Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Arta Visatului

Arta Visatului

Ratings: (0)|Views: 45|Likes:
Published by syry11

More info:

Published by: syry11 on Aug 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/08/2014

pdf

text

original

 
Carlos Castaneda
Arta visatului
The Art of Dreaming,
1993NOTA AUTORULUIÎn ultimii douzeci de ani am scris o serie de cri despre ucenicia
ă ă ţ
 mea pe lâng un vrjitor indian Yaqui din Mexic, don Juan Matus. Am
ă ă
 explicat în crile respective c acesta m
ă ţ ă
-a învat vrjitoria, dar nu în
ăţ ă
 sensul în care este aceasta îneleas în contextul vieii noastre cotidiene
ţ ă ţ
 — ca folosire a forelor supranaturale asupra celorlali sau invocare a
ţ ţ
 spiritelor prin farmece, descântece ori ritualuri pentru a produce efectesupranaturale. Pentru don Juan, vrjitoria însemna aciunea de
ă ţ
 concretizare a unor principii specifice teoretice şi practice privind natura şirolul percepiei în modelarea universului ce ne înconjoar.
ţ ă
Respectând sugestia lui don Juan, am evitat folosirea termenului deşamanism — o categorie ce ine de antropologie — pentru a caracteriza
ţ
 ştiina lui. Am denumit
ţ
-o tot timpul, aşa cum o denumea el însuşi: vrji
ă
-torie. Totuşi, la o analiz mai atent, mi
ă ă
-am dat seama c acest termen
ă
 face s par şi mai con
ă ă
fuze fenomenele şi aşa enigmatice pe care mi le-aprezentat în învturile sale.
ăţă
În lucrrile de antropologie, şamanismul este definit ca sis
ă
tem decredine al unor popoare indigene din nordul Asiei — rspândit şi printre
ţ ă
 unele triburi bştinaşe indiene din America de Nord — care susine c
ă ţ ă
 suntem înconjurai de o lume nevzut de fore spirituale ancestrale —
ţ ă ă ţ
 bune şi rele — şi c aceste fore pot fi invocate şi controlate prin aciunile
ă ţ ţ
 practicanilor, care sunt intermediari între trâmul naturalului şi cel al
ţ ă
 supranaturalului.Don Juan era, într-adevr, un intermediar între lumea obişnuit a
ă ă
 vieii cotidiene şi o lume nevzut, pe care nu o numea supranatural, ci a
ţ ă ă ă
 doua atenie. Rolul su, ca profesor, era s
ţ ă ă
-mi fac aceast structur
ă ă ă
 accesibil. Am descris în lucrarea mea anterioar metodele lui de predare
ă ă
  în acest sens, ca şi artele vrjitoreşti pe care m
ă
-a învat s le practic, cea
ăţ ă
 mai important dintre ele numindu
ă
-se arta visatului.Don Juan susinea c lumea noastr, pe care o credem unic şi
ţ ă ă ă
 absolut, este doar o entitate dintr
ă
-un mnunchi de lumi suc
ă
cesive,aranjate ca foile unui bulb de ceap. El afirma c, di suntem pregtii
ă ă ă ţ
 din punct de vedere energetic s percepem numai lumea noastr, avem
ă ă
 totuşi capacitatea de a accede la celelalte lumi, care sunt la fel de reale,unice, absolute şi atotcuprinztoare ca şi lumea noastr.
ă ă
Don Juan mi-a explicat c, pentru a putea percepe aceste lumi, nu
ă
 numai c este necesar s dorim cu înfocare acest lucru, ci trebuie s
ă ă ă
 avem şi suficient energie pentru a le accede. Existena lor este
ă ţ
 permanent şi independent de conştiina noastr, spunea el, dar faptul
ă ă ţ ă
 c nu ne sunt accesibile este în tota
ă
litate consecina predeterminrii
ţ ă
 noastre din punct de vedere energetic. Cu alte cuvinte, pur şi simplu,numai datorit acestei predeterminri, suntem constrinşi s credem c
ă ă ă ă
 lumea vieii noas
ţ
tre cotidiene este singura lume posibil.
ă
Don Juan spunea c din convingerea c aceast predeter
ă ă ă
minareenergetic se poate corecta, vrjitorii din timpuri strvechi creaser un
ă ă ă ă
 set de metode menite s recondiioneze capacitile noastre energetice
ă ţ ăţ
 de a percepe, numind acest set de metode — arta visatului.
 
