Eclampsia Lucrare

NAIONALE SNTII
INSPECTORATUL sCOLAR NEAM
LUCRARE DE DIPLOM
PLANURI DE NURSING N
ECLAMPSIE
Coordonator: As. medical Candidat, PAsPARUG PAULA SAVIN MIHAELA
sCOALA POSTLICEAL SANITAR

PIATRA NEAM SPECIALITATEA: ASISTENT MEDICAL
PROMOIA 2000
MOTTO: nvatam pentru viata, nu pentru scoala.

= SENECA=
INTRODUCERE
Starea de sanatate reprezinta echilibrul, trairea fireasca a vietii din perspectiva biologica, psihologica si sociala si depinde de tot ceea ce ne nconjoara de toate relatiile si conjuncturile n care ne gasim la un moment dat si care pot fi normale, firesti sau nu. De aceea, n spitale, ngrijirea medicala nu trebuie sa se rezume la actul internarii si al administrarii medicatiei, ci este de preferat sa devina mediul educativ, locul n care putem ntelege posibilitatea existentei si adevaratul sens al vietii, unde deosebim mijloacele de mentinere si revalorizare a sanatatii.
Lund n considerare premisele mentionate mai sus, putem spune ca profesia de nursa implica multe cerinte, calitati fara de care ceea ce facem noi ca nurse, nu poate fi numit nursing. n aceasta lucrare, voi prezenta Eclampsia, deoarece am considerat ca este un diagnostic foarte important pentru femeia gravida si pentru evolutia sarcinii. Exista om mai nevinovat dect copilul nenascut? Pentru geneticienii crestini, viata ncepe n momentul fecundatiei. Nimic nu deosebeste calitativ un ou de copil. Robert Debre spune: aportul recent al biologiei ne-a nvatat ca adevarata nastere corespunde fecundatiei. Noi consideram ca fiinta umana pe cale de dezvoltare, sufera un proces continuu si ca nu exista nici un moment n care sa se poata spune ca nu este un om n devenire. Orice fiinta ncepe cu o celula mica. Viata umana ncepe cu celula fecundata. Nu exista nici o etapa n care sa ai dreptul sa o opresti. Dintre manifestarile patologice ale sarcinii n trimestrul al III-lea, se remarca eclampsia ca o complicatie materna a disgravidiei tardive, foarte periculoasa. Caracterizata de specialisti ca un fulger pe cerul senin, eclampsia are un prognostic matern foarte grav, avnd o mortalitate de 15 %, iar prognosticul fetal este si mai grav - moartea fatului n uter, n timpul crizei fiind de 50 %. Am mentionat toate aceste aspecte n introducere pentru a sublinia importanta interventiilor si rapiditatea cu care acestea trebuie aplicate, pentru a nu periclita viata mamei sau a fatului. Lucrarea pe care o voi realiza va avea structura: un prim capitol destinat gestatiei, un al II-lea capitol de
fiziopatologie este o denumire clinica a eclampsiei, un al III-lea capitol destinat planurilor de ngrijire, n care voi prezenta trei cazuri de eclampsie cu aspecte diferite si un ultim capitol destinat tehnicilor de ngrijire aplicate gravidelor eclamptice. Concluziile referitoare la aceasta lucrare vor ncheia ncercarea mea de a prezenta acest caz de urgenta, daca putem spune asa; de rapiditatea si eficienta masurilor aplicate depinde viata mamei si viitorului nou nascut. De aceea, noi ca viitoare nurse trebuie sa ne nsusim tehnicile de nursing si toate informatiile referitoare la boala, pentru a putea ajuta la venirea pe lume a unei vieti noi si nu pentru a distruge sperantele unei viitoare mame. Cine omoara un om care nu a savrsit nici o crima, nici un alt pacat greu, este ca si cum ar fi omort omenirea ntreaga si cine salveaza viata unui nevinovat este ca si cum ar salva ntreaga omenire. NEVOILE FUNDAMENTALE ALE VIRGINIEI HENDERSON 1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie. 2. Nevoia de a bea si de a mnca. 3. Nevoia de a elimina. 4. Nevoia de a se misca si de avea o buna postura. 5. Nevoia de a dormi si a se odihni. 6. Nevoia de a se mbraca si a se dezbraca. 7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului n limite normale. 8. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre. 9. Nevoia de a evita pericolele. 10. Nevoia de a comunica. 11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori.
12. Nevoia de a fi ocupat si a se realiza. 13. Nevoia de a se recrea. 14. Nevoia de a nvata sa-ti pastrezi sanatatea. PROCESUL DE NGRIJIRE
II
III
IV
CAPITOLUL I
NOIUNI DE ANATOMIE
n aceasta parte se va prezenta anatomia uterului, organ musculo-cavitar care primeste oul n cavitatea sa, , l retine, l protejeaza si l nutreste, dezvoltndu-l de-a lungul celor 280 zile, dupa care uterul devine agentul principal n expulzia fatului la termen. Alaturi de aceasta vor fi prezentate si cteva aspecte ale dezvoltarii intrauterine a produsului de conceptie.
Uterul
Este un organ musculos, cavitar n care se dezvolta oul. El este situat median, nepereche, iar dimensiunile sale variaza n functie de vrsta si femeie, diferite stari functionale, graviditate. La nivelul uterului au loc modificari importante periodice, care realizeaza menstruatia. Situat n pelvis, deasupra vaginului, ntre vezica, anterior si rect posterior, lateral avnd regiunile anexiale, uterul are forma de trunchi de con sau para usor turtita ventro-
dorsal, cu partea caudala inclodata de extremitatea craniala a vaginului. ntre fata dorsala a uterului si peretele ventral al rectului se delimiteaza excavatia recto-colp o-uterina, reces peritoneal descris de Douglas si cunoscut sub numele de fundul de sac al lui Douglas. Este punctul cel mai decliv al cavitatii peritoneale. Aici, normal se gasesc ansele intestinale, iar patologic se aduna colectiile purulente sau revarsatul sanguin, sesizate la tractul vaginal sau rectal si evacuate prin colpotomie. Dimensiunile uterului la femeia nulipara sunt de 6 cm lungime, 4 cm latime si 2 cm grosime; la multipare 7 cm lungime, 5 cm latime si 3 cm grosime. Raportul dintre corp si col este la fetite: colul mai mare dect corpul; nulipare: colul si corpul aproximativ egale, iar la multipare: corpul reprezinta aproximativ 2/3 din lungimea totala a uterului. Consistenta uterului este ferm elastica, iar n sarcina devine moale, pastos. Greutatea uterului este de 50 70 g. Directia sa variaza n raport cu pozitia femeii si starea de plenitudine a organelor din jur. Astfel, axul longitudinal al corpului si cel al colului, fac un unghi cu vrful la nivelul istmului, care n mod normal este de 140 170 - unghiul de flexie. n functie de acest unghi, uterul se afla n mod normal ntr-o pozitie de antiflexie. Axul longitudinal al colului formeaza cu cel al vaginului un unghi de 90 - 110 unghiul de versiune - fata de care uterul se afla anteversie. n excavatia pelvina uterul este nclinat de sus n jos si dinainte napoi, axul sau corespunznd cu axul excavatiei, care este curb, cu cavitatea orientata anterior. Fata de aceasta directie normala, n conditii
patologice, uterul se poate deplasa napoi: retroflexie, retroversie sau lateral: lateroflexie, lateroversie. Normal la nulipare, fundul uterin, scheletotopic, corespunde peretilor ososi ai micului bazin, nefiind posibila perceperea sa prin palpare abdominala. n timpul gestatiei, uterul creste n volum, superior, deoarece caudal este oprit n expanxiunea sa de planseul pelvin. Dar uterul poate deveni organ abdominal nu numai n cursul sarcinii, ci si datorita unor tumori uterine (fibrom, cancer) cnd poate creste n volum n sens cranio-caudal, transversal, putnd determina tumori prin compresiunea organelor vecine (vezica urinara, uretera, rect). Clasic uterul negravid are urmatoarele portiuni de sus n jos: Fundul uterin - partea craniala a uterului, mai nalta, ce prezinta dinainte napoi insertia celor doua tube uterine, ligamentele utero-ovariene si ligamentele rotunde. Corpul uterin - usor turtit antero-posterior, cu o fata ventrala plana (fata vezicala) si o fata dorsala (fata intestinala). Istmul uterin - este partea care n sarcina desparte corpul de colul uterin. Deschis n a II-a jumatate a sarcinii sub denumirea de segment reprezinta un reper important n efectuarea inciziei operatiei cezariene. Colul uterin - este lung de 3 cm; el se submparte n doua portiuni: una superioara, supravaginala si alta caudala, proeminnd n vagin, reprezentnd partea vaginala a colului. Cavitatea uterina, destul de redusa la uterul negravid, este mai larga n partea superioara,
reducndu-se spre col unde da nastere canalului cervical, ce comunica cu vaginul. La cele doua unghiuri superioare si laterale ale cavitatii corpului uterin se deschid tubele uterine, iar inferior cavitatea este depasita de canalul vaginal prin orificiul uterin intern. Canalul cervical comunica cu vaginul prin orificiul uterin extern, punctiform la nulipare si transversal, cu margini neregulate, cicatriciale la multipare. Lungimea canalului cervical este de 2,8 cm la nulipare, micsorndu-se progresiv la multipare, dar fiind n raport invers proportional cu dimensiunile cavitatii uterine, care creste de la nulipare la multipare. Mucoasa uterina (endometrul) este supusa unor modificari ciclice lunare coordonate hormonal, ce se elimina prin menstruatie. Ca structura uterul are trei tunici: seroasa, musculara si mucoasa. tunica seroasa este reprezentata de peritoneul visceral, adica peritoneul ce acopera toate organele abdominale. tunica musculara = miometrul este un muschi specific format din fibre musculare netede dispuse n 3 straturi: - un strat subseros format din fibre musculare longitudinale. - un strat muscular subendometrial format din fibre musculare circulare. - un strat intermediar numit strat plexiform format din fibre musculare longitudinale ce alterneaza cu cele circulare crend o retea cu rol important n hemostaza fiziologica a uterului.
