Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Sociologie Romaneasca anul II, nr. 4, aprilie 1937

Sociologie Romaneasca anul II, nr. 4, aprilie 1937

Ratings: (0)|Views: 131 |Likes:
Published by romulus13
perioada interbelica, Romania Mare.
perioada interbelica, Romania Mare.

More info:

Published by: romulus13 on Aug 27, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/10/2013

pdf

text

original

 
k
Sr
.-
3
,r6esTi
1
-
A
ts%6LI.
SECtIA 1;3T
RIE,
R.?
'ri1UI
pit;, Nr". 4
11E4111::
13.
4,
r.
APRILif,193 ft
4
SOCIOLOr
ROMAN
EAS(A
Director: D.
 
CUPR INS UL
STUDII:
Traian Herseni: VOINTA Soma
145-149
PROBLEMELE BIOLOGIE! SOCIALE
de Dr. Adrian lonescu
150-158
MORTALITATEA POPULATIEI RURALE ROMANESTI
de Ing. I. Measnicov
158-167
CRONICI:
VECHIUL DREPT ROMANESCINDIVIZIBILITATEA LOTULUI TARANESC
de V. Petrescu
168-169
AORICULTURA CEHOSLOVACA (STARI, PROBLEME, INFAPTUIRI)
de Mihai Pop
169-171
PROBLEMELE
BIBLIOGRAFIA CADRULUI COSMOLOGIC
de Dr. Raul Cdlinescu
171-175
DOCUMENTE:
STUDIUL GENEALOGIC AL UNEI FAMILII ASOCIALE DIN $ANT (NASAUD)
de I. Facdoaru
176-178
UN SAT FABRICA DE CARUTE": TOPLITA (CETATEA-ALBA)
de Wilhelm Schmiedt
179-183
EMIORAREA LA ORA$ A LOCUITORILOR DIN SPINENI-OLT
de V. Oprescu-Spineni
183-184
RECENZII:
SOCIOLOGIE TEORETICA. A. Caviller: Introduction a la Sociologie (C. D. Gib);
Major Dr. K. Hesse : Kriegfiihrung and Kriegswirtschaft im Feindland. Lehren
des Feldzuges in Rumanien. (Strategia §i economia de razboi in tall inamica.
Invataturile campaniei in Romania 1916/17), 1936. (Golopentia)
185-186
REALITATEA ROMANEASCA. Al. Borza : Noutati etnobotanice romane§ti : o far-
macie babeasca (Calinescu); Mihai Nicolaiasa §i Ana M. Nicolaiasa: Monografia
satului Lamaseni din judetul Baia. (Dogaru); Dumitru Moisi : Monografia co-
munei Coronini si a tinutului Clisura (judetul Caras), dela anul 1784-1934.
(Golopentia) ; Al. Bdrbat : Politica economics ungureasca §i desvoltarea bur-gheziei romane in Ardeal si D. I. Her fia : Preocupari de organizare financiar-
economic& la Romanii din Transilvania inainte de Unire. (Dogaru)
.
.
.
.
.
187-190
PROBLEME ROMANESTI PRIVITE DE STRAIN!.
E. Gamillscheg: Die Mundart
von *erbanesti-Titulesti, Gerichtbezirk Olt, Kreis Vedea. (Graiul din *erbanesti-
Titulesti, judetul Olt, plasa Vedea), 1936 (Lange-Kowal)
190-191
INSEMNARI:
Un studiu at Profesorului Motru despre Psihologia Romanului; Colaborarea
cetitorilor ; Rolul Statului si insemnatatea cooperatiei in romanizarea economiei
noastre ;
Initiativele Camerei de comert §i industrie din Turnu-Magurele
.
..
.
192
COPERTA :
Tineret din Moieni-Ou(din Arhiva de fotografii a Fundatiei
Regale Principele Carol").
DIN CUPRINSUL NUMARULUI VIITOR :
Golopenfia : Nevoia informatiei asupra statelor
straine; Andrei Popovici: Americanii de origine romans; Florea Florescu: Romanii din
dreapta Dunarii; Neamfu: Literature politica nationalists; Stejania Cristescu: Aportul
Atlasului limbii romane la sociologia Romaniei; Ion D. Rddulescu : Gradinarii romani din
Slobozia-Clinceni-Mov ; N. N. Popescu: Cooperativa din
ant-Nasaud. Carti despre supra-
popularea rurala a Europei de Rasarit (Measnicov §i Golopentia); Carji despre comasare
(C. I. Ciulei) ; Certi despre Mocani (G. Turda).
$1
$I
 
