• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
 
Dan ChertesFloarea tăcerii• eseu •Premiul I
Concursul naţional de creaţie literară„Excelsior”, ediţia 1999-secţiunea eseu- „Apoi să rogi sfânta ruinăSă ierte neamul rătăcit,Pe sub vicleană stea străină,Din Răsărit sau Asfinţit!Căci mai nimic nu e ce pareFecior sortit la înviere,Ce este get nicicând nu moare,Ce este dac nicicând nu piere!”
 
DECENEUATENŢIONARE!
 NU ÎNCERCAŢI să comparaţi personajele şi stările de fapt care fac obiectulacestui eseu cu cele reale. O posibilă asemănare, până la identificare, v-ar putea pricinui un şoc greu de suportat.
DEDICAŢIE
La drept vorbind, nu ştiu cu cine să încep. E greu să pui într-o anumită ordine, persoanele pe care le preţuieşti cel mai mult. Totuşi, e firesc ca prima dedicaţie să fie adresată părinţilor mei şi Adevăratului Dumnezeu, cei care
„au pus umărul”
pentru a mă aduce pe lume. Tot lor le mulţumesc, pentru tot ceea ce mi-au dăruit la naştere. Voi trece mai departe prin a-i dedicaacest eseu, prietenului meu cel mai bun Vasile. De ce
„cel mai bun”
? Pentru că el e primulmeu prieten, în adevăratul sens al cuvântului. El a fost pentru mine, lămurirea, mai bine zis
„definiţa”
noţiunii de prieten, atunci când eu şi el, doar ne străduiam să arătăm, că şi noi ştimdouă-trei cuvinte în limba română. De asemenea, această dedicaţie e şi pentru vărul meuFlorin, cel care fără să-şi dea seama, mi-a deschis
„pofta”
pentru creaţie,
„pofta”
de a scrie.Asta se întâmpla cu foarte mult timp în urmă. Însă eu nu am uitat acest lucru. De aceea amdoar două cuvinte de spus: Mulţumesc, Florine!Aş fi cel mai ticălos om de pe lume, dacă nu aş numi-o aici, printre cei care îmi sunt dragişi care m-au ajutat în viaţă, m-au format, pe doamna profesoară Cornelia Vlad, cea care, de-alungul a patru clase de gimnaziu, m-a făcut să îndrăgesc limba şi literatura română. Nu în ultimul rând, ţin să menţionez, că acest eseu conţine o părticică din realităţiledezvăluite mie de o persoană, pe care chiar dacă nu o cunosc personal şi care nu m-a ajutatdirect, a făcut-o indirect, prin cărţile sale şi pentru acest lucru o stimez şi o respect. Din parteamea, o simplă, dar sinceră dedicaţie, domnului Pavel Coruţ.Ar fi mult mai multă lume căreia aş vrea să-i mulţumesc, însă aş risca să uit pe cineva pedinafară. De aceea mă opresc cu dedicaţiile aici, încheind cu o simplă urare:
Lectură plăcută!AUTORUL
2
 
INTRODUCERE„E TIMPUL PENTRU ADEVĂR”
„Cine se teme de moarte, moare demai multe ori. Cine nu se teme, moare o singură dată.”
I. Romoşan
Vă întrebaţi dacă am dreptate sau nu? Nu are rost să vă chinuiţi în găsirea unui răspuns câtmai complex şi mai divagat de la subiect. Aceste răspunsuri au început, de ceva timp, să lemai înghită doar omul fără o judecată logică şi sănătoasă, omul care doreşte să trăiască înminciună, dacă se trăieşte bine. Vă spun sigur şi cu mâna pe inimă: vremea adevărului a venit!E timpul ca toate adevărurile, care nu se spun din motive fantasmagorice, cum ar fi
„afectează siguranţa naţională
,
„deranjeape cei sus-puşi”
sau
„aduc atingeredemnităţii unei anumite persoane”
, să fie rostite public, ori cât de crude ar fi. La ce mărefer eu acum?Mă refer la toate adevărurile legate de
„demnitarii”
ţării noastre. Nu toţi; doar cei care ausăvârşit fapte condamnabile, care nu-şi fac munca aşa cum trebuie şi care au dobândit averiimense, nejustificabile juridic.Mă refer la scopurile urmărite de mai marii acestei planete, care doresc slăbirea Românieidin punct de vedere economic, politic, cultural şi social, pentru a crea o ţară uşor de subjugateconomic şi ideologic. Scopurile nu sunt declarate, dar rezultă din diferite acţiuni. Unele vor fi prezentate în cele ce urmează. Aşa-i că îi cunoaşteţi pe cei care au înrobit ţara în datorii?Direct, cei care au fost la putere până în 1996 şi în continuare, cei de acum. Indirect,organismele financiare, care au finanţat România cu sumele cerute, dar care la
„bunul lorsfat”
au fost investite în proiecte şi afaceri, care nu aduceau nici un profit real ţării.Rezultatul? Îmi pare rău să vă spun, dar îl aveţi în faţă. O ţară în care economia e gata-gata săse prăbuşească, urmându-i apoi restul ţării cu toate lucrurile adiacente ei.De asemenea, refer la toate manipurile cute prin mijloacele auditive sauvizual-auditive, cu ajutorul unor arme pentru manipulare a psihicului şi cu ajutorul filmelor sau videoclipurilor, cu scopul de a perverti anumite sentimente umane şi de a transforma fiinţaumană într-un animal, fără cea mai mică urmă de gândire logică. În ceea ce priveşte acestsubiect, îl veţi găsi mai pe larg discutat într-unul din capitolele următoare.În final mă simt obligat să explic titlul eseului, celor care încă nu şi-au dat seama cesimbolizează (înseamnă). Ce poate simboliza
„floarea tăcerii”
? Sper că nu aţi dat o fugă lavreo profesoară de biologie să îi cereţi informaţii. Sunt sigur că v-ar lua în râs. E şi normal. Oastfel de floare nu există material, ci doar spiritual, în sufletul unora. Ea simbolizează fricaunor persoane de a rosti public, adevăruri care ar putea deranja. Aceste adevăruri ar demascaindivizi vinovaţi de săvărşirea unor fapte condamnabile, împotriva omenirii, împotrivasănătăţii fizice şi psihice a rasei umane, fapte care au ca unic scop distrugerea acesteia saustăpânirea ei cu ajutorul armelor convenţionale şi neconvenţionale, prin controlul minţii. Dacă persoanele care au dovezi sau cunosc faptele acestor 
„criminali”
, ar avea curajul unui
OM
,curajul de a spune lumii întregi cele cunoscute şi de a le condamna faptele, omenirea ar puteascăpa mult mai repede de ei, salvându-se. Problema existentă este însă următoarea: raportul deforţe este favorabil
„terminatorilor”
. Cei care luptă pentru Dreptate şi Adevăr, pentru o Viaţănormală şi sănătoasă, pentru progresul ştinţific pus în slujba vieţii, nu în slujba morţii sau aschilodirii vieţilor omeneşti, sunt prea puţini şi prea huliţi. Aceştia sunt zilnic ameninţaţi cu3
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...