tunica mucoasa = endometrul, captuseste la interior cavitatea uterina si e format din doua straturi: - un strat bazal aderent de miometru, foarte bine vascularizat. - un strat functional care n timpul ciclului menstrual, sarcina si stari patologice sufera modificari importante. Fiziologic, uterul participa la realizarea celor 3 functii particulare ale aparatului genito-mamar: - menstruala; - sexuala; - de reproducere. Functia de reproducere este posibila datorita structurii specifice a uterului (endo si miometru) cu rol n grefarea produsului de conceptie si dezvoltarea si evolutia ulterioara a acestuia. Aceste roluri sunt ndeplinite datorita a doua fenomene importante ale miometrului: hiperplazia (nmultirea) si hipertrofia fibrelor musculare, ceea ce duce la cresterea de volum a uterului de cteva zeci de ori. Alaturi de prezentarea anatomiei uterului este necesara, n cazul acestei lucrari prezentarea ctorva aspecte legate de organogeneza, respectiv oul uman la diferite vrste de sarcina: La sfrsitul primei luni de sarcina (4 saptamni) embrionul are o lungime de 1 cm si cntareste 1 gram, este curbat, membrele sunt schitate sub forma de mugur, inima este proeminenta. Oul este nconjurat de trofoblast (celule asezate la periferia oului din care se va forma corionul), prezentnd vilozitati n ntreaga suprafata, iar vezicula ombilicala este bine dezvoltata.
La sfrsitul lunii a doua (saptamna 8 9) embrionul are o lungime de 4 cm si cntareste 10 12 g, prezentnd extremitatea cefalica bine dezvoltata; ncepe diferentierea organelor genitale interne, ficatul ocupa o mare parte din cavitatea abdominala, rinichii sunt n plina formare. ncepe diferentierea lamei cavitale, se dezvolta n special vilozitatile din regiunea pediculului de fixatie, cavitatea amniotica ncepe sa creasca. La trei luni, sfrsitul lunii a treia (saptamna 11 - 13), oul are placenta formata, att anatomic, ct si functional. Vezicula alantoidiana si cea ombilicala sunt atrofiate, lichidul amniotic si membranele oului sunt evidente. Fatul masoara 9 cm si are o greutate de 50 55 g, capul este bine format, degetele sunt formate, se diferentiaza organele genitale externe pentru fiecare sex. La sfrsitul lunii a patra (saptamna 16 17), placenta este complet dezvoltata, fatul masoara 16 cm si are o greutate de 270 g. Partile corpului fetal sunt foarte bine diferentiate, fatul ncepe sa schiteze miscari, fiind acoperit cu o piele subtire, pe suprafata caruia se gasesc firisoare de lanugo. La sfrsitul lunii a cincia (saptamna 21 22), fatul are o lungime de 25 cm si cntareste 650 g. Glandele sebacee ncep sa secrete, pielea fiind acoperita cu vernix caseosa. Bataile cordului fetal se percep, miscarile membrelor devin active si mai puternice. Intestinul contine meconiu, rezultat al secretiilor intestinale, rinichiul si ncepe functiile, n vezica gasindu-se urina. La sfrsitul lunii a sasea (saptamna 26), fatul are o lungime de 35 cm si greutate de 1000 g. Toate
organele sunt n stare sa functioneze, dar sunt imperfecte. Sistemul nervos este insuficient dezvoltat, circumvolutiile cerebrale sunt incomplete. Fatul este considerat viabil, dar cu un grad mare de imaturitate, adaptarea la viata extrauterina fiind foarte dificila. La sfrsitul lunii a saptea (saptamna 30 31), fatul cntareste 1400 g si masoara 40 cm, fiind viabil dar imatur. El are aspect de batrn, cu pielea rosie, la baieti testiculele coboara spre canalul inghinal, iar la fetite clitorisul si labiile mici proiemina ntre labiile mari. La sfrsitul lunii a opta (saptamna 36), fatul are o lungime de 45 cm si o greutate de 2500 g. Aspectul pielii se apropie de acela a nou nascutului, ncepe osificarea n epifize. Fatul se adapteaza mai bine la viata extrauterina, nu mai este socotit imatur ci supraponderal. La sfrsitul lunii a noua (saptamna 40), fatul prezinta toate caracteristicile cunoscute la nasterea efectuata la termen, are o lungime de 48-50 cm si cntareste 3000 3200 g, cu lanugo pe corp, testiculele coborte n scrot, labiile mari la fetite acopera labiile mici, unghiile depasesc pulpa degetelor, iar insertia cordonului este la jumatatea distantei dintre apendicele xifoid si pubis.
CAPITOLUL II
FIZIOPATOLOGIE
Disgravidia tardiva (de ultim trimestru) cunoscuta si sub denumirea de SVR (sindrom vasculorenal gravidic) are drept complicatii materne: preclamsia si eclampsia. Preclamsia este un sindrom vasculo-nervos de alarma cnd pe fondul triadei simptomatice:
albuminurie (A), edeme (E) si hipertensiune arteriala (HTA) la o gravida de ultim trimestru apar urmatoarele tulburari nervoase: gravida este somnolenta, apare cefaleea asociata cu tulburari senzoriale (acufene, displopie). La aceasta se asociaza varsaturi explozive si durere n epigastru sub forma de bara, stari de agitatie, polipnee, uneori. Cunoasterea acestor semne premergatoare este importanta pentru a putea aplica o terapie profilactica. Uneori manifestarile preclamptice sunt att de mici, nct nu le observam, accesul eclamptic survenind fara cauza evidenta aparnd ca un fulger pe cerul senin. n mecanismul fiziopatologic elementele de baza sunt vasoconstrictia generalizata si edemul cerebral (convulsiile apar datorita edemului cerebral, consecinta a disgravidiei netratate). Eclampsia poate surveni n cursul sarcinii, mai frecvent n travaliu, mai rar n primele zile dupa nastere. Eclampsia este definita ca o modificare de tip grand mal, fiind forma majora a sindromului preeclamptic si se traduce prin convulsii si stare comatoasa. De fapt este un acces convulsiv generalizat, foarte analog cu criza de epilepsie. Criza de eclampsie survine la o femeie gravida prezentnd o preclampsie, fiind determinata de aceasta. Diagnosticul este evocat n fata unei femei gravide hipertensive si cu proteinurie. Cifrele tensionale nu sunt obligatoriu foarte mari, edemele pot fi sau nu prezente, dar proteinuria este totdeauna prezenta. Descrisa ca un acces convulsiv generalizat, eclampsia cuprinde patru faze:
1. Faza de invazie, care dureaza 30 secunde 1 minut, este caracterizata prin: - convulsii mici, localizate la fata (faza grimaselor), fruntea nvinetita, pleoapele se nchid si se deschid n contractii mici involuntare ale membrelor superioare, care sunt n hiperpronatie (miscari de rasucire a minii spre interior); - proiectarea limbii n afara, prin gura ntredeschisa care prezinta miscari de propulsie si retragere; - globii oculari privesc n sus si n afara; - capul executa miscari de lateralitate. 2. Faza de convulsii tonice, urmeaza rapid dupa prima si dureaza 30 50 secunde si se caracterizeaza prin: - contractiile mici ale fetei sunt nlocuite cu contractura ntregului corp, capul este n extensie fortata, coloana n extensie externa, adica capul este rigid n opistotonus sau cocos de pusca; - respiratia se opreste prin contractia diafragmului si a intercostalilor, fata se cianozeaza; - maseterii se contracta cu putere, maxilarul inferior este puternic apropiat de cel superior (trismus). Daca limba este cuprinsa ntre dinti, ea poate fi sectionata (evitarea acestui accident putndu-se face prin introducerea unei spatule de lemn sau a unei pipete de cauciuc ntre dinti); - apare o sputa sanghinolenta la comisura buzelor; - TA se ridica foarte mult pna la 250 270 mmHg, cea maxima.
