3
+69,0
+62,1
198
178
+427
+384
+1250
+1125
71,2
64,1
+1250
+1125
46,7
42,0
dreapta
4
+66,9
+60,2
66,3
59,7
+108
+97,2
+347
+312
140
126
+347
+312
+23,2
+20,9
T pe stlpul din
stnga
5
16,5
14,9
29,1
26,2
29,1
26,2
203
183
21,7
19,5
dreapta
6
52,2
47,0
11,4
10,3
11,4
10,3
130
117
11,1
10,0
din aciunea
vntului
stnga dreapta
7
8
36,6
+45,3
32,9
+40,8
3,12
3,70
2,81
3,33
3,12
3,70
2,81
3,33
+173
153
+156
138
23,4
17,6
21,1
15,8
Capitolul 1
Coeficient de
grupare
Schema
stlpului
2
3
2
3
Seciunea
11
22
33
44
Efortul
ncrcri
permanente
M
N
M
N
M
N
M
N
+172
+310
+87,6
+332
+1,01
+332
156
+394
14,7
ncrcri de scurt durat

D pe stlpul din
din zpad
stnga
dreapta
+35,1
+34,5
+33,5
+63,0
+17,9
99,0
33,2
+63,0
+0,206
+214
+54,0
+63,0
+625
+174
31,8
35,6
70,0
+63,0
+625
+174
3,00
23,4
+11,6
ncrcri
seismice
221
13,2
72,3
13,2
72,3
13,2
621
13,2
Tabelul 1.15. Eforturile de calcul provenite din diferite ncrcri pentru gruparea special
61,5
Remarc: Valorile eforturilor de calcul din ncrcrile seismice s-au determinat conform cerinelor pct. 2.10 din [23] cu
relaia P =
, unde Pi valoarea efortului respectiv n seciunea cercetat din ncrcarea corespunztoare modului
i =1
de vibraie i; n numrul de moduri de vibraie considerate.

45
46
Tabelul 1.16. Eforturile de calcul n seciunile stlpului halei

Schema
stlpului
1
2
3
1
2
3
Seciunea
11
M
N
22
M
N
33
M
N
M
44
= 1,0
+Mmax
Ncoresp
= 0,9
1,3,6
1,2,3,6,8
+312
+344
+404
+457
1,2
1,2
+133
+495
+129
+482
1,3,5
1,2,3,5
+457
+1619
+412
+1607
1,3,5
1,3,5,7
41,2
+1688
84,7
+102
+1563
98,9
Efortul
N
Q
+463
+386
+145
+408
+287
+1033
+398
+1095
69,6
= 1,0
Mmax
Ncoresp
= 0,9
1,7
1,7
+154
+344
+158
+344
1,3,5
1,3,5,8
130
+369
110
+369
1,8
1,8
2,58
+369
2,21
+369
1,4,5
1,2,4,5,8
516
+785
+61,2
677
+863
+77,9
30,0
+298
50,6
+344
38,1
+344
822
+643
+84,2
Capitolul 1
Seciunea
11
2
3
M
N
22
2
3
Efortul
M
N
33
M
N
44
1,2
1,2,3,6,8
+261
+470
+404
+457
1,2
1,2
+133
+495
+129
+482
1,3,5
1,2,3,5
+457
+1619
+412
+1607
1,3,5
1,2,3,5,7
41,2
+44,7
+1688
+1676
84,7
104
Tabelul 1.16 (continuare)

Nmax
+M coresp
= 1,0
= 0,9
+444
+385
+145
+407
+254
+1032
= 1,0
Nmax
M coresp
= 0,9
1,2
1,2,4,6,7
+261
+470
+234
+457
1,2
1,2,3,5,8
+133
+495
78,1
+482
1,3,5
1,2,3,5,8
+399
+1619
+356
+1607
+5,1
+385
32,7
+407
+176
+1032
1,3,5
1,2,3,5,8
447
615
+1094
+1688
+1676
+1094
93,0
84,7
99,0
96,0
+340
0,9
0,9
= 438
= 358 kN ;
1,1
1,1
0,9
0,9
= M ([14) 4 ]
+ M ([74) 4 ] = 173
+ 173 = 31,5 kN m;
1,1
1,1
0,9
0,9
= M ([14) 4 ]
+ M ([84) 4 ] = 173
153 = 295 kN m.
1,1
1,1
Nmin
M coresp
Schema
stlpului
787
Nmin =
+358
+M cor =
+31,5
M cor =
295
N min = N ([14) 4 ]
M coresp
47
+
M coresp
CAPITOLUL 2
PROIECTAREA ELEMENTELOR
ALE HALEI
DE REZISTEN
TA
2.1.
Calculul stlpului n trepte

a halei industriale
Eforturile selectate pentru calcul din tab. 1.16:

pentru partea superioar
a a stlpului (sectiunea 1-1):
N = 457 kN ; M = 404 kN m;
pentru partea inferioar
a:
a) ramura de sub grinda de rulare
N1 = 1619 kN ; M1 = +457 kN m;
b) ramura exterioar
a
N2 = 1676 kN ; M2 = 615 kN m;
c) forta de forfecare maxim
a n stlp
Qmax = 104 kN ;
d) eforturile de calcul pentru bazele stlpului cu z
abrele:
pentru baza ramurii de sub grinda de rulare
N1 = 1676 kN ; M1 = 44, 7 kN m;
pentru baza ramurii exterioare
N2 = 1676 kN ; M2 = 615 kN m;
e) eforturile pentru calculul suruburilor de ancoraj
+
= 295 kN m; Mmax
= 31, 5 kN m.
Nmin = 358 kN ; Mmax
48
2.1. Calculul stlpului
49
Tabelul 2.1: Valorile coeficientilor lungimilor de flambaj 1 si

2
1
Num
arul de
deschideri
Modul de
mbinare al
ale cadrului
fermei cu
stlpul
0, 3 >
I2
> 0, 1
I1
0, 1 >
I2
> 0, 05
I1
Una
Articulat
a
Rigid
a
2,5
2
3
2
3
3
Dou
a si
mai multe
Articulat
a
Rigid
a
1,6
1,2
2
1,5
2,5
2
Determin
am lungimile de flambaj n planul cadrului
lef 1
lef 2
= 1 l1 = 2 10, 67 = 21, 3 m;
= 2 l2 = 3 5, 73 = 17, 2 m,
unde 1 = 2; 2 = 3 (conform tab. 2.1 pentru I2 /I1 =

= 0, 000691/0, 00387 = 0, 179 ).
n afara planului cadrului lungimile de flambaj sunt:
ly1 = 10, 67 m; ly2 = l2 hgr.rul. = 5, 73 1, 6 = 4, 13 m.
artii superioare a stlpului
Sectiunea p
artii superioare a stlpului o adopt
am n forma
de dublu T, cu n
altimea h = 500 mm. Aria sectiunii initiale o
calcul
am cu relatia
A>
=
N (1, 25 + 2, 2ex /h2 )

=
Ry c
457 (1, 25 + 2, 2 88, 4/50) 10

= 97, 87 cm2 ,
240 1
50
Capitolul 2
unde Ry = 240 M P a (otel C245 ); ex = M/N = 404/457 =

= 0, 884 m. Alc
atuim sectp
iunea stlpului, considernd hw /tw =
= 60...120; bef /tf 6 30 E/Ry ; bf /l2 = 1/20...1/30; tw =
= 8 mm; tf = 25 mm; hw = h 2tf = 500 2 25 = 450 mm;
Aw = 45 0, 8 = 36 cm2 .
L
atimea t
alpii: bf = (A Aw )/2tf = (97, 87 36)/2 2, 5 =
= 12, 4 cm. Adopt
am t
alpile dintr-o platband
a 200 25 mm,
cu aria Af = 20 2, 5 = 50 cm.
Caracteristicile geometrice ale sectiunii (fig. 2.1)
2
hw
tw h3w
tf
=
Ix '
+ 2bf tf
+
12
2
2
2
0, 8 453
45 2, 5
= 62480 cm4 ;
=
+ 2 20 2, 5
+
12
2
2
tf b3f
hw t3w
45 0, 83
2, 5 203
+2
=
+2
= 3335 cm4 ;
12
12
12
12
A = Aw + 2Af = 0, 8 45 + 2 2, 5 20 = 136 cm2 ;
Iy =
Wx = 2Ix /h = 2 62480/50 = 2500 cm3 ;

p
p
ix = Ix /A = 62480/136 = 21, 4 cm;
q
p
iy = Iy /A = 3335/136 = 4, 95 cm.
Zveltetea stlpului n planul cadrului
lef 2
1720
=
= 80, 4;
ix
21, 4
q
p
x = x Ry /E = 80, 4 240/(2, 06 105 ) = 2, 74.
x =
Zveltetea n afara planului cadrului
y = ly2 /iy = 413/4, 95 = 83, 4;

q
p
y = y Ry /E = 83, 4 240/(2, 06 105 ) = 2, 85.
Raza x a smburelui sectiunii: x = Wx /A = 2500/136 =

= 18, 4 cm; excentricitatea relativ
a mx = ex /x = 88, 4/18, 4 =
= 4, 80.
Fig. 2.1: Sectiunile stlpului n trepte.
51
52
Capitolul 2
Conform Anexei 6 pentru Af /Aw = 20 2, 5/45 0, 8 = 1, 39

si mx = 4, 80 calcul
am
= (1, 9 0, 1mx ) 0, 02(6 mx )x =
= (1, 9 0, 1 4, 80) 0, 02(6 4, 80) 2, 74 = 1, 35.
Conform anexei A7.1 pentru x = 2, 74 si mef = mx =
= 1, 35 4, 80 = 6, 48 stabilim e = 0, 163.
Verific
am stabilitatea general
a n planul cadrului
x =
nN
0, 95 457 10
=
= 196 < Ry c = 240 1 M P a.
e A
0, 163 136
Verificarea stabilit
atii p
artii superioare a stlpului din planul
cadrului se va efectua la momentul maxim n treimea din mijloc
1 M1 M2
M = M1 ly2
=
3
l2
1
404 + 62, 2
= 404 4, 13
= 292 kN m,
3
5, 73
unde M2 = 62, 2kN m este momentul de ncovoiere n sectiunea 22 provenit
a din aceeasi grupare de nc
arc
ari (1,2,3,6,8),
pentru care s-a determinat momentul M = 404 kN m n sectiunea 1-1.
Pentru = 1 si = 0, 65 + 0, 05mx = 0, 65 + 0, 05 3, 48 =
= 0, 824 (conform Anexei 8 mx = (M A) / (N Wx ) =
= 29200 136/457 2500 = 3, 48) calcul
am coeficientul c cu
relatia
c=
1
=
= 0, 258.
1 + mx
1 + 0, 824 3, 48
Verific
am stabilitatea general
a a p
artii superioare din planul
cadrului
y =
nN
0, 95 457 10
=
= 187M P a <
cy A
0, 258 0, 661 136
< Ry c = 240 1 M P a,
53
unde y = 0, 661 pentru y = 83, 4 (vezi Anexa 5).

Stabilitatea local
a a inimii va fi asigurat
a dac
a
q
w = (hef /tw ) Ry /E 6 uw .
Conform anexei A9.2 pentru
x = 2, 74 > 2 si mx = 4, 80;
1 =
uw = 1, 2 + 0, 351 = 1, 2 + 0, 35 2, 74 = 2, 16.
Stabilitatea inimii este asigurat
a fiindc
a
r
r
240
hef Ry
45
uw = 2, 16.
= 1, 92 <
=
w =
tw
E
0, 8 2, 06 105
Stabilitatea local
a a t
alpilor este asigurat
a ntruct:
s
bef
9, 60
x) E =
uf = (0, 36 + 0, 1
=
= 3, 84 <
tf
2, 5
Ry
r
= (0, 36 + 0, 1 2, 74)
2, 06 105
= 18, 6
240
atimea
unde bef = b/2 tw /2 = 20/2 0, 8/2 = 9, 60 cm este l
aripii.
artii inferioare a stlpului cu
z
abrele (varianta 1)
Sectiunea p
artii inferioare este alc
atuit
a din dou
a ramuri solidarizate cu z
abrele alc
atuite dintr-o cornier
a. n
altimea sectiunii b1 = 1000 mm. Proiect
am ramura de sub grinda de rulare
dintr-un profil cu sectiune dublu T laminat si ramura exterioar
a
alc
atuit
a din dou
a corniere cu aripi egale si o inim
a din platband
a
de
otel.
Initial
accept
am
z
5 cm; h = b1 z = 100 5 = 95 cm. Calcul

am pozitia orientativ
a a centrului de greutate
54
Capitolul 2
y1 =
|M2 |
615
h =
95 = 54, 5 cm;
M1 + |M2 |
457 + 615
y2 = h y1 = 95 54, 5 = 40, 5 cm.
Eforturile axiale n ramuri vor fi:

Nr1 = N1
M1
40, 5 45700
y2
+
= 1619
+
= 1171 kN ;
h
h
95
95
Nr2 = N2
M2
55, 5 61500
y1
+
= 1676
+
= 1627 kN.
h
h
95
95
Calcul
am ariile ramurilor, acceptnd orientativ = 0, 8
Ar1 =
Nr1
1171 10
=
= 61, 0 cm2 ;
Ry
0, 8 240
Ar2 =
Nr2
1627 10
=
= 84, 7 cm2 .
Ry
0, 8 240
Pentru ramura 1 (sub grinda de rulare) se alege profilul dublu

T45 cu urm
atoarele caracteristici (axele x1 si y sunt prezentate
n fig. 2.1)
Ar1 = 84, 7 cm2 ; Iy = 27696 cm4 ; iy = 18, 1 cm;
Ix1 = 808 cm4 ; ix1 = 3, 09 cm; Wx1 = 101 cm3 ;
gr1 = 66, 5 kg/m.
Ramura exterioar
a se alege din dou
a corniere 160
12 mm; Ac = 37, 4 cm2 ; Ix = 913 cm4 ; ix = 4, 94 cm ; z =
= 4, 39 cm si o platband
a 4008 mm; A2 = 237, 4+400, 8 =
= 106, 8 cm2 .
Pozitia centrului de greutate al ramurii fata de marginea
platbandei (fig. 2.1) va rezulta:
P
Ai zi
40 0, 8 0, 4 + 2 37, 4 (4, 39 + 0, 8)
z1 = P
=
=
Ai
40 0, 8 + 2 37, 4
55
= 3, 75 cm;
Momentele de inertie ale ramurii exterioare

Iy = Ip + 2(Ix + Ac a21 ) =
= 0, 8 403 /12 + 2 (913 + 37, 4 18, 12 ) = 30598 cm4 ;

a1 = h/2 z = 45/2 4, 39 = 18, 1 cm;
Ix2 = Ap a2p + 2(Ix + Ac a22 ) = 0, 8 40 3, 352 +

+2 (913 + 37, 4 1, 442 ) = 2340 cm4 ;
ap = z1 0, 5tp = 3, 75 0, 5 0, 8 = 3, 35 cm;
a2 = z + tp z1 = 4, 39 + 0, 8 3, 75 = 1, 44 cm;
r
r
Iy
30598
iy =
=
= 16, 9 cm;
Ar2
107
r
r
Ix2
2340
=
ix2 =
= 4, 67 cm;
Ar2
107
Ar2 = 0, 8 40 + 2 37, 4 = 107 cm2 .
Pozitia centrului de greutate al sectiunii inferioare a stlpului
va rezulta:
h = h z1 = 100 3, 75 = 96, 3 cm;
y1 =
Ar1 h
84, 7 96, 3
=
= 42, 5 cm;
Ar1 + Ar2
84, 7 + 107
y2 = h y1 = 96, 3 42, 5 = 53, 8 cm.

