Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
51Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Cele Cinci Legi Ale Biologiei-Noua Medicina Germana

Cele Cinci Legi Ale Biologiei-Noua Medicina Germana

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 2,488|Likes:
Published by Muresanu Cristian
In curind la TVR Cluj un serial de 9 saptamini despre Noua Medicina Germana.
In curind la TVR Cluj un serial de 9 saptamini despre Noua Medicina Germana.

More info:

Published by: Muresanu Cristian on Aug 23, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/11/2014

pdf

text

original

 
1177..CCEELLEECCIINNCCIILLEEGGIIAALLEEBBIIOOLLOOGGIIEEII
Acest
ă
anex
ă
v
ă
prezint
ă
un punct de vedere,momentan controversat, asupra biologiei, medicinei
ş
ipsihologiei. În 1980, medicul german Dr. Ryke GeerdHamer a pus bazele celei de-a 3-a Revolu
ţ
ii în Medicin
ă
.Considerat de c
ă
tre unii un geniu, de c
ă
tre al
ţ
ii un
ş
arlatan,Dr. Hamer scoate la lumin
ă
o teorie ce merit
ă
investigat
ă
,experimentat
ă
 
ş
i în
ţ
eleas
ă
de fiecare. Ne vom deta
ş
a întotalitate de personalitatea extremist
ă
a omului GeerdHamer care crede c
ă
progresul se ob
ţ
ine lovind cu pumnii în sistemul rigid al
ş
tiin
ţ
ei,
ş
i ne vom îndrepta aten
ţ
ia spredescoperirile cercet
ă
torului în oncologie, Dr. Ryke GeerdHamer care a formulat urm
ă
toarele 5 legi naturale alebiologiei. Ne vom deta
ş
a deasemenea de atacurile
ş
iacuza
ţ
iile grave, care i se aduc, indiferent dac
ă
acestea auo baz
ă
real
ă
sau nu, deoarece nu ne intereseaz
ă
aspectelepolitice, morale, religioase sau culturale.Toate informa
ţ
iile prezentate în aceast
ă
anex
ă
reprezint
ă
un rezumat al dialogurilor din filmul documentar de pe You Tube channel, intitulat “Cele Cinci Legi aleBiologiei ~ A Treia Revolu
ţ
ie în Istoria Medicinei” (Die 5Biologischen Naturgesetze - Die Dokumentation) produs
ş
imoderat de c
ă
tre jurnalistul de
ş
tiin
ţă
cercet
ă
tor înmedicin
ă
, David Münnich
(http://www.muenni.c; http://www.5bn.de;http://www.notpron.com; http://www.deathball.net)
. Publicarea acestor informa
ţ
ii s-a f 
ă
cut cu acordul produc
ă
torului.
Not
ă
: V
ă
rug
ă
m foarte mult s
ă
nu crede
ţ
i în nimic din ceea ce v
ă
spunem aici f
ă
r
ă
o verificare personal
ă
!
1177..11IISSTTOORRIICC
 În antichitate, teoria medical
ă
se baza pe demonism. Boala a fost considerat
ă
a fi adus
ă
dep
ă
cat,
ş
i ea putea fi prevenit
ă
sau respins
ă
prin adoptarea unui stil de via
ţă
evlavios sau luptând cudemonii prin exorcism. Bazat
ă
pe aceast
ă
dogm
ă
religioas
ă
, mult
ă
vreme a fost interzis
ă
disec
ţ
ia
ş
iexaminarea corpului uman. Odat
ă
cu acceptarea autopsiei
ş
i studierea anatomiei s-a f 
ă
cut un pasimportant care a condus la Prima Revolu
ţ
ie în Medicin
ă
. Demonismul orb a fost abandonat în
 
favoarea unei noi viziuni asupra organismului, o în
ţ
elegere exact
ă
a modului de func
ţ
ionare
ş
iinterac
ţ
iune ale organelor corpului.Patologia umoral
ă
a ap
ă
rut din aceast
ă
revolu
ţ
ie, al
ă
turi de homeopatia clasic
ă
 
ş
i terapia floral
ă
a lui Bach. Patologia umoral
ă
e unul din pilonii medicinei contemporane. Organismul este în
ţ
eles cafiind un simplu sistem “tehnic”
ş
i biochimic,
ş
i c
ă
defectele “tehnice”, dezechilibrele
ş
i blocajele suntcauzele bolii. Microscopia optic
ă
a deschis calea c
ă
tre o nou
ă
descoperire.Lucruri cândva ascunse ochiului uman au putut fi f 
ă
cute vizibile. Acest lucru a format o
ş
coal
ă
de gândire newtonian
ă
în Medicin
ă
, care caut
ă
cauzele bolii la unit
ăţ
i de materie tot mai mici. Acum,de exemplu, microorganismele, genele
ş
i muta
ţ
iile celulare au fost “g
ă
site” responsabile. Oncologiacontemporan
ă
 
