Pe urmele înţelepciunii 1
Pocăinţa
Cel care cere iertare pentru greşeala sa este ca şi nevinovat.
(arab)
Există o sancţiune pentru bine şi pentru rău, dacă întârzie să apară, înseamnă că nu a sositîncă ora.
(armean)
Se iartă totul celui care nu-şi iartă nimic.
(chinez)
Cine a săvârşit numai bine în cursul vieţii cugetă la moarte fără nici o teamă.
(egiptean)
O conştiinţă încărcată este un duşman permanent.
(indian)
Niciodată nu mai poţi aduna orezul împrăştiat, până la ultimul bob.
(indochina)
Poţi să-ţi speli haina dar nu şi conştiinţa.
(persan)
Căinţa este primăvara virtuţilor.Remuşcare lăsată de faptele de ruşine este mântuirea vieţii. –
remuşcarea poate constitui înanumite momente o forţă de orientare a vieţii morale. (Democrit)
O conştiinţă împăcată nu ţine seama de minciunile zvonului.
(Ovidius)
Conştiinţa valorează cât o mie de martori.
(Quintilianus)
Uitarea nu te scapă de păcate.
(Seyfoddin Mohammad Ferghani)
Caracteristica vinovaţilor este neliniştea.
(Seneca)
Nu este nici lipsit de înţelepciune, nici mărginit, acela care se ridică după ce a căzut în gre-şeală, în loc să stăruie în ea.
(Sofocle)
Să-ţi pese mai mult de conştiinţa (ta) decât de părerea (altora).
(Syrus)
O conştiinţă rea este adesea în siguranţă, dar niciodată liniştită.
(Syrus)
Cine a săvârşit o faptă rea şi se căieşte, este iertat de acel păcat; căci el este purificat prinfaptul că încetează, zicându-şi: “Nu voi mai face aşa…”
(Manu)
Cunoaşterea greşelilor e începutul salvării.
(Epicur)
E nebunie a te-ndărătnici-n greşeli.
(Eschil)
Oamenii de seamă sunt totdeauna proprii lor critici.
(Balzac)
Prin recunoaşterea greşelii, spiritele bărbăteşti se înalţă şi se întăresc.
(Goethe)
Este una din tristeţile umane cele mai adânci să avem în trecutul nostru nedreptăţi ale căror drumuri sunt, pentru a spune adevărul, toate barate în urma noastră, pe ale căror victime numai este cu putinţă să le regăsim, să le ajutăm, să le ridicăm sau să le consolăm.
(Maeter-linck)
1
Sketis Psychological Research
Mulţi oameni cred că mărturisirea defectelor lor îi scuteşte de obligaţia de a le îndrepta.
(Marie von Ebner-Eschenbach)
O adevărată căinţă este cea mai bună doctorie contra bolilor sufletului.
(Miguel de Cervan-tes)
2
Pe urmele înţelepciunii 1
Timpul
Viaţa întreagă pare prea scurtă celor ce fac binele, dar pentru cei ce fac rău o singură noap-te înseamnă un timp nesfârşit.
(Lucian)
Piatra de încercare a caracterului omenesc este timpul.
(Menander)
Dacă timpul pentru alţii înseamnă bani, pentru noi are un preţ incalculabil.
(Goce Delcev)
Ce a trecut a dispărut; ceea ce speri este absent; doar prezentul este al tău.
(arab)
S-ar putea ca ziua de mâine să fie a altuia.
(arab)
Nu timpul ţi se potriveşte ţie, ci tu potriveşte-te timpului.
(armean)
Înainte ca omul să-şi dea seama, iată-l cu părul alb.
(armean)
Este un timp pentru a merge la pescuit şi un timp pentru a usca năvodul.
(chinez)
Mănâncă fructele când ţi se oferă, fiindcă mai târziu nu vei mai găsi nici o coajă.
(indian)
Dacă mlădiţa de bambus n-a fost folosită când era tânără, la ce mai poate servi acum când aîmbătrânit?
(malaez)
În amânare se află primejdia.
(persan)
Strădania tinereţii este odihna bătrâneţii.
(persan)
Măgarul când îmbătrâneşte nu ajunge neapărat mai marele grajdului.
(turc)
Preţul tinereţii la bătrâneţe se apreciază.
(turc)
Cine l-a văzut pe “mâine”?Ce osteneală este aceea de a săpa o fântână când arde casa?
(Bhartrhari)
Timpul consumă rodul oricărei acţiuni care nu-i îndeplinită îndată.
(Pancatantra)
De cele mai multe ori remediul unui lucru neplăcut este amânarea.
(Somadeva)
Bătrânului nu-i şade bine nici soldat, nici amorezat. Acestea sunt atributele tinereţii.
(Ovi-dus)
Felul cum întrebuinţăm timpul liber ne trădează caracterul.
(Plinius)
Pentru sufletul care doreşte (cu nerăbdare), nimic nu se face destul de repede.
(Sallustius)
Socoteşte fiecare zi o viaţă.
(Seneca)
3
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Proverbe
Mii de proverbe, aforisme, invataturi, ale celor mai luminate minti.
124.2K
Reads
106
Readcasts
83
Embed Views
Notes
Load more
