ASOCIATIA "CASA FAENZA" in cadrul careia functioneaza Centrul Comunitar pentru Copii Autisti Timisoara este o organizatie neguvernamentala

de protectie speciala a copiilor cu sindrom autist, fara scop patrimonial. Asociatia are ca obiectiv abilitarea si integrarea sociala a copiilor cu sindrom autist, accentuandu-se importanta interventiei precoce. CE ESTE AUTISMUL? Autismul infantil este o tulburare pervaziva de dezvoltare, cu debut inainte de varsta de 3 ani, de etiologie necunoscuta. Autismul este un handicap global care impiedica persoana sa comunice obisnuit, sa inteleaga relatiile sociale si sa invete prin metodele obisnuite din invatamant. Sindromul autist se caracterizeaza prin joc stereotip, lipsa de raspunsuri la emotiile altora, lipsa de abilitati de comunicare, rezistenta la schimbare. MEMBRII FONDATORI AI ASOCIATIEI In august 2001, in Timisoara s-a infiintat, prin colaborarea dintre primariile oraselor infratite Timisoara si Faenza Italia, Centrul Comunitar pentru Copii Autisti, unic in tara prin structura si conceptie, ce functioneaza in cadrul Asociatiei Casa Faenza". Membrii fondatori ai asociatiei sunt: - Primaria municipiului Timisoara - Primaria orasului Faenza Italia - Comitetul de Prietenie Faenza Timisoara. Prin infiintarea Centrului Comunitar pentru Copii Autisti "Casa Faenza", Timisoara a devenit primul oras din tara in care sanatatea mintala a copiilor comunitatii devenea responsabilitatea comunitatii insasi. Primaria Timisoara se implica astfel, pentru prima data, in crearea unei structuri unice (un organism privat), cu un personal calificat care urma sa ofere servicii de un inalt profesionalism copiilor autisti, copii care erau membrii ai comunitatii timisorene. Implicarea unui partener strain, Primaria Faenza, creea primisele unui centru care sa permita atat evaluarea, asistarea si abilitarea copilului autist cat si cercetari in domeniul autismului. Asociatia Casa Faenza si-a propus sa asigure traiul copiilor cu autism in mediul lor firesc de existenta, asigurandu-le o buna dispensarizare, suport social si programe individualizate de training psiho-senzorio-motor. SCOPUL ASOCIATIEI este de a imbunatatii conditiile de viata si adaptabilitate sociala a copiilor cu sindrom autist din Municipiul Timisoara, cu varsta cuprinsa intre 3-15 ani.Centrul Comunitar pentru Copii Autisti Casa Faenza" este un centru de zi. OBIECTIVELE Centrului Comunitar pentru Copii Autisti Timisoara sunt: Oferirea de asistenta, tratament si ingrijire copiilor care frecventeaza Centrul Comunitar ; Stimulare psiho-senzorio-motorie prin includerea copiilor cu autism in diverse terapii; Integrarea sociala, scolara si familiala. Schimbarea mentalitatii si atitudinii sociale fata de copii cu nevoi speciale. Acordarea de training si suport familiei copilului autist. Informarea si sensibilizarea comunitatii timisoarene cu privire la problematica copilului autist si a familiei acestuia. BENEFICIARII CENTRULUI SUNT: - 15 copii cu sindrom autist cu varsta cuprinsa intre 3-14 ani, care provin din familii timisorene; - familiile acestor copii. - copii cu tulburare din spectrul autist proveniti din diferite zone ale tarii.Avand in vedere faptul ca autismul este un handicap global care impiedica persoana sa comunice obisnuit, sa inteleaga relatiile sociale si sa invete prin metode obisnuite de invatamant, este necesara o supraveghere atenta si permanenta a comportamentului acestor copii. Activitatile recuperatorii sunt de durata, necesitand abilitati specifice ale personalului angajat, ce functioneaza intr-o echipa interdisciplinara de lucru. Asistenta de specialitate a acestei categorii de copii prevede programe de abilitare individualizate ce vor contine metode specifice si de actualitate in domeniul autismului infantil.Cei 15 copii autisti ce sunt asistati sunt repartizati in 3 grupe a cate 5 copii, in functie de varsta cronologica, gradul de afectare psiho-motrica, abilitatile prezentate de copil la data venirii in centru. Perioada de asistare a unui copil este de 1 an, cu posibilitate de prelungire in functie de evolutia acestuia si de posibilitatile de integrare in alte centre. SPECIALISTII CENTRULUI "CASA FAENZA"Echipa Centrului Casa Faenza este o echipa multidisciplinara formata din: - 1 asistent social - 1 psiholog - 1 pedopsihiatru - 1 kinetoterapeut - 6 pedagogi de recuperare - 1 lucrator social - 1 logoped.

ASOCIATIA CASA FAENZA-TIMISOARA CENTRU COMUNITAR PENTRU COPII AUTISTI A fi autist este un mod de a fi. Chiar daca nu este modul "normal " de a fi, viata unei persoane autiste poate fi la fel de implinita si fericita ca a oricarui om Angel Riviere

Persoane de contact : ADRESA Timisoara, Aleea Sanatatii nr.15 Telefon: 0256 487002 Fax: 0256 463993 E-mail : faenza@mail.regionalnet.org

Adrian Orza presedinte asociatie Ioana Gutia director executiv Marinela Antal psiholog/ supervizor echipa Cristina Piscuc asistent social

Ceilalti membrii ai echipei:

Otilia Paduraru medic pedopsihiatru Andreea Dogea kinetoterapeut Diana Dismacsek pedagog de recuperare Ileana Klepa - pedagog de recuperare Daciana Barbuti - pedagog de recuperare

Mihaela Giurgiu - pedagog de recuperare Mihaela Puta - pedagog de recuperare Cristina Muntean- pedagog de recuperare Nicolae Iordache logoped Anamaria Gutiu consilier juridic

ISTORIC (2001-2004) ASOCIATIA CASA FAENZA in cadrul careia functioneaza Centrul Comunitar pentru Copii Autisti Timisoara este o organizatie neguvernamentala de protectie speciala a copiilor cu sindrom autist, fara scop patrimonial. In august 2001, in Timisoara s-a infiintat, prin colaborarea dintre primariile oraselor infratite Timisoara si Faenza - Italia, Centrul Comunitar pentru Copii Autisti, unic in tara prin structura si conceptie, ce functioneaza in cadrul Asociatiei Casa Faenza. Prin infiintarea Centrului Comunitar pentru Copii Autisti Casa Faenza, Timisoara a devenit primul oras din tara in care sanatatea mintala a copiilor comunitatii devenea responsabilitatea comunitatii insasi. Primaria Timisoara se implica astfel, pentru prima data, in crearea unei structuri unice, cu un personal calificat care urma sa ofere servicii de un inalt profesionalism copiilor autisti, copii care erau membrii ai comunitatii timisorene. Implicare unui partener strain, Primaria Faenza, creea primisele unui centru care sa permita atat evaluarea, asistarea si abilitarea copilului autist cat si cercetari in domeniul autismului. SCOPUL ASOCIATIEI, stabilit pe baza evaluarii nevoilor comunitatii, este de a imbunatatii conditiile de viata si adaptabilitate sociala a copiilor cu copiilor cu tulburare din spectrul autist din Municipiul Timisoara, cu varsta cuprinsa intre 3-15 ani, prin abilitarea si integrarea sociala a copiilor cu sindrom autist, accentuandu-se importanta interventiei precoce. Daca in anul 2001 initiatorii asociatiei isi propuneau sa creasca calitatea vietii copiilor autisti (din Timisoara) si famiilor acestora, la inceputul anului 2003 la acest scop s-a adaugat unul considerat in prezent primordial si anume acela al integrarii copilului in propria familie (acolo unde este cazul), in scoala si in comunitate. Si pentru ca Centrul nostru este si un centru ce ofera servicii sociale, se intervine simultan pe ambele planuri: - cel al abilitarii copilului autist si - cel psiho-social cat si comunitar. S-a utilizat aceasta abordare ca urmare a intelegerii faptului ca functionalitatea /disfunctionalitatea familiei reprezinta punctul de plecare si de

intoarcere al reusitei noastre. Centrul Comunitar pentru Copii Autisti Casa Faenza functioneaza ca un centru de zi, respectand programul de viata al familiei si copilului.

BENEFICIARII CENTRULUI SUNT: 15 copii cu sindrom autist cu varsta cuprinsa intre 3-15 ani, care provin din familii timisorene ; familiile acestor copii. La acestia se adauga familiile cu micutii autisti proveniti din diverse colturi ale tarii pentru evaluare si stabilirea unui program de interventie individualizat . S-a stabilit ca numarul de copiii cu sindrom autist ce vor fi asistati in Centrul Casa Faenza sa fie de 15, cu varste cuprinse intre 3-15 ani. Motivatia care a condus la alegerea acestui numar de copii beneficiari are la baza atat faptul ca spatiul si incaperile de la nivelul centrului sunt reduse cat si dificultatea lucrului cu aceasta categorie de copii. Activitatile recuperatorii sunt de durata, necesitand abilitati specifice ale personalului angajat, ce functioneaza intr-o echipa interdisciplinara de lucru. Asistenta de specialitate a acestei categorii de copii prevede programe de abilitare individualizate ce vor contine metode specifice si de actualitate in domeniul autismului infantil. Cei 15 copii autisti ce sunt asistati sunt repartizati in 3 grupe a cate 5 copii, in functie de varsta cronologica, gradul de afectare psiho-motrica, abilitatile prezentate de copil la data venirii in centru. Perioada de asistare a unui copil este de 1 an, cu posibilitate de prelungire in functie de evolutia acestuia si de posibilitatile de integrare in alte centre. ECHIPA CENTRULUI CASA FAENZA este o echipa multidisciplinara formata din: asistent social, psiholog, pedopsihiatru, kinetoterapeut, pedagogi de recuperare, logoped. ACTIVITATILE DE SPECIALITATE OFERITE DE CATRE ASOCIATIA CASA FAENZA:

Screening pentru populatia municipiului Timisoara, prin implicarea medicilor de familie in vederea identificarii precoce a elementelor de autism M-CHAT (Baron Cohen); Observare clinica si diagnostic pentru tulburari pervazive de dezvoltare prin colaborarea cu Clinica de Neurologie si Psihiatrie pentru Copil si Adolescent Timioara (sunt utilizate ICD-10, DSM-4, ADI-R, ADOS-G); Evaluarea comportamentala si a abilitatilor in centrul nostru, de catre echipa multidisciplinara: psihohog, pedopsihiatru, logoped, pedagogi de recuperare, kinetoterapeut, asistent social. Programe individualizate de stimulare psiho-senzorio-motrica in functie de simptome, varsta, IQ, analiza functionala a comportamentului, abilitatile, limbajului verbal si non-verbal al copilului, dificultatile sociale, comportamentele stereotipe, implicarea parintilor ca si co-terapeuti.