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
DIRECTOR : D. GUSTI
ANUL
II,
NR. 4
APRILIE 1937
V
O
I
N T
A
S
0
C
I
A
L
A
Dintre problemele ridicate de sociologia romaneascd, cea a vointei sociale ocupd
un loc central, datorita sistemului sociologic voluntarist al profesorului D. Gusti. Intea-
devar, d-sa socotte vointa sociald ca natura sau esenta a societatii. Intr'un studiu din
tinerete, Inchinat acestei probleme, profesorul Gusti, dupd ce precizeazd ca elementele
esentiale ale unui lucru formeazd natura sa"
stabilte ca vointa este singura forta
originald §i relativ independentd in mediul cosmic, ea este conditia determinants a or-
ganizatiei SocietAtii, este elementul esential al Societatii, cad vointa este fenomenul
social cel mai elementar, fail care nu se poate concepe vieata sociald". (Despre natura
vietii sociale, in revista Cultura Romans, N-rele 1-2, 1910). Si de atunci oridecateori
a avut prilejul sd-§i expund sistemul de gandire sau sa facd vreo aplicatie a lui in cerce-
tarea unei probleme sociologice (ca natiunea, rdzboiul, partidul politic etc.), profesorul
Gusti a socotit neincetat vointa sociald ca factorul esential al societatii (v. studiile din
Sociologia militans). Din pricina aceasta socotim ca problema vointei sociale merits sdfie reluatd din cand in cand Si reexaminata in lumina datelor Si conceptiilor mai not de
sociologie §i desbatutd cat mai larg cu putintd.In legaturd cu vointa sociald exist& o literaturd foarte bogatd, mai ales dela deose-
birea pe care o stabilea Rousseau, in teoria contractului social, intre vointa generald"
§i vointa tuturor". Conceptiile inse§i sunt destul de variate. Morris Ginsberg stabilte
numai in sociologia contemporand cinci conceptii fundamentale, cu o sumedenie de va-
rietati dupd autori (v. The. Psychology of Society, London 1921, Chap V. The Conception
of a general will). Vom discuta cu alt prilej problema vointei sociale in lumina doctrine-
lor sociologice, acum ne multumim cu simpla schitare a felului cum vedem not problema,
imprumutand din domeniul doctrinelor numai ceeace socotim strict necesar. Lasam la oparte de asemenea problema clasificdrii tipurilor de vointa sociald, cum e impartirea lui
Ferdinand Tonnies in vointa organics sau esentiald (Wesenwille) §i arbitrard sau con-
ventionald (Kurwille), care stau la baza celor cloud tipuri fundamentale de vieata sociald
:
comunitatea (die Gemeinschaft) §i societatea (die Gesellschaft)
(v. Gemeinschaft andGesellschaft. Grundbegriffe der reinen Soziologie, Ill Aufl. 1920)
dualism care dupd
Paul Barth este implicat in orice conceptie sociologicd voluntaristd, provenind din anti-
nomia dintre instinct §1 vointa (v. Die Philosophie der Geschichte als Soziologie, IIIIV
Aufl. 1922, pag. 438). Ne intereseazd deocamdata vointa sociald in genere sau in termenii
in care vom pune problema : structura sociald a vointei umane.
Trei precizari preliminare1. Nu discutdm problema determinismului §i a libertatii vointei. Caracterul voluntar
al societatii nu impune solutionarea intr'un anumit fel, a acestor probleme, pentrucd,
1
145
,

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->