LA DOMICILIU

el permite pilotarea
I
independenta a trei sau
grupuri de Aprinderea sau
stingerea lampilor este
printr-un de exercitate
pe unul din butoanele de comanda.. in
loIal sunt posibile opt
succesive pentru a acoperi un ciclu
complet al dispozitivului. Pentru a
simplifica manipularea acestui
automat, este un ordin de
.anulare ntr-adevar, oricare ar
fi combinatia daca. unul din
butoane este mentinut peste o
secunda, se vor stinge.
o de stingere
montajul se pentru
inceputul unui nou ciclu. aceste
precizari, trecem la studierea
montajului, compus din
ansambluri bine definite. Primul
functioneaza la o tensiune (5 V);
fiind conectat la reteaua
electrica, va fi realizat cu atentie, el
compunndu-se din tranzistoare trei
relee,
fi
R1

C

+--+--11
t----i 2
t----l3
+
Cir
Ansamblul de tensiune
Acesta va fi montajului, el
comandnd aprinderea diverselor
becuri. Oiodele electroluminiscente,
cu rol de semnalizare, permit
verificarea bunei a
ansamblului. Componenta de a
montajului este un
de 4 bili, de tipul COB493, In
circuitul integrat este utilizat
ca un de 3 biti, impulsurile
de fiind aplicate pe intrarea
1. La 9,8 11 se obtin
simultan prin 2,4 8,
circuitului integrat vor
comanda trei diode electro-
5
-
C
91-- .,-+--
8
10
u
RS
R7
ov
TEHNIUM - septembn'e 1999
luminiscente cu rol de semnalizare
Irei relee, prin intermediul cte unui
tranzistor. Diodele electro-
luminis'cenle vor li conectate intre
masa, rezistoarele de balast
Impulsurile de
aplicate pe terminalul 1
(i ntrarea de tact a circuitului), sunt
furnizate de butoane de
- tip sonerie. la
acestor butoane, din cauza
fenomenului de vibratie a
contactelor, un semnal
electric tranzitoriu. Aplicat la intrarea
numliratorului . acest semnal
tranzitoriu o
iar montajul va fi greu
de oprit pe pozitia dorita.. Vom
rezolva problema
intercalnd fntre butonul de
comanda intrarea ci rcuitului
integrat un dispozitiv de filtraj real izat
cu ajutorul componentelor CI , R2
C2. In acest fel , de fiecare cnd
va fi butonul, un impuls unic
va fi transmis la intrarea circuitului
integrat. Comanda de . anulare
sau de .aducere la zero a
montajului se face prin mentinerea
a butonului mai mult de o
n acest scop, se aduce la
2 3 ale ci rcuitului integrat o
parte din tensiunea de alimentare
prin intermediul unui ci rcuit de
temporizare. Acesta este realizat cu
ajutorul tranZistorului T1 al
TEHNfUM septembrie 1999
-
,-----".5 .
..
LISTA DE COMPONENTE
componentelor R3, Dt, C3 C4. ntr-
cnd butonul esle liber, C3,
plasat in baza tranzistorului , este
prin intermediul lui A3 Dt .
TI este deci saturat, iar de
la 2 3 ale circuitului integrat
este 1n jur de OV. ce se
butonul, C3 nu mai este alimentat
i ncepe se descarce pe baza lui TI .
ctva timp, TI iese din
iar C4 se aduce
la zero montajul. impulsul
furnizat de buton este foarte scurt, el
va fi ignorat de Tt in consecinta,
ciei ul de va continua in
mod normal.
Cablajul acestui automat nu pune
probleme. EI se va executa pe un
tlpu."
circuit imprimat (eventual , ca i n
respectnd conexiunil e
componentelor diode lor
condensatoarelor. Pentru testare,
ansamblul se de la o
baterie de 4,5 V. Punerea i n functiune
utilizarea automatului sunt foarte
simple. Diversele butoane de
vor fi legate i n paralel pe
pereche de conductoare.
Poate fi utilizat orice cablu cu
conductoare. butoanelor
este nelimitat ; in plus, dat fiind
tensiunea de alimentare este de
maximum 5 V, montajul poate fi
instalat direct pe perete, alte
de protectie.
D

cu bec sofit
Construirea folosirea unei lilmpl electrice
anume proiectatil pentru dotarea cu bec de tip sofit
(de formil platil cu ogllndil) este avantajoasil atAt
prin posibilitatea de a dlrecpona fasclcululluminos
cAt prin faptul cA acesta este mal Intens ajunge
la o distantil mal mare fatil de un bec
(rotund sau paril) de putere. Tn figura 3
vedeti o diagramil expllcativil Tn acest sens: linia A
aratil rilspAndirea razelor de lumlnil provenite de la
un bec Iar linia B pe cea a unellilmpi cu
bec sofit avnd num<lr de watl. '--______ ---1
LAMPADAR.
cu tuburi fluorescente
Acest corp de iluminat local 1-2 tuburi
(Juorescente montate Tntr-un ansamblu estetic
functional.
Materiale: o de a doua sau din
rotunda din de material plastic (cu un diametru
stejar sau fag de 40-50 mm, corespunzator celui interior al
cu diametrul de 300350 mm; primei tevi); folie rigida (sau
rondele (sau patrulatere) de din material plastic (Ia
sau plumb; o de fier zincat dimensiunile pe care voib sa. le daV
(cum sunl cele folosite la,instalalia carcasei doua piese din
de apa) de circa 700 mm; o de brad de 12-14
filelata n interior, din mm, n forma de semicerc (pentru
melal sau material plastic (al carei capetele carcasei-abajur); cablu
diametru filet sa le poata electric bifilar (de lungimea dartta
cuprinde pe cele ale tevii de sus) ; o pna la legatura cu priza); doua
II
lntrerupatoare tip para; un
completa a unei lamPI cu
doua tuburi fluorescente (se
cumpara gata montata de la
magazinele cu artICole
pentru
lemn; vopsea duco.
Momars. Pe una din
piesei rotunde (sau de orice alta
forma doriti) de lemn (cu
cele doua rondele de
fanta sau plumb (pentru a mari
greutatea deci , stabilitatea
mobilei), Qpoi in
un orificiu cu diametru!
cu cel exterior al tevii-suport
In acest orificiu veU introduce
(fortat) tevii metalice. pe .
care, la partea dm spatele placil. il
aplatiza cu ciocanul pna cnd
nu va mai putea din
Axarea aces1ui al tevii se
mai pt?ate face pnn infiletare. De
altminteri, la celalalt capat trebuie"
TEHN/UM septembrie 1999
,
1







2


.A. n figura 1 vedeti lampa in
I
ansamblu pe sectiuni. Se
compune din: (1 ) bec sofit;
(2) .. carcasa metalica (3) ..
suport; (4) .. (5) ..
cordon bifilar de alimentare de la retea;
(6) .. cu pentru reglarea
pozitiei (7) ..
pentru fixarea fasungului; (8)
'" pentru fixarea piesei
(7) la (9) .. colier de prindere
a carcasei de suport.
TEHNfUM - septembrie 1999

6
MATERIALELE
NECESARE
reies att din cele descrise mai sus
ct din desenele cu detalil ale
figurilor 1 2. Retineti, in plus, ca
tabla carcasei (2) va avea grosimea
de aproximativ 0,5 mrn; teava (3)
poate fi sau din matenal
plastic, iar suportul (4) esle din
de sau pal cu
grosimea de 12 mm (poate fi inlocuit
cu o din sau fier
de circa 6 mm). Piesa (7) poate fi
de la o din
uz ori dintr-un magazin
cu articole electrice. FolositI un
fasung special pentru valoze, care
sa formati un r,let (cu ajutorul unei
filiere) pe care montati o
(sau un holender pentru
de tevi). Tot in placa
suport dati (cu burghiul) un orificiu
lateral (care pa.trunde prin
peretele tevii) necesar pentru
introducerea cablului electric bifilar
de alimentare. fn continuarea tevii
din suport, montati cel de-al doilea
tub (indoit curb), care face
cu carcasa
Aceasta. carcasa. o lucrati prin
fndoirea (Ia cald) a foliel de material
plastic fixarea ei (cu
pentru lemn sau prin IIpire cu
prenadez) pe cele piese qu
1n de semicerc. In
Jocul foliei rigide de material plastic
3