EVALUAREA COPIILOR Evaluare primara Perioada de evaluare primara este de o saptamana. Dupa aceasta saptamana, se stabileste daca copilul va fi integrat in centru sau va fi referit altor centre. O evaluare primara se face tuturor celor care ne solicita si care respecta urmatoarele conditii: Copilul are varsta cuprinsa intre 2 si 15 ani; Copilul are diagnosticul de autism sau alt diagnostic din categoria tulburari pervazive de dezvoltare sau Retard mental cu elemente autiste; Exista locuri dIsponibile in centru. Pentru o evaluare primara este nevoie de programare. In cazul in care, copilul nu este integrat in centru, in urma evaluarii, parintii primesc un program de activitati pentru acasa. Reevaluarea copiilor neintegrati in centrul nostru se face din 6 in 6 luni. Evaluare secundara Evaluarea secundara (detaliata) se refera doar la copii integrati in centru. Perioada de evaluare este de o luna. Dupa aceasta luna, se face un program de interventie personalizat (PIP). La stabilirea PIP-ului participa intreaga echipa care lucreaza cu copilul. Reevaluari Reevaluarile sunt pentru copiii integrati in centru si pentru cei care au parasit centrul si acum sunt in familie. Se fac din patru in patru luni pentru a monitoriza achizitiile copilului. In urma reevaluarii, se stabileste daca se schimba sau nu PIP-ul pentru fiecare copil. Scale/ teste de evaluare 1. PEP-R (Psychoeducational Profile Revised)In cursul anului 2003 asociatia a achizitionat testul PEP-R: Psychoeducational Profile Revised (Profilul psihoeducational). Testul cuprinde 2 scale: o scala de dezvoltare si o scala comportamantala.

Scala de dezvoltare cuprinde:

Scala comportamentala cuprinde evaluarea urmatoarelor comportamente:

evaluare globala imitatie perceptie motricitate fina coordonare ochi- mana cognitiv performanta , cognitiv verbal.

relationare si afect; joc si interes pentru materiale; raspunsuri senzoriale; limbaj.

Manualele PEP-R cuprind modalitatile de aplicare, testul si activitatile recomandate pe fiecare arie pentru imbunatatirea performantelor. Este un test specific pentru copiii cu tulburari din spectrul autism. Specificitatea testului se refera la faptul ca abilitatile nu sunt testate prin intermediul limbajului expresiv care de obicei la copilul autist este mai putin dezvoltat, ci cerintele sunt formulate prin intermediul limbajului nonverbal. Dupa aplicarea testului se face un profil psihoeducational care cuprinde nivelul de dezvoltare pe fiecare arie. Testul este folosit cu succes in toata lumea, iar avantajul principal consta in activitatile de stimulare care sunt recomandate in functie de profilul fiecarui copil. 2. M-Chat. 3. A Checklist of Behaviors and Skills for Children Showing Autistic Features , de Maureen Aarons si Tessa Gittens. 4. PDDST- Pervasive Developmental Disorders Screening Test. 5. Child Autism Rating Scale, de Eric Schopler, Robert J. Reichler, Barbara Rochen Renner .

Activitatea de abilitare a copiilor autisti

Principalele caracteristici ale activitatilor de abilitare:

Caracteristicele activitatilor de abilitare sunt date de nevoile de baza ale copiiilor autisti:

Rutina; Perseverenta; Constanta.

Predictibilitate; Rutina.

Ariile activitatilor de abilitare :

Perceptie Motricitate fina ; Coordonare ochi-mana ; Imitatie ;

Cognitiv verbal ; Cognitiv performanta ; Autonomie personala ;

Relatii interpersonale ; Temeri; Hipersensibilitate si alte comportamente specific autismului.

1. Metodele comportamentale Terapia comportamentala are la baza structura: antecedente- comportament- consecinte. Pentru a modifica comportamentul trebuie sa se vizeze controlul antecedentelor sau a consecintelor. Metodele de control a antecedentelor sau a consecintelor comportamentului preluate din terapia comportamentala se refera la: Controlul antecedentelor : condiii care preced comportamentul, a cror manipulare duce la declanarea comportamentului Modificarea consecinelor: rspunsuri care urmeaz un comportament, a cror alterare duce la creterea (sau descreterea) unui comportament. 2. Structurarea mediului;

Orarul pe baza pictogramelorPentru a nva mai uor, copilul trebuie s asocieze aciunea cu locul : pentru a se orienta in spatiu, pentru a nva denumirile obiectelor uzuale. Spaiul personal al copilului este recomandabil s conin : spatiu pentru somn, spatiu pentru haine, spatiu pentru materiale/ jucarii, spaiu de lucru, pentru relaxare. Principii de organizarea orarului:

Orarul trebuie prezentat copilului naintea nceperii programului; afiat la vedere; Materialul folosit pentru simboluri trebuie s fie adaptat copilului: imagini, culori, numere, obiecte; Fiecare simbol de pe orar trebuie s fie pus i pe cutia n care se afl materialele pentru aceea activitate sau n faa copilului.

Orarul nu este o metoda care se aplica la toti copii, ci exista anumite conditii. Aceste conditii se refera la existenta anumitor achizitii cognitive:

corespondenta imagine- obiect; distingerea obiectului de fundal; categorii de obiecte.

- Modul de combinare a celor doua metode

Metodele comportamentale au drept obiectiv ntrirea sau restrngerea unui comportament Orarul pe baza pictogramelor are drept obiective organizarea activitilor i a mediului ntr-o form clar i predictibil pentru copil.

Cele dou metode se completeaz: metodele comportamentale dau direcia; PEP-R (Psychoeducational Profile) d coninutul activitii; orarul cu pictograme d modul de organizare a activitatii si spatiului. - Structurarea mediului este o modalitate de control a antecedentelor. Grupurile educationale pentru parintii copiilor autisti Sunt sustinute de pedagogii de recuperare. Au o frecventa de un grup pe luna, au o tematica prestabilita din care amintim: autism- simptome; prognostic; comunicarea; formarea conceptelor cognitive;autonomie personala; temeri. Tematica este stabilita in functie de nevoile parintilor (chestionare) Metodele de sustinere a grupurilor educationale sunt:

Prelegere; Joc de rol; Brainstorming; Panel; Prezentari video si discutii.

Grupurile de suport pentru parintii copiilor autisti ale grupurilor de suport:

Sunt sustinute de psihologul centrului, cu o frecventa de un grup pe luna. Principalele obiective

Constatarea ca experienta personala nu este unica; Explorarea continuturilor afective; Posibilitatea de abordare a unor roluri prin care se descopera valente personale noi; Posibilitatea de a adopta o pozitie fata de continuturile afective existente.

Consilierea parentala. Se fac la cererea parintilor si au drept obiective: dezvoltarea optima a resurselor personale, acceptarea emotionala, facilitarea autocunoasterii. In literatura de specialitate (Rutter 1970; Freeman 1991) se precizeaza ca aproximativ un procent de 10 20% din copiii cu sindrom autist incep a se ameliora la 4 6 ani, fiind capabili a urma o scoala obisnuita si a-si gasi de lucru. Alti 10 20% pot locui in familie, dar trebuie sa urmeze o scoala speciala sau un centru de abilitare si nu pot munci. Restul de cel putin 60% se amelioreaza foarte putin si nu sunt capabili sa duca o viata independenta, cei mai multi necesitand ingrijire/asistare de lunga durata intr-o institutie de specialitate. Conform acestor date statistice, rezulta ca un procent de aproximativ 20 40% din copii/adolescentii cu sindrom autist au sanse reale de a fi integrati la nivel social. In raport cu problematica mentionata mai sus, specialistii Centrului Casa Faenza au considerat ca printr-o asistenta specializata, desfasurata la nivelul unui Centru Comunitar, se pot dezvolta activitati de abilitare in sprijinul posibilitatilor de integrare sociala a copiilor cu sindrom autist, inlaturandu-se astfel, consecintele institutionalizarii sau cele ale instituirii unui tratament in principal medicamentos. In perioada august 2001 aprilie 2004 au fost evaluati si s-au oferit servicii unui numar de 63 de copii. Unii dintre acestia s-au dovedit a nu fi copii autisti. Cei mai multi dintre ei au prezentat diagnosticele : autism sever, elemente autiste si retard mental ; tulburare Asperger ; autism infantil cu retard mental mediu ; pseudoautism. Exista un program zilnic al Centrului (orele 7-15) in care sunt incluse activitatile de abilitare cu copiii, servirea unui mic dejun si a unei mese de pranz, program de odihna pentru copiii a caror bioritm o permite, activitati recreative, transportul copiilor de la domiciliu si invers cu microbuzul din dotare. SERVICIILE OFERITE COPIILOR SUNT:

Evaluare de specialitate realizata de catre o echipa multidisciplinara; Programe individualizate de interventie, adaptate nevoilor si posibilitatilor copilului autist ; programele sunt stabilite de catre echipa multidisciplinara dupa o perioada de cel putin o saptamana de evaluare si observare a copilului ; Stimulare psiho-senzorio-motorie a copilului ; Ergoterapie; Meloterapie; Kinetoterapie; Logopedie; Socializare; Hidroterapie; Farmacoterapie; Activitati sportive si recreative; Servirea zilnica a micului dejun si a pranzului. Transport de la domiciliu la centru si de la centru la domiciliu.

Prin activitatile desfasurate in cele 3 grupe de copii, existente la nivelul centrului, se urmareste dezvoltarea la copilul autist a :

autonomiei personale, autonomiei sociale, limbajului, psihomotricitatii, cognitiei, socializarea.

La incheierea programului unui copil echipa multidisciplinara formeaza un protocol de evaluare si recomandari privind continuarea activitatii la domiciliul copilului. SERVICII OFERITE PARINTILOR COPIILOR AUTISTI :

Grupuri educationale si de suport; Consiliere parentala ; Includerea parintilor in procesul terapeutic ; Formarea/intarirea retelei de suport social pentru familii; Posibilitatea inscrierii intr-o asociatie a parintilor copiilor cu sindrom autist Asociatia Anca ;

PENTRU PERSONALUL CENTRULUI SE OFERA:

Cresterea competentei profesionale a specialistilor prin participarea la cursuri de perfectionare. Schimburi de experienta intre diverse institutii din tara si strainatate. Asociatia colaboreaza cu institutiile de specialitate atat locale

COLABORAREA CU INSTITUTII GUVERNAMENTALE SI NONGUVERNAMENTALE

cat si din tara : cu majoritatea intitutiilor de profil implicate in imbunatatirea conditiilor de viata si adaptabilitate sociala a copiilor cu sindrom autist.