Preciz
am eforturile axiale n ramuri:
Nr1 = 1619
53, 8 45700
+
= 1379 kN ;
96, 3
96, 3
56
Capitolul 2
42, 5 61500
+
= 1378 kN.
96, 3
96, 3
Verificarea stabilitatii ramurilor n afara planului cadrului.
Pentru ramura de sub grinda de rulare
Nr2 = 1676
y = lef /iy = l1 /iy = 1067/18, 1 = 59, 0;
y = 0, 810,
unde iy este raza de inertie a profilului dublu T 45 n raport

cu axa proprie y (v. fig. 2.1).
y =
n Nr1
0, 95 1379 10
=
= 191 M P a < Ry c = 2401 M P a.
y Ar1
0, 810 84, 7
Pentru ramura exterioar

a
y = lef /iy = l1 /iy = 1067/16, 9 = 63, 1;
y = 0, 790,
unde iy este raza de inertie a ramurii exterioare n raport cu

axa y (v. fig. 2.1)
y =
n Nr2
0, 95 1378 10
=
= 155 M P a < Ry c = 2401 M P a.
y Ar2
0, 790 107
Verificarea stabilitatii ramurilor n planul cadrului. Din

conditia egalit
atii coeficientilor de zveltete a ramurii de sub
grinda de rulare pe ambele directii, se determin
a distanta dintre
nodurile z
abrelelor: x1 = lr /ix1 = y = 59, 0; lr = y ix1 =
= 59, 0 3, 09 = 182 cm.
Alegem lr = 201, 4 cm ; aceast
a m
arime este multiplu de
l1 htr = l1 0, 6b1 = 1067 0, 6 100 = 1007 cm.
Ramura de sub grinda de rulare:
x1 = lr /ix1 = 201, 4/3, 09 = 65, 2;
=
x1 = 0, 779;
0, 95 1379 10
n Nr1
=
= 199 M P a < Ry c = 2401 M P a.
x1 Ar1
0, 779 84, 7
Ramura exterioar
a:
x2 = lr /ix2 = 201, 4/4, 67 = 43, 1;
x2 = 0, 882;
57
n Nr2
0, 95 1378 10
=
= 139 M P a < Ry c = 2401 M P a.
x2 Ar2
0, 882 107
Verificarea stabilitatii zabrelelor. Forta t

aietoare maxim
a
aietoare conventionQmax = 104 kN (v. tab. 1.16). Forta t
al
a:
Qf ic = 0, 2A = 0, 2(Ar1 + Ar2 ) = 0, 2 (84, 7 + 107) = 38, 3 kN.
Z
abrelele se vor verifica la actiunea fortei de forfecare reale.
Efortul de compresiune n diagonal
a, provenit din forta t
aietoare
maxim
a
Nd =
unde
Qmax
104
=
= 73, 8 kN,
2 sin
2 0, 705
p
sin = b1 /ld = 100/ 1002 + (201/2)2 = 0, 705.
Z
abrelele se realizeaz
a dintr-o cornier
a 75 6 cu Ad =
= 8, 78 cm2 ; imin = 1, 38 cm; lungimea diagonalei ld =
= b1 / sin = 100/0, 705 = 142 cm; coeficientul de zveltete
minim: d = ld /imin = 142/1, 38 = 103; d = 0, 523.
Tensiunile n diagonal
a rezult
a:
n Nd
0, 95 73, 8 10
=
= 153 M P a <
d Ad
0, 523 8, 78
< Ry c = 240 0, 75 = 185 M P a.
Verificarea stabilitatii stlpului. Verificarea stabilit

atii n
planul de actiune al momentului se face ca la o singur
a bar
a.
Caracteristicile geometrice ale sectiunii sunt:
A = Ar1 + Ar2 = 84, 7 + 107 = 192 cm2 ;
Ix = Ar1 y12 + Ar2 y22 = 84, 7 42, 52 + 107 53, 82 = 462700 cm4 ;
r
r
Ix
462700
ix =
=
= 49, 1 cm;
A
192
lef
2130
=
= 43, 4.
x =
ix
49, 1
58
Capitolul 2
Coeficientul de zveltete readus al stlpului n planul cadrului,

tinnd seama de notatia axelor conform fig. 2.1
q
ef = x = 2x + 1 A/Ad1 =
=
p
43, 42 + 14, 2 192/(2 8, 78) = 45, 2;
unde 1 s-a calculat cu relatia (v. tab. 7 din [22]):

1 = 10ld3 /b2 lr = 10 1423 /1002 201 = 14, 2.
Conform grup
arii de nc
arc
ari defavorabile pentru ramura
de sub grinda de rulare: N1 = 1619 kN ; M1 = 457 kN m se
calculeaz
a:
M1 Ay1
45700 192 42, 5
=
= 0, 500.
N1 Ix
1619 462700
p
p
Pentru = ef Ry /E = 45, 2 240/2, 06 105 = 1, 54 si
mef = 0, 5 din anexa A7.1 rezult
a e = 0, 711. Tensiunea n
ramur
a este:
mef =
nN
0, 95 1619 10
=
= 113 M P a < Ry c = 2401 M P a.
e A
0, 711 192
Analogic se verific
a tensiunile n ramura exterioar
a:
N2 = 1676 kN ;
mef =
M2 = 615 kN m;
M2 A(y2 + z1 )
61500 192 (53, 8 + 3, 75)
=
= 0, 876;
N2 Ix
1676 462700
e = 0, 619;
0, 95 1676 10
n N2
=
= 134 M P a < Ry c = 2401 M P a.
e A
0, 619 192
Stabilitatea stlpului ca o bar

a unic
a din planul cadrului este
asigurat
a, deoarece este asigurat
a stabilitatea fiec
arei ramuri
separat.
mbinarea partii superioare a stlpului cu partea inferioara
se realizeaz
a printr-un capitel, n
altimea c
aruia se consider
a
59
Fig. 2.2: Nodul de mbinare a partii superioare a stlpului cu

cea inferioara: solutia constructiva a nodului (a); schema de
calcul a traversei (b); sectiunea traversei (c).
60
Capitolul 2
htr = (0, 5...0, 8)b1 ; adopt

am htr = 0, 6100 = 60 cm ; grosimea
traversei ttr = 10 mm; Ry = 240 M P a; Rs = 140 M P a
(fig. 2.2).
Eforturile n t
alpi se calculeaz
a din gruparea defavorabil
a
pentru sectiunea 22 (v. tab. 1.16). Eforturile din cordoanele
de sudur
a ale traversei rezult
a:
Ndr =
N1
495 13300
M1
=
+
+
= 514 kN ;
2
b2
2
50
Nst =
N2
369 13000
|M2 |
=
+
+
= 445 kN ;
2
b2
2
50
Dmax = 1250 kN.
Prinderea t
alpilor p
artii superioare a stlpului de travers
a se
efectueaz
a cu sudur
a semiautomat
a, cu srm
a de marca CB -08A
cu diametrul d = 1, 4...2 mm; din tab. 2.2 f = 0, 9; z =
= 1, 05 si conform anexei A2.1 Rwf = 180 M P a .
Calculul cordoanelor de sudur
a se va efectua prin metalul
depus, deoarece
f Rwf = 0, 9180 = 162 M P a < z Rwz = 1, 05165 = 173 M P a,
unde Rwz = 165 M P a (v. Anexa 1).
Lungimea cordoanelor de sudur
a se alege:
lw = htr 2tf = 60 2 1, 6 = 57 cm,
si grosimea cordoanelor de sudur
a rezult
a:
din stnga
kf 1 >
Nst
445 10
=
= 0, 241 cm;
2 f lw Rwf wf c
2 0, 9 57 180 1 1
din dreapta
kf 2 >
Ndr
514 10
=
= 0, 278 cm.
2 f lw Rwf wf c
2 0, 9 57 180 1 1
Din conditii de alc

atuire adopt
am grosimea tuturor cordoanelor de sudur
a kf = 7 mm .
61
Tabelul 2.2: Valorile coeficientilor f si z pentru unele tipuri

de sudura.
Sudur
a
Automat
a cu srm
a
de sudat
d = 3...5 mm
Automat
a si semiautomat
a
d = 1, 4...2 mm
Manual
a; semiautomat
a cu srm
a de sudat
d < 1, 4 mm sau cu
srm
a din pudr
a metalic
a
Pozitia
sudurii
n uluc
Cateta cordonului
9-12
14-16
>18
1,1
1,1
0,7
1,15
1,15
1
0,9
0,9
0,7
1,05
1,05
1
0,9
0,8
0,7
1,05
1,0
1
f
z
f
z
f
z
3-8
1,1
1,15
1,1
1,15
0,9
1,05
orizontal
a
f
z
0,9
1,05
0,8
1
0,7
1
0,7
1
oarecare
f
z
0,7
1
0,7
1
0,7
1
0,7
1
orizontal
a
n uluc
Observa
tie: Pentru oteluri cu limita de curgere mai mare de 530 MP a ,
independent de modul de sudare, pozitia sudurii si diametrul srmei de
sudare f = 0, 7; z = 1 .
Cordoanele care prind traversa de ramura de sub grinda de

rulare se calculeaz
a la reactiunea traversei provenit
a din efortul
p
artii superioare a stlpului (din sectiunea 2-2) si reactiunea
grinzii de rulare Dmax
N0 =
Ndr b2
514 50
+ Dmax =
+ 1250 = 1507 kN.
b1
100
Verificarea la rezistenta a traversei se face la eforturile

a din eforturile
(fig. 2.2, b) Mtr , Qtr maxime care apar n travers
N1 , M1 (fig. 2.2, b). Reactiunea n reazemul din dreapta al
traversei provenit
a din N1 si M1 este:
Vdr =
M1 N1 b2
13300 495 50
+
=
+
= 257 kN.
b1
2b1
100
2 100
Momentul maxim n travers

a, sub talpa din dreapta (fig. 2.2,
62
Capitolul 2
b) rezult
a:
Mtr = Vdr (b1 b2 ) = 257 (1 0, 5) = 129 kN m.
Forta t
aietoare maxim
a
Qtr = Vdr = 257 kN.
Sectiunea traversei (fig. 2.2, c) se consider
a o bar
a cu sectiunea dublu T, cu dimensiunile: inima 560 10 mm; t
alpile
200 16 mm Caracteristicile geometrice ale sectiunii sunt:
tw h3w
Ix '
+ 2Af
12
1 563
=
+ 2 20 1, 6
12
hw
tf
+
2
2
56 1, 6
+
2
2
= 67720 cm4 ;
Wx = 2Ix /h = 2 67720/60 = 2257 cm3 .

Verificarea tensiunilor n travers
a:
=
129 103
Mtr
=
= 57, 2 M P a < Ry c = 240 1 M P a;
Wx
2257
Qtr
257 10
=
= 45, 9 M P a < Rs c = 140 1 M P a.
Atr
56 1
Bazele stlpilor cu z
abrele se proiecteaz
a, de regul
a, separat
pentru fiecare ramur
a.
S
uruburile de ancoraj se calculeaz
a la o grupare special
a cu
forta axial
a minim
a n ramuri, nsotit
a de moment maxim. Pentru exemplul analizat, din tab. 1.16:
Nmin = 358 kN ;
Mmax = 295 kN m.
Efortul maxim de ntindere n ramura de sub grinda de rulare
Nb =
Nmin y1 Mmax
358 42, 5 29500
+
=
= 148 kN.
h
h
96, 3
96, 3
63
Rezistenta de calcul a suruburilor de ancoraj: Rba = 0, 4Run .

Penrtu otel clasa C245 Run = 370 M P a si Rba = 0, 4
370 = 148 M P a. Aria sectiunii suruburilor de ancoraj
Aba >
|Nb |
148 10
=
= 10, 0 cm2 .
Rba
148
Se adopt
a prinderea bazelor ramurilor stlpilor cu cte dou
a
suruburi de diametru d = 36 mm, cu aria sectiunii unui surub:
Abn = 7, 59 cm2 .
artii inferioare a stlpului cu
inima plin
a (varianta 2)
Eforturile
maxime
de
calcul:
N1
=
= 1676 kN ; M1 = 615 kN m (din tab. 1.16 n sectiunea 4-4
provenite din nc
arc
arile 1; 2; 3; 5; 8 ); eforturile n sectiunea 3-3
sunt: N = 1619 kN ; M = 457 kN m .
M1
61500
Pentru ex =
=
= 36, 7 cm se calculeaz
a aria
N1
1676
sectiunii
N
A>
Ry c
ex
1676 10
36, 7
1, 25 + 2, 2
=
1, 25 + 2, 2
=
b1
240 1
100
= 144 cm2 .
Sectiunea p
artii inferioare a stlpului se consider
a alc
atuit
a
dintr-un profil laminat dublu T33 (din anexa A13.3, A = 53, 8
cm2 ; Iy = 9840 cm4 ; iy = 13, 5 cm ; Ix = 419 cm4 ; ix =
= 2, 79 cm ) si dou
a table de otel, cu dimensiunile: inima
9728 mm ; talpa 20025 mm . Aria total
a a sectiunii: A =
= 53, 8 + 97, 2 0, 8 + 20 2, 5 = 182 cm2 (fig. 2.3).
Se calculeaz
a pozitia centrului de greutate a sectiunii, fata
de axa ramurii sub grinda de rulare
y1 =
X Ai yi
i
64
Capitolul 2
Fig. 2.3: Stlp n trepte cu inima plina.
65
2, 5
97, 2 0, 7
20 2, 5 100
+ 97, 2 0, 8
+
2
2
2
=
= 48, 0 cm.
182
unde 0, 7 cm este grosimea inimii profilului dublu T33.
Caracteristicile sectiunii n raport cu axele centrale
Ix =
2
20 2, 53
97, 23
2, 5
+ 0, 8
+ 20 2, 5 100 48
+
12
2
12
+0, 897, 2
2
97, 2 0, 7
+
48 +419+53, 8482 = 314000 cm4 ;
2
2
r
314000
= 41, 5 cm;
ix =
182
Wx =
Iy =
Ix
314000
=
= 6040 cm3 ;
b y1
100 48
2, 5 203
+ 9840 = 11500 cm4 ;
12
r
11500
iy =
= 7, 95 cm;
182
x =
lef,x
2130
=
= 51, 3;
ix
41, 5
Pentru verificarea stabilit

atii generale a stlpului n planul
cadrului se calculeaz
a
r
r
Ry
240
x = x
= 1, 75.
= 51, 3
E
2, 06 105
Conform Anexei 6
a1
= 5 1 0, 3(5 mx )
=
h
7
= 1, 33 1 0, 3(5 1, 11)
= 1, 22;
100
unde s-a determinat
66
Capitolul 2
mx =
M1 A
61500 182
= 1, 11;
N1 Wx
1676 6040
atate din l
atimea t
alpii profilului dublu
a1 = 70 mm este jum
T33; h = b = 100 mm.
Af
(h 2t 2R)d
(33 2 1, 12 2 1, 3) 0, 7
=
=
= 0, 25;
Aw
Aw
97, 2 0, 8
5 = (1, 45 0, 05mx ) 0, 01(5 mx )x =
= (1, 45 0, 05 1, 11) 0, 01(5 1, 11)1, 75 = 1, 33;
mef = mx = 1, 22 1, 11 = 1, 35.
Conform anexei A7.1 e = 0, 507 .
=
1676 10
= 182 M P a < Ry c = 240 1 M P a.
0, 507 182
Stabilitatea stlpului n planul cadrului este asigurat

a. Coeficientul de zveltete limit
a, conform anexei A10.1
lim = 180 60 = 180 60 0, 757 = 135,
unde
=
N
1676 10
=
= 0, 757.
e ARy c
0, 507 182 240 1
Zveltetea stlpului n planul cadrului x = 51 si nu dep

aseste coeficientul de zveltete limit
a.
lef,y
1067
=
Zveltetea n afara planului cadrului: y =
=
iy
7, 95
= 134 < lim .
Verific
am stabilitatea p
artii inferioare a stlpului n planul
cadrului. Momentul maxim n treimea din centru
1
1
Mx1/3 = M2 (|M2 | + M ) = 615 (615 + 356) = 291 kN m;
3
3
( M2 = 356 kN m este momentul n sectiunea 33 din aceeasi
grupare de nc
arc
ari (1, 2, 3, 5, 8) pentru care a fost calculat
67
momentul n sectiunea 4 4 ); 0, 5Mmax = 0, 5 615 = 308 kN

m.
Pentru calcul se consider
a Mx = 0, 5Mmax = 308 kN m >
1/3
> Mx = 291 kN m.
Mx A
30800 182
=
= 0, 554;
N Wx
1676 6040
1, 32
=
= 0, 951,
c=
1 + mx
1 + 0, 7 0, 554
q
c /y =
aici = 0, 7 pentru mx < 1 si =
p
=
0,p598/0, 344 = p1, 32 pentru y = 134 > c =
= 3, 14 E/Ry = 3, 14 2, 06 105 /220 = 92, 0 (Anexa 8).
mx =
nN
0, 95 1676 10
=
= 267 M P a > Ry c =
cy A
0, 951 0, 344 182
= 240 1 M P a;
aici y = 0, 344 (Anexa 5) pentru y = 134 .

n acest caz se va micsora lungimea efectiv
a n afara planului
lef,y
0
.
cadrului, montndu-se o pan
a orizontal
a si lef,y =
2
Stabilitatea local
a a t
alpii exterioare este asigurat
a, deoarece
se respect
a conditia (pct. 7.23 din [22])
s
0, 5(20 0, 8)
E
bef
=
=
= 3, 84 < (0, 36 + 0, 1x )
tf
2, 5
Ry
r
2, 06 105
= (0, 36 + 0, 1 1, 75)
= 15, 7.
240
Pentru verificarea stabilit
atii locale a inimii n prealabil calcul
am parametrul
=
1
186 (1, 3)
=
= 1, 01,
186
unde
=
1676 10 61500 10 47, 7