4
are filet pentru introducerea piesei
(7). lucrati toate partile componente
potrivit formelor colelor din
desenele cu detalii pentru piesele (2),
(3) , (4), (8) (9) , apoi montati lampa
cum vedeti in figura 4. Carcasa
(2) poate fi cu bronz de
aluminiu sau bronz (aurolac) pe
ambele iar (4) cu
vop.:;ea
In figura color, oferim alte trei
sugestii de folosire a acestui fel de
Iluminare cu instalatii ce cuprind una
sau Astfel puteti pune
mai bine in (cu becuri de
putere anumite colturi din
tablouri, mobile. acvarii,
plante decorative etc.
puteti folosi una subtire, colorata
sau o tesatura. ndoita. cu pliun
fixata cu tinte de tapiterie. n
interiorul carcas ei, montati rigid
lampa electrica. cu tuburile
fluorescente, IixAnd-o (cu ajutorul
unor de tabla) de de
lemn. In continuare, faceti
conexiunile electrice ale cu
cablul de alimentare cele doua
(sau numaI unul singur)
Tntrerupatoare, prin sudura cu
fludor (cositor). Nu uitati
acoperiti bine locurile sudate cu
banda
doriti, puteti vopsiti
unele parti ale lampadarului cu
vopsea
IJ

UIT I
pentru
radiofrecven
Constructia unor montajo.
electronice care n
(AF) este mai dificil de
realizat dect a celOr ce
in frecventa sau In tehnica
Pentru a ma;
care apar fa elaborarea
acestor montaje, propunem
constructia unul circuit imprimat
.special pentru RF", Acest circuit sau
placa de permite
Implantarea a componentelor
modificart sau amanarari ale
montajuluI. Pentru a acest gen
de constructie, noi am Imaginat un
montaj ilustrat, educativ; un receptor
cu
In monta/ele de RF se impun
exigente;
tehnice. o $Chem) realizarea
de conexiuni ct mai scurte, sortarea
componentelor etc. Aceste probleme
vor li . rezolvate pas cu pas pentru
montajul propus.
FARA GAURI
Drumul va urmAri realizarea unui
montaj de la idee la final , cu
toate posibile.
Procedeul clasic in
montarea componentelOf pe o
de circuit imprimat cu sup.rafata
montaj pe Plan de
masa. \fig. 1). Compqnentele sunt
sudate unele de altele a
suprapune traseele de Punctele
de se pe suprafata de
cuJ)t:u constituie ptJncte efe sp'!lin.

avantaie importante Tn RF:
dintre componente
sunt foarte scurte, reducndu-se
riscul de inductante
Se
nedorltul .efect de

Conexiunile de se pot
efectua exact cum acolo unde sunt
necesare: ct mai scurte direct pe
suprafata de cupru. Constructia este
robusta, iar montarea unul blindaj
devine extrem de deoarece
sudarea se face la
de CU","o
sau modificarile
pot fi multe de realizat.
Tehnica
circuitului imprimat mai ales
pentru unele
dezavantaje. Astfel, desenarea
circuitelor pe cablajul imprimat al
montajului cere complexe,
iar rezultatele calculelor initiale sunt
departe de rezultatele finale. mai
amintim faptul nu se pot efectua
sau pe
cablajul finisat.
Imbinnd cele tehnici, se
poate realiza o
care sa posede avantajele planului de
pe cele ale circuitului
desenat.
PLACA RF
In figura 2 se prezinta aspectul
definitiv al , acestei In centrul
planului de masa sunt cuprinse circa
57 de (insule) izolate unele de
altele, a cror dimensiune
este astIel Tnct sa nu fie nici
prea mare (riscuri de
parazite nici prea
(pentru garantarea unei rezistente
mecanice suficiente, evitndu-se ca
pelicula de cupru sa fie prin
Dispunerea este
studiat Tn fel inct
montarea de maximum de
componente cu conexiuni foarte
scurte. Componentele se pqt conecta
intre ele sau la Utilizarea
circuitelor Integrate pune
probleme. De obicei, Tn tehnica
montajului pe plan de ele sunt
puse pe dOs, cu terminalele in su_s,.r
cele care trebuie sa
fie la
In cazul nostru nu am o
configuratie pentru
implantarea circuitelor integrate
deOarece acestea se rar Tn
utilizarea lor
este ele se
fie pe un circuit separat care se
cu placa fie se
tehnica de la Planul de
este cazul, se poate
blinda montajul cu o
r-

{l
.,

{l

Aceasta nu este
numai montajelor RF; ea se P<?3te
folosi la realizarea a
montaje de complexitate.
RECEPTOR CU
Pentru i ncep.ut. vom trece i n
principiile impuse de
realizarea receptoarelor radio.
FellQmenul de superreactie a fost
descoperit i n anul 1920. Avantajele
sale sunt simplitatea (numai cteva
Ojldive), cu o
senSIbIlitate o selectivitate foarte
bune.
Dispunerea (oscilalor
locat/etaj de amestec/amplificator
FI!detector/amplificator JF) nu per-
mite asemenea rezultate.
Inlruct 1n se utilizau tuburi
electronice, schema de
.,superreactie
M
era n ciuda
vrstei sale, acest prinCIpiu
o mare popularttate. Cteva
componente pennit realizarea unui
receptor in UUS cu
foarte bune. De fapt este vorba de un
qu
de (MA), Iar receptia
modulati91 de ('ffi este
prin utilizarea det ei de
lIanc (pe curba de selectivitate .
Vom explica functionarea cu
schemei-bloc din figura 3.
Oscilatorul LC constituie inima
montajului este acordat pe
frecventa de receptie In
comanda elementului activ al
acestUI oscilator, un TEC MOS, este
TEHNIUM . s.pl.mbri. 1999
,
T2 - BFIOO; BF 007; BF 111; BF.1
BFR'l
astfel nct el nu
oscileze. Cu ajutorul unul
oscilalor s1nusoiOaJ
(oscilator de sau 1:
decupare), se
Intrarea 1n
a oscilatorului principal.
se face cu O
(pentru
urechea de Circa 35
kHz.
semnalului de la
intrare este
anvelopei semnalului
osciIatOnJlui in ritmul ..
de 35 kHz. Semnalul de le re
obtinut un fi ru
trece-Jos care
comP.Onentele de
nu
dect informatia audio
care comanda un
amplificator audio de

,
fl
..

Etajul amP.lificator cuprinsI FIg 2
"'tre oscIlator are o ';:-,;-C-===:-:C=""7:"--_':'.:ll:'=--,===--===,---=c-:'
functie Tehnic ar fi fost constituie deloc un lux! tranzistor constituie inima
conectarea directa a antenei Schema de principiu a oscilatorului, a este
la reteaua Le a oscilatorulul, cu riscul receptorului este in de valorile lui L2 ale
de radiatie a semnalului oscilatorului figura 4. traversarea etajului de diodelor varicap 01 02. Tensiunea
in ducnd la perturbarea a/tOf amplificare, construit cu n, semnalul de la grila G2
receptoare lucrnd Tn domeniu de este la panta lIIo.......
de Acest etaj tampon nu grila 131 a TEC MOS, T2. Acest TEC MOS deci, comanda
TEHNIUM - septemblie 1999
II
I
NUMARULU
1 ______________________ __
lIIo........ intrare periodica n oscilatie a
tranzistorului. 03 este o dioda de
limitare, care la stabilizarea
amplitudinii semnalului intr-un
domeniu larg de
Tensiunea de este
de osciIatorul Le construit cu
tranzistorul T3. Valorile alese pentru
L4/C12/C13 dau un semnal de
decupare avnd o de 35
kHz; semnal a amplitudine se
poate modifica prin actionarea lui
P2. Cu ajutorul lui se punctul
de functionare al receptorulUi.
Avantajul acestui generator este
ca produce o tensiune de decupare
de deoarece, de
se o tensiune de
Armonicele
acestor tensiuni
producerea parazitilor. a
frecventelor Joase in particular.
Acest gen de probleme nu apar
cnd se o tensiune de
decupare
Receptorul paate la
frecvente relativ joase se
valoarea lui L2.
Gama de cu
acest montaj este intre 63
112 MHz, domeniu care cuprinde
banda MF.
REGlAJE MOD
DE FOlOSIRE
Se la montarea
subansamblului de pe placa
mai sus. Figurile 5 6 arata
p!antarea componentelor o
idee aspectul montajului
terminat. Rezistoar9le utilizate sunt de
0,25 W. Constructia cere
fata de un montaj standard.
L 1 est!'" o pe aer. cuprinznd.21
'de splre (bobinate splra)
din fir de cupru emaJlat de 0,5 mm
diametru, realizata pe un corp de 4 mm
diametru (de exemPlu, un burghiu de
L2 are
(bobinate
lMg8 spira) din fir de
cupru emarlat de 0,8
mm diametru,
pe un corp de 8 mm
diametru. La are opt
spire din fir de cupru
emailat de 0,2 mm
diametru, pe
un inel de ferita de 3x3
mm. Un fir cu lungimea
de aproape 1 m
avnd 1!5 mm diametru
constitUie o
foarte
unui
punct optim de reglare
a receptorului se lace
m odificnd
tensiuryii
de R"n
actionarea lui P2.
paten-
de acord P1
permite ascultarea
a mai multor