Centrul colaboreaza

Training (formare)Se recunoaste in literatura de specialitate ca familia care are un copil autist este suprasolicitata si supraincarcata, aparand adesea starea de burnout . Adesea parintii divorteaza sau sunt deja parinti unici. In afara scopului primar al ajutorarii copiilor cu sindrom autist, Centrul Comunitar de zi Casa Faenza vine in sprijinul direct al familiilor prin doua componente: descarcarea familiei prin oferirea programelor zilnice si profesionalizarea familiilor, care sunt informate si instruite in desfasurarea principalelor tehnici de lucru cu copilul/adolescentul autist. Astfel sunt oferite parintilor, grupuri educationale si de suport, in fiecare luna. In cadrul programelor de promovare a includerii copiilor autisti in invatamant, specialistii centrului au asigurat un training al invatatorilor din scoala unde urma sa fie acceptati copiii. Informare si mediatizare. Activitati de sensibilizare a comunitatii : organizarea seminarii si mese rotunde, de campanii de mediatizare si sensibilizare, publicarea unei reviste trimestriale intitulata Casa Faenza - revista copilului autist ; editarea de ghiduri, brosuri, pliante si afise, cat si participarea la diverse emisiuni TV. Monitorizarea copiilor integrati in scolile de masa. Pentru copiii care au parasit Centrul si au fost integrati in scolile de masa, cat si pentru cei care frecventeaza pentru 2-3 zile scoala de masa in paralel cu frecventarea Centrului nostru, asistentul social monitorizeaza relatia copil-scoala, familie scoala si familie-comunitate. Monitorizarea copiilor care si-au incheiat programul de abilitare si raman la domiciliu . In ultimul an echipa centrului Casa Faenza a dezvoltat un program de monitorizare a copiilor care si-au incheiat programul de abilitare in cenru si au ramas la domiciliu. Entertaiment . Noi organizam aniversari ale copiilor, celebram sarbatorile crestine si tot ce ar putea insemna o zi speciala pentru copii si parintii lor . Interventie precoce.Activitatea asociatiei in ultimul an s-a orientat in mod deosebit catre comunitate, si una din cele mai importante actiuni a fost cea de implicare a medicilor de familie intr-un program de interventie precoce asupra copiilor cu tulburari pervasive de dezvoltare. Deoarece medicul de familie este principalul factor de mentinere a sanatatii publice, cu ajutorul Directiei de Sanatate Publica a Judetului Timis si a echipelor de voluntari (studenti la facultatile de medicina, asistenta sociala si psihologie, din Timisoara), Centrul Casa Faenza a dezvoltat un program de contactare a medicilor de familie in scopul informarii acestora asupra problematicii copilului autist si familiei in care traieste un astfel de copil, precum si asupra necesitatii recunoasterii cat mai devreme a primelor simptome ale unei tulburari pervasive de dezvoltare, prin care se acorda astfel o sansa suplimentara acestor copii. In acest sens s-au desfasurat doua campanii de contactare si distribuire a materialelor informative.

Formarea continua a specialistilor. Prin participarea la seminarii, conferinte si asigurarea de traininguri, echipa centrului Casa Faenza beneficiaza de noi informatii si de pregatire continua. Un rol important il are psihologul centrului care asigura supervizarea formala a fiecarui specialist din Centrul Comunitar pentru Copii Autisti Casa Faenza. Scriere si implementare de noi proiecte A fost derulat in perioada septembrie 2002 - septembrie 2003 un proiect intitulat PARTENERI PENTRU PROGRES finantat de Uniunea Europeana. Incepand cu la decembrie 2003 derulam un noi proiect finantat de catre Ambasada Regatului Tarilor de jos. Urmeaza sa se dezvolte noi proiecte care sa permita diversificarea serviciilor oferite de catre Centrul nostru. Formare si supervizare voluntari Centrul nostru accepta si promoveaza ideea de voluntariat. Sunt implicati ca si voluntari peste 12 persoane care provin atat din randul studentilor la Facultatile de Asistenta Sociala, Medicina, Psihologie, cat si alti membrii ai comunitatii timisorene. ASOCIATIA CASA FAENZA ARE CA SI OBIECTIVE: Cresterea implicarii institutiilor de la nivel local ce ofera asistenta sociala si medicala copiilor cu handicap in intelegerea situatiei si imbunatatirea serviciilor oferite copiilor cu sindrom autist din orasul Timisoara; cresterea implicarii acestora privind imbunatatirea calitatii vietii si adaptabilitatii sociale ale copiilor autisti. Specializarea unei echipe interdisciplinare de profesionisti care lucreaza cu copii autisti, care utilizeaza noile metode de educatie, terapii si instrumente de evaluare pentru copilul autist. Cresterea numarului de copii autisti din orasul Timisoara care vor beneficia de servicii de specialitate prin derularea unor programe de terapie cu metodologii specifice si de actualitate. Cresterea numarului de familii (ce au copii autisti) care vor avea mai multe cunostinte si aptitudini in ceea ce priveste ingrijirea si asistarea acestei categorii de copii. Sensibilizarea populatiei privind problematica copiilor autisti si informarea acesteia privind existenta centrului si a serviciilor oferite. programelor de interventie precoce. Aplicarea si generalizarea invatamantului incluziv. Crearea unei structuri adecvate de training si terapie pentru copilul autist; Informarea si formarea educatorilor si invatatorilor din Dezvoltarea

Dezvoltarea unor grupuri educationale si de suport, pentru parinti, de inalt profesionalism; invatamantul de masa; -

Informarea si sensibilizare lumii medicale in vederea schimbarii mentalitatii lor cu privire la copil autist si nevoile lui speciale; Sensibilizarea si informarea comunitatii cu ajutorul mass-mediei;

Promovarea drepturilor copilului/persoanei autiste la sanatate, educatie, munca si viata, cat si a familiei acestuia/acesteia, printr-un cadru legal cat mai flexibil. Promovarea cercetarii in domeniul autismului si a metodelor bazate pe educatie pentru copiii autisti. Imbunatatirea imaginii sociale a copilului autist.

Despre noi
Centrul de zi pentru Copii cu Dizabiliti Podul Lung este un serviciu al Direciei de Asisten Social Comunitar, din cadrul Consiliului Local Timioara, care are ca scop prevenirea separrii copilului de familia sa, n conformitate cu legislaia pentru protecia copilului Legea nr. 272/2004 privind protecia i promovarea drepturilor copilului i Ordinul nr. 25/2004 privind standardele minime obligatorii pentru centrele de zi pentru copii cu dizabiliti. Serviciile oferite rspund nevoilor copiilor care se afl ntr-o situaie de risc social i anume dizabilitatea care mbrac diverse forme: handicap mintal, handicap motor, handicap senzorial sau polihandicap de toate gradele, prin oferirea unor activiti de educaie, ngrijire, abilitarereabilitare copiilor i consiliere i suport pentru familiile lor. Misiunea Centrului de zi pentru copii cu dizabiliti Podul Lung este de a preveni abandonul i instituionalizarea copiilor, prin asigurarea, pe timpul zilei, a unor activiti de ngrijire, educaie, abilitare-reabilitare, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de via independent, orientare colar pentru copii, ct i a unor activiti de sprijin, consiliere, educare pentru prini sau reprezentanii legali, precum i pentru alte persoane care au n ngrijire copii.

Activiti
Activitile desfurate: - activiti de educare a deprinderilor de autongrijire i igien personal la care copiii deprind practici elementare de mbrcat-dezbrcat, nclat-desclat, autoservirea la mas, pstrarea igienei personale, formarea controlului sfincterian, etc; - stimulare cognitiv unde se deprind noiuni generale despre corpul omenesc, animale, plante, mijloace de transport, mediul nconjurtor, etc; - psihomotricitate copiii nva orientarea n spaiu i n timp i micarea dup reguli stabilite; - abilitile manuale i ajut pe copii s manipuleze jocuri, s desfoare activiti de expresie plastic cum sunt: desenul, pictura, modelajul cu diverse texturi, decupajul, tierea i lipirea, etc; - activitile muzicale le dezvolt copiilor percepia pentru muzic prin nvarea unor cntece adecvate vrstei lor i ascultarea unor melodii care contribuie la buna lor dispoziie; - activitile de recreere i socializare ofer copiilor posibilitatea micrii n aer liber, de a cunoate locuri frumoase i de a intra n relaie cu oamenii din comunitatea local; - logopedia este terapia limbajului i a comunicrii prin care copiii sunt stimulai s comunice verbal i non-verbal i s-i corecteze tulburrile de pronunie sau de ritm i fluen a vorbirii; - ergoterapia vizeaz micrile motricitii fine i ameliorarea coordonrii bilaterale la diverse activiti; - kinetoterapia urmrete stimularea motricitii grosiere prin dezvoltarea echilibrului static i dinamic i potenarea abilitilor necesare n mers, alergare, crare, etc; - evaluarea i consilierea psihologic sunt servicii oferite tuturor copiilor, iar consilierea se adreseaz i prinilor copiilor asistai; - consilierea psihopedagogic are ca scop o bun informare a prinilor i copiilor cu privire la

capacitile copilului de integrare colar i profesional; - serviciile de asisten social asigur relaia centrului cu familia fiecrui copil; - cluburile de calculatoare, de dans, de artterapie, de marionete, hipoterapie, de poveti, de meloterapie, sunt preferatele copiilor unde acetia i manifest n mod liber bucuria i potenialul lor creativ.

BETANIA-BACAU Despre noi

nfiinat n anul 1998, Centrul de Zi Betania funcioneaz ntr-o cldire special construit pentru desfurarea acestui proiect i are drept scop sprijinirea, reabilitarea, educarea si instruirea copilului cu dizabilitati.

Misiunea
Asigurarea, pe timpul zilei, att a unor activiti de ngrijire, educaie, abilitare-reabilitare, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de via independent, orientare colar i profesional pentru copii cu dizabiliti, ct i a unor activiti de sprijin, consiliere, educare pentru prini.

Obiective:

Integrarea social a copilului n comunitate Creterea gradului de autonomie personal n vederea inseriei sociale Promovarea intereselor copiilor cu dizabiliti fizice i/sau asociate n faa autoritilor Sprijinirea i informarea prinilor n vederea integrrii copiilor n uniti de nvmnt Contientizarea i implicarea familiei n procesul de recuperare al copiilor. Influenarea opiniei publice n sensul unei atitudini de acceptare i promovare a egalitii de anse Formarea i perfecionarea continu a specialitilor

Beneficiarii directi ai Centrului de Zi sunt 24 de copii cu deficiente fizice i/sau asociate, medii sau severe, aflai n ngrijirea familiei i care nu pot fi colarizai sau care nu beneficiaz de o forma de integrare, cu vrsta cuprins ntre 3 i 16 ani, organizai n 3 grupe a cate 8 copii, precum i beneficiari n sistem ambulatoriu cu varsta cuprins ntre 6 luni i 18 ani, pe anumite categorii de servicii (kinetoterapie, logopedie, camera senzorial, etc.).

Principii de lucru:

Respectarea i promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului egalitatea anselor i nediscriminarea Respectarea demnitii copilului Asigurarea unei ngrijiri individualizate i personalizate a copilului Asigurarea unei intervenii profesioniste prin echipa multidisciplinar Asigurarea confidentialitii i a eticii profesionale Responzabilizarea prinilor cu privire la exercitarea drepturilor i ndeplinirea obligaiilor printeti Printele/reprezentantul legal al copilului este partener n procesul educaional-terapeutic.