3. Faza de convulsii clonice, dureaza 3 4 minute si se caracterizeaza prin:

- ncepe cu o respiratie profunda si zgomotoasa, urmata de o expiratie lunga si se caracterizeaza prin miscari involuntare si dezordonate; - musculatura se destinde dar apoi aproape toti muschii sunt animati de contractii clonice, localizate mai ales la cap si membre descriind o miscare caracteristica de tolosar (membrele superioare) iar cele inferioare o miscare de not;
- capul executa miscari de lateralitate; - gravida executa salturi n sus si lateral, putnd chiar sa cada din pat; - globii oculari prezinta nistagmus, la nivelul fetei se constat grimase; - contractiile clonice devin din ce n ce mai lente, pna dispar complet. 4. Faza comatoasa poate sa dureze de la cteva ore pna la 1 2 zile, se caracterizeaza prin: - pierderea totala a sensibilitatii si a cunostintei; - fata violacee, congestionata, cu midriaza si reflex cornean abolit; - respiratie stertoroasa (zgomotoasa); - musculatura este total relaxata, flasca; - reflexele tendinoase abolite; Faza comatoasa poate fi superficiala (frecvent) sau profunda, cu respiratie stertoroasa, variind ca intensitate, de la o stare de obnubilare pna la coma completa, cu insensibilitate totala si rezolutie musculara completa. n aceasta perioada accesele eclamptice se pot repeta la intervale variabile, de la cteva minute pna la cteva ore. De obicei, sub tratament, crizele se raresc si devin din ce n ce mai slabe. Uneori coma se poate termina cu exitus, datorita unei hemoragii cerebrale. Modul de desfasurare al comei are valoare de prognostic.
Daca este profunda si chiar daca crizele convulsive reapar, prognosticul este favorabil. Daca nsa n timpul comei bolnava este agitata, prognosticul este grav. Daca coma dureaza peste 24 ore, prognosticul este rezervat. Prognosticul matern al eclampsiei este foarte grav avnd o mortalitate de 15 %, iar cel fetal este cel mai grav. Moartea fatului n uter n timpul crizei este de 50 %. Dintre examenele de laborator trebuie mentionate: - examenul de urina, cu albuminurie si cilindrurie; - acidoza, scaderea rezervei alcaline; - hipoproteinurie; - cresterea ureei si acidului uric; - modificari de EKG si EEG. Exista nsa si o forma particulara deosebit de grava: eclampsia din postpartum, care poate surveni n perioada de delivrenta sau n primele 48 ore din postpartum. Aceasta se caracterizeaza prin frecventa accidentelor vasculare si cerebrale, punnd n joc prognosticul vital, uneori si prin rezistenta acestor forme la tratamentul clasic. n aceste cazuri se va cerceta sistematic, o eventuala afectiune neurologica, fie vasculara, fie tumorala. n stabilirea diagnosticului diferential, crizele de eclampsie se vor diferentia de: - epilepsii, n care se produce o emisiune involuntara de urina, iar semnele de disgravidie sunt absente; - coma uremica, n care ureea este crescuta, iar respiratia are un miros de acetona; - tumori cerebrale sau meningita, care prezinta semnele neurologice corespunzatoare;
- come de alta origine (alcoolica, diabetica, prin hemoragie cerebrala) n care o anamneza atenta, examenele de laborator si examenul genital se pun pe calea diagnosticului. stiind ca eclampsia apare pe fondul unei disgravidii, evolutive cu accentuarea triadei simptomatice (HTA, proteinurie, edeme) rolul asistentei medicale din ambulator este deosebit de important n urmarirea gravidei pentru prevenirea trecerii disgravidiei n eclampsie. Poate ca nici o boala nu se preteaza mai evident la profilaxie ca disgravidia tardiva. La consultatia prenatala vor fi facute: - testul postural (roll-aver-test); - urmarirea TA, competenta si atenta n trimestrul II de sarcina, semnalnd gravidele cu tensiune diastolica egala sau mai mare de 90 mmHg; - recoltarea sngelui pentru dozarea acidului uric (cresterea acestuia precede aparitia sindromului hipertensiv). La consultatia prenatala se poate depista stadiul preclinic (cazurile de risc). Acesta se poate exterioriza sub: forma usoara (TA de 140/90 mmHg), proteinuria peste 0,30 g n 24 ore (se determina cantitativ cu albuminometrul). forma medie (TA peste 140/90 mmHg, proteinuria 4 5 g n 24 ore, modificari ale fundului de ochi, cresterea tensiunii arteriale retiniene; edem papilar retinian. Tratamentul eclampsiei are 3 aspecte: profilactic, curativ si chirurgical.
Conduita profilactica - stadiul preclinic
- dispensarizare ce consta n controlul la 2 saptamni al T.A., cel al greutatii, examen sumar de urina, proteinemie, ureinemie (dozarea acidului uric n snge) si controlul evolutiei fatului; BCF, circumferinta abdominala, naltimea fundului uterin; - se recomanda regim normo-sodat, normo-caloric si bogat n vitamine; - se recomanda regim de viata si munca de protectie (evitarea oboselii fizice si psihice, a frigului, a umezelii). Cum am mai spus stadiul preclinic se poate exterioriza sub trei forme: forme usoare ce se urmaresc si se asigura protectia n ambulator si se efectueaza: - dispensarizare (control saptamnal, repaus la domiciliu); - regim normo-caloric, normo-sodat, bogat n proteine si vitamine; - sedative. formele medii necesita internare n spital cu repaus la pat si ngrijirile constau n monitorizare materna: - TA masurata de 4 ori pe zi (atentie la presiunea diastolica peste 100 mmHg; - masurarea greutatii (cresterea rapida este semn de agravare; - evaluarea semnelor clinice de agravare (cefalee, tulburari vizuale, dureri epigastrice); - diureza cel putin 30 ml /ora; - proteinurie; - explorari sanguine (uremie, creatinemie, uree, ionograma);
- monitorizare fetala: BCF, miscari; - regim bogat n proteine, vitamine, normocaloric, normo-sodat; - sedative; - diuretice (daca sunt edeme importante, care nu cedeaza la repaus), n regim blnd: hidrocloratrizide (Nefrix) 25 mg x 2 /zi (1 la 12 h) - hipotensoare cnd repausul nu scade TA: Hidralazin (Hipopresol) 25 100 mg/24 h. Tensiunea diastolica nu trebuie scazuta sub 90 mmHg. forme severe se interneaza n spital interesnd doua aspecte: n sarcina si n travaliu. 1. n sarcina se recomanda repaus la pat n decubit lateral stng. Este necesara monitorizarea materna si fetala prezentata la formele usoare; regim hipo-caloric, hipo-sodat (3 g NaCl / 24 h), bogat n proteine (sub controlul functiei renale). n caz de insuficienta ratia calorica va fi completata cu glucide; grasimi usor asimilabile; sedative; diuretice n caz de edeme rezistente, cresterea brutala n greutate, oligurie functionala sau cazuri critice (insuficienta cardiaca, EPA); MgSO4 administrat intramuscular 5 g/4h (sub controlul reflexelor osteotendinoase rotuliene, al respiratiei); hipotensoare (Hidralazin) 50 200 mg /24 h n functie de TA; ntreruperea sarcinii cnd nu se amelioreaza sau fenomenele se agraveaza, ori daca se deterioreaza starea fatului. 2. n travaliu se administreaza: - MgSO4 i.m.;
- Hidralazin 5 10 mg i.v. daca TA trece de 160/110 mmHg (repetata la 15 20 minute la nevoie); - Analgezice (Mialgin 50 100 mg repetat la 3 ore); - Scurtarea expulziei prin aplicarea de forceps (anestezie locala) Trebuie avuta atentie la posibilul colaps vasomotor postpartum: la fel scaderea TA va fi corelata si cu eventuala pierdere sanguina crescuta si nu considerata doar ca o revenire la normal.