Din perspectiva pe care mi-o ofer timpul scurs de atunci, îmi dau
ă
 seama acum c cea mai adecvat definire a visatului fcut de don Juan a
ă ă ă ă
 fost de a-l numi „poarta ctre nemrginire". În momentul respectiv, eu am
ă ă
 replicat c metafora aceea nu avea pentru mine nici un sens.
ă
— Atunci s renunm la metafore, a consimit el. S zicem c visatul
ă ţă ţ ă ă
 este maniera practic în care vrjitorii fac ca visele obişnuite s aib utili
ă ă ă ă
-zare.— Dar cum pot fi utilizate visele obişnuite? am întrebat eu.— Suntem mereu induşi în eroare de vorbe, a spus el. În ceea ce m
ă
 priveşte, profesorul meu a încercat s
ă
-mi defineasc visatul, spunându
ă
-mic este modul în care vrjitorii spun noapte bun lumii. Desigur c încerca
ă ă ă ă
 s
ă
-şi ajusteze explicaiile în funcie de modul meu de a gândi. La fel proce
ţ ţ
-dez şi eu cu tine. Cu o alt ocazie, don Juan mi
ă
-a spus: Visatul poate fidoar trit ca experien direct. Nu înseamn numai s ai vise în somn.
ă ţă ă ă ă
 Nu înseamn nici s visezi cu ochii deschişi, s
ă ă ă
-i doreşti sau s
ţ ă
-i imagi
ţ
-nezi ceva. Prin intermediul visatului putem percepe alte lumi, pe caredesigur c le putem descrie, deşi nu putem descrie ceea ce ne face s le
ă ă
 percepem. Dar putem simi cum visatul deschide aceste lumi pentru noi.
ţ
 Visatul pare a fi o senzaie — un proces ce se desfşoar în corpul nostru,
ţ ă ă
 o stare cotient în mintea nostr.
ă ă
În cadrul învturilor sale, don Juan mi
ăţă
-a explicat, pe larg, principiile,argumentarea logic şi utilizrile practice ale artei visatului. Procesul de
ă ă
 instruire se compune din dou pri: una vizând procedeele practice de
ă ă ţ
 visat, iar cealalt, explicarea aces
ă
tor procedee la nivelul abstractizrilor.
ă
 Metoda sa didactic era o combinaie între a
ă ţ
-mi suscita curiozitateaintelectual cu prin
ă
cipiile abstracte ale visatului şi a m îndruma s le
ă ă
 gsesc rezolvarea în practic,.
ă ă
Am scris deja despre toate acestea cât de amnunit am putut. Am
ă ţ
 descris totodat mediul vrjitoresc în care m
ă ă
-a plasat don Juan pentru a m înva arta lui. Interaciunile mele din acest mediu
ă ăţ ţ
 m-au interesat în mod special, pentru c s
ă
-au petrecut în exclusivitate încea de a doua atenie. Am interaciona astfel cu cele zece femei şi cinci
ţ ţ ţ
 brbai, care fceau parte din grupul de vrjitori al lui don Juan şi cu cei
ă ţ ă ă
 patru tineri şi patru tinere, care erau ucenicii si.
ă
Don Juan i-a adunat pe toi cei opt imediat dup ce am venit în lu
ţ ă
mealui. Mi-a precizat c aceştia formau un grup vrjitoresc tradiional — o
ă ă ţ
 replic a grupului su — şi c eu trebuia s
ă ă ă ă
-i conduc. Toti, dup ce a
ă
 lucrat cu mine, şi-a dat seama c eram alt
ă
fel decât se aştepta. A explicataceast deosebire în termenii unei configuraii energetice, pe care o
ă ţ
 vedeau numai vrjitorii: în loc s am patru compartimente de energie, aşa
ă ă
 cum avea el însuşi, eu aveam numai trei. Aceast configuraie, despre
ă ţ
 care el — în mod eronat — crezuse c este un defect ce poate fi corectat,
ă
 m fcea total necorespunztor pentru a interaciona cu cei opt ucenici
ă ă ă ţ
 sau a-i conduce, astfel c a devenit absolut necesar ca don Juan s
ă ă
 constituie alt grup de persoane, cu structuri energetice mai apropiate de amea.Am scris pe larg despre toate aceste întâmplri. Totuşi, n
ă
-am menio
ţ
-nat niciodat cel de al doilea grup de ucenici: don Juan nu mi
ă
-a permis s
ă
 o fac. A argumentat c aceştia fceau parte din domeniul meu de
ă ă
 activitate şi c înelegerea pe care o aveam cu el era s scriu despre
ă ţ ă
 domeniul lui şi nu despre al meu.Cel de al doilea grup de ucenici avea un numr extrem de redus de
ă
 membri — numai trei persoane: o vistoare, Florida Grau; un stalker,
ă
  Taisha Abelar; şi o femeie nagual, Carol Tiggs.Interacionam între noi numai în cea de a doua atenie. În lumea de zi
ţ ţ
 cu zi, nu aveam nici cea mai vag idee unii despre alii. Dar, în termenii
ă ţ
 