Descrierea Serviciilor
Pachetul de servicii n sistem CDZ pe beneficiar: Kinetoterapie 2 edine pe sptmn Logopedie 2 edine pe sptmn Activitti educative 20 de ore pe sptmn (4 ore pe zi) Terapie ocupaional Masa de prnz 5 pe sptmn (1 prnz pe zi) Activiti de stimulare senzorial 1 edin pe sptmn. Evaluare periodic i revizuirea planului individual de interventie o dat la 6 luni Consiliere psihologic i sprijin pentru prini la cerere sau ori de cte ori personalul de specialitate consider c este n beneficiul copilului Transport zilnic, numai pentru beneficiarii cu domiliuliul n Bacu i nedeplasabili. Activiti recreative i de socializare zilnic n timpul activitilor comune i de joac i o dat pe lun pentru ieiri n afara centrului

Kinetoterapie
Programul complex de terapie al copiilor cu handicap asociat conine, pe lng alte terapii, i terapia prin micare, profilat pe dezvoltarea motricitii grosiere, a coordonrii i funciilor muchilor corpului, realizate prin activiti fizice, incluznd exerciiile fizice.

Obiectivele urmrite prin programul kinetoterapeutic sunt:

dezvoltarea motricitii generale (a aptitudinilor motrice i a deprinderilor motrice); dezvoltarea motricitii fine i a ndemnrii motorii, necesare autoservirii i diverselor activiti cu caracter practic; educarea echilibrului static i dinamic; educarea ritmului i a coordonrii micrilor; dezvoltarea dominanei laterale; dezvoltarea capacitii de percepie, orientare i organizare spaio-temporal; formarea percepiei corecte a schemei corporale.

Paii urmrii n conduita terapeutic sunt urmtorii:

anamneza (privind evolutia stadiilor de dezvoltare, a starii de sanatate, observatia, palpare); evaluare din punct de vedere kinetoterapeutic (ex. somatoscopic, antropometric); stabilirea unui diagnostic functional; stabilirea obiectivelor; ntocmirea unui program kinetoterapeutic (raportat la obiectivele propuse).

Metodologia de lucru cuprinde tehnicile (tehnici anakinetice, tehnici kinetice, exercitiul fizic terapeutic), metodele (metoda Kabat, metoda Bobath, metode speciale: mecanoterapia, scripetoterapia, manipulari, elongatii, hidrokinetoterapia, etc.) i mijloacele necesare desfurrii edinelor de kinetoterapie.

Logopedie
Activitatea logopedica presupune: - examinarea initiala a motricitatii respiratiei, a calitatii auzului fonematic, stabilirea niveluluii de dezvoltare al conduitelor perceptiv motrice, a lateralitatii, verificarea componentei motorie si semantice a limbajului, componenta afectiva si expresivitatea vorbirii, nivelul abilitatilor de citire si scriere; stabilirea diagnosticului; - activitati de abilitare si reabilitare a limbajului.

Activiti educative
Centrul de Zi ofera copilului numeroase activiti sau situaii de nvare, inclusiv de dezvoltare a deprinderilor de via independent, care sunt planificate i adecvate vrstei, nevoilor, potenialului de dezvoltare i particularitilor sale. Activitile educaionale se desfoar individual sau n grup, tinnd cont de vrsta mental a copiilor i de achiziiile pe care le au. Beneficiarii direci ai centrului sunt mprii n 3 grupe a cte 8 copii. Grupele sunt eterogene din punctul de vedere al diagnosticului, al vrstei i al potenialului individual al copiilor.

Obiectivelele generale ale interveniei educative

dezvoltarea cognitiv; formarea, dezvoltarea i automatizarea deprinderilor de autoservire; dezvoltarea psihomotricitii; dezvoltarea abilitilor de comunicare i limbaj; formarea i dezvoltarea unor abiliti i comportamente necesare incluziunii sociale; formarea i educarea simului estetic.

Metode i modaliti de realizare

Exerciii/jocuri colective/individuale pe diverite teme, jocuri de rol, lecturi, fie pe diferite teme educative, discuii n grup i individuale, activiti/ discuii creative, excursii/picnicuri, vizite la muzee i diverse obiective turistice, participarea la evenimente

Terapie ocupaional
Aciunile terapeuilor ocupaionali se exercit n urmtoarele direcii de baz: stimularea responsabilitii n diverse situaii de via, formarea deprinderilor de autongrijire i igien personal, cultivarea deprinderilor de munc, organizarea de jocuri i distracii, formarea imaginii de sine i stimularea ncrederii n propria persoan, cultivarea autocontrolului i a expresivitii personale, educarea capacitilor cognitive, educarea capacitii de reacie la diverse situaii de via, antrenarea funciei neuromusculare, antrenarea integrrii senzoriale, sprijinirea relaiilor interpersonale, educarea capacitii de aciune,n funcie de constrngerile i resursele de mediu.Activitatea de terapie ocupaional se acioneaz pe trei mari domenii generale, care includ altele particulare i anume: - formarea deprinderilor de via cotidian autoingrijire (spalat, mancat, gatit, curatenie, etc.); cultivarea capacitilor i aptitudinilor pentru munc (scris, citit); - educarea abilitilor pentru diverse jocuri i petrecerea timpului liber. Rolul terapeutului ocupational: 1. Evaluarea performantelor ocupationale ale copilului cu nevoi speciale folosind instrumentele terapiei ocupationale. 2. Facilitarea activitatilor prin diferite strategii de interventie speifice terapiei ocupationale. 3. Indentificarea problemelor de mediu/barierelor folosind metode specifice in terapie ocupationala. 4. Asigurarea consultantei in ceea ce priveste mediul social si material al copilului.

Stimulare senzorial
Stimularea senzoriala se realizeaza intr-o camera special amenajata mediu terapeutic ce incurajeaza explorarea senzoriala, asigura confort si siguranta, reduce confuzia si anxietatea, incurajeaza interactiunea dintre terapeut si client. Toate acestea au la baza patru concepte predominante: cromoterapie, aromoterapie, meloterapie, soft play ce se realizeaza si prin intermediul materialelor si aparaturii existente (tubul cu bule, perdeaua din fibre optice, tunelul infinitului, saltea cu apa, retroproiector, esente volatile, jocuri si jucarii, etc.).

Consiliere psihologic
Centrul de Zi ofera parintilor consiliere si sprijin la cerere sau ori de cate ori personalul de specialitate (asistent social, psiholog) cosidera ca este in beneficiul copilului si al familiei sale.

Aceasta activitate vizeaza sustinerea familiilor si consilierea lor in functie de nevoile pe care le au, pornind de la etapele de dezvoltare pe care le parcurge orice copil si tinand cont de personalitatea si particularitatile fiecarui copil in parte. Activitatea de consiliere se desfasoara individual si / sau in grup.

Activiti recreative i de socializare

Activitatile recreative si de socializare vin in completarea activitatilor de invtare si reabilitare si au ca scop crearea si mentinerea unui echilibru psihic si fizic necesar dezvoltarii optime a copilului. Copiii beneficiaza de aceste activitati atat in cadrul Centrului de Zi cat si in afara acestuia (in comunitate), iar parintii sunt informati asupra oportunitatilor recreative cat si asupra modului in care pot fi sprijiniti pentru a participa la acestea.

Transport
Transportul beneficiarilor zilnic, numai pentru beneficiarii cu domiciliul in Bacau si nedeplasabili / greu deplasabili. Copiii sosesc la centru la ora 9.00 i prsesc centrul la ora 15.00.

Centrul de Zi Betania pentru copii cu dizabiliti Raport de activitate 2008

Centrul de Zi vine sa prentmpine abandonul i instituionalizarea copiilor cu dizabiliti prin asigurarea pe timpul zilei a unor activiti de abilitare-reabilitare, educaie, recreere i socializare, consiliere i sprijin, att pentru copii ct i pentru prini sau reprezentanii legali, precum i pentru alte persoane care au n ngrijire copii cu dizabiliti. Serviciile sunt complementare demersurilor i eforturilor propriei familii, precum i serviciilor oferite de unitile de nvmnt i de ali furnizori de servicii, corespunztoare nevoilor individuale ale copilului n contextul socio-familial. Serviciile sunt asigurate de catre o echipa mutidisciplinara, care realizeaza programul personalizat de interventie in functie de nivelul de dezvoltare, particularitatile si nevoile fiecarui copil.

In cadrul CDZ n anul 2008, au fost oferite urmatoarele tipuri de servicii: - activitati educationale; - activitati de abilitare si reabilitare: kinetoterapie (gimnastica medicala, hidroterapie, electroterapie si masaj), logopedie, terapie ocupationala, terapie psiho-motrica si de abilitare manuala, terapii prin invatare, dezvoltarea abilitatilor de autocontrol, organizarea si formarea autonomiei personale; - activitati recreative si de socializare;

- consiliere psihologica si stimulare senzoriala; - consiliere si sprijin pentru parinti; - alte servicii - servirea mesei, transport.

n cadrul serviciului de kinetoterapie se evalueaz nevoile de abilitare reabilitare n funcie de tipul dizabilitii i nivelul lor de dezvoltare. Evaluarea se efectueaz la preluarea cazului i de cte ori este necesar. Personalul de specialitate elaboreaz pentru fiecare copil programul individual de abilitarereabilitare i este responsabil de ndeplinirea obiectivelor stabilite n cadrul acestui program, innd cont de indicaiile i contraindicaiile medicale. Kinetoterapeuii au iniiat reuniuni individuale n mod special la admiterea copiilor n centrul de zi, n vederea comunicrii informaiilor utile pentru copii. S-au realizat ntrevederi individuale cu prinii n funcie de cazuistica copilului, acestea fiind de minim una pe lun.

Activitile de abilitare-reabilitare pot fi: fizioterapie, kinetoterapie, reeducare neuro-motorie, terapie psihomotric i de abilitate manual, hidrokinetoterapie, cromoterapie. Aceste activiti se realizeaz individual, n anumite situaii participnd i prinii. Specialitii serviciului de kinetoterapie fac demersuri constante pentru a realiza o colaborare strns cu familiile, astfel nct o parte din aceste activiti s fie continuate cu copii i acas, n conformitate cu recomandrile specialitilor responsabili.

Pentru desfurarea activitilor de recuperare-reabilitare kinetoterapeuii au la dispoziie un spaiu suficient de mare (sal kinetoterapie, bazin de hidroterapie, camera senzorial) special amenajat i dotat n funcie de natura i de specificul activitilor respective, adaptate i echipate pentru a fi accesibile i funcionale pentru fiecare tip de dizabilitate a copilului. Dup evaluarea copiilor din punct de vedere kinetoterapeutic s-au stabilit obiectivele de tratament i s-au aplicat programe personalizate, folosind metodele i mijloacele specifice afeciunilor.

