Dorin Teodor MOISA - Creierul, O Enigma Descifrata

Embed Doc
Copy Link
Readcast
Collections

CommentGo Back

EXPLICATIEAceasta’ versiune a ca’rtzii este scrisa’ i’n i’ntregime cu caractere ASCII. Totushi, eliminareadiacriticelor poate sa’ creeze ambiguita’tzi. Asha cum deja atzi observat, diacriticele se i’nlocuiesccu nishte caractere speciale. Astfel, “s” cu coditza’ se i’nlocuieshte cu “sh” iar “t” cu coditza sei’nlocuieshte cu “tz”. Pentru “i” cu ca’ciula’ se foloseshte “i’” iar pentru “a” cu ca’ciula’ sefoloseshte “a’”, asha cum deja atzi observat. Totusi, sunt putine cazuri cind eliminarea diacriticelor poate sa creeze ambiguitati. Din cauzaaceasta, acest text va folosi notatia speciala de mai sus numai si numai in situatiile in care arputea sa apara ambiguitati.Astfel, nu vom scrie “i’nva’tza’mi’nt” deoarece scrierea “invatamint” nu creaza ambiguitati darvom scrie “casa” sau “casa’” in functie de articolul hotarit/nehotarit cerut de sensul frazei.Aceasta carte se adreseaza numai celor care percep realitatea externa pe baza de logica. Acesticititori vor avea tendinta naturala sa accepte eliminarea diacriticelor din scriere. In Germaniaexista’ deja o forma oficiala de scriere a limbii numai cu caractere ASCII si care a fost impusa deguvern cu toate protestele populatiei. Poate ar trebui ca aceasta problema sa fie pusa, in modserios, si la noi. Aici este deci o propunere. Pentru cei care nu agreeaza aceasta scriere, exista si oversiune W’97 a cartii, cu diacritice.Dorin Teodor MOISACREIERUL, O ENIGMA DESCIFRATADorin Teodor MOISAmoisa@zappmobile.roATENTIONAREAceasta carte contine un model simbolic asociat functiilor de baza ale creierului.Un model simbolic este un model bazat in exclusivitate pe logica. In consecinta, cartea nu esterecomandata persoanelor care au tendinta de a intelege realitatea externa pe baza de imaginatie.Cartea poate fi inteleasa cel mai usor de persoane intre 12 si 20 de ani, cu inclinatii specialepentru stiintele exacte. De asemenea, cartea este recomandata persoanelor care lucreaza deja indomeniile stiintelor exacte (matematicieni, fizicieni, ingineri, etc.).CUPRINSIntroducere 2Functiile de baza ale creierului 4 Termeni fundamentali 4Definitiile asociate termenilor fundamentali 4Celula functionala fundamentala de hardware 6Probleme de principiu 11Exemplificarea detaliata a constructiei de modele M-YM-ZM 13Creierul uman (introducere) 15Creierul uman fata de creierul animal 16Creierul uman: evolutie sau interventie externa 20Deficiente de proiectare ale creierului 23Structura creierului: modelul PSM 25Structura creierului: facilitati functionale si tipuri de modele 26Fenomene paranormale 32Creierul uman normal 33Rezumatul facilitatlor functionale ale unui creier 35

Facilitati functionale de ordinul 2 36Personalitatea (la oameni) 37Constiinta ( la oameni) 40Rezumat: dictionar de modele 43Exemple, Teste, Aplicatii (ETA) 45ETA 1: Model 45ETA 2: Adevar, realitate, comunicatie 47ETA 3: Probleme fundamentale asociate cunoasterii stiintifice 49ETA 4: Limba de comunicatie generala (GCL, General Communication Language), Dictionar 51ETA 5: Modelul NUL 57ETA 6: Timpul 58ETA 7: Muzica 59ETA 8: Cinematograful 62ETA 9: Fundamentalismele lumii in care traim 63ETA 10: Terorismul 64ETA 11: Problemele de evolutie ale creierului omenesc 66ETA 12: Sarpele cu clopotei 67ETA 13: Principalele boli psihice: paranoia si schizofrenia 68ETA 14: Sinuciderea 72ETA 15: Teste de normalitate 73ETA 16: Visele 74ETA 17: Istoria evolutiei speciei umane conform cu MDT 76ETA 18: Organizarea societatii omenesti 84ETA 19: Complexul schizofrenico-paranoic (XSPC) 85ETA 20: Paranoia indusa (XIP) si complexul paranoico-schizofrenic (XPSC) 86ETA 21: Dizarmonii in functionarea creierului 87ETA 22: Mesaj subliminale 87ETA 23: Cum functioneaza o stiinta exacta 88ETA 24: Mica si marea schizofrenie 90ETA 25: Demonstratie directa asupra functiei de creare de modele imagine 97ETA 26: Citiva parametrii de baza ai creieruluiin vederea masurarii performantelor 98ETA 27: Animalele 100ETA 28: Operatii extrem de complicate pe modele imagine (mersul, sariturile, cataratul in copaci)la oameni 104ETA 29: Creierul evolueaza sub ochii nostri 106ETA 30: Efecte negative de principiu asociate cu functionarea creierului 107ETA 31: Poporul roman 109ETA 32: Masoneria 113ETA 33: Probleme asociate scenelor filmate 116ETA 34: Perspectiva optica si calitatea constructiei de modele imagine 117ETA 35: Uneori agresivitatea poate sa combata schizofrenia de tip XS1 117ETA 36: Sexul 119ETA 37: Corpul intern 120ETA 38: Spiritul european 121Postfata 127Bibliografie 130INTRODUCEREAceasta carte contine teoria mea originala, numita MDT (Modeling Devices Theory), asuprafunctiilor hardware de baza ale unui creier (animal sau uman).Fiind o teorie stiintifica, ea este de fapt un model simbolic. Orice model simbolic trebuie sa continaun numar foarte limitat de termeni fundamentali si un numar foarte limitat de relatii fundamentaleintre termenii fundamentali. Pentru termenii fundamentali si numai pentru ei, se accepta' definitiibazate pe descrieri. Toti ceilalti termeni sunt generati de model, odata cu definitiile lor, prinoperatii logico-matematice. Acestea sunt caracteristicile fundamentale ale oricarei teorii stiintifice. Teoria prezentata urmeaza aceste reguli de baza.Aceasta teorie se afla' in totala opozitie cu toate stiintele actuale care studiaza functionarea

