STATISTISTICA SI INFORMATICA II

REFERAT:ARHITECTURA CALCULATOARELOR
UNIVERSITATEA Titu Maiorescu FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

CENTRU ID-TULCEA ANUL I ROSCA GEORGIANA

ARHITECTURA CALCULATOARELOR
Au trecut mai bine de doua decenii de cand firma IBM ,prin cel mai bun si inspirat studiu de marketing din domeniul calculatoarelor ,a definit si a caracterizat cel mai important segment de piata din domeniul tehnicii de calcul , cel al calculatoarelo rpersonale profesionale . Calculatorul este un electronic ce permite prelucrarea automata a datelor sau realizarea unor sarcini ,cur ar fi calculele matematice sau comunicatiile electronice ,pe baza unor seturi de instructiuni ,numite programe.Programele sunt seturi de comenzi sau instructiuni ,ce se executa intr-o anumita ordine ,care sunt culese si procesate de componentele electronice ale calculatorului ,rezulatatele fiind stocate sau transmise componentelor periferice ,cum ar fi monitorul sau imprimanta. Este de remarcat faptul ca din ce in ce tot mai multe elemente importante din arhitectura unui calculator au capatat individualitate ,pastrandu-si bineinteles integrarea in sistem ,prin acest lucru urmarindu-se posibilitatea upgrade-urilor fara a se inlocui intregul calculator.Astfel acestuia i se poate conferi titulatura de sistem de calcul,adica un ansamblu de doua componente :hardware(care cuprinde totalitatea componentelor electronice si mecanice) si software(care cuprinde totalitatea programelor utilizate) Partea hardware cuprinde memoria care stocheaza datele si instructiunile ce permit calculatorului sa functioneze ,unitatea centrala de procesare(CPU) care duce la indeplinire acele instructiuni,unitatea BUS care care conecteaza partile componente ale computerului ,unitatile de intrare ,ca de exemplu tastatura si mouse-ul care permit user-ului sa comunica cu computerul ,unitatile de iesire, ca de exemplu imprimanta si monitorul,care permit computerului sa afiseze informatiile cerute de user ,si altele. Partea software este in general compusa din sistemul de operare si din programele utilitare care permit computerului managmentul fisierelor sau al unor periferice. COMPONENTE: Placa de baza : este componenta hardware care asigura interconectarea functionala (impreuna cu sistemul de operare )si fizica dintre toate componenetele ale unui sistem de calculator.

STRUCTURA: A.Conectori: b.Magistrale c.ceas d.zona de tampon de memorie (cache) e.chipset f.BIOS g.CMOS MICROPROCESORUL- (CPU central processing unit sau Unitatea centrala de procesare) Este componenta hardware ce poate decodifica ,interpreta si in cazul in care le recunoaste ,executa instructiuni cuprinse in fluxul de date ce ii este destinat.Este singura componenta care poate recunoaste si executa instructiunile din program. STRUCTURA : -ALU (Arithmetic Logic Unit )-este componenta hardware a computerului (mai nou inclusa de procesor)ce realizeaza toate operatiile aritmetice si logice. -REGISTER(registre)-este zona speciala de stocare la viteze mari din procesor ;toate datele trebuiesc reprezentate in registre inainte de a fi procesate ; -FSB (front side bus)-magistrala ce conecteaza procesorul de memoria fizica ; -Ceas-viteza cu care procesorul executa instructiuni ;vitezele sunt exprimate in megahertzi (MHz) sau mai nou gigahertzi (GHz) Caracteristici : Microprocesoarele au anumite caracteristici care le confera performanta : -viteza de lucru ,data de viteza a ceasului ; -capacitatea de memorie pe care o poate aloca la un moment dat ; -setul de instructiuni pe care le poate efectua ; -capacitatea registrilor de lucru ; -tipul constructiei ;

 Marimea cuvantului (capacitatea memoriei direct adresabila :16 biti,32 biti,64biti) Setul de intructiuni predefinite.