Serviciul logopedic oferit beneficiarilor vizeaz crearea posibilitii de articulare corect, corectarea pronuniei, dezvoltarea aptitudinilor de comunicare verbal sau nonverbal, discriminarea unitilor lingvistice, formarea deprinderilor de scris citit i dezvoltarea vocabularului, prin folosirea metodelor i procedeelor specifice domeniului.

In cadrul activitilor logopedice exist: - 12 beneficiari de la Centrul de Zi si 16 beneficiari n sistem ambulatoriu; - 21 beneficiari externi care au fost evaluai i au beneficiat de consiliere logopedic; - 28 de beneficiari externi care au beneficiat de terapie logopedic. Specialistul logoped a realizat urmtoarele activiti:

28 programe de abilitare/reabilitare logopedic; fie de abilitare/reabilitare logopedic (3-4 fie/beneficiar/an); activiti individuale i colective desfurate n cadrul programului logopedic (2 edine cu nvtorii copiilor, 115 edine de consiliere logopedic cu prinii beneficiarilor sau cu reprezentanii legali ai acestora, 15 lecii demonstrative pentru prini).

Obiectivele terapiei ocupaionale sunt constituite din activiti ce valorific informaii din domeniile anatomiei, fiziologiei, pedagogiei, psihologiei, sociologiei, antropologiei i, n general, din cunotinele provenite de la majoritatea tiinelor care studiaz comportamentul uman, realiznd astfel o sintez informaional ntre cunotinele provenite din diverse tiine particulare.

Aciunile terapiei ocupaionale au fost exercitate n urmtoarele direcii de baz: stimularea responsabilitii n diverse situaii de via, formarea deprinderilor de autongrijire i igien personal, cultivarea deprinderilor de munc, organizarea de jocuri i distracii, formarea imaginii de sine i stimularea ncrederii n propria persoan, cultivarea autocontrolului i a expresivitii personale, educarea capacitilor cognitive, educarea capacitii de reacie la diverse situaii de via, antrenarea funciei neuromusculare, antrenarea integrrii senzoriale, sprijinirea relaiilor interpersonale, educarea capacitii de aciune, n funcie de constrngerile i resursele de mediu.

Rezumnd elementele prezentate mai sus, se poate spune c, n activitatea de terapie ocupaional, s-a acionat pe trei mari domenii generale, care includ altele particulare, i anume: formarea deprinderilor de via cotidian autongrijire (splat, mbrcat, mncat, gtit, curenie); cultivarea capacitilor i aptitudinilor pentru munc (scris, citit, cumprturi); educarea abilitilor pentru diverse jocuri i pentru petrecerea timpului liber.

Activitile de terapie ocupaional s-au adresat unei game mai largi de subieci, n numr de 15 copii beneficiari ai Centrului de Zi Betania care prezint: retard mintal, deficiene n nvare, tulburri afective, pierderi grave de auz, retard psihic.

Serviciul de consiliere i sprijin pentru prini vine n ntmpinarea familiei, la cerere sau ori de cte ori personalul de specialitate consider c este n beneficiul copilului i al familiei sale. Pe parcursul anului 2008 au avut loc 4 ntlniri generale cu prinii sau reprezentanii legali, n cadrul crora s-au discutat subiecte referitoare la: instituie i serviciile oferite n cadrul acesteia; programul i activitile copiilor n centru, respectiv modificrile care au avut loc;

drepturile i obligaiile prinilor (contractul ntre pri i planul personalizat de intervenie); teme centrate pe probleme specifice cu care se confrunt familia care are n componen un copil cu dizabiliti; teme legate de conflicte familiale cu care se confrunt prinii; probleme cu care se confrunt familiile monoparentale, etc.

In cadrul reuniunilor individuale (n medie 10 pe lun) au fost dezbtute subiecte legate att de admiterea n centru ct i de inchidere a cazului; s-au adus la cunotin parintelui att drepturile ct i obligaiile acestora pe toat perioada asistrii i s-au dezbtut aspecte legate de particularitile generale ale copilului, precum si de starea lui de sntate. In cadrul acestei reuniuni sunt prezentate serviciile oferite i se analizeaz situaia familiei, n baza anchetei sociale efectuate la domiciliu.

De asemenea, i la nchiderea cazului se organizeaz o ntlnire n care se specific motivul pentru care se nchide cazul. Beneficiarul este orientat ctre un alt serviciu sau ctre o alt forma de integrare a copilului.

Serviciul de consiliere psihologica a fost oferit att copiilor integrai n centru i familiilor lor, ct i n cazul solicitrilor venite din partea unor familii externe, care au copii cu dizabiliti fizice i/sau psihice. Fiecare beneficiar este evaluat de dou ori pe an. n urma evaluarilor se ntocmete planul de intervenie. Pe lng consilierea psihologic i aplicarea de teste, beneficiarilor i prinilor lor li s-a oferit consiliere social, medical i juridic pentru a-i rezolva o parte din problemele cu care se confrunt. Unele aspecte din consiliere au urmarit: - ncurajarea independenei i responsabilitii; - fixarea propriilor sarcini i scopuri; - copiii s fie ncurajai n timpul nvrii; - copiii s fie evaluai i apreciai n termeni pozitivi. A beneficiat de asisten psihologic un total de 31 de persoane, 24 fiind beneficiari ai Centrului de Zi, iar 7 ai sistemului ambulatoriu. De consiliere psihologic au beneficiat (programai sau la cerere) i prinii i/sau reprezentanii legali ai copiilor.

Serviciul de stimulare senzorial cuprinde 24 de beneficiari din centrul de zi i 2 din sistemul ambulatoriui se realizeaz n Camera Senzorial. Camera este dotat cu instrumente muzicale, imagini proiectate, tunelul infinitului, tub cu bule, etc. In camera senzorial pot fi aplicate cu succes urmatoarele forme de terapie: cromoterapia, artterapia, meloterapia, aromoterapia, terapia prin dans, ludoterapia, etc.

Obiectivele interveniei educative pentru anul 2008 au fost urmtoarele: formarea i dezvoltarea pe plan cognitiv; formarea i dezvoltarea capacitilor de receptare, nelegere i exprimare printr-unul din sistemele comunicaionale uor accesibile copiilor; formarea, dezvoltarea i automatizarea deprinderilor de autoservire; formarea unor deprinderi elementare de adaptare la mediu; formarea i dezvoltarea competenelor sociale n vederea integrrii n grup; formarea i dezvoltarea deprinderilor ludice; consolidarea dezvoltrii senzorio-motorii i afective. Activitile educative au la baz planurile personalizate de intervenie elaborate de educatorul specializat, innd cont de obiectivele generale, vrst, de nevoi, potenial de dezvoltare i particularitile beneficiarului. Mijloacele i procedeele utilizate pentru atingerea obiectivelor din planurile de intervenie sunt: expunerea, observaia, explicaia, demonstaraia, comunicarea prin imagini, conversaia, lucrul n grup i individual, etc. Pentru realizarea activitilor educaionale, Centrul de Zi Betania asigur suportul material i mijloacele necesare, adaptate tipului de dizabilitate. Programul zilnic al copiilor conine activiti recreative i de socializare care sunt stabilite de catre personalul de specialitate, pe baza recomandrilor fcute n planul personalizat de intervenie. -

Centrul de Zi ofer beneficiarilor activiti recreative i de socializare, pentru a se realiza un echilibru ntre activitile de nvare, pe de o parte, i cele de relaxare i joc, pe de alt parte. Activitile de abilitare/reabilitare au urmrit dezvoltarea imaginaiei, ateniei, memoriei, inteligenei, creativitii, dezvoltarea activitilor de autocontrol, organizarea i formarea autonomiei personale, reorganizarea conduitelor i restructurarea perceptiv motorie. Obiectivele propuse pe plan educativ, de socializare i recreative precum i cele de abilitare/reabilitare fost aduse la cunotina prinilor pentru a se realiza implicarea direct a lor n lucrul cu copiii nu doar n calitate de observatori ci de participani activi. Programul zilnic al copiilor contine activitati recreative si de socializare care sunt stabilite de catre personalul de specialitate, pe baza recomandrilor fcute n planul personalizat de intervenie. In vederea atingerii obiectivelor de socializare i recreere a copiilor, s-au organizat o serie de activiti care au constat n: excursii, picnik-uri, drumeii; vizitarea muzeelor; vizitarea Observatorului Astronomic; jocuri si activitati n parcuri i spatii de joac pentru copii; servirea mesei n diverse locaii din ora; participarea la cumprturile zilnice; participarea la spectacole de circ, teatru, etc.; participarea la aciunea Arat ce poi organizat de un hipermarket din ora.

Fiecare beneficiar s-a bucurat de srbtorirea zilei de natere, zi ce se organizeaz n cadrul centrului, mpreun cu familia i cu ceilali beneficiari. Pentru aceast activitate se pun la dispozitie: sucuri, tort, cadouri, etc.

In cadrul serviciului de servire a mesei, numrul beneficiarilor este de 30 i se desfoar n mod organizat: dou mese pe zi pentru beneficiarii integrai n centru, cu sprijinul educatorilor specializai i a asistenilor de la grupe. Meniul este constituit din hran rece.

Transportul se realizeaz zilnic de la i spre domiciliul beneficiarilor i de la Centru spre cldirea unde se desfsoar activitatea kinetoterapeutic. Numrul celor care beneficiaz de transport zilnic este de 16, din care 4 sunt imobilizai n fotoliu rulant.

Centrul de zi a organizat aciuni de informare la nivelul comunitii despre serviciile oferite i beneficiile acestora pentru copii i familiile lor. Centrul promoveaz prin aceste aciuni integrarea social a copiilor cu dizabiliti. Acestea s-au concretizat att prin organizarea unui mar la care s-au mprit fluturai i pliante, avnd posibilitatea de a comunica direct cu membrii comunitii locale, ct i prin diverse aciuni desfurate n cadrul unor uniti de nvmnt (grdinie, coli i universiti).

Centrul de Zi are printre alte obiective i formarea continu a personalului. Astfel, personalul a participat, n cadrul centrului, la urmtoarele cursuri, seminarii i schimburi de experien: - 2 din specialitii centrului au participat la dou module ale cursului de formare profesional organizat de Societatea de Psihologie Experienial din Romnia, care a avut tema: Floortime metoda de intervenie asupra copilului cu Sindrom Autist i Sindrom Down; - din aprilie i pn n prezent, 4 dintre angajaii centrului de zi au participat la cursul Autismul i Sindromul Down tehnici moderne de intervenie psihoterapeutic, organizat de Centrul Romn de Intervenie Psihoterapeutic, lector Tudor Mitasov. - n zilele de 3 i 4 mai s-a organizat cursul de formare profesional continu Cuplul Copiii Familia, modulul Psihoterapia copilului, formator Adriana Pacurar, curs la care a participat un angajat al Centrului de Zi. - n lunile august i septembrie s-a realizat schimb de experien, n cadrul centrului, cu 4 echipe de specialiti din Republica Moldova.