N
M y
=
+
+
=
A
Ix
182
314000
68
Capitolul 2
= 92, 1 + 93, 4 = 186 M P a;
1 =
N
M y
= 92, 1 93, 45 = 1, 3 M P a;
A
Ix
d
7
= 480 = 477 mm.
2
2
Deoarece = 1, 01 > 1 , stabilitatea local
a a inimii se verific
a cu relatia:
y = y1
hef
tw
max
s
v
u
(2 1)E
E
u
6 3, 8
= 4, 35t
;
p
2
Ry
2 + 2 + 4
1, 4(2 1)
1, 4 (2 1, 01 1) 13, 4
=
= 0, 103;
186
104 10
Q
=
=
= 13, 4 M P a;
hw tw
97, 2 0, 8
v
u
(2 1, 01 1) 2, 06 105
hef
u
=
= 4, 35t
p
tw max
186 2 1, 01 + 1, 012 + 4 0, 1032
=
= 103 < 3, 8
2, 06 105
= 111.
240
Prin urmare stabilitatea inimii este asigurat

a.
Calculul mbin
arii p
artii superioare a stlpului cu cea inferioar
a este asem
an
ator cu calculul aceleasi mbin
ari din varianta
precedent
a.
2.1.4. Calculul bazei stlpului

Eforturile de calcul n sectiunea 4 4 : M = 615 kN
N = 1676 kN ; Q = 104 kN (v. tab. 1.16).
Din considerente de alc
atuire, l
atimea pl
acii de baz
a a stlpului se va alege:
m;
B = bst + 2ttr + 2c = 330 + 2 10 + 2 30 = 410 mm.
69
Aici bst = 330 mm este l

atimea profilului I al stlpului.
Adopt
am, conform standardului de platbande (anexa A13.6)
B = 420 mm . Calcul
am lungimea pl
acii de reazem cu relatia
s
2
6M
N
N
+
+
.
L=
2BRc1,loc
2BRc1,loc
BRc1,loc
Admitem fundatia din beton de clasa C12, 5 ( Rc = 7, 5 M P a,
Rc1,loc = Rc ; pentru = 1, 2 Rc1,loc = 1, 2 7, 5 = 9 M P a =
= 0, 9 kN/cm2 ).
s
2
1676
6 615 100
1676
L=
+
+
= 123 cm.
2 42 0, 9
2 42 0, 9
42 0, 9
Adopt
am L = 1300 mm (multipl
a modulului de 100 mm ).
Tensiunile marginale n beton, la extremitatea pl
acii de
reazem, rezult
a din relatia:
max,min =
N
1676 10 6 61500 10
6M
=
=
BL BL2
42 130
42 1302
= 3, 07 5, 20 M P a;
max = 3, 07 + 5, 20 = 8, 27 M P a;
min = 3, 07 5, 20 = 2, 13 M P a.
Adoptnd dimensiunile fundatiei de 600 1500mm , rezult
a
valoarea coeficientului
s
r
Af
3 60 150
3
=
=
= 1, 18.
Apl
42 130
Aceast
a valoare este aproximativ egal
a cu cea acceptat
a initial.
Schema alc
atuirii constructiei bazei stlpului este prezentat
a
n fig. 2.4, a.
Lungimea zonei comprimate se stabileste conform relatiei
c=
max L
8, 27 130
=
= 103 cm
max + | min |
8, 27 + 2, 13
Capitolul 2
750
155
I33
155
900
35
330
120
420 10
660
70 70
8
318
150
c = 1030
872
7,07
8,27
75 75
150
270
-
c = 821
y o = 650
y = 951
274
a = 376
3,15
35
y1 = 480
10
318
318
1000
1150
axa sectiunii
stalpului
479
75
y ' = 575
1,84
75
10
120
2
75 25
420
10
210
1
10
30 80
210
220 10 200 10 220
1-1
2,13
400
40
300
250
axa
stalpului
axa surubului
de ancoraj
70
centrul de greutate
al zonei comprimate
Fig. 2.4: Alcatuirea bazei stlpului cu inima plina comprimat excentrtic (a); diagrama tensiunilor de contact pentru verificarea
rezistentei betonului (b); diagrama tensiunilor de contact pentru
calculul suruburilor de ancoraj (c).
71
Tensiunile maxime pe sectoarele pl

acii se determin
a din
asem
anarea triunghiurilor (v. fig. 2.4, b)
1 = max = 8, 27 M P a;
103 15
= 7, 07 M P a.
103
Se determin
a apoi momentele de ncovoiere pe sectoarele
pl
acii.
Sectorul 1. Placa reazem
a pe trei laturi, avnd raportul
b1 /a1 = 15/20 = 0, 75; din anexa A13.9 = 0, 0925.
2 = 8, 27
qf = max = 8, 27 M P a = 0, 827 kN/cm2 ;

M1 = qf a21 = 0, 0925 0, 827 202 = 30, 6 kN cm/cm.
Sectorul 2. Placa reazem
a, ca si n cazul precedent pe trei
laturi
b2
21, 0
=
= 0, 660;
a2
31, 8
= 0, 0824.
M2 = 2 a22 = 0, 0824 0, 707 31, 82 = 58, 9 kN cm/cm.

Determinarea grosimii pl
acii se face cu relatia:
s
r
6Mmax
6 58, 9 10
=
tpl >
= 3, 84 cm,
Ry c
240 1
Mmax = M2 = 58, 9 kN cm/cm.
Se adopt
a tpl = 50 mm.
n
altimea traversei se alege n limitele a 300...600 mm. Adopt
am n
altimea htr = 300 mm si grosimea ttr = 10 mm .
Se verific
a rezistenta traversei, considerat
a ca o consol
a:
2
Mtr = max bltr
/2 = 0, 827 21 152 /2 = 1954 kN cm.
Wtr =
ttr h2tr
1 302
=
= 150 cm3 ;
6
6
72
Capitolul 2
Mtr
1954 10
=
= 130 M P a < Ry c = 240 1 M P a.
Wtr
150
Verificarea rezistentei cordoanelor de sudur

a care prind traversa de stlp se face cu relatia:
p
rez = 2w + 2w ;
w =
Mtr
1954 10
=
= 99, 7 M P a;
Ww
196
2 f kf (htr 1)2
2 0, 7 1 (30 1)2
=
= 196 cm3 ,
6
6
unde kf = 10 mm ; prinderea traverselor este realizat
a cu
sudur
a semiautomat
a cu srm
a de sudare CB 08A.
Ww =
Qtr = max bltr = 0, 827 21 15 = 261 kN ;

w =
Qtr
261 10
=
= 64, 3 M P a;
Aw
40, 6
Aw = 2 f kf (htr 1) = 2 0, 7 1 (30 1) = 40, 6 cm2 ;

p
rez = 99, 72 + 64, 32 = 119 M P a <
< Rwf wf c = 180 1 1 M P a.
2.1.5. Calculul suruburilor de ancoraj

Eforturile de calcul n sectiunea 44, conform grup
arii speciale sunt: N = 358 kN si M = 295 kN m si tensiunile de
contact
max =
N
358 10 6 29500 10
6M
=
= 3, 15 M P a;
+
+
2
BL BL
42 130
42 1302
N
358 10 6 29500 10
6M
=
= 1, 84 M P a.
2
BL BL
42 130
42 1302
Lungimea zonei comprimate
min =
c=
max L
3, 15 130
=
= 82, 1 cm
max + | min |
3, 15 + 1, 84
2.2. Calculul fermelor
73
Schema de calcul este prezentat

a n fig. 2.4, c. Forta de
ntindere a surubului de ancoraj se calculeaz
a cu relatia:
Z=
M N a
29500 358 37, 6
=
= 169 kN.
y
95, 1
Aria net
a necesar
a a unui surub rezult
a:
An =
Z
169 10
=
= 4, 57 cm2 ,
nRba
2 185
unde n = 2 este num

arul de suruburi n zona ntins
a; Rba =
= 185 M P a rezistenta de calcul a suruburilor la ntindere (tab.
60 din [22]).
Conform anexei A13.8 se adopt
a dou
a suruburi cu d =
= 36 mm si Abn = 7, 59 cm2 .
2.2.
Calculul fermelor halelor industriale
La calculul fermelor halelor industriale apar o serie de particularit

ati, determinate n special de aparitia unor eforturi suplimentare provenite din momentele din cadru, cnd mbinarea ferm
a-stlp este rigid
a. Aceste eforturi pot fi determinate
analitic sau grafic, aplicnd n reazemele fermei dou
a cupluri de
forte cu valorile H1 = M1 /h si H2 = M2 /h , unde M1 si
M2 se iau din tab. 1.14 pentru sectiunea 11. Momentul M2
se va lua pentru reazemul din dreapta pentru aceeasi grupare
de nc
arc
ari, la care s-a calculat momentul M1 din reazemul
din stnga. Pentru determinarea eforturilor de calcul n barele
fermelor, se vor alc
atui tabele speciale (v. tab. 2.3). Eforturile
de calcul se determin
a din nc
arc
arile permanente si temporare,
nsumnd componentele fiec
arei nc
arc
ari din gruparea defavorabil
a.
Materialul fermei: otel clasa C245. Schema fermei este
reprezentat
a n fig. 2.5. Barele fermei se proiecteaz
a din dou
a
corniere aranjate n asa fel ca s
a se obtin
a o sectiune n form
a
de T.
Fortele verticale n nodurile fermei provenite din:
nc
arcarea permanent
a
Fp = qacp d = 22, 9 3 = 68, 8 kN ;
74
Capitolul 2
actiunea z
apezii
Fz = qzap d = 8, 40 3 = 25, 2 kN.
F
F
F
H
275
300
300
300
300
300
2
8
5
11
9
3
6
439
M1
411
18
600
600
575
1
7
10
4
H
A
2d
VA
L f = L B2 = 2950 cm
306
306
12
14
15
H
17
M2
16
13
315
H
VB
Fig. 2.5: Schema geometrica a fermei.
Tabelul 2.3: Eforturi n barele fermei provenite din ncarcari

unitare
Din forta F = 1
Bara
2-3
3-5
5-6
6-8
8-9
1-4
4-7
7-10
1-3
3-4
4-5
4-6
6-7
7-8
7-9
Valoarea
efortului
0,00
7,26
7,26
11,1
11,1
+3,93
+9,64
11,5
5,97
+4,83
1,00
3,45
+2,07
1,00
0,690
Bara
2-3
3-5
5-6
6-8
8-9
1-4
4-7
7-10
1-3
3-4
4-5
4-6
6-7
7-8
7-9
Din momentul de reazem

din stnga M1 = +1
Valoarea Bara Valoarea
efortului
efortului
+0,317
9-11
+0,126
+0,255
11-12
+0,126
+0,255
12-14 +0,0620
+0,191
14-15 +0,0620
+0,191
15-17
0,00
0,287
10-13
0,0940
0,223
13-16
0,0300
0,158
0,0450
9-10
+0,0470
+0,0470 10-11
0,00
0,00
10-12
0,0470
0,0470
12-13 +0,0470
+0,0470 13-14
0,00
0,00
13-15
0,0470
0,0470
15-16 +0,0450
Pentru simplificarea calculului, n tab. 2.3 sunt prezentate
75
eforturile n bare provenite din forta unitar

a F = 1, momentul
unitar M1 = +1, care actioneaz
a n reazemul din stnga al
fermei
H = 1/hr = 0, 317 m1 ;
VB = VA = 1/(L 2b ) = 1/(30 2 0, 25) = 0, 0339 m1 .
Eforturile de calcul n barele fermei sunt prezentate n
tab. 2.4. Ele s-au calculat multiplicnd eforturile provenite din
nc
arc
arile unitare cu valorile respective ale nc
arc
arilor reale.
Dimensionarea ncepe cu barele cele mai solicitate ale t
alpii
superioare si inferioare. Pentru exemplul cercetat n barele 6-8 si
8-9, efortul N = 1043 kN . Lungimile de flambaj: lef,x =
= d = 300 cm (n planul fermei); lef,y = 2d = 600 cm.
y2
y
c.g.
c.g.
xo
tg
xo
Fig. 2.6: Talpa fermei din doua corniere cu aripi neegale.

am aria necesar
a
Considernd n prealabil = 0, 75 calcul
a barei
A>
N
1043 10
=
= 61, 0 cm2 .
Ry c
0, 75 240 0, 95
Din cauza lungimii de flambaj sporite din planul fermei, bara

se va proiecta din corniere cu aripi neegale, aranjate cu aripile mici al
aturate (fig. 2.6). Conform anexei A13.2 adopt
am
2 L 200 125 12 cu aria total
a A = 2 37, 9 = 75, 8 cm2 ;
Iy = 1568 cm4 ; ix = 3, 57 cm; x = 6, 54 cm; potrivit efortului
din diagonala de reazem N = 561 kN din tab. 2.5 adopt
am
grosimea guseului tg = 12 mm.
76
Eforturile de
calcul, kN
S1Mmax
S2Mmax
Aciune
Mmax=
Mmax=
sumar
=+150 kNm =+42,1 kNm
Momentele
din gruprile
Din zpad
(S1i+S2i)Mz
Mz=70,1 kNm;
N=6,0 kN
Din ncrcarea
permanent
(S1i+S2i)Mp
Mp=191 kNm;
N=16,3 kN
S1i+S2i
S2i din M2 = 1
S1i din M1 = 1
Eforturi din zpad
Eforturi din ncrcri

permanente
Si din F = 1
Numrul barei
Eforturi provenite din momentele de reazem

Din gruparea nefavorabil a altor
ncrcri (cu coeficientul = 0,9)
10
11
12
13
14
15
2-3
+0,317
+0,317
+60,5
+22,2
+47,5
+47,5
9,10,13
+130
3-5
7,26
499 183
+0,255 +0,062
+0,317
+60,5
+22,2
+38,2
+2,61
+40,8
4,5
682
5-6
7,26
499 183
+0,255 +0,062
+0,317
+60,5
+22,2
+38,2
+2,61
+40,8
4,5
682
6-8
11,1
764 280
+0,191 +0,126
+0,317
+60,5
+22,2
+28,6
+5,31
+33,9
4,5
1043
8-9
11,1
764 280
+0,191 +0,126
+0,317
+60,5
+22,2
+28,6
+5,31
+33,9
4,5
1043
1-4
4-7
+3,93
+9,64
+270 +99,0
+663 +243
0,287
0,223
0,030
0,094
0,317
0,317
76,8
76,8
28,2
28,2
43,0
33,4
1,26
3,96
44,3
37,4
4,5
4,5
+369
+906
7-10
+11,5
+791 +290
0,158
0,158
0,316
76,7
28,2
23,7
6,65
30,3
4,5
+1081
1-3
411 150
+332 +122
0,045 +0,045
+0,047 0,047
3-4
5,97
+4,83
6,74
+7,04
+1,90
1,98
4,85
+5,06
4,5
4,5
561
+454
4-5
4,5
94,0
7,04
+1,98
5,06
4,5
324
+7,04
1,98
+5,06
4,5
+195
Elementele zbrelei
1
Talpa
Talpa superioar
inferioar
Elementele riglei
Tabelul 2.4. Determinarea eforturilor de calcul n grinda cu zbrele
1,00
68,8 25,2
4-6
3,45
237 86,9
6-7
+2,07
+142 +52,2 +0,047
1,00
68,8 25,2
7-9
0,69
47,5 17,4
0,047 +0,047
0
0,047
0
0,047 +0,047
4,5
94,0
7,04
+1,98
5,06
4,5
64,9
Remarca 1. Fora axial se sumeaz la efortul din talpa inferioar a riglei provenit din momentele de reazem.
Remarca 2. La determinarea eforturilor de calcul din barele riglei se ine seama de eforturile provenite din momente
i fore axiale numai n cazul cnd acestea ncarc suplimentar bara respectiv.
Capitolul 2
7-8
77
Calcul
am
h
i
2
Iy2 = 2 Iy + A (x + tg /2) =
i
h
2
= 2 1568 + 37, 9 (6, 54 + 1, 2/2) = 7000 cm4 ;
iy2 =
x =
y =
Iy2
=
A
7000
= 9, 61 cm;
75, 8
lef,x
300
=
= 84 < [] = 120;
ix
3, 57
lef,y
600
=
= 62, 4;
iy2
9, 61
=
min = 0, 793;
N
1043 10
=
=
min A
0, 793 75, 8
= 174 M P a < 240 0, 95 = 228 M P a.

Bara 7-10. N = 1081 kN. Aria necesar
a a sectiunii o determin
am cu relatia
A>
N
1081 10
=
= 47, 4 cm2 .
Ry c
240 0, 95
Adopt
am 2L160 100 10; A = 2 25, 3 = 50, 6 cm2 .
=
N
1081 10
=
=
A
50, 6
= 214 M P a < Ry c = 240 0, 95 = 228 M P a.
78
Capitolul 2
Razele de inertie ix = 2, 84 cm; iy2 = 7, 77 cm ,
max =
600
= 211 < [] = 400.
2, 84
Bara 7-9 a fermei, avnd un efort de compresiune redus

(N = 64, 9 kN ) si o lungime mare (l = 4350 mm), se va dimensiona din conditia de zveltete limit
a. Acceptnd conform
anexei A10.1 = 0, 5, rezult
a:
[] = 210 60 = 210 60 0, 5 = 180;
lef,x = 0, 8l = 0, 8 435 = 348 cm;
lef,y = l = 435 cm.
Se calculeaz
a raza de inertie necesar
a ix = lef,x /[] =
= 348/180 = 1, 93 cm si se adopt
a 2L80 7 cu
A = 2 10, 8 = 21, 6 cm2 ; ix = 2, 45 cm; iy = 3, 75 cm;
x = 348/2, 45 = 142 < [] = 180;
x = 0, 307; y = lef,y /iy = 435/3, 75 = 116 < x ;
=
64, 9 10
N
=
=
x A
0, 307 21, 6
= 97, 9M P a < Ry c = 240 0, 8 = 192 M P a.