ş
i imunologia s-au dezvoltat, conform acestui model de gândire.Sociologul Paul Watzlawick admite dou
ă
tipuri de modific
ă
ri care pot s
ă
apar 
ă
ca urmare aprogresului
ş
tiin
ţ
ific.
Tip 1 se refer 
ă
la modific
ă
ri ale ipotezelor de baz
ă
. Aceasta se întâmpl
ă
atunci cândcredin
ţ
ele noastre despre lume, despre noi în
ş
ine, despre anumite procese, se schimb
ă
fundamental.
Tip 2 se refer 
ă
la modific
ă
ri tehnice. Inova
ţ
ii tehnice sau metodologice care las
ă
ipotezele debaz
ă
neschimbate. Schimb
ă
rile de Tip 1 apar foarte rar în
ş
tiin
ţă
.Pentru prima dat
ă
în istoria medicinei occidentale, atât cât suntem capabili s
ă
observ
ă
m întrecut, avem un sistem
ş
tiin
ţ
ific de sine st
ă
t
ă
tor, care explic
ă
esen
ţ
a
ş
i originile bolilor,
ş
i/sau situa
ţ
iilor pe care le numim impropriu “boal
ă
”. Deci, practic, în miezul lor, cele legi ale naturii nu sunt o nou
ă
aplica
ţ
ie, tehnic
ă
ori substan
ţă
. “Noua Medicin
ă
” este un nou mod de concepere a originilor “programelor”, pe care noi le numim acum “boli”
ş
i care, pe baza în
ţ
elegerii noastre actuale suntevaluate în mod eronat. Astfel nu putem vedea semnifica
ţ
ia acestor simptomatologii complexe.Cele 5 legi biologice, descoperite de Dr. Hamer, sunt o vedere complet nou
ă
asupra a ceea cee natura
ş
i cum func
ţ
ioneaz
ă
, ce este s
ă
n
ă
tatea
ş
i boala în general. Ajungem la o imagine cu totulnou
ă
. Aceasta este o idee f 
ă
ă
precedent: aceste programe naturale sunt de fapt utile pentrusupravie
ţ
uirea noastr 
ă
. Aceasta e de cea mai mare importan
ţă
, dincolo de beneficiile individuale,
ş
iomenirea va avea nevoie de aceast
ă
cunoa
ş
tere în viitor. Este o precondi
ţ
ie pentru viitorul omenirii.Cuvintele "Noua Medicin
ă
", desigur, nu se refer 
ă
la un nou remediu sau tratament ci la o alt
ă
interpretare a medicinei, o nou
ă
gândire extins
ă
la întregul domeniu medical din care se poate extrageo nou
ă
abordare legat
ă
de convalescen
ţ
a individual
ă
la om
ş
i animale.
1177..22IINNTTRROODDUUCCEERREE
L
ă
sa
ţ
i un
ş
oarece
ş
i o pisic
ă
s
ă
î 
ş
i intersectezedrumurile. Pisica va observa o buc
ăţ
ic
ă
de mâncare, dar 
ş
oarecele, pe de alt
ă
parte, observ
ă
o amenin
ţ
aremortal
ă
. Datorit
ă
determin
ă
rii biologice, el începe s
ă
fug
ă
imediat din fa
ţ
a pericolului. Este firesc pentruoricine c
ă
în situa
ţ
ii extreme, puteri neb
ă
nuite sunt puse în circula
ţ
ie în noi în
ş
ine,
ş
i tocmai aceasta este parteacu care avem de-a face. Celulele alveolare pulmonareale
ş
oarecelui, sunt activate simpatic ceea ce produce ohiperfunc
ţ
ie m
ă
rind permeabilitatea la oxigen. Astfel,
ş
oarecele este capabil de a respira mai eficient pentruputea fugi mai mult
ă
vreme. Dup
ă
o fug
ă
de minutereu
ş
ind s
ă
g
ă
seasc
ă
ad
ă
post,
ş
oarecele va respirarelaxat timp de minute. Acesta e acum într-o starevagotonic
ă
, sau parasimpatic
ă
.F
ă
când o analogie cu via
ţ
a uman
ă
, aceast
ă
situa
ţ
ie ar putea fi echivalent
ă
cu a unui pacient care afl
ă
de la medicul s
ă
u c
ă
are un cancer terminal
ş
i îl va evalua la fel ca
ş
oarecele. La nivel biologic, diagnosticul de moarte e interpretat ca fiind “pisica”de care vrea s
ă
scape. Spre deosebire de determinarea biologic
ă
a
ş
oarecelui, nu putem fugi deacest diagnostic într-un sens literal.
Ş
i astfel frica de moarte se perpetueaz
ă
 
ş
i pacientul e incapabil
 
s
ă
mai doarm
ă
, este anorexic
ş
i agitat, având un Program Biologic activat, care îi spune trebuie s
ă
scape de un du
ş
man de moarte. Acum, comparând situa
ţ
ia cu pisica
ş
i
ş
oarecele, exist
ă
o marediferen
ţă
în durat
ă
.Pentru
ş
oarece, exist
ă
doar dou
ă
posibilit
ăţ
i: s
ă
scape la timp sau s
ă
fie mâncat. În nici un cazfuga nu poate s
ă
dureze s
ă
pt
ă
mânisau luni de zile. Într-un mediu natural,frica de moarte nu poate persista atâtde mult. Deoarece celulele aufunc
ţ
ionat la capacitate maxim
ă
s
ă
pt
ă
mâni la rând, ele au început s
ă
prolifereze,ca s
ă
 