Au fost ncheiate contracte de colaborare cu faculti de specialitate (Universitatea Bacu i Universitatea George Bacovia Bacu), n vederea desfurrii stagiilor de practic pentru studeni i cu Grdinia cu Program Prelungit Nr. 35 Bacu.

In cadrul aciunilor de voluntariat desfurate n centru s-au implicat, n acest an, 13 persoane (elevi i studeni).

Prietenie i cunoatere
In cadrul Centrului de Zi Betania, Ziua International a Persoanelor cu Dizabiliti 3 Decembrie a fost srbtorit de beneficiarii centrului mpreun cu un grup de elevi de la coala Special Maria Montessori Bacu, ca prima aciune din cadrul proiectului Prietenie i cunoatere. Pentru orice fiin uman, nevoia socializrii este una fundamental. Ca urmare a activitilor de socializare, copiii i formeaz personalitatea i propriul sistem de valori, nva s relaioneze cu semenii si i s adopte comportamente dezirabile n cadrul comunitii. Prin intermediul acestor activiti, copilul stabilete relaii i are posibilitatea de a nva n mod direct, prin cooperarea cu ceilali. n cazul copiilor cu dizabiliti, rolul activitilor de socializare este fundamental; nu de puine ori, acetia sunt marginalizai din cauza lipsei de informare a societii. Un prim pas al integrrii sociale l reprezint identificarea cu membri ai grupului i stabilirea de relaii pozitive cu acetia. Pentru a evita sentimentul marginalizrii acestor copii, am propus parteneriatul Prietenie i cunoatere. Prin acest parteneriat se urmareste formarea unor relaii de prietenie ntre elevii colii Speciale Maria Montessori Bacu i beneficiarii Centrului de Zi Betania. Prin activitile propuse n cadrul acestui parteneriat am urmrit: - punerea n valoare a resurselor de care aceti copii dispun; - cunoaterea propriilor abiliti i capaciti; - formarea unei imagini de sine pozitive; - identificarea i stabilirea unor relaii sociale pozitive cu copii de aceeai vrst i care ntmpin aceleai dificulti. Calendarul aciunilor din cadrul proiectului: - decembrie: Ne cunoatem prin jocuri i concursuri - jocuri de cunoatere si concursuri distractive, la Centrul de Zi Betania; - ianuarie: Cntm mpreun de Ziua Unirii - activitate de meloterapie, la coala Special Maria Montessori; - februarie: Bucuriile iernii - expoziie de lucrri, la ambele instituii; - martie: Micii artiti - confecionare n comun de felicitri i mrioare, la Centrul de Zi Betania; - aprilie: Simboluri Pascale - expoziie de lucrri pe teme pascale, la ambele instituii; - mai: Descoperim natura - vizit la Muzeul de Stiinele Naturii; - iunie: Ne desprim prieteni - ieire la picnic. Pentru personalul celor dou instituii, parteneriatul i propune realizarea unui schimb de experien n ceea ce privete metodele i tehnicile de lucru abordate n intervenia asupra copiilor cu dizabiliti.

Terapia Ocupaional Azi

In cadrul Centrului de Zi funcioneaz, de 1 an i jumtate, serviciul de Terapie Ocupaional. Acest serviciu s-a dorit a veni n sprijinul copiilor i al familiei, exercitndu-i aciunile n diferite arii ocupaionale: formarea deprinderilor de autongrijire i igien personal, cultivarea capacitilor pentru scris, citit, orientare

profesional, educarea abilitilor pentru diverse situaii de via, diverse jocuri i modaliti de petrecere a timpului liber. Fiind un centru ce se adreseaza n special copiilor, acetia sunt ncurajai s participe, s fie activi n societate, s nvee s comunice, s coopereze cu mediul (familia, societatea) n care i desfoar activitile zilnice. Venind cu noul concept al terapiei ocupaionale, am abordat problemele se sus n jos, plecnd de la rolurile sociale ale copilului. n contrast cu acest concept este acea abordare obinuit de jos n sus, cand deficitul este analizat izolat, fr implicaii sociale. n urma ntlnirilor cu prinii am putut constata surprinderea acestora i, totodat, interesul artat cnd au fost ntrebai despre rolurile lor n famile, n societate, care sunt rolurile copiilor (fiu, frate, nepot, coleg), cum le-a fost afectat viaa avnd un copil cu nevoi speciale, ce greuti/bariere ntmpin, care le sunt prioritile n via, care sunt cele mai importante probleme din viaa de zi cu zi, ce satisfacii au n ndeplinirea anumitor sarcini. Folosind instrumentele de evaluare ale terapiei ocupaionale am trecut la identificarea problemelor de mediu, a barierelor, reuind, cu ajutorul familiei, s facilitez anumite activiti ce preau a fi fr soluii. Astfel, am identificat copil la 9 ani ce se deplasa singur, dar refuza s urce scrile blocului, mama fiind nevoit s-l urce n brae dou etaje; adolescent de 17 ani ce dorea s foloseasc aragazul dar avea teama de foc, mai precis de chibrituri; copil de 14 ani cu tetraparez spastic inut acas numai n poziie orizontal, mama netiind cum s adapteze un scaun pentru a-l poziiona n semieznd; copil de 9 ani, cu Sindrom Down, care purta scutec absorbant la venirea n centru, ncurajndu-l astfel s aib un comportament dependent de cei din jur. Am constientizat prinii asupra modalitilor de manevrare a copiilor, cum s-i mbrace, cum s-i postureze pentru a avea o stabilitate mai buna, asupra importanei poziionrii ezutului pe scaun n diferite activiti, permind folosirea minilor i avnd o precizie mai bun. Nu n ultimul rnd, s-a lucrat cu copilul individual, att n sala special amenajat, ct i la grupe, avnd sprijinul personalului specializat, n vederea dezvoltrii deprinderii autonomiei personale.

CZ DELFINUL-BACAU Despre noi

In prezent, pe plan mondial, autismul este o afectiune care a luat o amploare deosebita, situatie ingrijoratoare pentru lumea medicala si nu numai. Statistici recente realizate in Marea Britanie si SUA evidentiaza o crestere de 1600% a numarului de persoane diagnosticate cu Tulburari din Spectrul Autist in ultimii 5 ani o prevalenta a cazurilor de 1 la 166 din totalul populatiei. In tara noastra situatia este, de asemenea, alarmanta. Chiar daca nu avem statistici care sa evidentieze acest fapt, in jurul subiectului exista o dinamica deosebita care se face simtita la nivel national: au aparut site-uri ce informeaza despre autism, parintii se intalnesc pe forumuri, se sprijina unii pe ceilalti, infiinteaza asociatii care sa le apere interesele in fata autoritatilor, specialistii (medici, psihologi, psihopedagogi, logopezi, asistenti sociali, profesori, etc.) isi aduc si ei aportul la o buna cunoastere si abordare a acestei problematici, organizand conferinte nationale, simpozioane, workshop-uri, se scriu carti, brosuri, diverse lucrarari, se fac emisiuni TV, se mediatizeaza cazuri. In Romania insa, problema este cu atat mai pregnanta cu cat sistemul de invatamant nu este pregatit sa se confrunte cu aceasta afectiune. S-au infiintat centre de zi care ofera servicii specifice acestei categorii de copii, dar acestea sunt prea putine pentru a raspunde tuturor solicitarilor.

In acest context, in februarie 2005, Asociatia Betania Bacau a infiintat Centrul de Zi Delfinul destinat copiilor cu autism. Scopul proiectului: imbunatatirea calitatii vietii copiilor cu autism si familiilor acestora, extinderea si imbunatatirea serviciilor sociale, prevenirea si combaterea marginalizarii sociale a copiilor cu autism. Obiectivele proiectului:

cresterea gradului de autonomie personala si a nivelului de functionare intelectuala a beneficiarilor proiectului; formarea si dezvoltarea abilitatilor de comunicare si interactiune sociala in vederea insertiei sociale; constientizarea si implicarea parintilor in procesul de recuperare a copiilor; sprijin si informare in vederea integrarii copiilor in unitati de invatamant; promovarea intereselor copiilor cu autism in fata autoritatilor; influentarea opiniei publice in sensul unei atitudini de acceptare si promovare a egalitatii de sanse; specializarea echipei care lucreaza cu copiii, in scopul utilizarii de noi metode de educatie, noi terapii si instrumente de evaluare.

Servicii oferite:

abilitare/reabilitare: terapie comportamentala, terapie psihomotrica, formarea autonomiei personale, stimulare senzorio-psiho-motrica, hidrokinetoterapie; evaluare psihologica, evaluare comportamentala si a abilitatilor; consiliere si sprijin pentru parinti; activitati recreative si de socializare; informare la nivelul comunitatii; servirea mesei; transport de la domiciliu la centru si invers.

si organizarea

Beneficiarii directi ai proiectului sunt 12 copii cu Tulburari din Spectrul Autist, cu varste cuprinse intre 2 ani si 6 luni si 12 ani, care provin din familii sau aflati in asistenta maternala profesionista. Copiii sunt repartizati in doua grupe a cate 6. Motivatia alegerii acestui numar de copii ca beneficiari directi, integrati in programul zilnic al centrului are la baza necesitatea individualizarii procesului terapeutic impus de specificul diagnosticului. Un numar mare de copii intr-o grupa ar face imposibila abordarea individuala care este esentiala in dobandirea de catre acestia a abilitatilor vizate de planul personalizat de interventie. Activitatile educational terapeutice din grupe sunt realizate de cate 3 terapeuti in fiecare grupa (3 psihologi, 2 psihopedagogi si 1 lucrator social). Echipa mai cuprinde: un psiholog coordonator si 2 kinetoterapeuti. Pe langa beneficiarii directi, proiectul prevede si oferirea de servicii in sistem ambulatoriu pentru copiii cu autism si familiile acestora care ne solicita servicii specializate. Acestia beneficiaza de evaluare psihologica, 1-4 ore de terapie specifica pe saptamana, consilierea educationala si psihologica a familiei si/sau coordonarea si supervizarea programelor terapeutice. Centrul de Zi Delfinul este singurul centru cu acest specific din Bacau, remarcandu-se prin varietatea si calitatea serviciilor oferite, precum si printr-un nivel inalt de profesionalism, datorat, in mare parte, faptului ca beneficiaza de supervizare si sprijin din partea unor specialisti din Olanda, cu experienta si rezultate in domeniu. Conform modului de organizare a activitatii centrului, copiii sunt integrati in 2 grupe: o grupa de terapie comportamentala intensiva in care activitatile dominante au caracter individual, iar durata de sedere este de 1 an, iar cea de-a doua grupa, de terapie ocupationala si dezvoltare a capacitatilor de relationare si comunicare,