O rotatie a lui P2
stnga duce la

In caz de
______________ ,,;::-. ______________ ----, a acestei

receptorul
000'
000
000
0000
000 .
. se ten-
siunea de
devenind foarte
O asemenea situatie se
traduce in final prin
zgomol. Gama de
se poate
extinde prin
tensiunii de acord. In
acest fel este posibil sa
se urce la circa 200
MHz pentru o tensiune
de acord maxim
adrol""l11 de 30 V.
In aceste se
pentru Pl
utilizarea unul paten-
Pen-
tru coborrea frecventei
de acord, se
de spire al
bobinei L2. Cum
tensiunea de
tionare este sinu-
se poate cobori
frecventa lla ctiva
megahefli. n acest caz
este
a noilor
valori ale
condensatoarelor de
I
I
cuplaj ale
L. _________ . .::6 _________ ...__.J. dkldelorvancap.
II. TEHNIUM - septembrie 1999
-CI
A
t:I
o
>
c
"
';
0-

. I
1 i

8
2
A.
1
TEHNIUM septembrie 1999

I

!
I


Fig. 1
I
C
onslruirea la o
(sau a
unui lateral, cum
sunt cele folosite la motociclete,
prezinta avantajele: de a spori
stabilitatea vehicul ului in
timpul mersului n repaus, de a
dispune de o mult mai mare
capacitate de transportat bagaje
mai ales la efectuarea de
excursii cicloturistice) de a le putea
mai.lesne feri de ploaie.
In desenele figurii 1
bicicleta cu din lateral (A)
de sus (8) - lada portbagaj este
de liniile intrerupta.
Desenul 1 din figura 2 prezinta
schema de a ramei
din de fier
(din aceea la
de Desenele 2, 3 4
cu claritate detaliile
dispozitivelor de fixare a la
cadrul bicicletei a ro1ii
foloslnduse numai materiale
metalice. Dimensiunite pieselor le ve1i
stabili si nguri in functie de tipul de
bicicleta de marimea pe care o veti
da Lucrarea terminata o veti
acoperi cu vopsea speciala pentru
biblcleta sau ce veti
aplica mal nti un grund anticoroziv
cu produsul comercial .DeruginoI
R

ALI N R
pentru e
Fiz. Alexandru MiRCULESCU
-220V
P
Sk
Un.
FIg. 1
A
matorii de tranulate
electrice ajung - mal
devreme sau mal trziu - la
concluzia ca un bun alimentator
destinat acestor trebuie
indep!j neasca

furnizeze la o tensiune
reglabil! de la Z9ro pna la
valoarea de
electric allocomotivei;
sa suporte P.8 timp nedefinit
curentul maxim solicitat de
l
eventual, de locomotive ce
simultan);
permita inversarea sensulul
tensiunii, pentru a putea comanda
mersul i napQ:i al trenuletelor;
l le protejat sigur la
scurtcircuit, a nu se delecta la
eventualele de faelj destul de
frecventele) deraieri, cAna locomotiva
sau vagoanele pot scurtcircuita sinele
prin care aste tensiunea ta
motor.
MontaJul propus
toate aceste conditii
pentru cazul unei locomotive de 12 V,
cu un consum maxim de curent de 1
A. In plus, el are particularitatea ca
permite inversarea sensulul tensiunii
la folosirea unul comutator,
functie fiind de
potentiometrul care reglarea
a tensiunii. Acest avantaj
este prin dublarea
de componente din blocul
variator de tensiune plus Protectiei
precum prin dublarea
secundare a Iransformatorului de
retea. Astfel, prin manevrarea
P (fig. 1), tensiunea
aplicata. poate fi reglatA
continuu 1n plaja .12 V+ -12 V,
evident, cu trecerea prin zero pentru
pozitia a cursorului.
cum spuneam,
transformatorul de retea Tr trebuie
realizat cu secundare
identice, Tn sens Tnseriate
cu prizA mediana, N2 N3,
dimensionate fiecare pentru
aproximativ 12 Vc.a) 1 A. Tensiunea
Ti
+14Y

p
R.
.14.'+-..... _
ov
"
FIg. 2
Tnsumata de aceste
inlasurari este radresata prin puntea
PA filtrata prin grupul serie C1-C2.
Punctul comun ar condensatoarelor,
conectat la priza medianA a
secundarului va constitui masa
montajului (M), adica
raport cu care se vor o ine
din punctul A, le
Tntre .12 V 12 V. Evident bOrnele
A M se la retelei
mini feroviare. FatA de masa M, la
bornele lui e1 vom avea o tensiune
de cea. 14 V, iar la bornele lui
C2 una de cca -14 V. Aceste
tensiuni inseriate {rezultanta lor, de
cea 28 VJ se apliCA potentlometrului
de reglajlinversare sens, P.
Pentru a mai modul de
funC1ionare Tn figura 2 am
blocul regulator,
elimmnd circuitele de
desennd cei doi dubletl Dariington
(TI. T3, respectiv, T2. T4 din figura 1)
ca tranzistoare TI (npo)
T2 (pnp).
asffel ca din cursorul
potentiometrulul P se p-olarizeaza
bazele tranzistoarelor T1 T2
(punctul Bl prin rezistentele de
limitare AI A2. Atunci cnd cursorul
lui P (liniar, bobina!) se aflA exael la
m;!'locul cursei, punctului B
es e nul in raport cu masa, Cum
emitoarele lui TI T2 sunt legate
impreuna la boma de A de
acOlo, prin de sarcina Rs, la
masa, observam ca nici unul din
tranzistoare nu poate conduce in
acest caz
L
.deci tensiunea de
(fntre A M) va fi zero.
Sa. presupunem apoI,
deplasam cursorul lui P i n .sus
de pozitia mediana. Punctul B va
capata astfel un potenUal pozitiv 1n
raport cu masa, fapt ce va determina
Intrarea Tn conduC1ie a tranzistorului
TI, de npn. In Schimb, T2, de tip
pop, va rama-ne Tn continuare blocat.
Asadar, prin T1 deschis, la
A) vom un
POZitiV in raport cu masa, mal preCIS
potentialul .repetat" al punctului 8,
abstractie de caderile mici de
AI pe jonctiunea
emitor a fui T1 ,
La o deplasare 1n .]os- a
R'
+.1. ....
xf .
. . -
1 :._ ..............
U.E
,
._--....

-
,
, .
..:.

.. . _,.