HARD DISK-UL Hard disk-ul este singura parte mecanica ,esentiala pentru functionarea ,care la ora actuala mai face parte dintr-un calculator modern.Din cauza aceasta ea este si cea mai inceata -in comparatie cu restul componentelor. In interiorul cutiei unui hard disk se gasesc unul sau mai multe discuri (platane)de akuminiu,un motor,si un sisitem de magneti si electromagneti ,toate controlate de un mic procesor si inchise ermetic intr-un mediu cu o puritate foarte mare. Unitile de intrare, cum ar fi tastatura, mouse, scanner, joystick, camera digitala, light pen, touch panel etc., permit celui ce opereaz computerul (user-ul) sa comunice cu acesta. Unitile de ieire sunt acele uniti cu ajutorul crora computerul comunica utilizatorului rezultatele procesrii sale: monitoare, imprimante, boxe, proiectoare etc. Unitile de intrare/ieire sunt acele uniti care pot prelua date sau informaii si in acelai timp pot transmite date sau informaii: modem, plcile de sunet sau imagine Memoria interna (RAM=random acces memory si ROM=read only memory). Memoria RAM este acea memorie care se terge la nchiderea sistemului de calcul. Ea poate fi de mai multe feluri: FPM-RAM (fast page mode), EDO-RAM (extended data output), SD-RAM (syncronous dynamic), RD-RAM, DD-RAM si altele. Un important

mod de a le deosebi este prin viteza lor de a accesa datele. Fata de RAM, ROM este memoria care poate fi doar citita nu si alterata, si nu poate fi tearsa. Memoria externa este cea care pstreaz datele si informaiile chiar dup nchiderea calculatorului si poate fi transportata. Aceasta poate fi stocata pe hard disk, floppy disk, CD-ROM, benzi magnetice etc.

DVD-ul DVD nseamn Digital Versatile Disc sau Digital Video Disc si reprezint un tip de tehnologie pentru disk-uri optice asemntoare cu ale CD-ROM-ului. Capacitatea minima a DVDului este de 4,7 GB, ndeajuns pentru un film. DVD-urile sunt folosite de obicei ca medii de stocare pentru reprezentri digitale ale filmelor sau a altor reprezentri multimedia ce combina sunetul cu imaginea. Un DVD suporta capaciti de la 4,7 GB pana la 17GB si rate de acces de la 600KBps pana la 13MBps. Una din funciile unui DVD este ca suporta si tehnologii vechi, nsemnnd c pot reda i tehnologii CD-ROM vechi, CD-I si Video CD, cat si noile DVD-ROM-uri. Noile playere DVD pot sa citeasc si CD-R. DVD-ul folosete tehnologia MPEG-2 pentru comprimare video.

Scurt istoric al calculatoarelor personale

Primul microcalculator apare n 1973 n Frana, la Oresay, produs de societatea R2E condus de Andre Truong Trong Thi. Se numea Micral i era construit cu microprocesorul Intel 8008, dispunnd de 256 octei de memorie extensibil pn la 2 Koctei (1 Koctet = 1024 octei). Nimeni nu i imagina la momentul respectiv dezvoltarea ce o va lua aceast familie de calculatoare, al crei prim reprezentant era Micral-ul. Cei care au intuit importana microcalculatoarelor, n ideea de a le apropia ct mai mult de om, au fost Stephen Wozniak, de 26 de ani, angajat al firmei HewlettPackard i Steve Jobs, n vrst de 20 de ani. Ei produc n 1975 ntr-un garaj din Cupertino, California, un calculator numit Apple I, introducnd o dat cu el i noiunea de calculator personal. n scurt timp apare Apple II, ai crui succes uria face s se dezvolte o ntreag industrie de software i hardware pentru aceste tipuri de calculatoare. De abia dup 5 ani de la lansarea lui Apple I firma IBM, denumit i "Big Blue", este convins de importan acestei noi ramuri aprute de curnd i se hotrte s intre n lupt. Ca urmare, gigantul IBM instaleaz n iulie 1980 o mic echip format din 14 persoane la Boca Raton, lng New York, cu misiunea de a crea primul calculator personal al firmei IBM. Calculatorul aprut n aceast perioad nu respect stilul obinuit al firmei, fiind construit numai cu componente produse n afara concernului: microprocesor Intel 8088 (de 16 bii), disc flexibil Tandom, imprimant Epson, sistem de operare Microsoft.