Tratamentul curativ
Trebuie subliniate trei directii importante ale terapeuticii moderne n HTA indusa de sarcina: 1. Regimul normosodat, care trebuie apreciat ca n disgravidia tardiva: aproape toti autorii sunt de acord ca regimul desodat trebuie prescris, datorita hiponatremiei relative, a fugii sodiului n spatiul interstitial. 2. Prohibitia diureticelor, studii recente demonstrnd ca hipovolemia, hiponatremia eventuala, hipoperfuzia utero-placentara sunt accentuate de diuretice. Totusi nu se poate trece peste experienta clinica, administrarea diureticelor nu se face de rutina n preclampsie - eclampsie, nu exista contraindicatii absolute, fiind permisa si chiar indicata n: - edemele generalizate sau edeme mari, care nu cedeaza la repaus fiind doar un mijloc de a controla excesele volemice;
- prevenirea si tratamentul insuficientei cardiace congestive sau edemului pulmonar; - oligurie; - hipertensiune esentiala si sarcina. 3. Administrarea de hipotensoare, care se adreseaza vasospasmului, cel mai important factor n hipertensiunea indusa de sarcina. Trebuie avut n vedere a nu se scadea foarte mult sau foarte repede TA, deoarece aceasta poate determina scaderea fluxului sanguin utero-placentar si consecutiv suferinta fetala. Cel mai utilizat dar nu singurul antihipertensiv indicat (medicament de electie n tratamentul de scurta durata) este Hidralazina (Hipopresolul) 50 100 200 mg/24 h n regim cronic (per os) sau intravenos, 5 10 mg, daca TA trece de 160/110 mmHg, repetat la 20 minute la nevoie. Amestecul litic, deconexiunea neuro-vegetativa prin cocktail litic (Plegomazin, Fenergan) sunt n prezent abandonate, deoarece sunt greu tolerate si lipsite de eficienta. Neuroleptnalgezia, varianta moderna a acestui coktail litic prin Droperidol si fentanil, este de asemenea putin eficace.
Terapia anticonvulsivanta
Dupa autorii anglo-saxoni, MgSO4 este medicamentul de electie (datorita eficacitatii sale si mortalitatii neonatale scazute) n profilaxia cazurilor eclamptice, att intravenos ct si intramuscular.
Profilactic se administreaza 5 g i.m., n fiecare fesa la 4 ore, iar i.v. 1 2 g /ora. Efectele MgSO4 sunt: - anticonvulsivant, probabil prin efect cortical sau blocaj neuromuscular; - hipotensiv, producnd vasodilatatie periferica si scaderea debitului cardiac; - diuretic. Hipermagnezinemia, depistat clinic prin disparitia reflexului rotulian, poate produce paralizia respiratorie sau miocardica, medicatia antagonista, n aceste situatii, fiind Calciul gluconic i.v. lent 10 ml / 10%.
Tratamentul eclampsiei
Se va face n sectia ATI sau n colaborare cu aceasta, n sali izolate, cu minimum de zgomot si lumina. Masurile terapeutice constau n: - introducerea unui departator de gura, limba mentinndu-se cu o pensa de limba (pericolul sectionarii limbii); - dezobstruarea cailor aeriene superioare prin aspiratie si administrare de oxigen; - prinderea unei vene pentru recoltarea de snge si administrarea de medicamente n perfuzie (solutie glucozata 5 % doar pentru a nlocui excretia urinara); - montarea unei sonde urinare permanente pentru monitorizarea diurezei. Tratamentul medicamentos vizeaza: 1. oprirea convulsiilor 2. scaderea TA. 1. Pentru oprirea convulsiilor se administreaza:
- MgSO4 4 g i.v. n ritm de 1 g / minut urmat imediat de 10 g i.m. (n fiecare fesa); - MgSO4 5 g / 4 ore sub controlul ROT, respiratiei si diurezei; la 24 ore dupa nastere se ntrerupe tratamentul. 2. Pentru scaderea TA se administreaza: - Hidralazina i.v. 5 10 mg n primele 15 20 minute; - Hidergin 1 2 mg /24 ore; - MgSO4 (care are si efect hipotensiv); - Diuretice n oligurie, insuficienta renala: Furosemid 20 mg i.v. sau pna la 5 6 fiole / 24 ore.
Conduita obstetricala
Nasterea pe cai naturale daca este posibil sau operatia cezariana n caz de travaliu care nu se declanseaza sau n indicatii obstetricale, dar totdeauna n afara convulsiilor sau comei, este conduita acceptata n obstetrica moderna. Aceasta conduita este dictata de faptul ca evacuarea uterului amelioreaza starea materna, iar pe de alta parte si de pericolul de moarte intrauterina. n practica, prezenta semnelor de suferinta fetala, chiar daca fatul este lipotrofic, constituie un argument pentru o atitudine interventionala, o atitudine de nastere prematura, fie prin declansarea travaliului (rar posibil si de multe ori la un fat cu suferinta fetala) fie cel mai frecvent, prin operatie cezariana. CAPITOLUL III
PROCES DE NGRIJIRE
CAZUL NR. I Date generale: Nume si prenume: D.R.
Vrsta: 20 ani Sex: feminin Stare civila: casatorita Numar copii: 0 Ocupatia: profesor de limba engleza Domiciliu: Piatra Neamt Religie: ortodoxa Nationalitate: romna Limba vorbita: limba romna Nivel de instruire: studii superioare Datele spitalizarii: - data internarii: 20.10.1999 - data externarii: 27.10.1999 Resursele bolnavei: - locuieste cu sotul ntr-un apartament cu doua camere - venitul lunar este de 1500000 lei Obisnuinte de viata: - alcool - nu; - cafea - 1 ceasca / zi; - tutun - nu; - nu consuma droguri. Diagnostic la internare: sarcina 34 saptamni, Rh +, eclampsie faza de convulsii clonice Motivul internarii: - dispnee - HTA (180/140 mmHg), tahicardie 100 bat/minut - membrele superioare si inferioare contractate executnd miscari caracteristice - edeme Anamneza: AHC - mama hipertensiva 180 /130 mmHg, diabetica
Antecedente personale: - a fost dispensarizata si ncadrata n grupa gravidelor cu ROC (din luna a VII-a), datorita edemelor si albuminuriei crescute. Dispensarizarea s-a facut din luna a III-a, dar edemele au devenit mai accentuate din luna a VII-a, cnd au aparut si HTA si albuminuria (peste 0,3 g /24 ore. A fost diagnosticata cu disgravidie tardiva trisimptomatica. - Greutatea = 50 Kg - naltimea = 1,70 - Menstra la 13 ani - Nasteri = 0, avorturi = 0 - Nu a suferit boli infecto-contagioase - TA = 180/140 mmHg, puls = 100 bat /minut, T = 38C Istoricul bolii: Bolnava a fost adusa de urgenta la S.J.N. cu stare generala alterata, cu musculatura destinsa, care apoi s-a contractat brusc cu miscari convulsive sacadate, frecvente, cu o respiratie stertoroasa. Gravida a fost diagnosticata n luna a VII-a cu disgravidie tardiva trisimptomatica, fiind inclusa n grupa gravidelor cu ROC. A fost internata de urgenta pe sectia Obstetrica efectundu-se tratament curativ. Analize recoltate: Valori obtinute Valori normale Sumar urina: glucoza Sumar urina: glucoza absent, albumina prezent absent, albumina absent. Sediment: rare leucocite, 1 Sediment: rare leucocite, 1 2 hematii, celule 2 hematii, celule epiteliale, corpi cetonici epiteliale, corpi cetonici absenti absenti
Proteinurie = 6 g /24 h Hb = 11 g % L = 4400 / mm Ht = 38 % Acid uric = 6 mg %
Proteinurie = pna la 5 g /24 h Hb = 12 - 14 g % L = 4000 - 8000 / mm Ht = 39 - 51 %

Acid uric = 2,4 5,7 mg %
Tratament efectuat
- s-a imobilizat gravida (i s-a pus un departator de gura si o pipa orofaringiana; - s-au aspirat secretiile din cavitatea bucala; - oxigenoterapie 2 - 3 l / minut pe sonda; - s-a prins linie venoasa, s-a montat sonda urinara; - s-au administrat: - MgSO4 4g i.v. n ritm de 1 g /minut si 10g i.m. - Diazepam 10 mg i.v. - Hidralazin 5 10 mg la 15 20 minute i.v. - Furosemid 1 fiola la internare si 3 f/24 h - HHC 200 mg/24 h - Adrenostazin 2f, Etamsilat 2f, Calciu gluconic 1f, Furosemid 1f - ntr-o glucoza de 5 % 500 ml - Ser fiziologic 1000ml Analiznd datele prezentate anterior am considerat ca pacienta necesita ngrijiri la nivelul urmatoarelor nevoi fundamentale: 1. Nevoia de a evita pericolele 2. Nevoia de a respira si avea o buna circulatie 3. Nevoia de a comunica 4. Nevoia de a se misca si avea o buna postura 5. Nevoia de a elimina
6. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre 7. Nevoia de a se alimenta si hidrata 8. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului constanta 9. Nevoia de a dormi si a se odihni 10. Nevoia de a se recrea 11. Nevoia de a nvata 1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE Problema1 durere Etiologia stare convulsiva, sarcina patologica Simptome convulsii clonice ce declanseaza contracturi musculare dureroase Problema2 risc de complicatii si infectii nosocomiale Etiologia mediu spitalicesc, sarcina, eclampsia Simptome edeme, prurit Obiective: Pacienta sa prezinte o diminuare a durerii Pacienta sa nu devina sursa de infectii nosocomiale.