I
I
o
UD-U.
E
i
,
1" ...
,
!
,
FIg. 3
TEHNIUM - septembrie 1999

ARB I TR U
La o 81 {buton
cu revenire, cu contacte normal
deschlsel. tranzistorul T1 se
LEC
NIC
Instantaneu, fapt ce
permite Intrarea in conductie a lui T2,
polarizat rn prin R2 implicit,
A
aprinderea becului L 1. O L 1
Fiz. Alexandru M RCULESCU apnns, din colectorullu! T2
D
estinalia a montajului r--- ------- ----------------,
este aceea de divertisment, de
joc electronic Tnlre doi parteneri
care se intrec in ceea ce
viteza de reactie la unui
semnal extern convenit, fiecare
butonul aferent lui
(81, respectiv 82) ct mai repede cu
dupa aparitia semnalului.
e, esle acela care
primul butonul, arbitrul
desemnndu1 invingator prin
aprinderea becului aferent lui (L 1 sau
L2). Becul invinsului va stins
chiar acesta butonul
la doar cteva sutimi de in
urma Pregatirea jocului
Tn vederea unei noi partide se face
prin intreruperea de a
butonul cu
revenire 83 (cu contacte normal
inchlse), ceea ce duce la stingerea
beculUi din partida
care se menUne
eliberarea lui 63.
Montajul poate fi folosit in
antrenamente sau .serioase
in ceea ce viteza de reactie la
stlmuli (sunet, -
eventual cu dtscernerea a
culorilor - etc.). In acest caz, el
trebuie pertectionat (complicat)
pentru a cele trei
Inconveniente inerente
anume:
necesitatea unei a treia
persoane, .neutre, care
semnalul, dea
..startul la fiecare eventual
poate fi folosit un semnal din mediul
ambiant, care se la intervale
convenabile de timp, dar aleatoare;
Incapacitatea .arbitrului de a
penaliza startul (mal pe
furtul la start) al celui
desemnat
Inexistenta unui cronometru
,dlferential", care
Intervalul de timp scurs de la aparil',
semnalului la pnmu ui
buton.
De Tn ceea ce
primelor
inconveniente ne putem gndi la
unui temporlzator cu
cursorului lui P, situatia se
de data aceasta T2 fiind cel care intra
in conductie T1 cel blocat.
Prin urmare, manevrarea
cursorului lui P de la o extremitate la
alta va face ca punctului A
1n raport cu masa M varieze
continuu, cu trecere prin zero, de la +
14 V la - 14 V, abstractie facnd de
de tensiune
Revenind la schema propriu-zisa.
(fig. 1), pe fiecare .brat"
al blocului regulator avem cAte o
de tenSiune de circa 1,3 V P.6
nseriate ale
dubletilor Darlington" plus o
in functie de
curentul consumat, pe
traductoare de curent (A3. respectiv
TEHN/UM - septembrie 1999

intrziere (dar
care, la un interval tx de la pornirea lUI
de unul din parteneri,
determine I;lroducerea semnalului de
start (acusliO, luminos etc.). Simultan
cu producerea semnalului,
temporizatorul poate fi
conecteze alimentarea arbitrului
electronic, eliminndu-se astfel
posibilitatea de furt la start.
Schema montajului o
simetrie a blocunlor stnga-
dreapta aferente celor doi
ne putem limita la descrierea
modului de functionare PElnlru unul
dintre ele, de exemplu cel din stnga.
La conectarea
(lnchiderea Kl,
franzistOf'JI T1 in conductle
l
potarizat in prin Ri
becul L 1. sa de
tensiune emitor-colector face ca T2 sa
blocat deci, becul L1 stins.
I '
R4) din blocurile de protectie la
scurtcircuit. In final, de la circa
14 V pe ajungem tocmai la
12 V, ct ne-am propus.
Protectia la scurtcircuit (ia
R3-T5, respectiv R4-T6) este
cu limitare In curent, Tn cazul unui
scuncircuit A-M, la o valoare
r
restabilita, Imax. Pentru cazul nostru
J
max_1 A, deci rezistentele R3 R ..
se vor lua de circa R3.R4-0,65 Vl1
A-O,65 fi, pentru ca la acest prag de
'curent, pozitiv sau negativ, T5
respectiv T6 se deschid}, limitnd
conductia dubletulul Darlington
aferent.
Bineinteles, montaJul poate fi
realizat cu circuite Darlington
monolitice, pereche npn-pnp,
ro
8 0 J.37
+'JV.,
ov
scade foarte mult, astfel TI (a
de A1, este
tocmai in acest punct) mai poate
relua conductia - deci nu-I mai poate
bloca pe T2 - eliberarea
butonului B1, becul L 1
Tn continuare aprins .
prin intrarea in conductie
a lui T2, curentul sau mare de emitor
produce la bornele rezistentei R3 o
de tensiune pentru
aducerea Tn conductie a
tranzistorului T3. Prin circuitul emitor-
colector al acestuia este astfel la
baza lui T5 lsimetricul'uiT2, din
modulul drept), astfel
intrarea in C6nductie a lui T5 la o
a butonului 82.
Cu imaginatie (de
inlocuindu-se becurile L 1, L2 prin
relee rapide), montajului i se pot
aite in domeniul
actionarilor
folosindu-se modele care suporte
lejer conditiile de curent impuse.
Oricum, att aceste circuite Darlington
ct finalele T1 T2 din dubleti vor fi
montate pe radiatoare termice
adecvate, pentru a preintmpina
Incalzirea lor la
functionare
O simplificare In plus poate fi
blocurilor de la
scurtcircuit cum se in
detaliul din hgura 3, unde DarlinQtonul
T1 (nprl) dubletul T1-T3
din figura 1. Astfel, in locul
tranzistorului .de proteC1ie- T5 s-a
montat o de in direct,
D', care, la nevoie, poate fi
cu trai dioda radresoare
(1 N4001 atc.)1nsariate.
m

SCHEMA ELECTRiCA A RADI

--
ou
.. ". _"" .
IIM SoOI;
'" Il0011 fI.
\u. 5o\U 1.11.
IN _(TI( OI-

IIIS TJ:WIIIII'JWI
IIIOKAfIl"

TJO<
8F}I'
TEHNIUM - septembrie 1999
R EPTORULUI ARMONIA
]ofN/JI.!
DSO'
PLIIll
s"fJs
TEHNJUM - septembrie 1999
"
o"
,

ALAYI
Aceste roOO819 vor avea
diametrul mai mic cu 8-10 mm dect
cel al tevii din material plastic.
" I W f"" sa S8 usuce lipiturile 24 de ore. In
simp a e IClent acest timp, uollul, cum II
vedeti in detaliul din dreapta
SC OS
desenului, instalap-I pe un suport
(alcatuit din doua sine sau tevi
F
igura metalice ori din crengi groase
, ansamblul detalii e de de arbore) . Instalati jgheabul
constructie ale unul interesant, (lnclinal) pentru scurgerea apei
eficient dispozitiv pentru acestuia n veti face din trei
ridicat transportat din scnduri de brad, ca in desen), apoi
rezervoare naturare:!uWa lac, ru... apa lntr-o conducta din
tuburi de material plastic. Introduaeti
Materiale necesare: din teava Tn sursa de
material plastic cu diametrul de 60- flxall o 1n pozitie cu ajutorul
100 mm; cablu din material unor coliere de (Tn
plastic de 3-4 mm; discuri prealabil, treceti prin ea unul din
(decupale cu o preducea) din capetele cablului cu discuri) .
cauciucul uzat al unei camere de Tn mod provizoriu, un nod la capetele
autocamion, tractor (ori din fol ie cablului instalatia,
de material plastic) sau chiar sectiuni necesare este cazul ).
(felii ) dintr-o sau Cnd (in urma probelor) aii
de arbore de 10-12
mm de cauciuc gros determinat lungimea a
de 2-3 mm fiecare disc folOsit ; cablului, inn09ap-1 definitiv capetele
un butuc Cllindric de lemn gros de nodul prin lipirea firelor cu
120-200 mm, pentru troliu; o vergea prenadez. se usuce
sau o (eventual fier- lipitura aceasta, dupa care puteti
beton) cu profi l rotund sau pune instalatia in Daca
pentru manivela troli uluii cteva pul el i capetele
de lemn de brad cu
peIJtru troli uluij, cuie; prenadez; ndaite) ale cablului cu un bobinaj de
treI de scandur pentru care i ncalzlp
real izarea jgheabului de curger,. moderat zona de contact, astfel ca
Prelucrare montare. Indoiti materialul plastic se sudeze.
de jos al tevii (Ia Eficien\a este
astfel nct prin el trece fie pentru udarea unor de
lesne discuri le. Introduce)i pe cablu legume zarzavaturi sau a unei livezi
discurile respectIVe, pe care de dimensiuni mici. fie pentru
le fixati prin lipire cu ____ _____ _
COLORAREA
METALELOR
Unora dintre oblectala lucram din dlfarfta matala II 8a
poata schimba culoarea natura/Il, dup4 dorlnlll, nu prin
vopsire ci cu ajutorul prOC8daalor chlmles, Da plldll,
piesa da bronz pot fi lasna colorata fn \'arda, albastru,
roz, nagru". Colorarea ' pa 14ngll un afect astatlc
prazlntA - , - , -- !Jiul da a fmpladlca oxldllrea sup f8tal
oblaet .. "lUI cu Barul, , '