Se calculeaz
a coeficientul de zveltete limit
a (v. anexa A10.1):
=
64, 9 10
N
=
= 0, 408;
x ARy c
0, 307 21, 6 240 1
max = 142 < [] = 210 60 0, 409 = 185.

Rezultatele calculului tuturor barelor fermei sunt prezentate
n tab. 2.6.
+130
3-5
682
220012512 75,8
300
600
3,57
9,61
84
62
0,658
0,95
137
228
5-6
682
220012512 75,8
300
600
3,57
9,61
84
62
0,658
0,95
137
228
6-8
1043
220012512 75,8
300
600
3,57
9,61
84
62
0,658
0,95
209
228
8-9
1043
220012512 75,8
300
600
3,57
9,61
84
62
0,658
0,95
209
228
1-4
4-7
+369
+906
220012512 75,8
min
lef,x
lef,y
ix
iy
,
MPa
R y c ,
MPa
10
11
12
13
14
15
16
275
575
3,57
9,61
77
60
0,95
17,2
228
23,7
575
575
1,56
4,58
369
126
0,95
156
228
216010010 50,6
600
600
2,84
7,77
211
77
0,95
179
228
216010010 50,6
49,4
21409
600
600
2,84
7,77
211
77
0,95
214
228
334
418
4,34
6,35
77
66
0,712
0,8
160
192
21,6
348
435
2,45
3,75
142
116
0,95
210
228
290568
C 245
7-10 +1081
Seciunea
barei
Aria seciunii
barei, cm2
2
2-3
Numrul barei
Elementele zbrelei
Clasa oelului
Coeficientul
de zveltee
Eforturi de calcul,
kN
Elementele riglei
Raza de
inerie, cm
Talpa
Talpa superioar
inferioar
Lungimea de
flambaj, cm
561
+454
4-5
94,0
2705
13,7
252
315
2,16
3,30
117
95
0,439
0,8
156
192
4-6
324
21409
49,4
348
435
4,34
6,35
80
68
0,687
0,8
95,6
192
6-7
7-8
+195
2705
13,7
348
435
2,16
3,30
161
132
0,95
142
228
94,0
2705
13,7
252
315
2,16
3,30
117
95
0,439
0,8
156
192
7-9
64,9
2807
21,6
348
435
2,45
3,75
142
116
0,306
0,8
98,1
192
2807
79
1-3
3-4
Tabelul 2.6. Dimensionarea barelor fermei
80
Capitolul 2
Calculul nodurilor fermei const

a n determinarea dimensiunilor cordoanelor de sudur
a si a guseelor.
Coeficientii wf = wz = 1 (pentru temperatura de exploatare t > 40 C ). Dac
a sudura se efectuiaz
a manual cu
electrozi E42 sau srm
a CB -08 Rwf = 180 M P a. Pentru otel
C245 Rwz = 165 M P a (conform anexei 1).
(Rw )min = f Rwf = 0, 7 180 = 126 < z Rwz = 1 165 M P a.
Eforturile din bare se repartizeaz
a neuniform la cordoanele
de la r
ad
acina cornierelor si extremitatea aripilor (v. fig. 2.7).
1 = 0,75 2 = 0,25 1 = 0,7 2 = 0,3
1 = 0,65
2 = 0,35
Fig. 2.7: Repartizarea efortului n sudurile barelor fermei.

Fixnd cateta cordonului de sudur
a, se calculeaz
a lungimea
lui la marginile cornierei cu relatiile
m
lw
>
1 N
m
2kf (Rw w )min c
+ 1...2 cm;
a
lw
>
2 N
a
2kf (Rw w )min c
+ 1...2 cm.
n care coeficientii 1 , 2 se vor accepta conform fig. 2.7.

Cordoanele de sudur
a ce prind talpa superioar
a de guseu se
calculeaz
a la rezultanta din nod (fig. 2.8). Ilustr
am cele expuse
prin calculul nodului nr. 6 al t
alpii superioare
N56
N46
F
= 682 kN ; N68 = 1043 kN ;

= 324 kN ; N67 = 195 kN ;
= Fp + Fz = 68, 8 + 25, 2 = 94 kN.
Lungimea cordoanelor de sudur

a care prind cornierele t
alpii
superioare de guseu
p
0, 65 (1043 (682))2 + 942 10
m
lw >
+ 1 cm
= 11 cm;
2 1 0, 7 180 1
81
Fp+Fz
N6-8
N5-6
N4-6
N6-7
Fig. 2.8: Forte aplicate n nodul 6 al talpii superioare.

unde s-a considerat kf = 1, 0 cm; f = 0, 7; Rwf = 180 M P a;
Adoptnd la extremitatea aripei cornierei t
alpii superioare
a
cordoane de sudur
a de aceeasi lungime ca la r
ad
acin
a lw
=
m
= lw = 11 cm, se calculeaz
a cateta minim
a a cordoanelor de la
extremitatea aripei cornierei
p
0, 35 (1043 (682))2 + 942 10
a
kf >
= 0, 47 cm;
2 0, 7 11 180 1
Conform anexei A2.2 pentru grosimea guseului tg = 12 mm;
kfa = 5 mm.
Lungimile cordoanelor de sudur
a care prind bara 4-6 de
guseu:
m
lw
>
a
lw
>
0, 7 324 10
+ 1 = 10 cm;
2 0, 7 1 180 1
0, 3 324 10
+ 1 9 cm;
2 0, 7 0, 5 180 1
Analog se calculeaz
a prinderea barei 6-7 cu N = 195 kN ;
m
lw
>
a
lw
>
0, 7 195 10
+ 1 7 cm;
2 0, 7 1 180 1
0, 3 195 10
+ 1 6 cm.
2 0, 7 0, 5 180 1
Rezultatele calculului cordoanelor de sudur

a a tuturor nodurilor fermei sunt prezentate n tab. 2.7.
Capitolul 2
82
Eforturi de calcul a
cordoanelor Nw ,
kN
Eforturi de calcul
n bare, kN
Cordonul
de la marginea
de la muchie
aripei
Numrul barei
Numrul nodului
Tabelul 2.7. Calculul cordoanelor de sudur, care prind barele

grinzii cu zbrele de guseu
Seciunea
barei
1-4
+369
369
290568
240
10
105
129
113
1-3
561
561
21409
393
10
166
168
144
2-3
+130
130
220012512 84,7
10
44
45,6
46
2-3
+130
3-5
682
532
10
221
286
237
818
220012512
220012512
1Nw, kfm,
kN mm
lwm, 2Nw, kfa,

kN mm
mm
lwa,
mm
1-3
561
561
21409
393
10
166
168
144
3-4
+454
454
2807
318
10
136
136
118
1-4
+369
4-7
+906
290568
349
216010010
10
148
188
159
118
537
3-4
+454
454
2807
318
10
136
136
4-5
94,0
94,0
2705
65,8
10
36
28,2
32
4-6
324
324
21409
227
10
100
97,2
87
3-5
682
5-6
682
61,1
10
34
32,9
36
4-5
94,0
65,8
10
36
28,2
32
5-6
682
6-8
1043
242
10
106
131
114
227
10
100
97,3
87
136
2705
216010010
114
216010010
10
64
58,4
56
10
55
61,2
59
94,0
94,0
373
4-6
324
324
6-7
+195
195
4-7
+906
7-10
+1081
175
220012512
220012512
2705
220012512
220012512
21409
6-7
+195
195
2705
136
10
64
58,4
56
7-8
94,0
94,0
2705
65,8
10
36
28,2
32
7-9
64,9
64,9
2807
45,4
10
28
19,5
25
6-8
1043
8-9
1043
61,1
10
34
32,9
36
65,8
10
36
28,2
32
61,1
10
34
32,9
36
7-8
94,0
8-9
1043
9-11
1043
94,0
94,0
94,0
220012512
220012512
2705
220012512
220012512
7-9
64,9
64,9
2807
45,4
10
28
19,5
25
9-10
64,9
64,9
2807
45,4
10
28
19,5
25
2.3. Calculul grinzii de rulare
2.3.
83
Calculul grinzii de rulare
Date ini
tiale. S
a se realizeze calculul grinzii c
aii de rulare
a sirului marginal de stlpi cu deschiderea l = B = 12 m ( B
este traveea halei), supus
a actiunii a dou
a poduri rulante cu
capacitatea de ridicare Q = 50/12, 5t fiecare si regim mediu
de functionare. Deschiderea halei L = 30 m ; materialul grinzii:
otel clasa C245 ( Ry = 240 M P a pentru t = 11...20 mm )
nc
arc
arile grinzii de rulare. Conform standardelor corespunz
atoare (v. anexa A14.1) pentru podul rulant
Q = 50/12, 5 t, valoarea normat
a maxim
a a fortei pe roat
a
Frn = 447 kN ; masa c
aruciorului Gc = 17 t ; masa podului
rulant Gp = 62, 2 t ; sina de rulare de tip KP 80 (h = 130
mm) . Schema nc
arc
arilor provenite din actiunile podurilor rulante este prezentat
a n fig. 2.9, a.
Valoarea de calcul maxim
a a fortei pe roat
a este:
Fr = f k1 Frn = 1, 1 0, 85 1 447 = 418 kN.
Valoarea de calcul a fortei transversale de frnare pe roat
a
este:
Tr = f k2 Trn = 1, 1 0, 85 1 16, 4 = 15, 3 kN ;
Valoarea fortei longitudinale de frnare pe roat
a este:
Trn =
0, 05(Q + mc )g
0, 05 (50 + 17) 9, 81
=
= 16, 4 kN,
n
2
unde k1 = k2 = 1 sunt coeficienti dinamici (v. anexa A14.2).

Eforturile de calcul. Se determin
a pozitia cea mai defavorabil
a a podurilor rulante cuplate, amplasndu-se 3 roti n
limitele grinzii. Pozitia rezultantei fortelor n raport cu prima
roat
a din stnga se obtine (fig.2.9, b)
X
Fri zi
418 (5, 95 + 7, 2)
z= X
=
= 4, 38 m.
418 3
Fri
84
Capitolul 2
625
625
5950
Fr
625
Fr
Tr
Tr
625
5950
Fr
1250
Fr
Fr
5950
4800
Fr
Fr
Tr
Tr
12000
13150
835 z = 4,38 m
Fr
a = 1,57 m
1250
Fr
R
a/2
5215
6000
1537,5
z1 = 2,975 m
Frn
y3=2,24
y1=2,95
y2=0,363
a/2
c = 6785
6000
a1 = 2,975 m
Frn
R1
a1/2 a1/2
c1 = 7487,5
6000
4512,5
6000
1,00
1,00
3965
Fr
Fig. 2.9: Scheme de calcul ale grinzilor caii de rulare: schema

convoiului si ncarcarilor din actiunile podului rulant (a); linii
de influenta pentru Mmax (b), respectiv Qcoresp (c), Qmax
(d), Mxn (e).
Distanta dintre forta critic
a si rezultant
a
a = 5, 95 4, 38 = 1, 57 m,
si distanta de la reazemul din stnga pn
a la forta critic
a
c=
l
a
12000 + 1570
+ =
= 6785 mm.
2 2
2
Amplasarea corect
a a convoiului se verific
a cu inegalit
atile
X
Fst + Fcr > c
Fri ;
X l
c
Fst 6
Fri ,
l
85
sau
418 + 418 > 6, 785 3 418; 836 kN > 709 kN ;

12
6, 785
418 6
3 418;
418 kN < 709 kN.
12
Momentul ncovoietor maxim din nc

arc
arile verticale este:
X
Fri yi = 418 (2, 95 + 0, 363 + 2, 24) = 2321 kN m,
Mmax =
i
unde
y1 =
cl c2
6, 785 12 6, 7852
=
= 2, 95 m.
l
12
Momentul ncovoietor maxim din nc

arc
arile orizontale transversale este
My =
Mmax Tr
2321 15, 3
=
= 85, 0 kN m.
Fr
418
Momentul ncovoietor de calcul nc

arc
arile verticale
Mx = Mmax = 1, 05 2321 = 2437 kN m,
unde = 1, 05 este coeficient ce tine seama de greutatea proprie a grinzii de rulare.
Forta de forfecare corespunz
atoare (fig. 2.9, c)
X
Fri yi0 =
Qcoresp =
i
= 1, 05 418 (0, 435 + 0, 331 0, 565 0, 0695) = 57, 7 kN.

Pozitia convoiului de forte pentru determinarea fortei de
forfecare maxime n grinda c
aii de rulare este ar
atat
a n fig.
2.9, d. Forta de forfecare vertical
a maxim
a
X
Qmax =
Fri yi00 = 418 (1 + 0, 896 + 0, 400) = 960 kN.
i
86
Capitolul 2
Forta de forfecare orizontal
a maxim
a
Qy =
Qmax Tr
960 15, 3
=
= 35, 1 kN.
Fr
418
Forta t
aietoare de calcul din nc
arc
arile verticale:
Qx = Qmax = 1, 05 960 = 1010 kN.
Momentul de ncovoiere pentru calculul la rigiditate se va
determina cu ajutorul liniei de influenta a momentului n sectiunea critic
a, provenit din nc
arc
arile unui singur pod rulant1
(fig. 2.9, e). Pozitia rezultantei R1 se obtine
z1 = a1 = 2, 975 m;
c1 = 6 +
2, 975
= 7, 4875 m.
2
Se verific
a amplasarea corect
a a podului
X
Fst + Fcr > c1
Fri ; 894 kN > 558 kN ;
Xl
c
1
Fst 6
447 kN < 558 kN.
Fri ,
l
Valoarea momentului ncovoietor normat

Mxn =
X
i
n
Fri
yi000 = 1, 05 447 (2, 82 + 0, 579) = 1595 kN m,
unde
y1 =
c1 l c21
7, 4875 12 7, 48752
=
= 2, 82 m.
l
12
Dimensionarea grinzii de rulare. Modulul de rezistenta

necesar
Wx >
Mx
1, 10 2437 103
=
= 11170 cm3 ;
Ry c
240 1
1 Linia de influenta respectiv

a se va folosi si n cazul verific
arii la
oboseal
a.
87
unde:
85, 0
My h
=1+2
Mx hf
2437
1
1
B = 12 = 1, 5 m; hf
8
8
= 1+2
1, 5
= 1, 10;
1, 0
b1 = 1, 0 m.
n
altimea optim
a a grinzii de rulare se determin
a conform
relatiei
r
r
Wx
11170
= 1, 15
hopt =
= 111 cm,
tw
1, 2
n care initial s-a acceptat tw 7 + 3h = 7 + 3 1, 5 12 mm.
n
altimea minim
a a grinzii se determin
a din conditia de rigiditate
hmin
=
=
5
Ry Mxn
=
ln
24
E Mx
5
1595
240
1200 500
= 95, 3 cm,
24
2, 06 105 2437

1
1
f
=
=
(v. Anexa 12)
unde
l
n
500
Adopt
am n
altimea inimii hw = 1050 mm (conform anexei
A13.6).
Grosimea inimii din conditia de rezistenta la forfecare
tw >
3 Qx
3
1010 10
=
= 1, 04 cm.
2 Rs hw
2 0, 58 240 105
Inima grinzii de rulare se va realiza din tabl

a de 1050 12
mm .
Momentul de inertie necesar al grinzii c
aii de rulare este:
Ix =
Wx h
11170 110
=
= 614350 cm4 ;
2
2
unde h = hw + 2tf = 105 + 2 2, 5 = 110 cm .

Momentul de inertie al inimii grinzii rezult
a:
Iw =
tw h3w
1, 2 1053
=
= 116000 cm4 .
12
12
88
Capitolul 2
T
alpilor grinzii de rulare le revine momentul de inertie
If = Ix Iw = 614350 116000 = 498350 cm4 .
Aria sectiunii unei t
alpi
Af =
2If
2 498350
=
= 86, 2 cm2 .
(hw + tf )2
(105 + 2, 5)2
A
L
atimea unei t
alpi bf = tff = 86,2
2,5 = 34, 5 cm.
Conform standardului pentru platbande adopt
am bf = 360
mm .
Verific
am stabilitatea local
a a t
alpii comprimate
s
bef
E
bf tw
36 1, 2
=
=
=
= 7 < 0, 5
tf
2tf
2 2, 5
Ry
r
2, 06 105
= 0, 5
= 14, 6.
240
Stabilitatea local
a a t
alpii comprimate este asigurat
a.
tf
360
tw
12
1075
1050
hw
x
bef
bf
tf
174
360
25
hef
25
y
bf
Fig. 2.10: Sectiunea transversala a grinzii de rulare.