Interventii cu rol propriu
- am supravegheat atent pacienta, urmarindu-i la intervale regulate TA, pulsul, temperatura si durerea; - am ncercat sa linistesc pacienta ncercnd sa-i obtin ncrederea n mine si n restul echipei medicale; - am creat un mediu care sa-i creeze pacientei un sentiment de siguranta; - am luat masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale;
- am efectuat masaje ale spatelui, minilor, picioarelor; - am educat pacienta sa-si exteriorizeze gndurile, sentimentele, temerile pentru a le constientiza si a le face fata; - am ncercat sa-i explic necesitatea de a avea ncredere n fortele proprii pentru a putea depasi momentul; - am asigurat lenjerie curata de pat si de corp; - am sfatuit pacienta sa evite scarpinatul; - pentru prevenirea infectiilor nosocomiale am supravegheat daca sunt respectate normele de igiena, dezinfectie, dezinsectie, deratizare.
Interventii cu rol delegat
- la indicatia medicului am administrat: - 1f Mialgin n dilutie cu 10 ml ser fiziologic i.v. - Algocalmin 2 f - Furosemid 20 mg i.v. EVALUARE n ciuda medicamentelor administrate durerea persista, se observa o diminuare temporara a durerii la intervale de 30 minute, dar datorita convulsiilor ea persista. n momentul ncetarii convulsiilor durerea a diminuat din intensitate. Pacienta nu reprezinta sursa de infectii nosocomiale. 2. NEVOIA DE A RESPIRA sI A AVEA O BUN CIRCULAIE Problema1 circulatie inadecvata Etiologia disgravidie tardiva Simptome HTA, edeme, albuminurie Problema2 dispnee Etiologia stare convulsiva
Simptome respiratie stertoroasa, cianoza Problema3 obstructia cailor respiratorii Etiologia situatia de criza Simptome respiratie dificila pe nas, cornaj Obiective: Pacienta sa prezinte o circulatie adecvata, sa respire liber pe nas. Pacienta sa nu devina sursa de infectii nosocomiale.
- am nvatat pacienta: - sa ntrerupa consumul de cafea; - sa aiba o alimentatie bogata n proteine si vitamine (fructe si zarzavaturi proaspete); - sa reduca grasimile si NaCl din alimentatie; - am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o ncurajeze; - i-am recomandat pacientei repaus la pat n decubit lateral; - am sustinut necesitatea respectarii tratamentului prescris de medic si importanta colaborarii cu echipa medicala; - am ndepartat secretiile nazale cu un tampon steril si prin aspirarea acestora; - am facut bilantul ingesta-excreta pentru a putea asigura un aport hidric necesar pe 24 ore; - am asigurat toaleta riguroasa a cavitatii bucale si a caii nazale aspirnd secretiile si umezind mucoasele;
- am educat pacienta sa nu mprastie secretiile nazale.

- la indicatia medicului am administrat: - Hydergine 1 2 mg /24 h - Hidralazin i.v. 5 10 mg / 15 20 - MgSO4 4 g i.v. - Furosemid 1f - HHC 200 mg - Aerosoli: - 1 f acetat de hidrocortizon - 4 6 picaturi de brofimen - 1 f Miofilin, apa distilata - oxigen pe sonda n ritm de 2 3 l / minut EVALUARE Starea pacientei se mentine grava n primele 20 minute de la internare. Dupa administrarea tratamentului medicamentos si n urma interventiilor cu rol propriu starea pacientei s-a mbunatatit. Odata cu ncetarea convulsiilor dispneea diminua din intensitate, ajungnd ca dupa criza respiratia sa se reia normal. Pacienta nu a devenit sursa de infectie si nici nu a contactat vreuna. 3. NEVOIA DE A COMUNICA Problema1 comunicare ineficace la nivel senzorial si motor Etiologia starea de criza Simptome anxietate, neliniste Problema2 comunicare ineficace la nivel afectiv Etiologia - boala Simptome percepere inadecvata de sine
Obiective: Pacienta sa fie echilibrata psihic si sa foloseasca mijloacele de comunicare adecvate starii sale. Pacienta sa se poata afirma, sa aiba perceptie pozitiva de sine.
- am creat un mediu de siguranta care sa linisteasca pacienta; - am linistit pacienta cu privire la boala sa si la stadiul n care se afla, explicndu-i scopul si natura interventiilor si ncercnd sa-i cstig ncrederea; - am familiarizat pacienta cu mediul sau ambiant si cu celelalte colege ale sale de salon; - am cercetat posibilitatile de comunicare ale pacientei, prezentndu-i toate modalitatile de comunicare; - am nvatat-o sa utilizeze aceste moduri de comunicare conform posibilitatilor sale; - am pus n valoare capacitatile, talentele si realizarile anterioare ale pacientei; - i-am dat posibilitatea de a-si exprima nevoile, sentimentele, ideile si dorintele sale; - i-am dat posibilitatea de a lua singura decizii; - am nvatat pacienta: - tehnici de afirmare de sine; - tehnici de comunicare; - tehnici de relaxare; - am antrenat pacienta n diferite activitati, care sa-i dea sentimentul de utilitate; - am supravegheat permanent pacienta. EVALUARE
ncepnd cu a III-a zi pacienta se simte mai bine, au aparut dificultati de comunicare la nivel afectiv, care din pacate s-au mentinut pna n momentul externarii si dupa. 4. NEVOIA DE A SE MIsCA Problema1 postura inadecvata Etiologia stare convulsiva Simptome pozitie patognomonica, opistotonus, torticolis Problema necoordonarea miscarilor Etiologia afectarea SNC Simptome convulsii clonice Obiective: Pacienta sa aiba o pozitie adecvata care sa-i favorizeze respiratia, circulatia sngelui. Pacienta sa fie echilibrata psihic si sa aiba tonusul muscular adecvat.
- am instalat pacienta n pat, respectndu-i pozitiile anatomice ale diferitelor segmente ale corpului; - am ncercat sa-i asigur un confort ct mai ridicat; - datorita dispneei, am ncercat sa-i ridic capul pentru a nu favoriza aspirarea secretiilor; - i-am explicat necesitatea de a ncerca sa-si corecteze pozitia; - am stabilit o comunicare adecvata a pacientei cu echipa medicala pentru a asigura reusita tehnicilor medicale ce vor fi efectuate; - am sustinut n fata gravidei importanta efectuarii exercitiilor fizice; - am sfatuit-o sa faca dusuri calde care sa-i favorizeze circulatia;
- am efectuat masaj ale membrelor superioare si inferioare.

- la indicatia medicului am administrat: - Diazepam 10 20 mg i.v., apoi n perfuzie 100 mg /zi + MgSO4 10 g i.m. EVALUARE Dupa ncetarea convulsiilor, gravida revine la o pozitie normala. Tonusul muscular este afectat dar datorita programului de masaje si exercitii, el revine aproape de normal n momentul externarii. 5. NEVOIA DE A ELIMINA Problema eliminare urinara inadecvata calitativ si cantitativ Etiologia consum de NaCl ridicat Simptome oligurie, edeme Obiective: Pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic si acido-bazic, sa prezinte un tranzit intestinal fiziologic.