a inaintea
tratament chimic,
obiectele de colorat vor fi
cur bine cu fin
degresate prin (de on)
cu solutia unui detergent.
Aluminiu In alb mat.
Dizolvati hidroxid de sodiu (soda
caustica) 20 g in 1 000 mI.
in solutie obiectele din
aluminiu
culoarea alb-mat. apoi cu

eventual, cu nitrolac incolor
(pulverizat cu o de
cum este cea pentru insecticide, ori
pri n acoperire cu pensula).
m
Aluminiu In auriu,
In apa. 500 rriI alzolvatl
sulfur.l de potasiu 13 g, .;lupA care
procedati ca mai sus.
J,-,
In 150 mi tumatl 50' JX11 ac1'd
azotic, apoi ca mai .. ,)'"
lJaml tn aJbBS1ru. I ,.
In 300 mi la BOC,
carbonat bazic de cupru' 60
9 hidroxid de sodiu 30 g.
obiectele n solutie
timp de 20-30 de minute. Veti
o mai obiectele
vor fi in lichid mal mult timp.
AlamA In verd .. a1bastrul,
In 160 mi otet alimentar de 9
0
,
cald, dizolvatl: carbonat bazic de
cupru 60 g, de amonfu
lttpirig) 20 tartrat acid de potasiu
20 g. Tine i obiectele cufundate in
so U1ie cte 40 de minute
timp de trel-patru zile consecutiv.
care cu
cu crpa cu lac incolor
sau de mobila.
AIamlI In gri,
rn 300 mi apa 75 9
sulfit de sodiu: Introduceti obiectele
rn solutie tlmp de 20-25 de minute.
apoi procedati ca mai sus. Vor
o culoare gri-metalic
lucioasa.
AlamA In castaniu-eafeniu,
In 300 mi apa fierbinte la BO"C.
carbori bazic de cuPnJ lOg,
amoniac (solutie) 100 mi carbonat
de sodiu (soda de rufe) 10 g.
obiectele timp ae 30 de
minute in solutie, apoi cu
Introduceti-le numai patru-clnci
secunde 1ntr-o solutie de acid
SUIfUrlc. Spal;lle din nou cu
apa, AltI ret ADa calda 300 mi,
carbonat bazic de cupru 25 g.
hldroxld de amoniu (amoniac solutie)
160 mi. AltI retatl: apa 500 mr,
acelat de plumb 15 g, hiRQsulfit de
sodiu (sare de fixat foff?grafica) 3 g.
Ilronz In _,
In 300 mi 100 mi acid
TEHNIUM - septembrie 1999
---------------------------
A CEREREA CITITORILO

/
APARAT
stratului de lichid din sticla. fie mai
cu cel putin 5 mm dect
lungimea ruloului de hrtie. Astupati
sticla cu solul ia astfel ca partea
tubului cu rulou de hrtie de filtru

neorl aveti ll8Vole
foarte volatile, cum sunt:
eterul, cloroformul, benzina.
suHura de carbon etc. din care
le veli lihra Tn mod tn aer
liber -, pierde o mare cantitate
datoritA rapide. In plus,
vaporii unora dintr. aceste substante,
raspndltl in aer, pot provoca explozii
incendli. De aceea, atunci cnd se
Ivesc asemenea ocazii, pUieti filtra
lichideta cu mar. coeficient de
volatilizare folosind aparatul pe care ti
aveti Tn
Matenale/e necesare sunt: doua
albe (de tip farmaceutic) de
100-200 mi, doua dopuri de sau
de cauciuc, un tub de sticla cu
diametrul de 58 mm, o bucatica de
hrtie de filtru sau alba.
Urmariti figura lucrati - potrivit
' etapelor, A. B C. D - astfel : luati tubul
de (t) treceti prin cele
dopurl perforate (cu un cui i n
astfel inct dopurile d d'
cu partea spre
capetele tubului. Taiati din hrtia de
filtru o (h) de marime- potrivita.
(in de capacitatea stidelor
alese) o rulati 1n luru, unuia din
capetele tubului de s icla. , n Iei
ca o de aproximativ 20 mm
din lungimea rulou lui de hrtie fie
de tub iar restul de 50-60 mm
fie Tn prelungirea tubului de
Legali apoi ruloul de hrtie de tubul
azotic. Cufundat! obiectele 1n solutie
timp de 8-12 minute. Nuanta de roz-
mat devine cu att mai
intensa cu ct obiectul este Jinut mal
multe minute Tn lichid. cu
uscali imediat cu nitrolac
incolor.
Ilronz In albastru.
In 80 mi olet de 9 dizolvati:
carbonat bazlc de cupru 30 g, acetat
de cupru lOg, de amonlu 10
g. tartrat de potasiu 10 g.
obiectele cufundate Tn
solutie cte 30 de minute timp de
.ei-tru zile consecutiv. dupa care
. cu apa., lustruiti cu o
moa e
llroi1z In _.
In 200 mi otet de 9. dizo/vati
200 9 de sodiu 200
g. Ungeti obiectele (folosind 'o
de cteva ori cu aceasta.
solutie, -DAna cnd nuanta
de verde. dupa care
J!ronz (sau aJamI) In _Iu.
In 300 mi fierbinte,
25 9 de sodiu.
obiectele fn timp de 20-
25 de minute. dupa. care cu
lustrultlle cu crpa
sau frecati-Ie cu
de
Iln>nz (sau aramA) In negru.
In 300 mi fleminte. dlzolvati
75 g sulfurA de amonlu. apoi
TEHNIUM ssptsmbris 1999
fie i n apoi montali
cea de-a doua cu gura Tn
de cu de peste dopul liber. Punet1
(sl . Veli avea ca ruloul de hrtie aparatul Tn functiune prin
s' nu ie gros, altminteri filtrarea se Daca sticlele folosite sunt mai
face foarte Tncet. apoi cele mari folosili un tub de cu
sticle (de capacItate dlametrulde tO12 mm1. puteti filtra o
foarte curate, (a) (b), turnall Tntr cantitate de Ijchid, dar 1n
una din ele s01utia pe care s-o acest caz aparatul trebuie fixat
filtrati. Aveti ca Tnaltlmea Tntr un stativ.
r';==::;-
d
d'
A
sau

cu
cu o
putina
c

cu un
!' plastic)

g.
de 15
apoi
a
b
5
o
degresate (prin cu
detergent) . (a operatiile care
intotdeauna
de cauciuc.
NIcI1e1aro.
ct mai fin amestecati
bine substante: sare de
1,5 g. sulfat de nichel
amoniu 13 g, sultat de nichel 8 g,
de zinc 5 g, tartrat de sodiu 5
g, cupru metalic (pulbere) 5 g,
lOg 25 mI.
Amestecati totul obtineti o
cu care frecati obiectele
(folosind o Acestea se vor
acoper1 cu o de
nichel. Dupa care cu
lustruiti cu
cteva minute inainte
de folosire. amestecati ct mai
omogen substante fin
pulverizate: azotat de argint 10 g,
hiposuffit de sodiu 20 g, de
amoniu 5 g. 20 9
18 mI. care procedati ca
mai sus. Alti Cufundati
obiectele de argintat ntr-un litru de
solutie fierbinte de fixator fotografic
folosit complet. sa stea n
lichid timp de trei-patru zile, apoi
cu apa lustruitHe cu
plete de sau o
moale.
m
REGULATOR
TE
CODARNAI
Montajul propus tn cele ce urmeszll f9prezintll un r9{Julator de temp9raturll
simplu de f9allzat de pus Tn functiune tn timp, r9{Jlabll. EI este
destinat sll mentlnll tntre limite destul de f9str4nse temperatura aerului unei
Incinte destul de modeste ca volum, de exemplu a unul mlnllncubator. cum
este conceputll schema, se presupune cii temp9ratura exterioarlllncinteleste mal
micii dec4t cea la care trebuie sll ne mentinut .amblantul" din Interiorul el.
S
chema a montajului
contine, ca blocuri principale,
sursa de alimentare din reteaua
de tensiune de 220 V, o
sursa. de tensiune de
un traductor de
realizat dintr-un tranzistor pnp, un
comparator de tensiune, un
optocuplor separator din punct de
vedere al cuplajului galvanic, un
elemenl de Tn curent
alternativ un rezister de incalzire.
Pentru intelegerii modului de
functionare, in ansamblu, a
regulatorului de temperatura, fiecare
din blocurile pl'ezentate anterior sunt
descrise sumar n continuare, n
ordinea n care au fosl enumerate.
Sursa de aDmentare din reteaua
de tensiune a/tematIvI de 220 V,
cum se poate observa din figura 1,
este din transformatorul TA1,
de minimum 5 VA, cU
secundare ce tensiunile de
12 Vel/min. 300 mA 6 Vel/min.
100 mA, redresoare PA1 PR2
condensatoarele de filtraj C14 C15.
ca elemeote de protectie, sursa este
cu trei sigurante pe
de primar pe cele secundare,
respectiv Fl, F2 F3. O
trebuie asupra sigurantei Fl: ea
pe partea de
ncalzire cu rezistorul de AS.
Sursa de tensiune continui de
reprezinta. unul din blocurile
foarte importante ale monta/uIUi.
Aceasta o tensiune stab 1n
timp practic cu
modificarea temperaturii mediului
ambiant (1n intervalul cuprins intre
_15
0
C +90C) 1n care
fie cu Tntreg
montajul electronic. Ca dispozitiv
semiconductor ce
tensIune se o de
de tipul TL431
care, de fapt, este un mic circuit
integrat Tncapsulat ntr-o
T092 (ca a tranzistoarelor BC171,
BC251 etc). Zenner
are o
de 0,2 il, curentul admis prin
dispozitiv 1ntre 1 mA 10 mA,
iri