 
relaiei noastre cu don Juan, nu exista nimic vag; el a depus eforturi colo
ţ
-sale s ne instruiasc în mod egal pe toi. Toti, ctre situl perioadei
ă ă ţ ă
 de instruire, când se apropia sorocul lui don Juan, presiunea psihologic
ă
 exercitat de imi
ă
nenta lui plecare a început s produc nruirea granielor
ă ă ă ţ
 rigide ale celei de a doua atenii. Rezultatul a fost c interaciunea noastr
ţ ă ţ ă
 a început s se transfere în lumea cotidian şi ne
ă ă
-am întâlnit, evident,pentru prima dat.
ă
Nici unul dintre noi nu ştia, în mod conştient, nimic despre interaci
ţ
u-nea noastr profund şi intens din cea de a doua atenie. Întrut acti
ă ă ă ţ
-vam cu toii în domeniul studiilor teoretice, am fost mai mult decât şocai
ţ ţ
 s constatm c ne mai întâlniserm. Desigur, aceast problem a fost şi
ă ă ă ă ă ă
 continu s fie pentru noi ceva cu neputin de admis la nivel intelectual,
ă ă ţă
 şi totuşi, ştim foarte bine c face parte integrant din expe
ă ă
riena noastr
ţ ă
 personal. Prin urmare, am ajuns la alarmanta constatare c psihicul
ă ă
 uman este infinit mai complex decât ne-au fcut s credem
ă ă
 raionamentele noastre practice sau ştiinifice.
ţ ţ
Cu o ocazie, i-am cerut lui don Juan, la unison, s clari
ă
fice impasul încare ne aflam. El ne-a spus c avea dou alter
ă ă
native din punct de vedereal explicrii fenomenului. Una era s se ocupe de raionalitatea noastr
ă ă ţ ă
 rnit, încercând s
ă ă ă
-i restabileasc statutul prin a afirma c cea de a doua
ă ă
 atenie este o stare de cotiin la fel de nereal ca elefanii zburtori şi
ţ ţă ă ţ ă
 c tot ce credeam noi c am trit în acea stare este, pur şi simplu, un
ă ă ă
 produs al sugestiei hipnotice. Cealalt alternativ era s explice cea de a
ă ă ă
 doua atenie în felul în care o îneleg vrjitorii vistori, drept o configuraie
ţ ţ ă ă ţ
 energetic a strii conştiente.
ă ă
 Totuşi, pe timpul efecturii exerciiilor mele de visat, obstrucionarea
ă ţ ţ
 celei de a doua atenii a rmas neschimbat. De fiecare dat nd intram
ţ ă ă ă
  în visat, intram în cea de a doua atenie, iar trezirea din visat nu însemna,
ţ
  în mod necesar, c ieşisem din cea de a doua atenie. Ani de
ă ţ
-a rândulmi-am putut aminti numai fragmente din experienele trite în visat. Cea
ţ ă
 mai mare parte a ceea ce fcusem îmi era, din punct de vedere energetic,
ă
 inaccesibil. Mi-a trebuit cincisprezece ani de munc neîntrerupt — din
ă ă
 1973 pân în 1988 — pentru a stoca destul energie şi a putea, astfel, s
ă ă ă
 reorganizez totul în succesiune liniar în mintea mea. Atunci mi
ă
-am amin-tit secvene dup secvene de întâmplri din visat şi am putut s
ţ ă ţ ă ă
 completez cel puin unele goluri evidente din amintirile mele. În felul
ţ
 acesta, am reuşit s refac continuitatea inerent a leciilor lui don Juan în
ă ă ţ
 arta visatului, continuitate pe care o pierdusem datorit fap
ă
tului c el m
ă ă
 fcuse s pen
ă ă
dulez continuu între starea de conştiin a vieii cotidiene şi
ţă ţ
 starea de cotiin din cea de a doua atenie. Lucrarea de fa este
ţă ţ ţă
 rezultatul acestei reorganizri.
ă
 Toate acestea m aduc la partea final a expunerii mele, şi anume, la
ă ă
 motivul pentru care am scris aceast carte. Aflându
ă
-m în posesia majori
ă
-tii prilor componente ale leciilor lui don Juan în arta visatului, aş dori
ăţ ă ţ ţ
 s prezint într
ă
-o lucrare viitoare situaia şi preocuprile actuale ale celor
ţ ă
 patru învcei ai si de pe urm: Florinda Grau, Taisha Abelar, Carol
ăţă ă ă
  Tiggs şi cu mine. Dar, înainte de a descrie şi explica rezultatele îndrum
ă
-rilor lui don Juan şi ale influenei lui asupra noastr, trebuie s revd, în
ţ ă ă ă
 lumina a ceea ce ştiu acum, prile din leciile sale de visat la care n
ă ţ ţ
-amavut n acum acces.
ă
Motivul hotrâtor pentru care am scris totuşi aceast carte mi
ă ă
-a fostfurnizat de Carol Tiggs. Convingerea ei este c expli
ă
carea lumii pe carene-a lsat
ă
-o ca moştenire don Juan reprezint expresia suprem a recu
ă ă
-noştinei noastre fa de el şi a angajrii noastre fa de obiectivele sale.
ţ ţă ă ţă

Activity (5)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
corinamiki liked this
pantone209 liked this
mgfat liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->