- am facut bilantul ingesta-excreta, pentru a calcula aportul hidric necesar gravidei pe 24 ore; - am cntarit zilnic pacienta; - am corectat dezechilibrul hidric, prin cresterea sau scaderea aportului de electroliti n functie ionograma serica si uremie; - am asigurat o riguroasa igiena corporala a gravidei efectundu-i toaleta pe regiuni; - i recomand ca dupa fiecare eliminare trebuie sa fie efectuata toaleta vulvo-perineala pastrnd o igiena riguroasa a organelor genitale externe;
- am schimbat lenjeria de pat si de corp ori de cte ori a fost nevoie; - pentru a stimula eliminarea de urina am pus bazinetul cald sub pacienta sau am lasat apa de la robinet sa curga; - am colectat urina emisa destinata diverselor examene clinice si bacteriologice; - am nvatat pacienta sa consume o alimentatie cu un aport redus de NaCl pentru ca acesta produce retentie de apa.
- la indicatia medicului am administrat: - Furosemid 2 f - s-a montat sonda vezicala - Ser fiziologic 1500 ml - Glucoza 5 % 1500 ml EVALUARE Datorita disgravidiei tardive edemele se mentin. n urma administrarii a 2 fiole de Furosemid cantitatea de urina emisa pe 24 ore a crescut de la 500 ml la 900 ml, cantitate care a crescut din ziua a II-a de internare datorita aportului crescut de lichide administrate. 6. NEVOIA DE A-sI MENINE TEGUMENTELE sI MUCOASELE CURATE sI INTEGRE Problema dificultate de a-si acorda ngrijiri de igiena Etiologia sarcina, dificultate de a se deplasa Simptome edeme, aspect nengrijit Obiective: Pacienta sa aiba o igiena corespunzatoare.
- am efectuat o riguroasa toaleta corporala a pacientei pe regiuni respectnd pudoarea gravidei prin instalarea unui paravan;
- am schimbat lenjeria de pat si de corp ori de cte ori a fost nevoie; - am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o ncurajeze; - am nvatat-o sa-si schimbe n mod regulat pozitia; - am avut grija sa nu se formeze cute ale lenjeriei de pat si de corp sub pacienta, cute care ar favoriza aparitia escarelor; - constientizez pacienta n legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor pentru prevenirea mbolnavirilor; - am educat pacienta privind un regim alimentar adecvat desodat pentru reducerea edemelor. EVALUARE Datorita graviditatii, pacienta se deplaseaza dificil, acest lucru ngreunndu-i posibilitatea de a-si efectua igiena. Pe parcursul sederii n spital am sustinut-o n efectuarea toaletei. n momentul externarii, tegumentele si mucoasele se prezinta integre, dar edemele se mentin datorita sarcinii. 7. NEVOIA DE A SE ALIMENTA sI HIDRATA Problema alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ Etiologia - greata Simptome inapetenta, ingestie de alimente ce nu satisfac nevoile organismului Obiective: Asigurarea echilibrului nutritional respectnd regimul alimentar.
- am explorat preferintele pacientei asupra alimentelor permise si interzise, lasnd-o sa aleaga alimentele preferate conform prescriptiilor medicului; - am constientizat pacienta asupra importantei regimului alimentar; - am servit pacienta cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate, prezentate atragator; - mesele le-am administrat fractional n cantitati mici, asigurnd necesarul minim de calorii; - am sfatuit pacienta sa evite alimentele ce produc gaze sau ntrzie tranzitul intestinal; - am informat pacienta privind valoarea nutritiva a alimentelor, a continutului lor n proteine, glucide si lipide; - am ncurajat pacienta sa mannce; - am urmarit apetitul, cantitatea si calitatea alimentelor si lichidelor ingerate.
- la indicatia medicului am administrat: - Vitamina B1, B6, C - 1f/zi - Torecan 1f/zi - Ser glucozat 5 % - 1500 ml EVALUARE n urma interventiilor efectuate, a supravegherii atente raportul dintre alimentele ingerate si nevoile organismului s-a echilibrat treptat. Ingerarea alimentelor s-a facut fara dificultate. 8. NEVOIA DE A-sI MENINE TEMPERATURA CORPULUI CONSTANT Problema - hipertermie Etiologia sistemul de termoreglare Simptome frison, febra moderata (38C)
Obiective: Pacienta sa-si mentina temperatura corpului n limite normale. Pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic.
- am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o ncurajeze; - am nvelit pacienta cu paturi si I-am pus sticle cu apa calda n jur pentru a o ncalzi (frisoane); - i-am aplicat comprese cu apa rece pe frunte; - i-am facut frectie; - i-am asigurat pacientei haine lejere care sa-i confere o stare de bine; - am facut bilantul ingesta-excreta, asigurnd corectarea tulburarilor hidro-electrolitice si a pierderilor de lichide; - i-am explicat cu rabdare toate masurile, interventiile medicale pe care i le-am efectuat si rolul lor pentru a obtine si consolida ncrederea pacientei n persoana mea.
- la indicatia medicului am administrat: - Paracetamol 2 tb /zi - Penicilina 2 x 1000000 /zi EVALUARE Febra moderata (38C) prezentata la internare si care s-a mentinut n primele 2 zile a nregistrat o ascensiune pna la 38,9C dar a III-a zi a scazut la 37,2C, temperatura pe care a avut-o pna la externare. 9. NEVOIA DE A DORMI sI A SE ODIHNI Problema1 dificultate de a dormi si a se odihni
Etiologia sarcina, mediu spitalicesc Simptome insomnie, oboseala, iritabilitate Problema2 disconfort Etiologia - sarcina Simptome indispozitie, iritabilitate Obiective: Pacienta sa aiba un somn corespunzator calitativ si cantitativ. Pacienta sa beneficieze de confort fizic si psihic.
- am nvatat pacienta sa efectueze tehnici de relaxare, inspiratii adnci nainte de culcare n fata geamului deschis; - i-am aerisit salonul n fiecare zi (dimineata si seara) crend o atmosfera placuta; - am oferit pacientei un pahar cu lapte cald seara nainte de culcare; - am discutat cu pacienta pentru a determina cauzele disconfortului (teama); - am ncercat sa nlatur sursele care genereaza starea de disconfort si iritabilitate a pacientei; - am observat si notat atitudinea pacientei; - am facilitat contactul cu alte paciente cu afectiuni diferite.
- la indicatia medicului am administrat: - Diazepam 1 f seara EVALUARE Din a III-a zi cnd starea pacientei a nceput sa se amelioreze, numarul orelor de somn a crescut, pacienta simtindu-se dimineata odihnita. 10. NEVOIA DE A SE RECREA Problema neplacerea de a efectua activitati recreative
Etiologia sarcina, anxietate Simptome - tristete Obiective: Pacienta sa prezinte stare de buna dispozitie.
- am explorat gusturile si preferintele pacientei n ceea ce priveste activitatile recreative; - am analizat si stabilit daca acestea sunt n concordanta cu starea de spirit si cea fizica a pacientei; - am planificat activitati recreative cu pacienta pentru a-i strni interesul; - am asigurat un mediu de siguranta si liniste; - am avut grija ca activitatile recreative sa nu solicite pacienta, sa nu o oboseasca; - am urmarit si notat reactiile si manifestarile pacientei cu privire la: starea de tristete si colaborarea cu celelalte paciente. EVALUARE n ciuda ncercarilor mele de a ajuta pacienta sa se recreeze si sa ncerce sa se desprinda de sentimentul de tristete ce o domina, starea psihica a pacientei se mentine nesatisfacatoare datorita n mare parte apropierii momentului nasterii frica de necunoscut. 11. NEVOIA DE A NVA Problema cunostinte insuficiente Etiologia lipsa de informare a pacientei Simptome nesiguranta, frica de necunoscut Obiective: Pacienta sa acumuleze cunostinte noi.
- am explorat nivelul de cunoastere al pacientei privind boala, modul de manifestare, masurile preventive si curative;
- am identificat manifestarile de dependenta, sursele de dificultate, interactiunile lor cu alte nevoi; - am stimulat dorinta de cunoastere a pacientei, stimulndu-i interesul; - am motivat importanta acumularii de noi cunostinte; - am organizat activitati educative folosind urmatoarele metode: expunerea, conversatia, demonstratia - am verificat daca pacienta a nteles corect mesajul pe care l-am transmis si daca l-a nsusit corect. EVALUARE Pacienta se dovedeste a fi foarte interesata de informatiile prezentate si receptiva.