tensiunea la bornele sale
ntre 2,5 V 35 V, iar
coefIcientul de este de
maximum +100 ppml" C
a fost
experimental de autOf).
Parametrii enumerati fac din acest
dispozitiv un element extrem de util,
flexibil stabil in constructia
regulatorului nu numai a acestuia.
.Programarea" tensiunii la bornele
sale se face n cazul de prin
divizorul rezistiv A6 A7, obtinndu-
se o diferenta de potential Tntre anodul
catodul diodei OP1 de aproximativ
6,8 V. Aelatia de calcul al acestei
tensiuni este:
Uak_(1 +A71R6)Uref
unde Uak tensiunea anod-
catod a diodei, iar Uref este tensiunea
de de cu
electrodul de programare conectat
direct la catodul rezistorul
A6), valoarea ei fiind de 2,5 V.
Traductorul de temperaturA utilizat
este un tranzistor BCI77, dar el poate
fi orice tip de tranzistor cu siliciu, POP,
de joasa Criteriul de
alegere a acestui tip de tranzistor este
strict legal numai de capsula sa
care este la
efectrodul colectorului care, 1n
schema are avantajul
fiind la masa de alimentare,
chiar cazul accidentale a
acesteia la oricare din potentialele din
montaj, acest lucru nu
traductorul (dar nu lucru se
poate afirma despre restul
.componentelor cu care $Curt-

Coeficientul de variatie I -cu
temperatura a tensiunii unei jonctluni
pn cu siliciu, a, este negativ are
valoarea fntre -1,86 mVr C
-2 mVr C. In general este folosita
valoarea de - 2 mVr C. Deoatece
utilizarea numai a unei simple jonctiuni
la determinarea varla\iilor de
o infOfmatie
electrica dar rn raport cu
parametrii de intrare ai unor
amplificatoate de uz larg
(cel mai important parametru n cazul
de fiind offset-ul, de ordin
de 1-5 mV), s-a preferat
recurgerea la un artificiu electronic
care sensibilitatea acestui
lip de traductor. Astfel, se
variatia cu temperatura a tensiunii
a unui tranzistor,
cu un coeficient K, prin
conectarea acestuia Tntr-un dipol
n schema din TI,
AI A2. Noul coeficient de
va fi de forma:
unde K are expresia:
K_1+Al/A2
Cu valorile rezistentelor din
a.-20 mVr C. O data cu
coeficientului (in valoare
tensiunea directa
pe jOflC1iunea este
reflectata la bornele dipolulul
(tensiunea colector-emitor), multi-
cu coeficient K. Astfel,
tensiunea colector-emitor a tran-
zistorului din dipolul senzor de
temperatura se va situa In jurul valorii
de 6 V. Ia o a mediului
ambiant de +25
0
c.
Tranzistorul T1, de tip pnp, poate
fi inlocuit, avnd rezuhate
practice, cu un altul de tip npn, prin
inversarea colectorului cu emitorul
inversarea valorilor rezistentelor AI
A2.
Comparatorul de tensiune este
construit cu un amplificator
operational de tipul LM101, dintr-o
generatie mai veche, dar ieftin, iar
parametrii sunt suficient de buni
pentru aplicalia EI preia
tensiunea de traductorul
de in punctul A o
cu o din tensiunea
de de pe cursorul
potentiometrului semireglabil PSAI
(punctul B). La egalizarea potentialului
din A cu cel din punctul B
acestuia din rn sensul
TEHN/UM - septembrie 1999
sau al comparatorul
comuta, sa spre .v sau spre
In acest mod, prin intermediul
optocuplorulul , al tranzistorului T2 al
triacului TRC 1, are loc comanda
rezistorului de putere RS sau
blocarea curentului prin acesta din
urma.
Optocuplorul OC 1 are rolul de
separator galvanic intre partea de
circuit de cea
de l ncalzire, care este al imentata
direct din reteaua de lorta de 220 V
tensiune Se astfel
tensiunii periculoase n
zona circuitelor de curenti mici o
cu aceasta se riscul
componentelor mal
.Iirave . prin folosirea
OPlocuplorului separarea celor
TEHNIUM - septembrie 1999
MASA
(PAHANT)
TRl
FIg. 1
se permite manipularea numai n
zona de curenti mici, riscul
celui care intervine,
eventual, in acest loc.
Elementul de este
compus din triacul TRC1 . Aferent
acestui dispozitiv se
tranzistorul T2 care are rolul de
adaptare intre fototranzistorul
optocuplorului circuitul de al
triacului . faptului elementul
de al optocuplorului nu poate
livra un curent suficient de mare spre
grila elementului de executie,
..suplimentul" este asigurat de
tranzistorul T1 rn montaj de repetOf pe
emitor.
Starea de sau de blocare
a elementului de executie este
semnalizata. de lED-ul Dl1.
DU
LED
T1
BC1??
Rezistorul de lncllzire este
elementul care atunci cnd
este cazul, temperatura din interiorul
inclntei ce este termostatata. Puterea
implicit, rezistenta sa sunt dictate de
volumul incintel, de pierderi le de
ale acesteia, de modalitatea
de a aerului din incinta,
de pozitia traductorulul de
Tn in raport cu pozitia
rezistorului AS etc. Pentru un volum al
illCntei de aproximativ 20 de litri
pierderi de moderate, un
rezistor care disipeze circa 100 W
1n interiorul spatiului este suficient
pentru a mentine temperatura mediului
Intern la o valoare de 50
0
C.
Elementul de executie permite,
actiOnarea ullOr puteri de
la 2 kW, insa acest lucru ar impune
m
,

e
+ +
+ +

+
+
+

+ + + + +


+ +


+ +

+ +



+

... . :



+

++

+
+
+


+
+ +
+
+


+ +
+



+







+'

+
+ +



+

++
+
+
+
+
+
+
+

+ +

++

.+
+
+
.. +


.+
'+
+
+ .... + +
+ +

+ +



+
+

+
'"

..,


...
-.

gabarltulul circuitului prin
Introducerea unul radiator cu o
corespunzatoare disipaUei de caldura a
trlacului. se
puterii de tncaJzire a Incintei, se poate
disipatia de caldura Ia
maximum 200 W, asupra
valorilor componentelor schemeI. La
puteri de peste 200 W trebuie modificata
valoarea F1 pentru a suporta,
sa. se ardA, de sarcina
AS .
O de executie a montajului
prezentat este propusa in figurile 2, 3 $14.
Fiecare dintre figuri reprezinta, respectiv,
desenul de desenul cablajului
vazuta dinspre partea cu lipituri, iar ultimul
este desenul de amplasare a
componentelor pe de cablaj
imprimat.
Punerea in a montajului
este destul de simpla.. Singurele aparate
mai pretentioase necesare sunt un
milivoltmetru de curent continuu un
termometru.
ca exemplu mentinerea
temperaturi i, Tntr-un minilncubator, 1n jurul
valorii t1_+40C. de reglare
preliminare se vor in afara
inclntei de termostatat rezistenta
AS Se va pune tn functiune
montajul care, este executat corect,
va intra in din primul moment.
Inillal se va determina temperatura
mediului ambiant. Presupunem
temperatura este de
la_+25C. Se va pozitiona cursorul
polentiometrului PSA 1 (preferabil
de calitate) Intr-o pozitie n
care diferen1a de intre punctele
A B din fie:
UAS- a'(t .. -t
1
), respectiv
U
AS
- -20 mVr C (25C-400 C)-300 mV.
acestei dilerente de
potential se va face totdeauna cu borna
.+ - a milivoltmetrului Tn punctul A de pe