Caracteristicile reale ale sectiunii grinzii adoptate
2
hw
tw h3w
tf
Ix ' Iw + If =
=
+ 2bf tf
+
12
2
2
1, 2 1053
+ 2 36 2, 5
12
89
105 2, 5
+
2
2
= 636000 cm4 ;
2Ix
2 636000
=
= 11600 cm3 .
h
110
Dimensiunile sectiunii grinzii c
aii de rulare sunt prezentate
n fig.2.10.
Grinda de frnare este alc
atuit
a din (fig.2.11.): talpa superioar
a a grinzii c
aii de rulare (platband
a 360 25 mm ), tabla
striat
a cu grosimea t = 6 mm si l
atimea b = b1 100 150 =
= 1000 100 150 = 750 mm si un profil U 24 (A =
= 30, 6 cm2 ; z = 2, 42 cm) .
Distanta de la axa grinzii c
aii de rulare pn
a la centrul de
greutate al grinzii de frnare rezult
a:
P
Ai xi
30, 6 92, 58 + 75 0, 6 52, 5
x = Pi
=
= 31, 4 cm.
A
30, 6 + 75 0, 6 + 36 2, 5
i i
Wx0 =
Momentul de inertie al sectiunii grinzii de frnare fata de

axa y rezult
a:
Iy = 208 + 30, 6 (92, 58 31, 4)2 +
0, 6 753
+
12
+0, 6 75 (52, 5 31, 4)2 +
2, 5 363
+ 2, 5 36 31, 42 = 254300 cm4 ;
12
Modulul de rezistenta
+
Wy =
Iy
254300
=
= 5148 cm3 .
x1
31, 4 + 18, 0
Tensiunile normale maxime n punctul 1 al t

alpii superioare
(v. fig.2.11) rezult
a:
(1)
x =
n Mx
(1)
Wx
n My
(1)
Wy
0, 95 2437 103 0, 95 85, 0 103

+
=
11600
5148
90
Capitolul 2
y
950
x1
30 150 180
680
25
100
40
1
U24
12
zo = 24,2
xo
35
25
1050
1100
50
250
750
Fig. 2.11: Sectiunea transversala a grinzii de rulare-frnare.

= 199, 6 + 15, 7 = 215, 3 M P a < Ry c = 240 1 = 240 M P a,
(1)
(1)
unde Wx = Wx0 = 11600 cm3 ; Wy = Wy = 5148 cm3 .

Rigiditatea grinzii este asigurat
a, deoarece n
altimea grinzii
adoptat
a h = 110 cm > hmin = 95, 3 cm .
Se verific
a rezistenta inimii grinzii de rulare la strivire sub
roata podului rulant
y,loc =
f Fr
1, 1 418 10
=
=
lef tw
35, 5 1, 2
= 108 M P a < Ry c = 240 M P a;

unde: f este coeficient de siguranta al nc
arc
arii: f = 1, 6
pentru poduri rulante cu suspensie rigid
a a nc
arc
aturii si regim
foarte greu de functionare; f = 1, 4 pentru poduri rulante
cu suspensie flexibil
a a nc
arc
aturii si regim foarte greu de
functionare; f = 1, 3 pentru poduri rulante cu regim greu
91
de functionare; f = 1, 1 pentru poduri rulante cu alt regim

de functionare. lef lungimea conventional
a de distributie a
presiunii locale
r
r
1523, 7 + 46, 9
3 Is + If
= 3, 25 3
lef = c
= 35, 5 cm;
tw
1, 2
c = 3, 25 pentru grinzi mbinate prin sudur
a; If momentul
de inertie al t
alpii superioare; Is momentul de inertie al sinei
c
aii de rulare (v. anexa A13.7)
If
Is
bf t3f
36 2, 53
=
= 46, 9 cm4 ;
12
12
= Ix = 1523, 7 cm4 .
=
Verificarea stabilitatii locale a inimii grinzii de rulare. Coeficientul de zveltete conventional

r
r
h
107, 5
Ry
240
ef
w =
= 3, 06 > 2, 5,
=
tw
E
1, 2
2, 06 105
si verificarea stabilit
atii locale este necesar
a (pct. 7.3 din [22]).
Inima grinzii de rulare se va consolida cu rigidiz
ari transversale amplasate la distanta maxim
a amax = 2, 5hef 1 . Fie a =
B
1200
=
=
= 240 cm < amax = 2, 5 107, 5 = 268, 7 cm.
5
5
Sectiunea rigidiz
arilor: l
atimea br > hw /30+40 = 1050/30+
+40 = 75, 0 mm < 90 mm; se
a br = 90 mm. Grosimea
qaccept
q
Ry
240
rigididiz
arii rezult
a: tr > 2br E = 2 9 2,0610
5 = 0, 614 cm;
se accept
a tr = 8 mm.
Verificarea la stabilitate local
a a panourilor obtinute se va
efectua analogic grinzilor solicitate cu nc
arc
ari imobile, stabilind pozitia nefavorabil
a a convoiului de forte. Eforturile de
calcul se vor determina folosind liniie de influenta respective, iar
la verificarea stabilit
atii locale se va tine seama c
a loc 6= 0.
Rigidiz
arile se vor monta sudndu-se numai de inima grinzii
si asigurnd un contact deplin cu t
alpile grinzii de rulare. Rezemarea pe talpa inferioar
a se va realiza prin intermediul unor
garnituri din otel, sudate de rigidiz
ari (fig.2.12).
1 Dac
a
w > 3, 2 distanta dintre rigidiz
ari nu va dep
asi amax = 2hef .
92
Capitolul 2
2400
2400
2400
2400
2400
Fig. 2.12: Amplasarea rigidizarilor de reazem si transversale

Rigidizarea de reazem a grinzii de rulare se calculeaz
a la
reactiunea F = Qx = 1010 kN .
Din conditia de rezistenta la strivire se determin
a aria necesar
a
F
0, 95 1010 10
As > n =
= 26, 7 cm2 ,
Rp c
360 1
unde rezistenta la strivire Rp = 360 M P a (conform Anexei 1
pentru otel clasa C245).
Se adopt
a l
atimea rigidiz
arii de reazem egal
a cu l
atimea
t
alpilor grinzii : bs = bf = 360 mm . Grosimea rigidiz
arii
ts >
A
26, 7
=
= 0, 742 cm.
bs
36
Se accept
a grosimea rigidiz
arii ts = 14 mm.
Grosimea cordonului de sudur
a, care prinde rigidizarea de
reazem de inima grinzii este
kf
>
=
1, 2 n F
=
nw (Rw w )min lw c
1, 2 0, 95 1010 10
= 0, 439 cm.
2 0, 7 180 1 (105 1) 1
unde
(Rw w )min = min f Rwf wf , z Rwz wz =

= min (0, 7 180 1, 1 165 1) = min (126, 165) = 126M P a.
Tinnd
seama de tab. A2.2 kf = 5 mm .
Anexa 1
Rezistene normate i de calcul (n MPa) ale unor oeluri
(conform 27772-88)
Oel
C235
C245
C255
C285
Tipul
laminatelor
tabl
laminate
tabl
laminate
tabl
laminate
tabl
laminate
tabl
tabl
tabl
laminate
C345
tabl
laminate
C390
tabl
laminate
Grosimea,
mm
2...20
21...40
2...20
21...30
4...10
4...10
11...20
21...40
4...10
11...20
4...10
11...20
2...10
11...20
21...40
2...10
11...20
21...40
Ryn
Run
Ry
Rp
Rs
Rwz
Rbp
235
225
245
235
245
255
245
235
275
265
285
275
345
325
305
375
355
335
350
360
370
370
380
380
370
370
390
380
400
390
490
470
460
510
490
480
230
220
240
230
240
250
240
230
270
260
280
270
335
315
300
355
345
325
350
350
360
360
370
370
360
360
380
370
390
380
480
460
450
500
480
470
135
125
140
135
140
145
140
135
155
150
160
155
195
180
175
210
200
190
160
160
165
165
170
170
165
165
175
170
180
175
220
210
205
230
220
215
475
475
475
485
500
500
485
185
515
500
825
515
645
620
605
670
645
630
Mrci
nlocuite
32
36
36-1
35
35
36
35-2
35-2
1021
10
15
14
10
93
94
Anexa 2
A2.1. Rezistene normate i de calcul
ale mbinrilor cu custuri de col
Material de sudare
Marca electrodului
Marca srmei
(conform 9467-75)
E42, E42A
-08, -08
E46, E46A
-08
E50, E50A
-10, -082
60
-10, -102
70
-102
Rwun,
MPa
Rwf,
MPa
410
450
490
590
685
180
200
215
240
280
A2.2. Catete minime ale cordoanelor de sudur
mbinare
n form
de T cu
dou
cordoane
n relief,
cu piese
suprapus
e sau n
unghi
n form
de T cu
un
cordon
n relief
Sudur
manual
Limita de
curgere a
oelului,
MPa
c < 430
430UcU
U580
c < 430
Grosimea minim kf a cordoanelor n

raport cu grosimea cea mai mare a
elementelor care se sudeaz, mm
4... 6... 11... 17... 23... 33...
...5 ...10 ...16 ...22 ...32 ...40
4
5
6
7
8
9
5
10
automat
i semiautomat
430UcU
U580
manual
c < 380
10
automat
i semiautomat
c < 380
95
Anexa 3
Coeficientul conditiilor de lucru c (extras din [22])
Elementele constructiilor
1. Grinzi cu sectiune plin
a, elementele comprimate ale grinzilor cu
z
abrele a planseelor s
alilor teatrelor, cinematografelor, tribunelor, nc
aperile magazinelor, dispozitivelor de c
arti etc. cnd greutatea planseelor este mai mare sau egal
a cu sarcina temporar
a
2. Stlpii cl
adirilor publice si pilonii castelelor de ap
a
3. Elementele de baz
a comprimate (cu exceptia elementelor de
reazem) a grinzilor cu z
abrele cnd flexibilitatea > 60
4. Grinzi cu inima plin
a la calculul stabilit
atii generale
5. Tiranti, tije, suspensii executate din otel laminat
6. Elementele structurilor din bare ale planseelor si acoperisurilor
a) comprimate (cu excepttia elementelor tubulare) n calculul
la stabilitate general
a
b) ntinse n constructii sudate
c) ntinse, comprimate, eclise de joante n constructii cu suruburi (cu exceptia constructiilor cu suruburi de nalt
a rezistenta) din otel cu limita de curgere pn
a la 440 MP a, solicitate
de sarcini statice, n calculul la rezistenta
7. Grinzi compuse si stlpi cu inima plin
a, eclise din otel
cu limita de curgere pn
a la 440 MP a, solicitate de sarcini
statice, asamblate cu suruburi (cu exceptia mbin
arilor cu
suruburi de nalt
a rezistenta) n calculul la rezistenta
8. Sectiunile elementelor laminate si sudate, eclise din otel cu
limita de curgere pn
a la 440 MP a n sectiunile mbin
arilor,
executate cu suruburi ( cu exceptia suruburilor de nalt
a
rezistenta), solicitate de sarcini statice n calculul la rezistenta:
a) grinzilor si stlpilor cu inim
a plin
a
b) structurilor din bare ale acoperisurilor si planseelor
9. Elementele comprimate dintr-o cornier
a prinse de o arip
a
(pentru corniere cu aripi inegale-prinse de aripa mic
a)
c
0,9
0,95
0,8
0,95
0,9
0,95
0,95
1,05
1,1
1,1
1,05
0,75
Remarca 1. Valorile c < 1 n calcul nu se vor lua n

acelasi timp.
Remarca 2. Valorile coeficientilor c din pct. 1 si 6c; 1 si
7; 1 si 8; 2 si 7; 2 si 8a; 3 si 6c la calcule se vor lua n acelasi
timp.
Remarca 3. Valorile din pct. 3, 4, 6a,c; 7-9; 5 si 6b (cu
exceptia mbinailor sudate cap la cap) la calculul mbinarilor
elementelor respective nu se vor lua n consideratie.
96
Anexa 4
Coeficienti pentru calculul la rezistenta a elementelor
constructiilor din metal n domeniul plastic (extras din [22])
Schema sectiunii
Af
Aw
Valorile coeficientilor
c(cx )
1,19
cy
n pentru My = 0
0,25
0,5
1,12
1,47
1,5
1,0
2,0
0,5
1,07
1.04
1,40
1,0
1,28
1,47
2,0
2,0
0,25
1,18
1,19
1,07
0,5
1,12
1,12
1,0
2,0
1,07
1,04
1,19
1,26
1,5
97
Anexa 4 (continuare)
Schema sectiunii
Af
Aw
Valorile coeficientilor
c(cx )
cy
1,04
n pentru My = 0
1,47
1,07
3,0
0,25
0,5
1,0
2,0
1,12
1,19
a) 3,0
1,6
0,5
1,0
2,0
1,47
1,07
1,60
b) 1,0
a) 3,0
1,12
1,19
b) 1,0
Remarca 1. Pentru My 6= 0 n = 0, 5 .
Remarca 2. La determinarea coeficientilor pentru valori
Aw /Af intermediare se admite interpolarea liniara.
98
Anexa 5
Coeficienii de flambaj (extras din [22])
Ry = 200 MPa
0
1
10
988 986
20
967 964
30
939 936
40
906 903
50
869 865
60
827 823
70
782 777
80
734 727
90
665 658
100 599 593
110 537 531
120 479 474
130 425 420
140 376 371
2
984
961
932
899
861
818
772
720
652
587
525
468
415
366
3
982
959
929
896
856
814
768
713
645
580
520
463
410
362
4
980
956
926
893
852
809
763
706
639
574
514
457
405
357
5
978
953
923
889
848
805
758
700
632
568
508
452
401
352
6
975
950
919
885
844
800
753
693
625
562
502
447
396
347
7
973
947
916
881
840
796
748
686
619
556
496
441
391
342
8
971
945
913
877
835
791
744
679
612
549
491
436
386
338
9
969
942
909
873
831
787
739
672
606
543
485
430
381
333
Ry = 240 MPa
0
1
10
987 985
20
962 959
30
931 928
40
894 890
50
852 847
60
805 800
70
754 747
80
686 679
90
612 605
100 542 536
110 478 472
120 419 414
130 364 359
140 315 311
2
982
956
924
886
843
796
740
671
598
529
466
408
354
307
3
980
953
920
882
838
790
734
664
591
523
460
403
349
303
4
977
950
916
878
833
785
727
656
584
516
454
397
344
299
5
975
947
913
874
829
780
720
649
577
510
449
392
340
296
6
972
943
909
870
824
774
713
642
570
504
443
386
335
292
7
970
940
905
865
819
769
706
634
563
497
437
381
330
288
8
967
937
901
861
814
764
700
627
556
491
431
375
325
284
9
965
934
898
857
810
759
693
619
549
484
425
370
320
280
99
Ry = 280 MPa
0
1
10
985 982
20
959 956
30
924 920
40
883 878
50
836 831
60
785 779
70
724 716
80
641 633
90
565 558
100 493 486
110 427 421
120 366 361
130 313 309
2
980
952
916
873
826
773
707
626
551
480
415
355
305
3
977
949
911
869
821
767
699
618
543
473
409
350
301
4
975
945
907
864
816
762
691
611
536
467
403
345
297
5
972
942
903
860
811
755
683
603
529
460
397
340
293
6
969
938
899
856
805
748
674
595
522
453
390
334
288
7
967
935
895
850
800
743
666
588
518
447
384
329
284
8
964
931
891
845
795
736
658
580
507
440
378
324
280
9
962
928
887
840
790
730
649
573
500
434
372
318
276
Ry = 320 MPa
0
1
10
984 981
20
955 951
30
917 912
40
873 868
50
822 816
60
766 758
70
687 679
80
602 594
90
522 514
100 448 441
110 381 375
120 321 317
130 276 272
140 240 237
150 211 209
2
978
947
908
863
811
750
670
586
507
435
369
312
269
234
207
3
975
944
903
858
805
742
662
578
499
428
363
308
265
231
204
4
972
940
899
853
800
734
653
570
492
421
357
303
262
228
202
5
970
936
894
848
794
727
645
562
485
415
351
299
258
226
199
6
967
932
890
842
788
719
636
554
478
408
345
294
254
223
197
7
964
928
886
837
783
711
628
546
470
401
339
290
251
220
194
8
961
925
881
832
777
703
619
538
463
394
333
285
247
217
192
9
958
921
878
827
772
695
611
530
455
388
327
281
244
214
189
100
Ry = 360 MPa
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
983 980 977 974 971 968 964 961 958 955
20
952 948 944 940 936 932 927 923 919 915
30
911 906 901 897 892 887 882 877 873 868
40
863 858 852 847 841 836 831 825 820 814
50
809 803 798 791 785 779 773 767 761 755
60
749 740 730 721 711 702 692 683 673 664
70
654 645 636 628 619 610 601 592 584 575
80
566 558 549 541 533 525 516 508 500 491
90
483 476 468 461 453 446 438 431 423 416
100 408 401 394 387 380 373 366 359 352 345
110 338 333 328 323 318 313 307 302 297 292
120 287 283 279 275 271 267 263 259 255 251
130 247 244 241 237 234 231 228 225 221 218
140 215 212 210 207 205 202 199 197 194 192
150 189 187 185 182 180 178 176 174 171 169
Ry = 400 MPa
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
982 979 975 972 969 966 962 959 956 952
20
949 945 940 936 931 927 923 918 914 909
30
905 900 895 890 885 880 874 869 864 859
40
854 848 842 837 831 825 819 813 808 802
50
796 789 781 774 766 759 751 744 736 729
60
721 711 701 692 682 672 662 652 643 633
70
623 614 605 596 587 578 568 559 550 541
80
532 524 515 507 498 490 481 473 464 456
90
447 439 431 424 416 408 400 392 385 377
100 369 363 356 350 344 338 331 325 319 312
110 306 301 297 292 288 283 278 274 269 265
120 260 256 253 249 245 241 238 234 230 227
130 223 220 217 215 212 209 206 203 201 198
140 195 193 190 188 185 183 181 178 176 173
150 171 169 167 165 163 162 160 158 156 154
Remarc: Valorile coeficientului sunt multiplicate cu 1000.
Anexa 6
Valorile coeficientului formei seciunii (extras din [22])
Coeficienii pentru
Af
Schema seciunii
Aw
t
= 0,25
h
Af
Aw
Af
Aw
0,5 A f
a1
h
0,25
Af
0,5 Aw
0,5 Aw
0,5
0,15
>5
0,1 m 5
5 m 20
0,1 m 5
5 m 20
1,0
1,0
1,0
1,0
1,1
1,1
1,1
1,2
1,2
1,2
1,25
1,25
1,25
1,4 0,02
1,3
(1,35 0,05m )
0,01(5 m )
(1,45 0,05m)
0,01(5 m )
(1,75 0,1m)
0,02(5 m )
(1,90 0,1m)
0,02(6 m )
1,3
101
1
Remarca 1. Valorile coeficientului e sunt multiplicate cu 1000.