Evaluare finala
Pacienta D.R., internata n sectia Obstetrica pentru starea generala alterata n care se afla: disgravidie tardiva trisimptomatica. Dupa 6 zile de internare, diagnosticata cu eclampsie - faza de convulsii clonice, gratie tratamentului corect si rapid a fost externata ntr-o stare ameliorata. La externare, starea pacientei este satisfacatoare dar mentinndu-se sub o stricta supraveghere. Se mentine disgravidia tardiva trisimptomatica: HTA, edeme, albuminurie. Nevoi fundamentale nesatisfacute: 1. Nevoia de a avea o buna circulatie si respirati 2. Nevoia de a evita pericolele 3. Nevoia de a avea tegumente si mucoase integre 4. Nevoia de a se dormi si odihni
5. Nevoia de a se misca
PROCES DE NGRIJIRE
CAZUL NR. II Date generale: Nume si prenume: P.V. Vrsta: 30 ani Sex: feminin Stare civila: casatorita Numar copii: 1 Ocupatia: casnica Domiciliu: Roznov Religie: ortodoxa Nationalitate: romna Limba vorbita: limba romna Nivel de instruire: studii medii Datele spitalizarii: - data internarii: 2.04.2000 - data externarii: 8.04.2000 Resursele bolnavei: - locuieste cu sotul si copilul ntro casa cu trei camere - sotul este sofer auto Obisnuinte de viata: - alcool - nu; - cafea - 1 ceasca / zi; - tutun - 4 tigari /zi; - nu consuma droguri. Diagnostic la internare: sarcina 32 saptamni, Rh +, preeclampsie anemie secundara Motivul internarii: - cefalee intensa - dureri epigastrice - varsaturi - ameteli
- tulburari senzoriale: acufene, diplopie Anamneza: AHC - nesemnificative Antecedente personale: - a suferit apendicectomie la 12 ani - Nasteri = 1, avorturi = 2, - Menstra la 14 ani - TA = 160/110 mmHg, puls = 120 bat /minut - Greutatea = 50 Kg - naltimea = 1,75 - A fost diagnosticata cu anemie secundara din luna a VII-a de sarcina, gravida a fost dispensarizata din luna a III-a, de sarcina, iar din luna a VII-a, cu diagnosticul disgravidie tardiva trisimptomatica - SVR fiind ncadrata n grupa gravidelor cu ROC. Istoricul bolii: Bolnava a fost adusa de urgenta la S.J.N. persistnd o stare generala alterata, cu semne ce indica intrarea n criza preeclamptica. Datorita posibilitatii mari de aparitie a eclampsiei, gravida a fost internata de urgenta pe sectia Obstetrica efectundu-se tratament curativ. Analize recoltate: Valori obtinute Valori normale Sumar urina: glucoza Sumar urina: glucoza absent, albumina prezent absent, albumina absent. Proteinurie = 6 g /24 h Proteinurie = pna la 5 g /24 h Hb = 11 g % Hb = 12 - 14 g % L = 3000 / mm L = 4000 - 8000 / mm Ht = 39 % Ht = 39 - 51 %
Tratament efectuat
- oxigenoterapie 2 - 3 l / minut pe sonda; - s-a prins linie venoasa, s-a montat sonda urinara; - s-au administrat: - Adrenostazin 2f, Etamsilat 2f, Calciu gluconic 1f, - Diazepam 10 mg i.v. - Hidralazin 5 10 mg la 15 20 minute i.v. - Furosemid 1 fiola la internare si 3 f/24 h - Furosemid 1f - ntr-o glucoza de 5 % 500 ml - Ser fiziologic 1000ml Analiznd datele prezentate anterior am considerat ca pacienta necesita ngrijiri la nivelul urmatoarelor nevoi fundamentale: 1. Nevoia de a evita pericolele 2. Nevoia de a respira si avea o buna circulatie 3. Nevoia de a elimina 4. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre 5. Nevoia de a comunica 6. Nevoia de a se misca si avea o buna postura 7. Nevoia de a dormi si a se odihni 8. Nevoia de a se alimenta si hidrata 9. Nevoia de a se recrea 10. Nevoia de a nvata 1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE Problema1 durere Etiologia stare de criza Simptome cefalee intensa, dureri epigastrice Problema2 risc de complicatii si infectii nosocomiale
Etiologia afectiunea de baza, mediu spitalicesc Simptome edeme, tegumente si mucoase pigmentate de sarcina prurit Obiective: Pacienta sa prezinte o diminuare a durerii si sa fie echilibrata fizic si psihic. Pacienta sa nu devina sursa de infectii nosocomiale.
- am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o ncurajeze; - am ncercat sa linistesc pacienta ncercnd sa-i obtin ncrederea n mine si n restul echipei medicale; - am aplicat comprese reci pe frunte si punga cu gheata pe regiunea epigastrica; - am sfatuit pacienta sa adopte o pozitie confortabila, care sa-i nlature durerea; - i-am explicat tehnicile care vor fi aplicate; - am instalat pacienta ntr-o rezerva datorita pericolului transmiterii infectiilor - are imunitate scazuta; - am supravegheat atent pacienta, urmarindu-i la intervale regulate TA, pulsul, temperatura si durerea; - am asigurat lenjerie curata de pat si de corp; - am sfatuit pacienta sa evite scarpinatul; - pentru prevenirea infectiilor nosocomiale am supravegheat daca sunt respectate normele de igiena, dezinfectie, dezinsectie, deratizare; - am nvatat pacienta sa foloseasca mijloace de autoaparare, sa pastreze tegumentele si
mucoasele n stare perfecta de curatenie, sa evite scarpinatul.

- la indicatia medicului am administrat: - Ser fiziologic 1500 ml - Glucoza 5 % 1500 ml - Algocalmin 2 f - Adrenostazin 1 f EVALUARE n urma medicatiei administrate durerea a diminuat din intensitate. Tegumentele si mucoasele sunt datorita graviditatii patologice pigmentate de sarcina, dar nu reprezinta sursa de infectii nosocomiale. Pacienta este echilibrata psihic. 2. NEVOIA DE A RESPIRA sI A AVEA O BUN CIRCULAIE Problema1 circulatie inadecvata Etiologia disgravidie tardiva Simptome HTA, tahicardie Problema2 dificultate n a respira Etiologia proces inflamator Simptome dispnee Obiective: Pacienta sa prezinte o circulatie adecvata. Pacienta sa prezinte o buna respiratie. Combaterea edemelor.
- am masat pacienta pe membrele superioare si inferioare; - am ridicat temperatura n salon, am ncalzit pacienta nvelind-o cu paturi; - am sfatuit pacienta asupra regimului de viata, insistnd asupra importantei repausului fizic, a
dozarii efortului, a respectarii unei alimentatii adecvate starii sale; - am supravegheat permanent TA, puls, temperatura, durere, caracterele lor; - am monitorizat functiile vitale; - i-am recomandat pacientei repaus la pat; - am umezit aerul din ncapere cu apa alcoolizata; - am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o ncurajeze; - am nvatat pacienta sa efectueze exercitii respiratorii seara sau de cte ori a fost nevoie; - am redus la maximum efortul fizic prin deservirea la pat a pacientei, pentru a-i conserva energia.
- la indicatia medicului am administrat: - Hidralazin i.v. 100 mg / zi - Furosemid 1f - Aerosoli: - 1 f acetat de hidrocortizon - 4 6 picaturi de brofimen - 1 f Miofilin, apa distilata - oxigen pe sonda n ritm de 2 3 l / minut - HHC 200 mg. EVALUARE n urma repausului prelungit la pat, a interventiilor acordate, edemele au mai diminuat. Respiratia s-a mai mbunatatit dar TA se mentine ridicata peste valori normale. 3. NEVOIA DE A ELIMINA Problema1 varsaturi
Etiologia sarcina patologica Simptome varsaturi aproape n cantitate moderata Problema2 constipatie Etiologia alimentatie inadecvata Simptome scaune rare la 2 4 zile, tenesme, ileus Obiective: Pacienta sa nu mai prezinte varsaturi si sa aiba o stare de bine fizic si psihic. Pacienta sa prezinte un tranzit intestinal fiziologic.