O datA aceasta operatie.
monlajul se poate Tncaseta sau fixa i n
locul de se va cupla
de
Realimentnd, acum, tot montajul cu
rezistenta de putere in interiorul inclntei
de termostatat, se temperatura
(cu ajutorul termometrului) care, i n
mod normal, va trebui iar
OL 1 trebuie fie iluminat. Tn apropierea
'temperaturii de lermoslalare LED-ul se
stinge concomitent tncAlzlrea
inceteazA. Primul ciclu de tncAlzire-
va dura cAteva minute, care
urmAtoarele se vor scurta. Eventualele
se lac, dupa dorinta. Tn sensul
convenabil. din potentiometrul
semireglabil PSA1. Precizia stabilizArii
temperaturil cu acest montaj este mai
bunA de l C 1n intervalul 35 ... 50C.
TEHNIUM - septembrie 1999
GRADUL DE ET
ACI
M.STRATULAT
L
' a motoarele care au acumulat un
numar considerabil de ore de
functionare se o
reducere evidenta a puterii, insotita de
syparatoare a consumurilor
de combustibil de ulei, precum de o
abundenta emisie de um de nuanta
albastruie la Mai ales cAlld
motorul este rece, in fullC1ionarea lli se
percep unele zgomote Motorul
tot mai greu - 1ndeosebi pe
timp ., iar aemarajul se
face lot mal lent.
acestor fenomene
slmpfomatica constituie Indicii ale
tn care se
procesele ce comPll" ciclul
motOf, pierderile de gaze pt,ltnclu-se
produce fie Pf.intre pisfon cilindru, fie
pe unor supape, fie pe la
garnitUra de chrulasa.
De cele mai multe ori, cauza
a
cilindrulul o constituie uzura normalA;
uneori insa poate 1.
chiar $1 la un motor cu
PUtine ore de functionare, ca urmare a
chfulasel (datoritA
motorului care a
funqionat cu sistemul de rAcite defect,
lichid la sau in cantitate
insuficienta), a calaminei depuse pe
supape sau sediile acestora, a
supapelor sau a unor Jocuri
de montaj eronate.
Rulajul cu un astlel de motor este
total nerecomandabil, in asemenea
cazuri impunndu-se determinarea
operativa a locului a cauzei pierderii
ca grabnica a
defectulUl.
Testarea gradului de a
cilindrului se poate face Prin m81 multe
procedee: dupa consumul de ulei, prjn
de fum la
evacuare, prin. deterrT!lnarea preSiunii
de compresie, prin
depresiunil sau debitului de aer din
galeria de admisiune sau a presiunii din
carterul molorului.
in astfel de cazuri cel mai
comod este apelul la o statie service
care dispune de o modernA
de control, dar sunt situatii in care
explicatII foto
1 tub
2 dlafragmli
3 r8Z8MlI' de
4 galer1e de admlsle
6 mlcromanometru
TEHNfUM sept.mM. 1999
posesorului de autovehicul acest lucru
nu-I este la De aceea, in
cele ce se va prezenta un
procedeu care, oractIc, poate fi aplicat
ce oricine este dispus faca singur
testul de
Metoda se P:8
d8p(eslunij din colectorul de admisiun.e.J
scop in care multi prevao
aceste galerii cu oriticii obluratft,
plasate, ae sub carburator. In
caz contrar, poate
practice el un astfel ce orificiu
liletat, pe care, teste,
obtureze cu cu o
de cllDQheril.
P.entru justifiCarea procedeului, este
ne\fOI9 s se observe depreslunea
din colectorul de admisiune IIp
de cantitatea de amestec in
cilindru la o n a motorurui la o
P9zitle a cJapetel de
se Jl9a:te ca
din colectorul de evacuare
de o relatie de tipul
1
'O
-

.o.p .. Kn n"

gradata in milimetri. Una dintre cele
ramuri ale tubului se racordeaza la
orificiul galeriei de admisiune, despre
care; s-a pomenil mai sus.
In scop se pot utiliza
aparate bazate PE! debitulLl,
nu a depresiunii, procedeu destul de
pentru controlul motoarelor noi
sau al celOr din
Un amator pasional poate constn.i
singur un astfel de debitnietru care este
compus dintr-un tub (1\, avnd
dimensiunile din o (2),
micromanometrul il (format dinfr-un mIC
rez9lVOf LIl tub rlcIinat cu o
etaIonata in . de debit) un
rez9lVOf de (3) asatintre ga!eria
de admisiune (4) di . La
se poate camerei (adica
de amortizare a de presiune)
un alt micromanometru (6), care
depresiunea din galerie.
Este de retinut ca respectarea turatiei
de ralanti recomandata de fabricant este
o conditie obligatorie pentru
corectitudinea rezultatelor obtinute.
ntruct aceasta turatie depir$t
valoare stabilitate de starea distributiei,
carbura\lei aprinderii, metoda
prezentata in ea efectele
functionArii acestor instalatii ale
motorulLi. De aceea, pentru acuratetea
testaril , este necesar ca, in prealabil,
se elimine eventualele lor defecte,
un control reglndu-le
cu l(19rijire.
In fncheiere, se mai tace
ca indicatiile vacuumetrului pot fi
interpretate in aii mod. Astfel, daca
valOOle citite sunt de nivel inalt stabile,
atunci ele un motor cu o buna
stare de reglaje
corespunzatoare ale aprinCIeni ,
alimentarii
vaJonle oferite de aparat se
in domeniul depresiunUor
in1erioare sunt instabile, atunci, in mod
sigur, este 'IOrba de un motor CU defecte
de cu imperfectiuni teMa la
cele trei Indicatii
valorice superioare, dar instabile un
motor ro stare a mecanismuhi
motor, dar cu reglaje defectuoase. In
observarea unor valori stabile ale
depreslunii, dar inferioare constituie
indiciul molorul are pierderi de
:1i\
fiind insa corect reglat
e aIIe procedee de i:Seterminare
a gra ului de cum sunt
compresiometrul sau metoda mAsurarii
preSiunii din carter, se va discuta fntt
unul din viitoarele numere ale revistei.
3 4
Scaune-fotolii

din metalice
-
-

. '
1
A
2
de sus ale acestora
cu dopuri din material plastic sau
lemn, sp!'9 a evita prematura a
tesatunl . Coaseti. apoi , marginile gurii
Sacului peste piesa superioarA (8) sau
fixati-le cu a capse
metalice, pentru a le putea demonta
U$OI' cnd sa le Pentru a
translorma aceste scaUne 1" fotol!il. e
suficient sa fiecare cale
doua una la iar alta la
ca Tn figura 2.
Masa o veti asambla din doua
piese (Al, diferite de ale scaunului, ce
au forml (B). TAblia.
simplA sau dUDl8, avind, eventual. o
placa simetricA dedesubtul pieselor
{S), va fi o placi de pal melaminat (sau