Remarca 2. Valorile e se vor lua nu mai mari dect .
102
Anexa 7
A7.1. Coeficienii e pentru verificarea stabilitii barelor comprimate excentric (comprimate i ncovoiate)
cu seciune plin n planul momentului de ncovoiere care coincide cu axa de simetrie a seciunii (extras din [22)
Coeficientul e pentru excentricitatea convenional mef
0,1
0,5
1,0
1,5
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
7,0
9,0
10,0 17,0 20,0
0,5
967
164
850
150
722
090
620
077
538
417
337
280
237
210
1,0
925
157
778
142
653
086
563
074
484
382
307
259
225
196
1,5
875
182
148
716
134
593
082
507
070
439
347
283
240
207
2,0
813
170
138
653
536
125
457
079
067
397
315
260
222
193
2,5
158
742
130
587
118
480
410
076
065
357
287
238
204
178
3,0
667
147
123
520
425
112
073
365
063
320
260
217
187
166
3,5
587
137
455
115
106
375
325
069
060
287
233
198
172
153
4,0
127
505
108
394
098
330
289
066
057
256
212
181
158
140
4,5
118
418
342
101
093
288
064
257
055
229
192
165
146
130
5,0
354
111
295
095
253
088
225
062
053
205
175
150
135
120
5,5
302
104
089
256
224
084
060
200
051
184
158
138
124
112
6,0
096
258
223
084
079
198
057
178
049
166
145
128
115
104
6,5
089
223
080
196
074
176
160
054
047
149
132
117
106
097
7,0
194
083
074
173
157
070
052
145
045
136
121
108
098
091
8,0
152
074
065
138
128
117
062
047
041
113
100
091
083
078
9,0
064
122
112
058
055
043
103
098
038
093
085
079
072
066
10
100
093
057
052
090
049
081
039
035
079
072
069
062
059
11
050
083
046
077
075
071
044
035
032
068
062
060
055
052
12
046
069
064
062
042
040
032
059
029
058
054
052
050
048
13
041
062
054
052
038
037
030
051
027
049
048
047
044
042
14
052
038
049
036
048
047
036
029
026
045
043
042
040
039
Notaii: = R y / E ; mef = eA / Wc ( se ia din Anexa 6).
Remarca 1. Valorile coeficientului e sunt multiplicate cu 1000.

Remarca 2. Valorile e se vor lua nu mai mari dect .
103
A7.2. Coeficienii e pentru verificarea stabilitii barelor comprimate excentric (comprimate i ncovoiate)
cu elemente deprtate n planul momentului de ncovoiere care coincide cu axa de simetrie a seciunii (extras din [22])
Coeficientul e pentru excentricitatea convenional mef
0,1
0,5
1,0
1,5
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
7,0
9,0
10,0 17,0 20,0
0,5
908
100
666
091
500
056
400
048
333
250
200
167
143
125
1,0
872
098
640
090
483
055
387
046
328
243
197
165
142
121
1,5
830
119
096
600
088
454
053
367
045
311
240
190
163
137
2,0
774
117
095
556
423
086
346
052
045
293
228
183
156
132
2,5
113
708
093
507
083
391
322
051
044
274
215
175
148
127
3,0
637
110
091
455
356
081
051
296
043
255
201
165
138
121
3,5
562
106
402
088
078
320
270
050
042
235
187
155
130
115
4,0
100
484
084
357
076
288
246
049
041
215
173
145
124
110
4,5
096
415
315
079
073
258
048
223
040
196
160
136
116
105
5,0
350
092
277
076
230
071
201
047
039
178
149
127
108
100
5,5
300
087
074
245
203
068
046
182
039
163
137
118
102
095
6,0
083
255
216
070
065
183
045
165
038
149
126
109
097
090
6,5
077
221
066
190
061
165
149
044
037
137
117
102
092
085
7,0
192
074
063
168
150
058
043
135
036
125
108
095
087
079
8,0
148
065
055
136
123
113
052
041
035
105
091
082
077
070
9,0
056
117
110
050
048
039
102
094
035
087
079
072
067
062
10
097
091
050
045
087
043
080
036
033
073
067
062
058
054
11
044
082
042
077
073
068
041
032
030
064
058
054
052
048
12
040
068
064
061
038
037
030
058
028
056
053
049
047
043
13
038
060
054
052
036
035
028
050
026
049
047
045
044
041
14
050
037
048
035
046
045
034
027
025
043
042
041
040
039
Notaii: = R y / E ; mef = eA / Wc ( se ia din Anexa 6).
104
Anexa 8
Valorile coeficienilor i pentru calculul elementelor comprimate excentric (extras din [22)
Valorile coeficienilor
pentru
Tipul seciunilor
mx 1
1 < mx
pentru
y > c
Deschise
y
xx
x x
0,7
0,65+0,05 mx
c
y
0,6
0,55+0,05 mx
c
y
nchise
y
x
x
y
x
y
Notaii: I1 i I2 momentele de inerie a tlpii mai mari i, respectiv, mai mici n raport cu axa de simetrie y-y;
c valoarea coeficientului y pentru y = c = 3,14 E R y .
105
Anexa 9.
A9.1. Valorile limita ale coeficientului uf pentru talpile
barelor comprimate centric, excentric, comprimate si ncovoiate
(extras din [22])
Caracteristica t
alpii
sau a aripii elementului
Talpa sectiunii dublu T

nent
arit
a
T
alpile sectiunilor T si dublu T
nt
arite cu elemente marginale
Aripile nent
arite ale cornierelor
cu aripi egale, profilelor subtiri
ndoite (cu exceptia profilelor U)
Aripile cornierelor cu aripi egale,
profilelor subtiri ndoite nt
ari
te cu elemente marginale
Aripa mai mare nent
arit
aa
cornierelor, aripile nent
arite
ale profilelor U
Valoarea limit
a a coeficientului uf n elemente cu coeficientul de
zveltete redus
= 0, 8...4
0, 36 + 0, 1
0, 54 + 0, 15
0, 4 + 0, 07
0, 5 + 0, 18
0, 43 + 0, 08
Remarc
a: Pentru < 0, 8 si > 4 coeficientii uf se
vor calcula cu relatiile din tabel, lund respectiv = 0, 8 si
= 4.
106
A9.2. Valorile limita ale coeficientului uw pentru inimile
barelor comprimate, comprimate si ncovoiate (extras din [22])
Excentricitatea
relativ
a
m=0
m > 1, 0
Forma
sectiunii
Valorile
si 1
Relatia de calcul
pentru uw
Dublu T
< 2, 0
> 2, 0
< 1, 0
> 1, 0
< 0, 8
> 0, 8
uw
uw
uw
uw
uw
uw
1 < 2, 0
1 > 2, 0
uw = 1, 30 + 0, 151
uw = 1, 20 + 0, 351 6 3, 1
Chesonat
a,
U laminat
a
U (cu exceptia sectiunii
laminate)
Dublu T,
chesonat
a
= 1, 30 + 0, 15
= 1, 20 + 0, 35 6 2, 3
= 1, 2
= 1, 0 + 0, 2 6 1, 6
= 1, 0
= 0, 85 + 0, 19 6 1, 6
2
Nota
tii: este coeficientul de zveltete redus n calculul
stabilitatii la comprimare centrica; 1 idem, la comprimare
excentrica n planul momentului de ncovoiere.
Remarca 1. Sectiuni chesonate sunt cele ale profilelor nchise de forma dreptunghiulara (compuse, formate la rece).
Remarca 2. n sectiuni chesonate pentru m > 0 valorile
uw se vor calcula pentru peretii paraleli planului de actiune al
momentului.
Remarca 3. Pentru 0 < m < 1, 0 valorile uw pentru
sectiuni dublu T si chesonate se vor determina prin interpolare
liniara ntre valorile calculate pentru m = 0 si m = 1, 0.
107
Anexa 10
A10.1. Valorile limita ale coeficientului de zveltete a
elementelor comprimate (extras din [22])
Nr.
crt.
1
1
4
5
Elementele constructiilor
2
T
alpile, diagonalele de reazem si montantii
care transmit reactiuni de reazem:
a) ale grinzilor cu z
abrele plane, structurilor
reticulate si constructiilor spatiale din tevi
sau corniere al
aturate cu n
altimea pn
a la 50 m;
b) ale constructiilor spatiale cu elemente dintr-o
cornier
a , constructiilor spatiale cu elemente
din tevi sau corniere al
aturate cu n
altimea
de peste 50 m.
Elementele, cu exceptia celor enumerate n pozitia 1;
a) grinzilor cu z
abrele plane, constructiilor
spatiale sudate si reticulate cu sectiuni dintr-o
cornier
a , constructiilor spatiale si reticulate
cu elemente din tevi si corniere al
aturate;
b) constructiilor spatiale si reticulate cu
elemente dintr-o cornier
a mbinate cu suruburi.
T
alpile superioare ale grinzilor cu z
abrele nent
arite
n procesul mont
arii (valorile limit
a dup
a montare
se vor lua conform pozitiei 1)
Stlpii de baz
a
Stlpi de importanta secundar
a ((stlpii peretilor
laterali, stlpii lumin
atoarelor etc), elementele
z
abrelelor de stlp, elementele contravntuirilor
verticale ntre stlpi (amplasate mai jos de
grinda c
aii de rulare).
Nota
tie: =
substitui cu e ).
N
ARy c
Valorile
limit
a
lim
3
180-60
120
210-60
220-40
220
180-60
210-60
6 0, 5 (n cazurile necesare se va
108
A10.2. Valorile limit ale coeficientului de zveltee a
elementelor ntinse (extras din [22])
Elementele construciilor
1. Tlpile i diagonalele de reazem

ale fermelor plane (inclusiv
fermele de frnare) i structurilor
reticulate.
2. Elementele fermelor plane i
structurilor reticulate, cu excepia
celor indicate n poz. 1.
3. Tlpile inferioare ale grinzilor i
fermelor de rulare.
4. Elementele contravntuirilor
verticale ntre stlpi (mai jos de
grinzile de rulare).
5.
Celelalte
elemente
ale
contravntuirilor.
Valorile limit n cazul solicitrii cu

ncrcri
de la
dinamice,
aciunea
aplicate
statice
podurilor
nemijlocit
rulante
250
400
250
350
400
300
150
300
300
200
400
400
300
Remarca 1. n construciile ce nu sunt solicitate de ncrcri dinamice,

coeficientul de zveltee al elementelor ntinse se verifica numai n plan vertical.
Remarca 2. Coeficientul de zveltee al elementelor ntinse pretensionate
nu se limiteaz.
Remarca 3. Pentru elementele ntinse, n care la amplasarea nefavorabil
a ncrcrilor este posibil modificarea semnului efortului, coeficientul de
zveltee se va determina ca pentru elemente comprimate, totodat fururile n
elementele compuse se vor amplasa la distane nu mai mici de 40i.
Remarca 4. ncrcri dinamice aplicate nemijlocit construciilor se
consider ncrcrile folosite la calculul la oboseal sau n calcule ce in
seama de coeficientul dinamic.
Anexa 11
A11.1. Coeficientul 1 pentru stlpi cu o treapt cu captul superior fixat la rotire (extras din [22])
Schema de calcul
F2
I2
F1
I1
1
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1,0
1,5
2,0
2,5
0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,5
0,2
1,86
1,87
1,88
1,91
1,94
2,00
2,25
2,66
3,17
0,4
1,76
1,76
1,77
1,83
1,90
2,00
2,38
2,91
3,50
3,0
3,0
3,70
4,12
Valorile coeficientului 1 pentru n

0,6
0,8
1,0
1,4
1,8
1,67 1,60 1,55 1,46 1,40
1,68 1,62 1,56 1,48 1,41
1,72 1,66 1,61 1,53 1,48
1,77 1,72 1,69 1,63 1,59
1,87 1,85 1,82 1,79
2,00 2,00 2,00
2,48
2,5
1,32
1,33
1,40
10,0
1,10
1,11
20,0
1,05
F1 + F2
Notaii: n =
l
i 2 I 2 l1
; 1 = 2
=
l1
i1
I1 l2
I1
I2
; =
F1 + F2
.
F2
109
110
A11.2. Coeficientul 1 pentru stlpi cu o treapt cu captul superior liber (extras din [22])
Schema de calcul
F2
I2
F1
I1
F1 + F2
Notaii: n =
1
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1,0
1,5
2,0
2,5
0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0
3,0
4,0
5,0
0,2
2,00
2,02
2,08
2,20
2,42
2,73
3,77
4,90
6,08
0,4
2,00
2,04
2,13
2,36
2,70
3,13
4,35
5,67
7,00
3,0
6,0
7,25
l
i 2 I 2 l1
; 1 = 2
=
i1
I1 l2
l1
Valorile coeficientului 1 pentru n