ţ
in
ă
pasul cu volumulde munc
ă
. Datorit
ă
acestui surplus decelule, corpul va absorbi mai multoxigen în perioade de timp scurte. În aceast
ă
situa
ţ
ie, dac
ă
pacientul ar merge la doctor, el i-ar descoperi o tumoare malign
ă
înpl
ă
mâni,
ş
i ar trage concluzia c
ă
acestlucru reprezint
ă
o metastaz
ă
acancerului primar. Cu toate acestea, ele doar un program de cancer “pe contpropriu”, declan
ş
at de frica de moarte.Aceast
ă
proliferare a celulelor malignenu a fost niciodat
ă
lipsit
ă
de sens, dar din punct de vedere biologic, ea aajutat creatura s
ă
fug
ă
. S
ă
presupunem acum c
ă
pacientul nostru este reasigurat de c
ă
tre medic,
ş
i c
ă
are un prognostic bunpentru el, atunci el se va sim
ţ
i u
ş
urat
ş
i ar putea s
ă
se redefineasc
ă
în cele din urm
ă
. A sc
ă
pat cusucces de “pr 
ă
d
ă
torul” r 
ă
u.Dar odat
ă
ce celulele suplimentare s-au înmul
ţ
it s
ă
pt
ă
mâni la rând, se va întâmpla înc
ă
ceva.Celulele excedentare, acum inutile, sunt descompuse prin tuberculoz
ă
 
ş
i expectorate. Pacientul vatu
ş
i cu sânge coagulat.
Ş
oarecele nu a dezvoltat celule excedentare, în cele minute de fric
ă
demoarte, astfel c
ă
nu a fost necesar 
ă
o descompunere. Totu
ş
i, pacientul redevine îngrijorat
ş
i îl caut
ă
pe medicul, care pe lâng
ă
diagnosticul anterior, îl va diagnostica acum în plus cu tuberculozapulmonar 
ă
, aceasta fiind un efect de solu
ţ
ionare a conflictului de frica de moarte – care, de
ş
i creeaz
ă
disconfort, reprezint
ă
o m
ă
sur 
ă
util
ă
din punct de vedere biologic, având o durat
ă
predeterminat
ă
,aproximativ atâta timp cât cineva a fost cuprins brusc de frica de moarte.Cu toate acestea, descompunerea celulelor excedentare poate avea loc numai în cazul în careorganismul poart
ă
microbii de tuberculoz
ă
necesari. În absen
ţ
a lor, probabil din cauza medica
ţ
ieialopate, tumora se va încapsula
ş
i va r 
ă
mâne la locul ei,f 
ă
ă
s
ă
prezinte o amenin
ţ
are direct
ă
. S-asuspectat mereu faptul c
ă
microbii, sunt ceva r 
ă
u, dar de fapt ei sunt “sistemul de salubritate” alorganismului. Ei sunt ajutoare indispensabile în faza de vindecare.Corespunz
ă
tor, a existat o rat
ă
ridicat
ă
a tuberculozei pulmonare, în Germania, dup
ă
al doilea
ă
zboi mondial, deoarece mul
ţ
i oameni au rezolvat conflictul lor de fric
ă
de moarte adic
ă
, din punct devedere biologic au “alergat” pisica cu succes. Nu s-a raportat nici un caz de infec
ţ
ie. A
ş
adar, cancerulpulmonar s-a datorat fricii de moarte? Trebuie
ţ
inut cont de faptul c
ă
nu exist
ă
doar un singur fel decancer pulmonar deoarece pl
ă
mânul e format din diverse p
ă
ţ
i care reac
ţ
ioneaz
ă
diferit la fiecare tipde atitudine. Exemplul nostru se refer 
ă
în mod special la alveolele pulmonare. Pentru tuburilebron
ş
ice, celule caliciforme sau pleur 
ă
exist
ă
programe diferite, cu factori declan
ş
atori proprii
ş
itrasee, dar, în orice caz, ele nu sunt maligne, ci doar semnificative din punct de vedere biologic. Nu evorba de a
ş
a zisa metastaz
ă
 
ş
i nici a a
ş
a numitului cancer pulmonar, determinat direct de fumat saual
ţ
i agen
ţ
i toxici. Acest lucru este posibil numai prin conceptul psihologic al fricii de moarte, care

Activity (51)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Lucian David liked this
Andra Nadu liked this
Valentina Mika liked this
Muresanu Cristian added this note
Nota importanta: bolile care au alte cauze decit cele generate de conflicte DHS nu se incadreaza in teoria lui Hamer. Factori vitali, genetici ****** si de origine naturala necunoscuti pot sa produca boli mai mult sau mai putin grave. Prin urmare, mai e nevoie de inca o medicina care sa intervina in aceste aspecte. Factori ****** influente de tip morfogenetic, radiatii mitogenetice sau altele.
norulet liked this
klim777 liked this
Bulbasa Maria liked this
norulet liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->