lu) vopsiI 100-0 culoare la

ana scaunekM'), fixata de piesele
( cu ajutorul a patru (fig. 2,
dreapta).
VanantA. Piesele (A) p4)t fi din
de material plastic, avnd
diametrul de 40-60 mm lle Iason";
prin fndolre la cald). Piesefe fB) VOI' fi,
ln acest caz. din lemn cu profil cilindric
sau patrat.
TEHNIUM
International 70
,p .... "". .. pa"'u 0DItIIIIucI0tI MI 2 w1
FondatA fn "11.11970
SerIe noul., Nr. 323
SEPTEMBRIE 1999
E_
Pr ... I""t'o p'l SA
Plata PreI.1 La.. Nr. 1, Bucu..a
Redactor
Ing. Ia.n VOfCU
Redactor
Horia ......
rn strIIrIMMI
c.: ,.... .. C" - S.U.A.
S. L..u:a a aru - Israel
Q. Rolna Germania
N. Tun.ct V. FIla! - Republica
MoIdo,.
G. Boultedy - Ungaria
RedBCfia: Piata Presei Libere Nr. 1
Casa Presei, Corp C, etal "
camerele 119-'22. Telefon: 2240067,
interior: 1186 sau 1444
Telefon direct 2221916; 2243822
Fax: 2224832; 2243631
C""'_I'
'TEt-NUM
l..Ibh Nr. 1
CI. .. 88, EIucuttd 33
Secretariat
Telefon: 224 36 6311186
Difuzare
Teleton: 224 00 67/1117
_te
la orice oficiu
(Nr. 4120 din Catalogul Presei
Romne)
Grafica ....... Sb!a....,.,
DTP imi. o..rrt.tu
Eclilorui ti redac1la declina orioI
In prtyin1fi opiniilor,
tllOlu1ilor lorTnuIaW In
rr.-lltl, -.sia r.venInd Vrtegral .uiOlllor.
CI Toate drepturile rezervate.
Reproducefea integralA sau partiala
eate cu desavlr$ire interzisa. in
absenta aprobArii scrise prealabile
a editorului.
T1paflJI Rou","" SA
TEHNIUM - septembrie 1999

E
o micii
ptanto ce
,i care. adesea.
clttna.
a le putea culege
este r8COlnal1:lahit sa
ca ara8a din figura.
mm ( .... $.... Ia o CUIe de

foarfece pB2Ibu metal). Copati CU staarl

piesa prin douA Oiifici date la IMza
. punind tn interior o dltIIurI de pi e ...
Modul da a culege fructele n vedeti '" d.llnul
Astfel, etil, cad 8UIOmIt
1
o
m, care poate fi I
o de t-
din figura
abit de utila
e pentru
culegerea fructelor On special a
celor mai mari: mere, pere. gutui ,
piersici ... ) din pomi a-i
cu minimum de efort
fizic.
Materialele necesare se
TEHNIUM - septomOOe 1999
lemn (de tulpina
unui arbore lnar,
uscat) sau o
de metal (ca
aceea la
instalalia de
prghi i din
de 1 mm, ce se
in de
X, pe un central,
astfel i nct acesta
I
;
j (recu-
perate ambalaje
de conserve) , care
alcatuiesc falcile
(cupele) uneltei ; un
arc de olel (fixat la
prghiile n X; o
maneta metalica de
manuala,
montata mobil (pe un
cu piulita) la
capatul inferior al
uneltei; frn-
subtire sau srma din fire
metalice impletite (cablu electric
multifilar, mai gros), pentru
legatura dintre maneta
prghiile in X;
Modul de asamblare a
pieselor, precum felul n care
functioneaza unealta construita
de trnfo<aj. .
sau un cu
muchi5e cu
As.ambIa1i toate pe s DIa
00 __
de lucru cu acest insIMien1j
OO_desus.
mi

.
.

.
de //pul c",'eI ". CIUfI o -
rlBfaUu cote de COIJStnJCIie - In flglHS 1, pot constituJ un
fIXD8I6nt lIIB1M8J pe"',,, a mobila foarts COOII8IIIIbI, pna;1ic
modem OII a modIffca, ciupi _ gust. arpe llJ/ una!
CIIIII/JI& de .. et. Astfel, cHn ac_ module, CU dimensiunile
de 60 X 60 X 30 cm. prin sJmpI4
tsburets, un o CBnapee
pM/1aI8a de pat
iWWste 8fc.
Omatfl
- sunt exc:slan18
SBMcII de
efi:.
Cum se lucreazll o ceselll?
Materialul lemnos necesar este
pal gros la 18 mm, dIn care se tale
cele patru latun capacul . De
asemenea, placaj de 4 mm
pentru placa de fund. In douA sau
patru dintre laturile verticale S8
scobiturile necesare pentru a
putea manipula caseta mal
Capacul poate fl complet mobil, fiind
pe stlnghU montata rn
Interior, sau va avea dimensiunea de
60 x 60 x 1,8 cm va fi plasat
deasupra fixat cu aiutorul a douA
balamaJe metalice. Cele patru or1f1c1i
pentru aerisire pot sA lipseascA.
Montarea pIrtIlor fixe (bine flnisate cu
hlrtle abraz/vA pe muchii rn locurile
se va face prin ungere cu
aracalin a lor de contact fix
(permanent) o consolidare cu
TEHNIUM septembrie 1999
centi ampla ti pu\In
oaed,'tun .. lucra nI Tn hlbeglnM
..-.. lImnae. ConsInJcIon.j
va allga .ngur avind TnsI
g,*, ca ...... rIe II nu tie moi lungi de
1 000 mm. .. vor curba sub
grautatea obllctllor IMete pe el .
PI ... 'a componl .. 18 sunt: (a). dc>1!'In
_. _1. cln _uri groel'
30 mm sau pol de 18-20 mm; (b)odoI
ortzOll' ' - cel de joe .. e,aza
t
ecIndudI lin .nI7l' ca
(8); (o) de (ci) doua
sau lnII rafturt _ din _Urii
gnma de 30 non (NU poIIQ; (.)
decorative. caN mesch.nl
pi lar (8), (ci); (o) -Il'ac-l da fund. cIn
mm.
I
........ opaI .... nde
umadl. vor ti
o ifei:
(b). (e) li muchIIl (ci) 111 .. mii
bleu dllclill; 10* ........... I.lntarIoer8l11
culoa,. pcncalla. plbln da.ctlla ori baf
dmhJe; (1) 111 cu_ (a).
der Tub ... nuenll muII moi (prin
ca.e cu vapll.IIbI). Oaet eclndurUe au
mici ......... criIpIIurt oatl' port marto ele
vor ft cI1IIulle (cu chft de cutit pt::bu
opal grundulle InIInIII de. ft ..".....
cln pol ti placaj nu au I18l101. de ac ...
..-...m.
Monbanao (uambIInIa) .. va face prin
ungara. CU .a:wtIn a 8UP""''''Di' care vor
ramane In contact plimanenl.
cu turubII1 Jjl2lbu
... cute. RafturIe pot fi el T
Z
_
pa -9. de Ilmn. tie pa
hlbLld"T1 tn orttIcII dm8 anume,
Ia .... 1 __ ..... ele al poaIi
modIfIC ..
I
CU .,.......
a
uruburl (NU cuiel plasate la o
distantA de 10 cm ntre ele.
exterioare vizibile ale peretilor vor fi
vopsite cu douA straturi de vopsea
ori pe al S8 vor lipi benzi de
tapet lavablf sau fixate cu
de .
In partea de sus a desenului
vedeti cele douA perne care
fnsotesc flecare modul atunci clnd
acesta este folosit pentru sau
dormit. Recare pemA este lucrati
dintr-o de burete din material
plastic gros de 8-10 om. 1mbrica1A
mal Tnt4I Tntr-un dos dintr-o tesAturA
oarecare introdusA apol tntr-o 1atl
confectionati din stofA de mobilA.
Pentru a le tmpledlca sA alunece de
pe casete, pemele pot avea cusute la
bazA eAte patru bride, cu care vor fi
legate pe sub capac. Desigur, pot fi
lucrate peme de lungime dublA,
care sA acopere dintr-o datA douA
casete, oferind un plus de stabilitate.
TEHNIUM - septembrie 1999
c
lucru este valabil pentru

ATE IEI Costul de al
acestor ese este mult mal redus
dacAt al multor tipuri de mobilier cu
functionalitate asemAnAtoare
astfel. ele pot constitui o marfii
modemii, de produs de vndut
la preturi concuren\iaJe. Clientul poate
doar de casete
care-i sunt necesare, cu sau
peme.

J
SCAUNE, FOTOUI $1
DIN TEVI METALICE
construi economic, orlalna/
.. SCBI'n&-fotoI1I cu o 1-
ca rnatBriaIB: teavil
(din acNS utII/zBtiI la
nscssEllil pSl ttlu pJestrB
de fIar-bllton, ptHJtr!I o/8sB-
mobIII; lIDPS8B alchldlcd;
(_201


4 000 LEI