0,6
0,8
1,0
1,4
1,8
2,00 2,00 2,00 2,00 2,00
2,06 2,07 2,09 2,12 2,15
2,21 2,28 2,35 2,48 2,60
2,52 2,66 2,80 3,05 3,28
2,96 3,17 3,36 3,74
3,44 3,74 4,00
4,86
I1
F + F2
; = 1
.
I2
F2
2,5
2,00
2,21
2,80
10,0
2,00
2,76
20,0
2,00
3,38
111
Anexa 12
Valorile limita ale sagetilor relative [f /l] = 1/n
Nr.
1
Elemente de constructii
Grinzile si fermele c
ailor de rulare ale podurilor
rulante pentru grupa regimului de functionare
dup
a GOST 25546-82:
1K-3K (inclusiv macarale manuale si palane)
4K; 5K
6K-8K
Grinzile platformelor de lucru ale cl
adirilor de
productie cu cale ferat
a:
larg
a
ngust
a
Grinzile platformelor de lucru ale cl
adirilor de
productie n absenta c
ailor ferate si grinzile
planseelor intermediare:
grinzile principale
alte grinzi si grinzile de sustinere ale sc
arilor
platelaj din otel
Grinzile si fermele acoperisurilor si planseelor:
solicitate de utilaj de ridicare si transportare sau
de utilaj tehnologic n punctele de suspendare
alte grinzi
panele de acoperis
nvelitoare din tabl
a ondulat
a
[f /l]
1/400
1/500
1/600
1/600
1/400
1/400
1/250
1/150
1/400
1/250
1/200
1/150
Nota
tii: f sageata maxima, l deschiderea grinzii (pentru consola l se va lua egala cu doua lungimi ale bratului).
Remarca 1. n prezenta tencuielii sagetile grinzilor planseelor din ncarcarea temporara de scurta durata nu trebuie sa
depaseasca l/350 .
Remarca 2. n prezenta tavanului suspendat sageata relativa se va calcula numai din ncarcari temporare.
yo
y
t
xo
y2
x
tg
b
Dimensiuni,
mm
b
t
40
4
5
50
4
5
6
63
4
5
6
70
5
6
75
5
6
80
6
7
b limea aripei
t grosimea aripei
A aria seciunii
I momentul de inerie
i raza de inerie
tg grosimea guseului
Masa,
kg/m
A,
cm2
Ix ,
cm4
ix ,
cm
Ix0 ,
cm4
ix0 ,
cm
Iy0 ,
cm4
iy0 ,
cm
z0 ,
cm
2,42
2,98
3,05
3,77
4,47
3,90
4,81
5,72
5,38
6,39
5,80
6,89
7,36
8,51
3,08
3,79
3,89
4,80
5,69
4,96
6,13
7,28
6,86
8,15
7,39
8,78
9,38
10,85
4,58
5,53
9,21
11,20
13,07
18,86
23,10
27,06
31,94
37,58
39,53
46,57
56,97
65,31
1,22
1,21
1,54
1,53
1,52
1,95
1,94
1,93
2,16
2,15
2,31
2,30
2,47
2,45
7,26
8,75
14,63
17,77
20,72
29,90
36,60
42,94
50,67
59,64
62,65
73,87
90,40
103,66
1,53
1,52
1,94
1,92
1,91
2,45
2,44
2,43
2,72
2,71
2,91
2,90
3,11
3,09
1,90
2,30
3,80
4,63
5,43
7,81
9,52
11,18
13,22
15,52
16,41
19,28
23,54
26,97
0,78
0,78
0,99
0,98
0,98
1,25
1,25
1,24
1,39
1,38
1,49
1,48
1,58
1,58
1,13
1,17
1,38
1,42
1,46
1,69
1,74
1,78
1,90
1,94
2,02
2,06
2,19
2,23
iy2 pentru tg ,mm

8
1,96
1,98
2,35
2,38
10
2,04
2,05
2,43
2,38
12
2,12
2,53
2,51
2,53
2,86
2,89
2,90
3,16
3,18
3,35
3,37
3,58
3,60
2,91
2.96
2,99
3,23
3,25
3,42
3,44
3,65
3,67
3,01
3,04
3,06
3,30
3,33
2,49
3,52
3,72
3,75
112
Anexa 13
Extrase din sortimentul profilelor laminate
A13.1. Corniere cu aripi egale (extras din 8509-93)
Tabelul A13.1 (continuare)

Masa,
kg/m
A,
cm2
Ix ,
cm4
ix ,
cm
Ix0 ,
cm4
ix0 ,
cm
Iy0 ,
cm4
iy0 ,
cm
z0 ,
cm
8,33
9,64
10,79
12,25
13,50
15,46
17,30
19,41
21,45
24,67
27,02
30,47
33,12
36,97
42,80
48,65
60,08
87,56
47,40
53,83
61,55
68,86
10,61
12,28
13,75
15,60
17,20
19,69
22,00
24,72
27,33
31,43
34,42
38,80
42,19
47,10
54,60
61,98
76,54
111,54
60,38
68,58
78,40
87,72
82,10
94,30
130,59
147,19
198,17
294,36
327,48
465,72
512,29
774,24
844,21
1216,44
1316,62
1822,78
2097,00
2362,57
2871,47
4019,60
2814,36
3175,44
4717,10
5247,24
2,78
2,77
3,08
3,7
3,39
3,87
3,86
4,34
4,33
4,96
4,95
5,60
5,59
6,22
6,20
6,17
6,12
6,00
6,83
6,80
7,76
7,73
130,22
149,67
207,01
233,46
314,51
466,76
520,00
739,42
813,62
1229,10
1340,66
1933,10
2092,78
2896,16
3333,00
3755,79
4560,42
6351,05
4470,15
5045,37
7492,10
8336,69
3,50
3,49
3,88
3,87
4,28
4,87
4,86
5,47
5,46
6,25
6,24
7,06
7,04
7,84
7,81
7,78
7,72
7,55
8,60
8,58
9,78
9,75
33,97
38,94
54,16
60,92
81,83
121,96
135,38
192,03
210,96
319,30
347,77
499,78
540,45
749,40
861,00
969,74
1181,92
1688,16
1158,56
1305,52
1942,09
2157,78
1,79
1,78
1,98
1,98
2,18
2,49
2,48
2,79
2,78
3,19
3,18
3,59
3,58
3,99
3,97
3,96
3,93
3,89
4,38
4,36
4,98
4,96
2,43
2,47
2,71
2,75
3,00
3,36
3,40
3,78
3,82
4,30
4,35
4,85
4,89
5,37
5,46
5,54
5,70
6,07
5,91
6,02
6,75
6,83
iy2 pentru tg ,mm

8
3,64
3,99
4,38
4,40
4,80
5,39
5,41
6,02
6,05
6,84
6,86
7,67
7,69
8,48
8,52
8,56
8,65
8,83
9,31
9,35
10,55
10,58
10
4,04
4,06
4,45
4,47
4,87
5,46
5,48
6,10
6,12
6,91
6,93
7,74
7,76
8,55
8,60
8,64
8,72
8,90
9,37
9,42
10,62
10,65
12
4,11
4,13
4,52
4,54
4,95
5,55
5,56
6,16
6,19
6,97
7,00
7,81
7,83
8,62
8,66
8,70
8,79
8,97
9,45
9,49
10,68
10,72
113
Dimensiuni,
mm
b
t
90
6
7
100
7
8
110
8
125
8
9
140
9
10
160
10
11
180
11
12
200
12
14
16
20
30
220
14
16
250
16
18
xo
x
yo
Dimensiuni, mm
B
b
63
40
75
50
80
50
90
56
100
63
110
125
70
80
140
160
90
100
180
110
200
125
t
6
6
5
6
6
8
8
10
8
8
10
10
10
12
10
12
12
14
B limea aripei mari

b limea aripei mici
t grosimea aripei
x1
R,
mm
7
8
8
9
10
10
11
12
13
14
14
A,
cm2
5,90
7,25
6,36
7,55
8,54
11,87
12,60
15,40
13,90
16,00
19,70
22,20
25,30
30,00
28,30
33,70
37,90
43,90
Masa,
kg/m
4,63
5,69
4,99
5,92
6,70
8,77
9,87
12,10
10,90
12,50
15,50
17,50
19,80
23,60
22,20
26,40
29,70
34,40
y0 ,
cm
2,12
2,44
2,60
2,65
2,95
3,04
3,32
3,40
3,61
4,05
4,14
4,58
5,23
5,32
5,88
5,97
6,54
6,62
i raza de inerie
A aria seciunii
x0 ,
cm
0,99
1,21
1,13
1,17
1,28
1,36
1,50
1,58
1,64
1,84
1,92
2,12
2,28
2,36
2,44
2,62
2,83
2,91
Ix ,
cm4
23,3
40,9
41,6
49,0
70,6
90,9
127,0
154,0
172,0
256,0
312,0
444,5
667,0
784,0
952,0
1123,0
1568,0
1801,0
ix ,
cm
1,99
2,38
2,56
2,55
2,88
2,85
3,18
3,15
3,51
4,00
3,98
4,47
5,13
5,11
5,80
5,77
6,43
6,41
Iy ,
cm4
7,28
14,6
12,7
14,8
21,2
27,1
39,2
47,1
54,6
83,0
100,0
145,5
204,0
239,0
276,0
324,0
482,0
551,0
iy ,
cm
1,11
1,42
1,41
1,40
1,58
1,56
1,77
1,75
1,93
2,28
2,26
2,56
2,84
2,82
3,12
3,10
3,57
3,54
Ix1 ,
cm4
49,9
83,9
84,6
102,0
155,0
194,0
266,0
383,0
353,0
518,0
648,0
911,0
1359,0
1634,0
1933,0
2324,0
3189,0
3726,0
114
A13.2. Corniere cu aripi neegale (extras din 8510-86)
y
R
A13.3. Oel laminat dublu T (extras din 8239-89)
d
x bd
4
t
b
h
100
120
140
160
180
200
220
240
270
300
330
360
400
450
500
550
600
Dimensiuni, mm
b
d
t
55 4,5 7,2
64 4,8 7,3
73 4,9 7,5
81
5
7,8
90 5,1 8,1
100 5,2 8,4
110 5,4 8,7
115 5,6 9,5
125
6
9,8
135 6,5 10,2
140
7
11,2
145 7,5 12,3
155 8,3
13
160
9
14,2
170 10 15,2
180 11 16,5
190 12 17,8
R
7
7,5
8
6,5
9
9,5
10
10,5
11
12
13
14
15
16
17
18
20
W modulul de rezisten
S momentul static al semiseciunii
Ir momentul de inerie la rsucire
i raza de inerie
Masa,
kg/m
A,
cm2
Ix ,
cm4
Wx ,
cm3
ix ,
cm
cm3
Sx ,
Iy ,
cm4
Wy ,
cm3
iy ,
cm
cm4
9,48
11,5
13,7
15,9
18,4
21,0
24,0
27,3
31,5
36,5
42,2
48,6
57,0
66,5
78,5
92,6
108
12,0
14,7
17,4
20,2
23,4
26,8
30,6
34,8
40,2
46,5
53,8
61,9
72,6
84,7
100
118
138
198
350
572
873
1290
1840
2550
3460
5010
7080
9840
13380
19062
27696
39727
55962
78806
39,7
58,4
61,7
109
143
184
232
289
371
472
597
743
953
1231
1589
2035
2560
4,06
4,88
5,73
6,57
7,42
8,28
9,13
9,97
11,2
12,3
13,5
14,7
16,2
18,1
19,9
21,8
23,6
23
33,7
46,8
62,3
81,4
104
131
163
210
268
339
423
545
708
919
1181
1491
17,9
27,9
41,9
58,6
82,6
115
157
198
260
337
419
516
667
808
1043
1356
1725
6,49
8,72
11,5
14,5
18,4
23,1
28,6
34,5
41,5
49,9
59,9
71,1
86,1
101
123
151
182
1,22
1,38
1,55
1,70
1,88
2,07
2,27
2,37
2,54
2,69
2,79
2,89
3,03
3,09
3,23
3,39
3,54
2,28
2,88
3,59
4,46
5,60
6,92
8,6
11,1
13,6
17,4
23,8
31,4
40,6
54,7
75,4
100
135
* Profile recomandate pentru utilizare
Ir ,
115
Nr.
prof.
10*
12*
14*
16*
18*
20
22
24
27
30
33
36
40
45
50
55
60
h nlimea profilului
R raza de rotungire
t grosimea medie a tlpilor
b limea tlpilor
d grosimea inimii
116
zo
Nr.
prof.
5
6,5
8
10
12
14
16
18
20
22
24
27
30
33
36
40
A13.4. Oel laminat U (extras din 8240-72)

y
R
d x
bd
2
t
b
h
50
65
80
100
120
140
160
180
200
220
240
270
300
330
360
400
h nlimea profilului
b limea tlpilor
d grosimea inimii
t grosimea medie a tlpilor
R raza de rotungire
Dimensiuni, mm
b
d
t
32 4,4
7
36 4,4 7,2
40 4,5 7,4
46 4,5 7,6
52 4,8 7,8
58 4,9 8,1
64
5
8,4
70 5,1 8,7
76 5,2
9
82 5,4 9,5
90 5,6
10
95
6
10,5
100 6,5
11
105
7
11,7
110 7,5 12,6
115
8
13,5
R
6
6
6,5
7
7,5
8
8,5
9
9,5
10
10,5
11
12
13
14
15
W modulul de rezisten
S momentul static al semiseciunii
i raza de inerie
z0 distana axei y de la marginea exterioar a
inimii
Masa,
kg/m
A,
cm2
Ix ,
cm4
Wx ,
cm3
ix ,
cm
cm3
Sx ,
Iy ,
cm4
Wy ,
cm3
iy ,
cm
z0 ,
cm
cm4
4,84
5,9
7,05
8,59
10,4
12,3
14,2
16,3
18,4
21
24
27,7
31,8
36,5
41,9
48,3
6,16
7,51
8,98
10,9
13,3
15,6
18,1
20,7
23,4
26,7
30,6
35,2
40,5
46,5
53,4
61,5
22,8
48,6
89,4
174
304
491
747
1090
1520
2110
2900
4160
5810
7980
10820
15220
9,10
15
22,4
34,8
50,6
70,2
93,4
121
152
192
242
308
387
484
601
761
1,92
2,54
3,16
3,99
4,78
5,6
6,42
7,24
8,07
8,89
9,73
10,9
12
13,1
14,2
15,7
5,59
9
13,3
20,4
29,6
40,8
54,1
69,8
87,8
110
139
178
224
281
350
444
5,61
8,7
12,8
20,4
31,2
45,4
63,3
86
113
151
208
262
327
410
513
642
2,75
3,68
4,75
6,46
8,52
11
13,8
17
20,5
21,1
31,6
37,3
43,6
51,8
61,7
73,4
0,95
1,08
1,19
1,37
1,53
1,7
1,87
2,04
2,2
2,37
2,6
2,73
2,84
2,97
3,1
3,23
1,16
1,24
1,31
1,44
1,54
1,67
1,8
1,94
2,07
2,21
2,42
2,47
2,52
2,59
2,68
2,75
1,00
1,20
1,52
1,96
2,56
3,19
3,97
4,87
5,9
7,48
9,6
11,98
14,98
19,21
25,1
32,41
Ir ,
117
A13.5. Tabla groasa din otel laminat
(extras din OCT 19903- 74 )
Lungimea, mm
2800
3000
3500
4200
4500
5000
5500
6000
6500
7000
7500
8000
Grosimea n
1250
1400
4-11
4-10
4-10
4-10
4-11
4-11
4-11
4-11
4-32
4-11
4-32
4-11
4-32
4-11
4-32
4-8; 11
4-32
6-11
4-32
6-11
4-32
5-32
1000
4; 4,5
4; 4,5
4; 4,5
4; 4,5
4; 4,5
4; 4,5
4; 4,5
mm pentru l
atimea
1500
1600
1700
4-10
4-5,5
4-10
4-5,5
4-10
5; 5,5
8-10
4-160
4-160
5-160
4-160
4-160
5-160
4-130
4-130
5-130
4-130
4-130
5-130
4-100
4-100
5-100
4-100
4-100
5-100
4-60
4-60
5-60
5-60
5-60
5-60
1800
6-160
6-130
5-130
6-100
6-100
6-60
6-60
Remarc
a: Grosimile recomandate: t =4, 6, 8, 10, 12, 14,
16, 18, 20, 22, 25, 28,32, 36, 42, 50, 60, 80, 100, 120, 140, 160
mm.
A13.6. Platbande din otel
(extras din OCT 82- 70 )
Grosimea,
L
atimea,
mm
mm
Lungimea,
mm
6,8,10,12,14,16,18,20,22,25,28,30,32,36,40
200,210,220,240,250,260,280,300,340,360,
380,400,420,450,480,530,560,630,650,670,
700,800,850,900,950,1000,1050,
5000 18000
118
A13.7. ine ale cilor de rulare
(conform 4121 76*)
y
x
B
Tipul
inei
KP 70
KP 80
KP 100
KP 120
KP 140
Dimensiuni generale,
mm
h
B
b
120
120
70
130
130
80
150
150
100
170
170
120
170
170
140
A,
cm2
y,
mm
67,2
81,8
113,4
150,7
187,2
5,93
6,43
7,6
8,7
9,84
Momente de inerie, cm4

Ix
1083,3
1523,7
2805,9
4794,2
5528,3
Iy
319,7
468,6
919,6
1672,0
2609,7
Ir
253
387
765
1310
2130
Masa,
kg/m
52,77
64,24
89,05
118,29
146,98
A13.8. Dimensiuni ale uruburilor de ancorare
Lungimea de ancorare pentru schema, mm
2,25
3,24
5,19
7,59
10,34
13,8
18,74
25,12
32,3
40,97
53,68
67,32
0,7c
700
850
1050
1300
3d
1500
1700
2000
2300
2600
2800
3200
3400
500
600
700
800
1000
1100
1300
1400
1600
1700
C245
C345
32,6
47
75,2
110
150
200
272
365
467
593
778
976
41,6
55,9
96
137
186
248
337
440
564
715
913
1144
14020
20020
20020
24025
24025
28030
28030
35040
40040
40040
119
20
24
30
36
42
48
56
64
72
80
90
100
Aria net
a
urubului
Abn , cm2
l1
Diametrul
exterior al
urubului
d, mm
Dimensiunile
aibei
cu aib
fr aib de reazem
Efortul
maxim, kN,
admis n
urubul din
oel de clasa
120
A13.9. Valorile coeficienilor i pentru plci simplu rezemate
pe patru sau trei laturi solicitate de ncrcare uniform distribuit
de intensitate q
b
Schema de
1,0
1,1
1,2
1,3
1,4
1,5
rezemare
a
1
0,048
0,055
0,063
0,069
0,075
0,081
b
a
1,6
1,7
1,8
1,9
2,0
<2
0,086
0,091
0,094
0,098
0,100
0,125
b1
b1
a1
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1,0
0,060
0,074
0,088
0,097
0,107
0,112
b1
a1
1,2
1,4
1,6
1,8
2,0
<2
0,120
0,126
0,128
0,130
0,132
0,133
Observaii: 1. Placa se consider simplu rezemat.

