Capitolul VI
Pregătirea pentru
viaţă
(1.
Jocul; 2.Atenţia
şi
distragerea ei; 3. Delăsarea şiuitarea; 4. Inconştientul;
5.Visele; 6. Aptitudini, talent) ............................................. 113Capitolul VII
Relaţiile dintre sexe
(1. Diviziunea muncii şiceledouă sexe; 2. Supremaţia bărbatului în civilizaţiaactuală;
3.
Prejudecata inferiorităţii femeii; 4. Fuga derolul defemeie; 5. Tensiunea dintre cele două sexe; 6. încercare dereformă)
............................................................................. 136Capitolul VIII
Fraţi ş
i surori ....................................................
160CaracterologieCapitolul I
Generalităţi
(1. Esenţa caracterului şiformarea sa; 2. Importanţa sentimentului decomuniune socială pentru dezvoltareacaracterului; 3. Direcţii ale dezvoltăriicaracterului;
4.
Delimitări faţă de vechea şcoală psihologică; 5. Temperamentele şi secreţia endocrină; 6. Recapitulare)
.. 168Capitolul II
Trăsături de caracter de natură agresivă
(1.Vanitatea;
2. Gelozia; 3. Invidia; 4. Avariţia; 5. Ura)
............. 191Capitolul III
Trăsături de caracter de natură neagresivă
(1.Izolarea; 2 Angoasa; 3. Laşitatea; 4. Impulsiineînfrânate, caexpresie a unei adaptări deficiente)
........................224Capitolul IV
Alte forme de expresie ale caracterului
(1. Voioşia;
2.
Moduri de gândire şi de exprimare; 3.Atitudinea şcolărească; 4. Oameni cu principii şi pedanţi; 5.Subordonarea;
6.
Infatuarea; 7. Susceptibilitatea; 8. Ghinionişti şipieze-rele;
9. Religiozitatea)....................................................................240Capitolul V
Afectele
(A. Afecte disociante: 1. Mânia; 2. Tristeţea;
3.
Folosirea abuzivă
a afectelor; 4. Dezgustul; 5. Frica (spaima);
B. Afecte asociante: 1. Bucuria; 2. Compasiunea; 3.Ruşinea)
... 25
1
Anexă
Observaţii generale privind educaţia
Cuvânt de încheiere .................................... Indice de nume ............................................
STUDIU INTRODUCTIV
ALFRED ADLER - O REVANŞĂ
A SOCIALULUI ASUPRABIOLOGISMULUI FREUDIAN
De obicei numele lui Alfred Adler este asociat cu psihanaliza,
care pentru mulţi nu este de conceput fără faimosul ei„triumvirat: Freud, Adler, Jung. în realitate însăambiţiosul concetăţean al părintelui legitim alpsihanalizei nu a fost mai mult decât unul din efemerii„tovarăşi de drum" ai lui Sigmund Freud, fără a fi şiun psihanalist în adevăratul înţeles al cuvântului, cutoate că într-o vreme a îndeplinit funcţia depreşedinte al Asociaţiei Psihanalitice
din Viena. Adler
„never practisedpsychoanalysis" („nu a practicat
niciodată psihanaliza"),
susţin apodictic, pe drept cuvânt, J. P.Chaplin şi T. S. Krawiec
1
. Freud însuşi s-a văzutobligat să facă precizarea că Adler
„nu are nimic comun cu psihanaliza'*
2
,
că el a avut încă de la început propriulsău „sistem", doctrina sa, pe care încerca să osubstituie psihanalizei, atunci când nu încerca să-şirevendice idei manifest freudiene, străduindu-se să letravestească
într-o
terminologie diferită.Adevărul este că „psihologia individuală"profesată de Alfred Adler
3
nu se încadrează şi nici nu s-ar putea încadra în psihanaliză, nici ca teorie, nici capractică, aşa cum lucrul este în bună măsură posibilcu „psihologia analitică
" a lui Cari Gustav Jung. Dar cum
concepţia lui Adler s-a dezvoltat paralel cu psihanaliza,stabilind cu aceasta şi relevante puncte de contact, eapoate fi considerată foarte bine drept o concepţie
parapsihanalitică,
cunoscându-se că etimonul
„para"î
nseamnă în greceşte „în afara" sau „pe lângă",„vecin". Ne
... 262... 268... 271
Leave a Comment