creierului si care stiinte nu se bazeaza pe un singur model simbolic. In acest fel, aceasta teoriedescalifica' din start tot ce s-a creat in ultimele citeva sute de ani in domenii cum ar fi psihologia,psihiatria, gnoseologia, epistemologia, stiintele comportamentelor animalelor, partial stiintelesociale si alte domenii conexe.Aceasta incercare de revolutie totala este necesara si justificata de urmatoarea situatie, caresituayie exista' independent de existenta sau nu a teoriei mele.In psihologie, de exemplu, se folosesc o serie de termeni (constiinta, realitate, adevar, perceptii,emotii, etc.) care nu au definitii universal acceptate. In fapt, fiecare psiholog are propriile variantede definitii descriptive asupra tuturor termenilor folositi de el. Psihologia nu este o stiinta exacta,lucru universal acceptat. Atunci cind va aparea o stiinta exacta care sa acopere si domeniulpsihologiei, atunci tot ce s-a scris deja in psihologie trebuie abandonat sau rescris in baza aceleiteorii stintifice.Intr-o stiinta exacta cum ar fi Mecanica lui Newton, toti termenii folositi au exact aceleasi definitiipentru oricine, oriunde si oricind, fara nici o modificare de aproximativ 340 de ani de cind au fostcreati.De exemplu, termenul "viteza" are o definitie generata de modelul simbolic. Acesta definitie estev=s/t (se imparte spatiul la timp). Termenul "viteza" nu este deci introdus prin descriere.Sa presupunem acum ca cineva a creat sau va crea un model simbolic fundamental (o stiintaexacta) care explica' functionarea creierului in mod acceptabil. Prima consecinta a aparitiei acestuimodel este ca absolut toti termenii folositi in domeniile acoperite de acel model, vor fi definiti pebaza modelului. Rezultatul este cel care a fost enuntat mai sus si anume, tot ce s-a scris in ultimiiciteva sute de ani in asa zisele stiinte asociate creierului, va trebui abandonat sau rescris.Indiferent daca teoria prezentata in aceasta carte va fi sau nu acceptata, mai repede sau maitirziu, tot va aparea un model simbolic fundamental care sa explice functionarea creierului si deci,mai repede sau mai tirziu, tot se va intimpla aceasta revolutie.Aici apare insa o problema suplimentara. Pseudo-stiintele actuale asociate creierului suntsustinute de o puternica structura academica si cu caracter aplicativ/lucrativ. Oamenii care sustinaceasta structura nu au cum sa accepte nici o teorie bazata pe un singur model simbolic, deoareceasta inseamna' sa ia totul de la zero.Consecinta este faptul ca, chiar daca ar aparea un model simbolic fundamental "absolut corect ",opozitia care ar aparea ar fi enorma. Nu-mi creez nici o iluzie ca cineva care deja lucreaza indomeniile acestor pseudo-stiinte va accepta sau chiar va lua in considerare aceasta teorie sauoricare alta de acest fel.Bazat pe experienta de peste 10 ani de cind exista' aceasta teorie, ea a avut succes la persoanelecare lucreaza deja in domeniul stiintelor exacte (matematicieni, fizicieni,..) dar si la tinerii intre 12si 20 de ani. Mai precis, la tinerii care nu sunt inca remorcati de sistemul social-economic actual.Un student care a primit deja o tema de lucrare de diploma, va trebui sa urmeze linia trasata deprofesorii lui. El nu are cum sa-si riste viitorul aventurindu-se intr-un domeniu neinteles deprofesorii lui.Sa vedem ce ofera aceasta teorie. In primul rind, fiind un model simbolic, ea este bazata pe logica.Ea da definitii extrem de precise si neinterpretabile tuturor termenilor folositi in asociatie cufunctionarea creierului. Teoria explica' principiul de functionare al creierului, animal sau uman, pina la a fi in stare sa facaun proiect logic functional, adica un proiect de dispozitiv logic, care poate sintetiza functiile debaza ale creierului animal sau uman.De fapt, creierul este tratat ca un produs tehnologic. Astfel, se definesc cerintele fundamentale darsi deficientele fundamentale de proiectare. Sunt explicate problemele si solutiile legate deimplementarea tehnologica a creierului, in multiplele lui variante. Teoria sugereaza faptul ca proiectantul, in decursul zecilor de milenii, a facut mai multe variantetehnologice care se pot recunoaste in realitatea externa. Se analizeaza daca prin evolutie se

of 00

Leave a Comment