2. Momentele maxime se vor calcula cu relaiile
- plac rezemat pe patru laturi
M max = q a 2 (punctul 1);
- plac rezemat pe trei laturi
M max = q a12 (punctul 2).
Anexa 14
100
A14.1. Poduri rulante (extras din 6711-81*

24.09.404-83
24.09.575-82
24.09.610-85 i a.)
B1
75
Q = 32 / 5; 50 / 12,5 t
F
F
A2
B2
Lp
Q = 80 / 20; 100 / 20; 125 / 20 t

F
F
F1 F1
A2
B2
A3
A3
KP-70
KP-70
U, M
16,5
22,5
28,5
16,5
22,5
28,5
Hp
1900
2400
B2
A2
5400
4400
6000
5000
5600
4400
6200
5000
A3
B1
230
260
F
85
95
105
170
180
200
F1
2,40
6,30
13,0
15,8
21,0
22,0
25,5
33,2
121
20/5
18
24
30
18
24
30
Fora maxim
pe roat, kN
Dimensiuni, mm
Masa
cruciorului,
t
Masa
podului cu
crucior, t
Regimul de
lucru
10
Deschiderea
podului Lp,
m
Tipul
inei
Deschiderea
halei, m
Capacitatea
de ridicare, t
32/5
KP-70
50/12,5
KP-70
24
30
36
24
30
36
24
30
36
24
30
36
24
30
36
24
30
36
22,5
28,5
34,5
22,5
28,5
34,5
22,5
28,5
34,5
22,5
28,5
34,5
22,5
28,5
34,5
22,5
28,5
34,5
Hp
2900
B2
A2
6300
5100
6800
5600
6300
5100
6800
5600
6500
5300
6900
5700
A3
B1
260
3215
7200
3300
5950
300
F
255
285
325
260
280
320
292
312
360
392
427
467
411
447
487
456
481
500
F1
Masa
cruciorului,
t
Masa
podului cu
crucior, t
Deschiderea
podului Lp,
m
Deschiderea
halei, m
Regimul de
lucru
Capacitatea
de ridicare, t
Tipul
inei
Fora maxim
pe roat, kN
Dimensiuni, mm
10,2
13,2
14,5
15,9
17,0
17,1
35,5
42,5
57,5
39,5
46,0
60,5
41,0
47,5
62,0
56,9
62,6
76,4
51,1
62,2
75,7
54,9
66,7
78,6
122
80/20
KP-100
M
100/20
KP-120
G
M
125/20
KP-120
22
28
34
22
28
34
22
28
34
22
28
34
22
28
34
22
28
34
22
28
34
Hp
B2
9100
A2
A3
B1
4350
4000
900
9600
4600
9600
4600
9400
4600
400
3700
4000
3700
900
400
900
400
4000
4000
10400
5400
F1
345
365
385
347
367
387
380
411
430
404
443
465
441
471
490
473
505
526
447
478
500
365
390
410
367
392
412
390
420
440
433
463
485
451
480
500
502
535
561
457
488
510
Masa
cruciorului,
t
Masa
podului cu
crucior, t
24
30
36
24
30
36
24
30
36
24
30
36
24
30
36
24
30
36
24
30
36
Fora maxim
pe roat, kN
Dimensiuni, mm
32,0
33,0
39,0
41,8
43,8
97,0
109
122
98,0
110
123
110
126
141
127
148
168
129
150
170
138
158
178
140
159
179
123
Deschiderea
podului Lp,
m
Deschiderea
halei, m
Tipul
inei
Regimul de
lucru
Capacitatea
de ridicare, t
124
A14.2. Valorile coeficienilor dinamici k1 i k2
Coeficientul
Regimul de
funcionare
al podurilor
rulante
Grupa de
funcionare
dup
standarde
Deschiderea
grinzii de
rulare B
k1
k2
Uor, mediu
1K ... 4K
oarecare
Greu
5K; 6K
B U 12
B > 12
1,1
7K; 8K
B U 12
B > 12
1
1,2
1
1,1
1,1
1,1
Foarte greu
125
Anexa 15
Eforturi n barele fermelor din solicitri unitare
A15.1. Eforturi n barele fermei cu deschiderea 18 m
F
F =1
F =1
F =1
F =1
F =1
4
2750
3000
3000
M2
10
7
3000
11
M1
H
3150
3000
2750
17500
Din forele concentrate F = 1

Bara
Valoarea efortului
14
47
7 10
23
35
56
68
89
9 11
12
45
78
10 11
13
34
46
67
79
9 10
+ 2,18
+ 4,09
+ 2,18
0,00
3,61
3,31
3,61
3,61
0,00
0,50
1,00
1,00
0,50
3,32
+ 2,07
0,690
0,690
+ 2,07
3,32
Din momentul de reazem din

stnga M1 = +1
Valoarea
Bara
efortului
14
0,267
47
0,159
7 10
0,050
23
+ 0,317
35
+ 0,213
56
+ 0,213
68
+ 0,104
89
+ 0,104
9 11
0,00
12
0,00
45
0,00
78
0,00
10 11
0,00
13
0,076
34
+ 0,079
46
0,079
67
+ 0,079
79
0,079
9 10
+ 0,076
126
F
F =1
F =1
F =1
F =1
F =1
F =1
F =1
11
4
2750
3000
10
7
3000
3000
3000
3000
M2
14
12
M1
H
3150
13
3000
2750
23500
Din forele concentrate

F=1
Valoarea
Bara
efortului
14
+ 3,06
47
+ 6,88
23
0,00
35
5,44
56
5,44
68
7,34
12
0,50
45
1,00
78
1,00
13
4,65
34
+ 3,45
46
2,07
67
+ 0,690
Din momentul de reazem din stnga M1 = +1

Bara
14
47
23
35
56
68
12
45
78
13
34
46
67
Valoarea
efortului
0,280
0,199
+ 0,317
+ 0,239
+ 0,239
+ 0,158
0,00
0,00
0,00
0,056
+ 0,059
0,059
+ 0,059
7 10
10 13
89
9 11
11 12
12 14
10 11
13 14
Valoarea
efortului
0,118
0,037
+ 0,158
+ 0,078
+ 0,078
0,00
0,00
0,00
79
9 10
10 12
12 13
0,059
+ 0,059
0,059
+ 0,056
Bara
127
2
F =1
F =1
F =1
F =1
F =1
F =1
11
12
M1
1
2750
3000
7
3000
3000

F=1
Valoarea
Bara
efortului
14
+ 4,80
47
+ 12,4
7 10
+ 16,2
23
0,00
35
9,09
56
9,09
68
14,8
89
14,8
9 11
16,7
12
0,50
45
1,00
78
1,00
1,00
10 11
13
7,30
34
+ 6,21
46
4,83
67
+ 3,45
79
2,07
9 10
+ 0,690
F =1
F =1
14
10
3000
F =1
15
F =1
17
3000
18
3000
3000
3000
20
2 H
19
16
13
3000
3000
35500
F =1
3150
2750

Bara
14
47
7 10
23
35
56
68
89
9 11
12
45
78
10 11
13
34
46
67
79
9 10
Valoarea
efortului
0,292
0,239
0,185
+ 0,317
+ 0,266
+ 0,266
+ 0,212
+ 0,212
+ 0,158
0,00
0,00
0,00
0,00
0,037
+ 0,039
0,039
+ 0,039
0,039
+ 0,039
10 13
13 16
16 19
11 12
12 14
14 15
15 17
17 18
18 20
13 14
16 17
19 20
Valoarea
efortului
0,132
0,078
0,025
+ 0,158
+ 0,105
+ 0,105
+ 0,051
+ 0,051
0,00
0,00
0,00
0,00
10 12
12 13
13 15
15 16
16 18
18 19
0,039
+ 0,039
0,039
+ 0,039
0,039
+ 0,037
Bara
M2
H
128
2
F =1
F =1
F =1
F =1
F =1
F =1
11
F =1
F =1
14
12
F =1
15
F =1
17
F =1
18
F =1
20
F =1
21
23
M1
4
2750
3000
7
3000
3000

F=1
Valoarea
Bara
efortului
14
+ 5,68
47
+ 15,2
7 10
+ 20,9
10 13
+ 22,8
23
0,00
35
10,9
56
10,9
68
18,5
89
18,5
9 11
22,3
11 12
22,3
12
0,50
45
1,00
78
1,00
10 11
1,00
13
8,63
34
+ 7,60
46
6,21
67
+ 4,83
79
3,45
9 10
+ 2,07
10 12
0,690
10
3000
3000
3000
3000
22
19
16
13
3000
3000
41500
3000
3000
3150
3000
2750

Bara
14
47
7 10
10 13
23
35
56
68
89
9 11
11 12
12
45
78
10 11
13
34
46
67
79
9 10
10 12
Valoarea
efortului
0,296
0,250
0,204
0,158
+ 0,317
+ 0,273
+ 0,273
+ 0,227
+ 0,227
+ 0,181
+ 0,181
0,00
0,00
0,00
0,00
0,032
+ 0,033
0,033
+ 0,033
0,033
+ 0,033
0,033
13 16
16 19
19 22
Valoarea
efortului
0,113
0,067
0,021
12 14
14 15
15 17
17 18
18 20
20 21
21 23
13 14
16 17
19 20
22 23
12 13
13 15
15 16
16 18
18 19
19 21
21 22
+ 0,136
+ 0,136
+ 0,090
+ 0,090
+ 0,044
+ 0,044
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
+ 0,033
0,033
+ 0,033
0,033
+ 0,033
0,033
+ 0,032
Bara
2 H
M2
129
BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
CHESARU, E.; IOAN, P.; BEJINARIU, E. Construcii metalice.

Exemple de calcul. Bucureti, Institutul de construcii, 1985. 318 p.
DALBAN, C. i a. Construcii cu structur metalic. Bucureti,
Editura didactic i pedagogic, R.A., 1997. 780 p.
DALBAN, C. i a. Construcii metalice. Bucureti, Editura didactic i
pedagogic, 1983. 868 p.
GDEANU, L. i a. Construcii metalice. ndrumtor de proiect. Vol.
II. Timioara, Ed. Inst. Politehnic Traian Vuia, 1991. 243 p.
IFRIM, M. Dinamica structurilor i inginerie seismic. Bucureti,
Editura didactic i pedagogic, 1984. 583 p.
MATEESCU, D.; BNU, N.; CARABA, I. Calculul plan i spaial
al grinzilor cilor de rulare executate din oel. Bucureti, Editura
Academiei, 1988. 462 p.
MATEESCU, D.; GDEANU, L. i a. Construcii metalice. Bucureti, Editura didactic i pedagogic, 1975. 403 p.
MORARU, Gh. Construcii metalice (curs electronic).
NCM F.02.02-2006. Calculul, proiectarea i alctuirea elementelor de
construcii din beton armat i beton precomprimat. Chiinu, ACDT,
2006.
PATRINICHE, N.; SIMINEA, P.; CHESARU, E. Construcii
metalice. Bucureti, Institutul de construcii, 1980. 366 p.
ROU, D.; ROU, C.; GDEANU, L. ndrumtor pentru redactarea
proiectelor de execuie de construcii metalice. Timioara, Ed. Inst.
Politehnic Traian Vuia, 1974. 276 p.
TIMOSHENKO, S. P.; GERE, J. M. Teoria stabilitii elastice.
Bucureti, Editura tehnic, 1967. 550 p.
, . . et al. . .
, , 1986. 560 .
, . .; , . .; , . .
. , , 1987. 220 .
, .. et al. . 2.
. , , 2004. 527 . ISBN
5-06-003696-0.
, ..; , ..; , ..
i . i, IT, 2002. 310 c.
, . . et al. .
: i, 1986. 366 .
130
18. , . .
. , , 1991. 431 .
19.
( II-7-81). ,
, 1984. 292 .
20. ( II23-81*). , , 1990. 149 .
21. 2.01.07-85. / .
, 1987.
22. II-23-81*. . /
. , 1990.
23. II-7-81. .
/ . , 1982.
Gh. Moraru, A. Taranenco, V. ibichi

CALCULUL ELEMENTELOR DE REZISTEN
ALE UNEI HALE INDUSTRIALE N EXEMPLE
ndrumar metodic
Redactor responsabil: Valentina Mustea
Bun de tipar ..........2009
Hrtie ofset. Tipar RISO
Coli de tipar ..
Formatul hrtiei 6084 1/16

Tirajul . ex.
Comanda nr.
UTM,2009, Chiinu, bd. tefan cel Mare168

Secia Redactare i Editare a UTM
2068, Chiinu, str. Studenilor, 1

Indrumar Proiectare Constructii Metalice Hala Industriala

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Indrumar Proiectare Constructii Metalice Hala Industriala

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

Autori: prof. univ., dr. hab. Gh. Moraru

Redactor responsabil prof. univ., dr. hab. Gh. Moraru

Anexa 4. Coeficienti pentru calculul la rezistenta

Anexa 13. A13.1. Corniere cu aripi egale . . . . . . . . . . . . . . . . . 112

= 3215 mm (fig. 1.1), care reprezint

Fig. 1.1: Schema stlpului cu dimensiunile principale.

1.1. Determinarea dimensiunilor

= h2 + hgr + hs = 4000 + 1600 + 130 = 5730 mm,

Fig. 1.2: Proiectarea trecerilor n hale cu regim foarte greu de

unde B1 = 300 mm este lungimea consolei podului de rulare

Deschiderea podului rulant

1.1. Determinarea dimensiunilor

Fig. 1.3: Dimensiunile caracteristice ale unei hale (n mm ).

unde s-a considerat cos ' 1 (pentru acoperisuri cu pant

Reactiunile n reazeme din nc

Tabelul 1.4: Valori orientative ale consumului de otel pe 1 m2

Fig. 1.4: Amplasarea elementelor de protectie verticale.

Greutatea proprie a panourilor si a ferestrelor de pe lungimea B 0 = 6 m ( B 0 este distanta de la stlpii de baz

Gp = (5, 4 + 1, 53) 6 0, 201 + 2, 4 6 0, 306 = 12, 8 kN,

La nivelul treptei se aplic

Mgp = Gp (e + b + ) + (G0s + Fr1 )e =

Momentul la nivelul treptei

= 1, 1 0, 85 447(1 + 0, 896 + 0, 504 + 0, 4) + 1, 05 52, 9+

unde f = 1, 1 coeficient de siguranta (pct. 4.8 din [21]); =

mediu de functionare (pct. 4.17 din [21]); bgrf ' 1 m l

Fmin yi + f Ggr + f qn bgr.f. B =

= 1, 1 0, 85 103 (1 + 0, 896 + 0, 504 + 0, 4) + 1, 05 52, 9+

unde n = 2 este num

Mmax = 625 kNm

Mmin = 174 kNm

Fig. 1.7: ncarcari provenite din actiunile podurilor rulante.

unde w valoarea normat

Coeficientul ki pentru terenuri de categoria

Tabelul 1.6: Valorile coeficientilor aerodinamici (extras din

+0,4 +0,3 0,2

+0,8 +0,8 +0,8

0,4 0,4 0,5

0,5 0,5 0,6

Conform tab. 1.5 pentru terenuri de categorie B k1 =

qecv = 1,30 kN/m

unde semnul minus a fost omis.

Greutatea unei jum

= 687 + 252 + 17, 4 + 8, 42 + 13, 0 = 978 kN.

unde N este forta axial

Momentul de inertie al fermei poate fi calculat cu relatia

unde coeficient care tine seama de m

unde EI1 = 2, 06 108 0, 00387 = 7, 97 105 kN m2 ; kij

Tabelul 1.7: Valorile coeficientilor kij n dependenta de parametrii n si 0 .

Stabilim spectrul frecventelor

(2, 40 4, 64 2, 842 ) 108 = 4, 30 104 s4 ;

Fig. 1.9: Schema halei la determinarea ncarcarilor seismice.

Perioadele proprii de vibratie

pentru modul 2 de vibratie

pentru modul 2 de vibratie

X2 (x1 ) [m1 X2 (x1 ) + m2 X2 (x2 )]

pentru terenuri de categoria I

Pentru modul 2 de vibratie

Fortele seismice sunt prezentate n fig. 1.10 a,b.

Fig. 1.10: Schemele de actiune ale fortelor seismice: n modul

1.2.6. Conlucrarea spatial

1. Panouri de beton armat mici (0, 5 1, 5m)

Deformabilitatea reazemului elastic