cu durata de sedere de 1 an, preia copiii din prima grupa si ii pregateste pentru integrare in unitati de invatamant special sau de masa, in functie de nivelul fiecarui copil. Acest lucru poate fi realizat si dupa perioada de terapie in prima grupa, daca s-a atins nivelul de dezvoltare necesar integrarii. Astfel, durata sederii in centru este de maxim 2 ani, minim 1 an. In fiecare an se creeaza 6 locuri pentru copiii din lista de asteptare. In decursul ultimilor 4 ani de activitate, ne-au fost adresate 95 de solicitari din partea familiilor copiilor cu Tulburari din Spectrul Autist din judetul Bacau dar si din alte judete (Neamt, Suceava, Galati, Vrancea, Tulcea) inregistrandu-se cresteri anuale cu cel putin 10 cazuri. Echipa noastra a oferit si servicii in sistem ambulatoriu (1-4 ore de terapie specifica pe saptamana) pentru o parte dintre solicitanti, astfel incat, in prezent, lista de asteptare cuprinde 57 de familii. In perioada de asteptare familiile pot beneficia in cadrul centrului de consiliere psihologica si educationala, informare, evaluarea psihologica a copiilor. Se pune un accent deosebit pe implicarea familiei in procesul de recuperare a copilului, parintii avand un rol esential. Unul dintre criteriile noastre de integrare a copiilor il constituie implicarea parintilor. Astfel, este o conditie importanta ca in perioada cat copilul este pe lista de asteptare, familia sa inceapa, cu ajutorul psihologului centrului, procesul de recuperare a copilului prin eforturi si resurse proprii. Din cei 57 de solicitanti mentionati anterior, sunt copii care frecventeaza gradinite de masa, dar acolo nu beneficiaza de o interventie adecvata capacitatilor si nivelului intelectual pe care-l au. Rezultate Dintre copiii care au beneficiat de serviciile centrului in decursul celor 4 ani, in prezent 15 sunt integrati cu succes in gradinite normale si alti 7 copii beneficiaza de aport educational special in cadrul unei clase pentru copii cu autism din cadrul Centrului de Educatie Incluziva Nr.1 Bacau, clasa infiintata la propunerea noastra ca o continuare si extindere a demersului terapeutic realizat in cadrul Centrului Delfinul.

Descrierea programului
Sederea copilului in centrul de zi este impartita in doua etape:

Etapa I: Grupul I Interventie intensiva DTT Etapa a II-a: Grupul al II-lea Tranzitie

Finalul programului

Etapa I DTT Intensiv

Caracteristici:

grupul este alcatuit din 6 copii cu varste cuprinse intre 3 si 5 ani; durata interventiei este de 1 an; programului este individual si de grup; parintii invata sa lucreze 1 la 1 cu copiii; programul de lucru se desfasoara intre orele 9 si 15; echipa grupului I este formata din 3 membri.

Activitatile de recuperare din cadrul grupei de interventie intensiva vizeaza atingerea urmatoarelor obiective, prin terapie specifica comportamentala si educationala bazata pe principiile ABA (Analiza Comportamentala Aplicata):

Obiective Generale:
OG1 dezvoltarea achizitiilor si abilitatilor OG2 dezvoltarea abilitatilor de OG3 dezvoltarea limbajului expresiv si receptiv cu ajutorul metodei PECS. primare autonomie de invatare; personala;

Obiective specifice OG1:

stimularea initiativei de cooperare cu adultul si de acceptare/refuzare a recompensei, prin activitati controlate; stimularea performantei vizuale a copilului, prin activitati de asociere, sortare, grupare si prin jocuri de tip puzzle; dezvoltarea limbajului receptiv prin activitati ce presupun instructii cu raspuns motor; potentarea capacitatii de imitatie motrica simpla si cu obiecte, fina si grosiera; stimularea imitatiei verbale a unor sunete, cuvinte sau propozitii, prin activitati controlate; potentarea initiativei de a cere anumite lucruri, activitati sau recompensei, in prezenta sau in absenta acestora; dezvoltarea capacitatii de a numi/denumi obiecte, persoane sau imagini comune ale acestora, folosind cuvinte si propozitii simple; dezvoltarea initiativei de a raspunde la intrebari sociale sau de a completa fraze sau itemi amuzanti, folosind cuvinte simple sau aproximari ale cuvintelor; incurajarea verbalizarii spontane, prin folosirea cantecelor, a imitatiei verbale si a etichetarii obiectelor; dezvoltarea abilitatilor de joaca si petrecere a timpului liber, prin activitati controlate; crearea de interactiuni sociale controlate; favorizarea interactiunilor in grup, prin activitati ce presupun urmarirea unei rutine; utilizarea raspunsurilor generalizate prin activitati extracurriculare si de socializare.

Obiective specifice OG2:

stimularea initiativelor de a se imbraca/dezbraca singuri, prin activitati controlate; favorizarea si incurajarea initiativelor de a se hrani singuri, folosind adecvat tacamurile; utilizarea adecvata a toaletei.

Obiective specifice OG3:

utilizarea adecvata a mapei PECS; utilizarea adecvata a orarului cu pictograme; stimularea initiativei de a comunica cu ajutorul pictogramelor, folosind, dupa caz, si etichetarea.

Dupa perioada de sedere in primul grup, copii intra in grupul de tranzitie care pregateste iesirea din centru.

Etapa a II-a Tranzitie

Caracteristici:

beneficiarii grupului de tranzitie sunt copiii din grupul I, dupa ce au incheiat perioada de training intensiv; durata programului este de 1 an; programul zilnic de desfasoara intre orele 9 si 15;

programele desfasurate sunt de grup; orare individualizate in functie de nivelul fiecarui copil; folosirea abilitatilor dobandite in timpul trainingului intensiv in context; psihoterapie ocupationala; daca este necesar, parintii pot continua programul DTT sub supervizare; programul este adaptat in functie de situatia din familie, dorintele si nevoile parintilor; echipa grupului este formata din 3 membri.

Programele de interventie si recuperare ale grupei de tranzitie se desfasoara sub forma activitatilor de grup (grupuri de cate 3 copii), lucru in perechi, activitati de formare a capacitatii de lucru independent (TEACCH), activitati de terapie ocupationala ce au ca scop dezvoltarea si formarea personalitatii copilului.Un alt set de activitati vizeaza dezvoltarea senzorio-motorie, invatarea prin joc i imitaie cat si stimularea comportamentului psihosocial, activitati de comunicare (dezvoltarea comunicarii prin imagini PECS) i activitati gospodaresti ce au ca scop dezvoltarea capacitatii de reactie si adaptare in diferite situatii de munca. Prin coninutul lor, aceste activiti se refer predominant la aria de dezvoltare personal, social si la dobandirea unor abilitati de grup avnd ca scop final independena intr-o oarecare masura a copilului precum i facilitarea integrarii lui ntr-un mediu scolar.

Obiectivele generale:
OG.1 Dezvoltarea unor abilitati de grup necesare adaptarii la mediul inconjurator si consolidarii normelor uzuale de comportament OG.2 Formarea capacitatii de lucru independent pentru exersarea unei conduite personale autonome OG.3 Dezvoltarea comunicarii prin imagine, ca instrument pentru exprimarea dorintelor, nevoilor si a propriilor interese OG.4 Stimularea contactelor sociale cu alti copii OG.5 Stimularea achizitiilor cognitive in contexte functionale

Obiective specifice OG1:

sa-si astepte randul in cadrul desfasurarii diferitelor activitati; sa salute si sa raspunda la salut; sa dezvolte comportamente adecvate, necesare unei bune desfasurari a activitatilor; sa atraga atentia asupra lui atunci cand doreste sa execute o sarcina; sa-si exprime dorinta de a participa la activitate raspunzand prin ridicarea unei maini la intrebari de tipul: Cine vrea? Cine urmeaza?; sa urmareasca un traseu prestabilit; sa realizeze o sarcina colectiva.

Obiective specifice OG2:

sa realizeze minim 2-4 sarcini consecutive cu, apoi fara ajutor; sa marcheze inceputul si sfarsitul unei sarcini prin schimbarea pictogramei asociata acesteia sau prin strangerea materialelor intr-un cos; sa se incadreze intr-un timp prestabilit cu ajutorul timer-ului (15 min.).

Obiective specifice OG3:

sa realizeze schimburi controlate/intentionate de obiecte/alimente intre 2 sau mai multi copii; sa initieze controlat/spontan un act de comunicare (in cadrul unui context social concret), folosind imaginea obiectului dorit. (Ex: la masa, la supermarket, in pauza, in familie);

sa ceara 2 itemi necesari realizarii unei activitati concrete (Ex: Vreau cana si sticla de apa; Vreau hartia si creion, etc.); sa asocieze simbolul NU pe pictograma cu faptul ca nu i se va da itemul solicitat.

Obiective specifice OG4:

sa-si astepte randul intr-o sarcina atunci cand partenerul de joc o executa; sa mentina contactul vizual cu partenerul de joc pentru min. 5 secunde (timer); sa-si aleaga partenerul de joc in pereche utilizandu-se o mapa cu poze ale copiilor; sa aleaga o activitate, din mapa cu pictograme, pe care o va executa cu alt copil; sa ceara un obiect/aliment partenerului iar acesta sa il ofere; sa paseze de la unul la altul un obiect (impingerea unei masini, aruncarea mingii); s contientizeze sensul expresiilor utilizate n situaiile de joc colectiv; s-i dezvolte abilitati de joaca in cadrul activitatilor ludice: jocuri de constructii, folosirea jucariilor in mod corespunzator, jocuri de puzzle, jocuri cu reguli, jocuri de concentrarea a atentiei.

Obiective specifice OG5:

sa ineleaga irul logic din cadrul unei aciuni simple (ex. de imitare a micrilor i operaiilor unei aciuni); s execute instructiuni corelate si necorelate n contexte funcionale; s-i dezvolte elementele de perceptie spatiala prin generalizare; s-i dezvolte deprinderile de asociere de obiecte pe categorii; s-i consolideze notiunea de culoare in contexte firesti.

Finalul programului

Dupa perioada de sedere in al doilea grup, copilul va fi directionat, in functie de nivelul la care a ajuns, catre o forma de invatamant special sau de masa. In continuare, psihologul centrului va mentine contactul cu familiile copiilor care au parasit centrul, sub forma unor intrevederi periodice stabilite de comun acord, in functie de nevoile acestora de sprijin si indrumare. Dupa perioada de sedere in primul grup, in functie de evolutia copilului, se poate recomanda integrare intr-o forma de invatamant.In grupul II poate fi integrat un copil ale carui nevoi corespund cu specificul programului din acest grup.