Calculatorul, numit IBM PC (Personal Computer), se impune pe pia i datorit lui, firma IBM ajunge n fruntea plutonului i n domeniul calculatoarelor personale. Politica firmei de a impune IBM PC ca un standard n domeniul calculatoarelor personale este susinut de o puternic campanie publicitar i n mod surprinztor de publicarea specificaiilor tehnice ale mainii. In aceste condiii, majoritatea firmelor ncep s produc calculatoare "compatibile IBM PC", iar programele de aplicaii sau de baz trebuie s aib acea caracteristic tot mai des folosit de "compatibil IBM PC". IBM PC era construit cu microprocesorul Intel 8088, funcionnd la o frecvent de 4,77 MHz, cu 128 Koctei de memorie extensibil pn la 640 Koctei, cu o unitate de disc flexibil de 180 Koctei i cu ecran monocrom. Modelul IBM PC/XT, care apare aproape doi ani mai trziu, introduce unele mbuntiri: memorie intern de 256 Koctei extensibil pn la 640 Koctei, 2 uniti de disc flexibil de 360 Koctei, ecran monocrom sau color (CGA -Color Graphics Adapter) i o unitate de disc Winchester (opional dou). In august 1984, IBM anun modelul IBM PC/T, care reprezint un mare pas nainte, datorit microprocesorului Intel 80286 cu care este construit, funcionnd la 6 MHz. Evoluia ulterioar a urmrit creterea vitezei de calcul, a capacitii de memorie prin mbuntiri tehnologice i nu arhitecturale. A crescut frecvena de lucru a microprocesoarelor, au fost utilizate metode de extindere a memoriei pn la 16 Moctei. A fost mrit capacitatea discului Winchester, ajungnd pn la spaii de memorare de ordinul Gocteilor (1 Goctet = 1024 Moctei, iar 1 Moctet = 1024 Koctei),

monitoarele color ncep s aib o rezoluie din ce n ce mai mare, folosind noile tipuri de adaptoare VGA (Video Graphics Array) i MCGA (Multi-Colour Graphics Array), este de asemenea mbuntit rezoluia imprimantelor grafice (n special a celor cu laser). Numrul interfeelor cuplate la sistem este tot mai mare: pentru creion optic, cititor optic de caractere, scanner, dispozitive audio, etc. Un alt pas nainte fcut de firmele productoare de calculatoare IBM PC a fost introducerea microprocesorului Intel 80386, care reprezint trecerea de la microprocesoarele pe 16 bii la cele pe 32 bii. Toate modelele aprute au respectat conveniile de compatibilitate "de jos in sus", astfel nct programele scrise pentru primele modele pot rula pe toate modelele ulterioare. Dup o evoluie spectaculoas n ntreaga lume, constnd din zeci de milioane de buci vndute n toate genurile de instituii, acoperind toate ramurile economiei, transporturilor, medicinii, culturii, nvmntului, de fapt a tuturor domeniilor existente, avnd mari implicaii sociale, domeniul PC devine unul dintre cele mai dezvoltate ale tehnicii de calcul. Se prevede c ramurile calculatoarelor personale i a supercalculatoarelor vor fi principalele directii de dezvoltare ale tehnicii de calcul in urmatorii ani.

BIBLIOGRAFIE 1.Florian Mircea Boian Programare distribuita in internet,metode si aplicatii ,Grupul microinformatica ,Cluj Napoca 1997. 2.Mark Gibbs Retele de calculatoare pentru incepatori ,Ed.Teora ,Bucuresti ,1998. 3.Draganescu M. Inelul lumii materiale Ed.Politica 1979.