Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Doru Costache - Comuniune fara impartasire

Doru Costache - Comuniune fara impartasire

Ratings: (0)|Views: 33 |Likes:
Published by Doru Costache
[apărut în Bărăganul ortodox nr. 23, 2005, p. 4]

tradiţia în contemporaneitate

Comuniune fără împărtăşire:
Biserica celor excomunicaţi
preot dr. Doru Costache În eseul din numărul trecut, Ritual şi comuniune, observam că există diverse elemente, în recomandările tipiconale şi în practica liturgică de la noi, care subminează conştiinţa comunitară a poporului lui Dumnezeu. Trebuie spus că aici concură multe alte aspecte, de obicei de natură istorică şi culturală, aspecte asupra cărora voi reveni
[apărut în Bărăganul ortodox nr. 23, 2005, p. 4]

tradiţia în contemporaneitate

Comuniune fără împărtăşire:
Biserica celor excomunicaţi
preot dr. Doru Costache În eseul din numărul trecut, Ritual şi comuniune, observam că există diverse elemente, în recomandările tipiconale şi în practica liturgică de la noi, care subminează conştiinţa comunitară a poporului lui Dumnezeu. Trebuie spus că aici concură multe alte aspecte, de obicei de natură istorică şi culturală, aspecte asupra cărora voi reveni

More info:

Published by: Doru Costache on Jan 18, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/25/2010

pdf

text

original

 
[apărut în
 Bărăganul ortodox
nr. 23, 2005, p. 4]
tradiţia în contemporaneitate
Comuniune fără împărtăşire:
Biserica celor excomunicaţi
 preot dr. Doru Costache
În eseul din numărul trecut,
 Ritual şi comuniune
, observam că există diverse elemente, înrecomandările tipiconale şi în practica liturgică de la noi, care subminează conştiinţacomunitară a poporului lui Dumnezeu. Trebuie spus că aici concură multe alte aspecte, deobicei de natură istorică şi culturală, aspecte asupra cărora voi reveni cu altă ocazie. Expresiacea mai elocventă şi mai dureroasă a slăbirii conştiinţei comunitare este practica necanonică aîmpărtăşirii laicilor, chiar şi când nu există impedimente serioase, numai o dată sau de câtevaori pe an. Şi este vorba de cel mai grav simptom al situaţiei, de vreme ce doar mâncând dintr-o pâine, cum spune sfântul Pavel (1 Co 10,17), suntem un trup – trupul lui Hristos, poporullui Dumnezeu.Potrivit canoanelor niciodată abrogate ale tradiţiei Bisericii, sensul complexeiarhitecturi a sfintei liturghii este pregătirea poporului lui Dumnezeu pentru sfânta împărtăşire.În timpul proscomidiei deja, preotul plasează pe sfântul disc o părticică de prescură pentrucredincioşii chemaţi la împărtăşirea cu sfintele taine ale Domnului, ca element organic în procesul complicat al realizării compatibilităţii poporului cu cele sfinte. De-a lungul întregiiliturghii, preotul citeşte rugăciunile indicate, care în majoritate fac referire la faptul că ea,liturghia, nu înseamaltceva decât pregătirea poporului lui Dumnezeu pentru sfântaîmpărtăşire. Redau aici numai textul celei de a doua rugăciuni pentru cei credincioşi (dinaintecântării heruvimice): „Iarăşi şi de multe ori cădem la tine şi ne rugăm ţie, Bunule şi Iubitorulede oameni, ca, privind spre rugăciunea noastră, să cureţi sufletele şi trupurile noastre de toatănecurăţia trupului şi a duhului, şi să ne dai să stăm nevinovaţi şi fără de osândă înainteasfântului tău jertfelnic. Şi dăruieşte, Dumnezeule, şi celor care se roagă împreună cu noi, spor în viaţă, în credinţă şi în înţelegerea duhovnicească. Dăruieşte-le să-ţi slujească totdeauna cufrică şi cu dragoste şi în nevinovăţie, împărtăşindu-se fără osândă cu sfintele tale taine şiînvrednicindu-se de cereasca ta împărăţie”.În aceste condiţii, în care norma eclesială este ca toţi cei ce nu au fost opriţi de duhovnic dela cele sfinte să se împărtăşească la fiecare liturghie, „toţi credincioşii care intră în biserică şiascultă citirea Sfintelor Scripturi, dar nu stau la împărtăşire, [trebuie] să fie excomunicaţi”(canonul 9 apostolic). Mai nuanţat, canonul 2 al sinodului din Antiohia (confirmat desinoadele V-VI şi VII ecumenic) afirmă: „cei ce vin la biserică şi ascultă citirea sfintelor cărţi,dar nu vor să ia parte la rugăciunea liturgică cu poporul, sau care, prin indisciplină, refuzăîmrtăşirea cu sfânta euharistie, toţi aceia trebuie excluşi din Biserice,recunoscându-şi greşeala şi împlinind canonul rânduit [de duhovnic], aduc roade de pocăinţă”. Cei care lipsesc mai mult de trei săptămâni de la liturghie – se subînţelege, şi de laîmpărtăşire –, sunt socotiţi în afara Bisericii (excomunicaţi), potrivit canoanelor 11 de laSardica şi 80 de la sinodul V-VI.În totală contradicţie cu sensul liturghiei şi cu tradiţia canonică a Bisericii, în parohiileromâneşti împărtăşirea laicilor are un caracter excepţional, sfintele taine fiind asociate de celemai multe ori cu un premiu pentru vitejiile ascetice ale credincioşilor ori cu un
bonus
aldiverselor sărbători. Din perspectiva mărturiilor tradiţionale evocate mai sus, această situaţieimplică un teribil impas eclesial: de fapt, laicatul Bisericii se află în condiţia excomunicării
de facto
! Sigur, în favoarea acestei practici necanonice se aduc argumente legate de necesitatea pregătirii, de vrednicie etc., citându-se de obicei – în absenţa unui solid fundament tradiţional – diverse „autorităţi duhovniceşti” lipsite de conştiinţă eclesială. Nu este deloc de neglijat pregătirea pentru cuminecare (cf. 1 Co 10,16 şi 11,27-30), însă ceea ce uită apologeţii acestuicumplit derapaj antitradiţional este că aceleaşi condiţii pentru împărtăşire sunt cerute şi

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->