Metode de intervenie
In abordarea tulburarilor din spectrul autist au fost propuse de-a lungul timpului nenumarate metode de interventie si tratamente, cele mai multe dintre ele, insa, lipsite de eficienta sau chiar daunatoare. Exista numeroase tratamente pretinse ca eficiente prin marturii sau opinii personale, pareri sau speculatii. Singura modalitate de a elimina iluziile, afirmatiile false este de a supune tratamentele unei atente evaluari stiintifice prin: - Testarea directa, sistematica a ipotezelor folosind instrumente specifice de masurare, experimentare si analiza logica. Verificarea independenta si publica a fenomenelor. Masuratori obiective si directe. - Studii controlate (experimentale) care sa determine daca tratamentul este eficient (studiile descriptive si semi-experimentale nu conduc la asemenea concluzii). ABA ABA reprezinta folosirea Analiza metodelor analitice comportamentala aplicata comportamentale si a constatarilor cercetarii asupra

comportamentului uman pentru a schimba in mod semnificativ comportamente importante din punct de vedere social. ABA ofera un cadru stiintific in baza caruia putem explica/intelege comportamentele umane, ce anume le declanseaza si cum le putem creste sau reduce frecventa si intensitatea. ABA este, deci, o stiinta aplicata. Singura directie de abordare sprijinita prin dovezi stiintifice substantiale este Analiza Comportamentala Aplicata (ABA). ABA nu este o metoda de predare, nu este asociata exclusiv cu tratamentele pentru autism si nici nu este caracterizata de instruire individuala, intensitatea tratamentului ori de varsta individului. Autismul este unul din multele domenii in care se recurge la ABA. Principiile si metodele ABA au fost folosite inca din anii 60 pentru a forma o gama larga de abilitati importante si pentru a reduce comportamentele problematice. ABA il ajuta pe fiecare copil sa dezvolte abilitati care ii vor permite sa traiasca independent, in masura in care este posibil (individualizat pe copil). Abilitatile ce trebuiesc intarite si comportamentele problematice ce trebuiesc reduse sunt stabilite in evaluarea initiala complexa si detaliata. Abilitatile sunt clar definite si enumerate pentru toate ariile principale (comunicare, social, autoservire, fizic, joc si imp liber, academic etc), detaliate in componente mici si secventializate in ordinea dezvoltarii (de la simplu la complex). Numeroase metode validate stiintific sunt combinate in pachete complete, fundamentate pe principiile ABA, dar foarte individualizate pentru fiecare copil, pentru a preda abilitati sau a aborda comportamentele problematice:

Instruirea pe Unitatea de Baza in Invatare (DTT) Invatarea contextuala Analiza sarcinii si inlantuire Inserarea sarcinilor de lectie printre alte activitati etc.

Se pune un puternic accent pe placerea de a invata si pe angajarea copilului in interactiuni sociale pozitive. Procedurile pentru modificarea comportamentelor sunt clar definite si individualizate (instructiuni necesare, tipuri de ajutor si cum sa fie estompate, consolidare/intaritori). DTT Discrete Trial Training DTT reprezinta o metoda specifica de predare utilizata pentru a maximiza invatarea. Reprezinta o tehnica sau un process de predare folosit pentru a dezvolta numeroase abilitati cognitive, de comunicare, sociale, de joc, de autonomie personala. Strategia de predare implica:

Descompunerea abilitatilor in parti/unitati mici Predarea fiecarei parti/unitati in mod intensiv pana cand este insusita complet Predare concentrata si numeroase repetitii Amorsarea (promptarea) raspunsului corect si diminuarea treptata a promptului Folosirea tehnicilor de intarire/recompensare

Fiecare sesiune de predare implica probe distincte repetate (unitati de invatare, secvente comportamentale distincte), fiecare proba avand 3 elemente: SD R C 1. SD stimulul distinctiv (cerinta, comanda) 2. R raspunsul 3. C consecinta (feed-back-ul) 1.SD-ul -reprezinta cerinta pe care o adresam copilului,o indicatie sau un comportament care poate fi un stimul pentru producerea raspunsului asteptat; poate fi verbal sau nonverbal (Fa asa!, Bate din palme!, Potriveste!, Ce vrei?, Ce este?, un gest, un obiect prezentat, etc.). Reguli: -sa se distinga de alti stimuli care se produc in acel moment in mediu (sa fie evident); -eliminati zgomotul in exces, facand stimulul concis; folositi numai cele mai importante cuvinte; -initial sa fie rostit pe un ton ferm si putin mai tare decat modul obisnuit de vorbire;

-sa fie clar si cat mai scurt posibil; -sa fie folosit in mod constant (acelasi pana in momentul generalizarii); -nu repetati SD-ul inainte de a fi primit un raspuns, urmat de o consecinta (toate probele trebuie sa fie incheiate). 2. RASPUNSUL este comportamentul in care se angajeaza copilul dupa prezentarea SD-ului. Exista trei tipuri de raspuns: -raspuns corect copilul da raspunsul asteptat in 5-7 secunde dupa SD; -raspuns gresit copilul se angajeaza intr-un comportament alternant dupa ce SD-ul a fost prezentat; -non-raspuns copilul nu raspunde in 5-7 secunde dupa SD; 3. CONSECINTA reprezinta feed-back-ul pe care il primeste copilul ca urmare a raspunsului, ceea ce face terapeutul dupa raspunsul copilului.Consecinta trebuie sa intareasca raspunsurile pozitive, crescand probabilitatea reaparitiei acestora. Recompensele vor creste frecventa comportamentului dorit. Acestea pot fi materiale (alimente, jucarii, activitati preferate) sau sociale (laude, imbratisare, sarut etc.). Este indicat ca recompensa materiala sa fie asociata cu intarire verbala (Bravo!, Foarte bine!, etc.) astfel acestea vor capata in timp valoare de recompensa. Reguli: -orice raspuns trebuie sa aiba o consecinta; -recompensele materiale trebuie sa fie variate, in functie de criteriile dinainte stabilite pentru program; -recompensa trebuie oferita imediat dupa raspuns (pentru a fi siguri ca intaresc raspunsul si nu alt comportament produs in acel interval de timp); -recompensele folosite in program nu trebuie sa fie disponibile cu alte ocazii; -evitati saturatia, prin folosirea unor cantitati mai mici de recompense si prin varierea acestora; -rezervati cantitati mai mari sau recompense mai puternice pentru raspunsuri independente sau de inalta calitate si oferiti cantitati mici sau recompense mai slabe pentru raspunsuri promptate (nu este valabil si pentru predare); -recompensele trebuie sa poata fi administrate cu usurinta si consumate rapid; -consecinta unui raspuns negativ sau a lipsei raspunsului trebuie sa fie indepartarea recompensei, insotita de o mimica adecvata; -intarirea verbala trebuie facuta pe o tonalitate exclamativa, insotita de o mimica adecvata; aceasta intarire trebuie, de asemenea, variata, pentru a preveni rutina si previzibilul care ii mai scad din valoare; Intervalul dintre probe trebuie sa fie de cateva secunde.In acest interval stimulii trebuie indepartati de pe masa. Pauzele se stabilesc in functie de nivelul la care este copilul, de durata lectiei si de starea in care se afla copilul. Pauzele trebuie sa fie distractive/placute pentru copil. Nu dam pauza dupa un raspuns negativ sau in timpul unor comportamente inadecvate. Trebuie sa incheiem intotdeauna in maniera pozitiva. Inceputul si sfarsitul lectiei trebuiesc marcate foarte clar prin cuvinte sau cantecele. De asemenea, si pauzele. Putem folosi cuvinte ca: lucram, la lectie, gata, pauza, ne jucam, am terminat, etc. PROMPTUL Promptul este un stimul suplimentar care faciliteaza raspunsul copilului; este ajutorul pe care il primeste copilul pentru a da raspunsul corect. Diminuarea promptarii este unul dintre principiile care stau la baza programului si consta in reducerea sistematica a intensitatii promptului. P.E.C.S. Picture Exchange Communication System Metoda PECS a fost dezvoltata in 1985 ca o metoda unica alternativa si augmentativa ce ii invata pe copiii si adultii cu autism dar si cu alte deficiente de comunicare sa initieze comportamentul de comunicare. Protocolul de predare este bazat pe principiile conditionarii operante (B.F.Skinner) astfel incat comportamente operante, functionale, verbale sunt invatate sistematic, folosind strategii de prompting si intarire ce vor duce la insusirea unui comportament de comunicare independent. Nu sunt folosite prompturi verbale, acest lucru conducand la initiativa imediata si la evitarea dependentei de prompt. PECS este o metoda in special eficienta daca este asociata cu elemente ale analizei comportamentale.

Metoda invata discriminarea diferitor simboluri si apoi gruparea acestora in propozitii simple. In fazele avansate, copiii sunt invatati sa comenteze mediul si sa raspunda intrebarilor directe. Prorocolul de predare este structurat pe mai multe faze:

Copilul este invatat sa initieze comunicarea realizand un schimb fizic al unei singure imagini pentru un item preferat. Copilul este invatat sa caute activ imaginile si sa caute partenerul de comunicare/ instructorul pentru a formula cererea. Copilul este invatat sa discrimineze imaginile si sa aleaga imaginea reprezentand itemul dorit. Copilul este invatat sa formuleze propozitii simple in forma eu vreau______. Copilul invata sa raspunda la intrebarea ce vrei?. Copilul invata sa comenteze mediul, in mod spontan si ca raspuns la intrebari. Imbogatirea vocabularului copilul invata sa foloseasca in cererile sale atribute cum ar fi: culori, forme, marimi.

Mituri si interpretari gresite asupra PECS:

Daca folosim imagini, folosim PECS PECS foloseste imagini insa este un protocol specific de predare a utilizarii expresive a imaginilor pentru comunicarea dorintelor si a nevoilor si pentru a face comentarii asupra mediului. PECS combina cunostinte si principii din analiza comportamentala aplicata si din psihopatologia comunicarii si limbajului pentru a realiza o metoda eficienta de predare a comunicarii functionale. Daca folosim un orar cu imagini, folosim PECS PECS este un sistem de comunicare expresiva. Orarele cu imagini vizeaza aspectul receptiv al comunicarii. PECS este doar pentru cei care nu vorbesc PECS ofera un sistem functional de comunicare foarte eficient pentru cei care nu vorbesc, insa poate preda abilitati importante si celor care au limbaj verbal. Protocolul PECS invata copilul sa initieze un comportament de comunicare. PECS il invata sa initieze abordarea si contactul social, comunicarea spontana si initiative in comunicare. PECS reprezinta un sistem alternativ de comunicare pentru copiii nonverbali si un sistem augmentativ pentru cei verbali PECS doar ii invata pe copii sa formuleze cereri Cererea este prima abilitate invatata prin PECS, dar fazele finale se concentreaza pe invatarea copilului sa comenteze mediul (eu vad.., eu aud.) Daca foloseste PECS, copilul nu va vorbi Ca in cazul oricarui sistem alternativ de comunicare, folosirea PECS va creste posibilitatea ca persoana sa devina verbala, lucru dovedit prin studii stiintifice, clinice, controlate. Chiar daca copilul nu va putea dezvolta un limbaj verbal, PECS ii va oferi un un mijloc eficient de comunicare cu cei din jur.