- am ajutat pacienta sa-si mentina tegumentele si mucoasele curate; - am schimbat lenjeria de pat si de corp pentru a nlatura mirosul neplacut; - n timpul varsaturii am asezat pacienta n decubit dorsal cu capul ntr-o parte sau semiseznd; - i-am oferit un pahar cu apa pentru a-si clati gura dupa eliminarea varsaturii; - am efectuat toaleta cavitatii bucale; - am facut bilantul ingesta-excreta, pentru a calcula aportul hidric necesar gravidei pe 24 ore; - am monitorizat functiile vitale; - am cntarit zilnic pacienta; - pentru combaterea constipatiei am sfatuit pacienta sa bea dimineata ceai caldut, sa consume alimente bogate n reziduuri; - am stabilit cu pacienta un program de eliminare; - am respectat pudoarea pacientei protejnd-o cu un paravan;
- i recomand ca dupa fiecare eliminare trebuie sa fie efectuata toaleta vulvo-perineala pastrnd o igiena riguroasa a organelor genitale externe; - am urmarit si notat n FO consistenta si frecventa scaunelor.
- la indicatia medicului am administrat: - supozitoare cu glicerina 2 /zi - Plegomazin 1 f - s-a efectuat clisma evacuatoare EVALUARE Varsaturile s-au mentinut n primele 2 zile, fiind apoase si n cantitate neadecvata, dar n urma tratamentului efectuat au ncetat. Materiile fecale au lipsit n primele 3 4 zile, dar n urma clismei pacienta a avut scaun la 1 2 zile de consistenta normala. 4. NEVOIA DE A-sI MENINE TEGUMENTELE sI MUCOASELE CURATE sI INTEGRE Problema1 alterarea tegumentelor si mucoaselor Etiologia dificultate de a se deplasa Simptome edeme Problema2 carente de igiena Etiologia lipsa de cunostinte Simptome unghii netaiate, halena fetida Obiective: Pacienta sa nu devina sursa de infectii nosocomiale Pacienta sa aiba o igiena corespunzatoare.
- am explicat pacientei necesitatea pastrarii unei bune stari generale a unei stari de sanatate; - am nvatat-o sa-si efectueze toaleta pe regiuni;
- am schimbat lenjeria de pat si de corp ori de cte ori a fost nevoie; - am educat pacienta privind un regim alimentar adecvat desodat pentru reducerea edemelor. - am ajutat pacienta sa-si taie unghiile, sa le curete; - constientizez pacienta n legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor pentru prevenirea mbolnavirilor. EVALUARE n ciuda ngrijirilor acordate edemele datorate SUR se mentin, dar carentele de igiena au fost nlaturate, pacienta nsusindu-si corect tehnicile de efectuare a igienei corporale. 5. NEVOIA DE A COMUNICA Problema1 comunicare ineficace la nivel senzorial si motor Etiologia starea de criza Simptome acufene, diplopie Problema2 comunicare ineficace la nivel afectiv Etiologia insuficienta cunoastere de sine si a bolii Simptome percepere inadecvata de sine Obiective: Pacienta sa fie echilibrata psihic si sa foloseasca mijloacele de comunicare adecvate starii sale. Pacienta sa se poata afirma, sa aiba perceptie pozitiva de sine.
- am linistit pacienta cu privire la boala sa si la stadiul n care se afla, explicndu-i scopul si
natura interventiilor si ncercnd sa-i cstig ncrederea; - am familiarizat pacienta cu mediul sau ambiant si cu celelalte colege ale sale de salon; - am cercetat posibilitatile de comunicare ale pacientei, prezentndu-i toate modalitatile de comunicare; - am nvatat-o sa utilizeze aceste moduri de comunicare conform posibilitatilor sale; - am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20C; - am pus n valoare capacitatile, talentele si realizarile anterioare ale pacientei; - i-am dat posibilitatea de a lua singura decizii; - am nvatat pacienta: - tehnici de afirmare de sine; - tehnici de comunicare; - tehnici de relaxare; - am ajutat pacienta sa-si identifice posibilitatile de a asculta, de a schimba idei cu altii, de a avea legaturi semnificative. EVALUARE Am suplinit zilnic pacienta n satisfacerea nevoilor afectate, iar dupa iesirea din criza aceste simptome dispar, pacienta prezentnd o comunicare adecvata senzoro-motor. 6. NEVOIA DE A SE MIsCA Problema1 imobilitate Etiologia sarcina, durere Simptome oboseala, neliniste Problema2 dificultate de a se misca si a-si mentine o buna postura
Etiologia circulatie inadecvata, slabiciune, oboseala Simptome restrictia mobilitatii Obiective: Pacienta sa aiba tonusul muscular si forta musculara pastrata. Pacienta sa-si mentina integritatea tegumentelor si a activitatii articulare.
- am stabilit un program de exercitii n functie de starea pacientei, nvatnd-o sa execute gimnastica; - am redat ncrederea pacientei ca imobilitatea sa e o stare trecatoare si ca si va reveni dupa nastere; - am suplinit pacienta n satisfacerea nevoilor sale, servind-o la pat cu cele necesare; - am schimbat pozitia pacientei la fiecare 2 ore; - am efectuat masaj ale membrelor superioare si inferioare; - am nvatat pacienta sa efectueze exercitii pasive la fiecare 2 ore; - datorita dispneei, am ncercat sa-i ridic capul pentru a nu favoriza aspirarea secretiilor; - am asigurat lenjerie curata de pat si de corp; - am nlaturat resturile alimentare ramase n pat, prevenind astfel escarele. EVALUARE Amplitudinea miscarilor: initial au fost reduse, treptat s-au n mod fiziologic. Datorita sarcinii avansate si a edemelor prezente deplasarea se efectueaza cu dificultate. Echilibrul n starea de criza a predominat o usoara stare de oboseala, slabiciune dar
care a disparut odata cu instalarea programului de repaus la pat. 7. NEVOIA DE A DORMI sI A SE ODIHNI Problema dificultate de a dormi si a se odihni Etiologia anxietate, durere Simptome lipsa partiala a somnului noaptea Obiective: Pacienta sa aiba un somn corespunzator calitativ si cantitativ.
- am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o ncurajeze; - nu am permis vizitele de lunga durata; - am solicitat familia, prietenii pentru a o sustine pe plan moral; - am nvatat pacienta sa efectueze tehnici de relaxare, inspiratii adnci nainte de culcare n fata geamului deschis; - am oferit pacientei un pahar cu lapte cald seara nainte de culcare; - am evitat zgomotul n timpul interventiilor facute celorlalte bolnave; - am urmarit somnul pacientei si starea ei la trezirea din somn aducndu-i la cunostinta medicului rezultatele obtinute.
- la indicatia medicului am administrat: - Diazepam 1 f seara - Fenobarbital 1 f seara EVALUARE Durata somnului pacienta prezinta o stare de veghe prelungita pna la instalarea somnului astfel nct durata lui este de 4 6 ore.
Calitatea somnului somn linistit, odihnitor. n urma interventiilor, problemele de la aceasta nevoie au fost mbunatatite, avnd un rezultat pozitiv asupra pacientei. 8. NEVOIA DE A SE ALIMENTA sI HIDRATA Problema alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ Etiologia inapetenta, greata Simptome ingestie de alimente care nu satisfac nevoile organismului Obiective: Pacienta sa se alimenteze corespunzator calitativ si cantitativ si sa respectnd regimul alimentar.
- am explorat preferintele pacientei asupra alimentelor permise si interzise, lasnd-o sa aleaga alimentele preferate conform prescriptiilor medicului; - i-am adus la cunostinta regimul alimentar permis; - am constientizat pacienta asupra importantei regimului alimentar; - am servit pacienta cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate, prezentate atragator; - mesele le-am administrat fractional n cantitati mici, asigurnd necesarul minim de calorii; - am sfatuit pacienta sa evite alimentele ce produc gaze sau ntrzie tranzitul intestinal; - am informat pacienta privind valoarea nutritiva a alimentelor, a continutului lor n proteine, glucide si lipide; - am urmarit apetitul, cantitatea si calitatea alimentelor si lichidelor ingerate.
- la indicatia medicului am administrat: - Torecan 1f/zi - Vitamina B1, B6, C - 1f/zi - Ser glucozat 5 % - 1500 ml - Ser fiziologic 1500 ml EVALUARE n urma interventiilor efectuate, a supravegherii atente raportul dintre alimentele ingerate si nevoile organismului s-a echilibrat treptat. 9. NEVOIA DE A SE RECREA Problema dezinteres de a efectua activitati recreative Etiologia anxietate, stare depresiva Simptome neparticipare la activitati recreative Obiective: Pacienta sa desfasoare activitati recreative adaptate posibilitatilor sale.
- am explorat gusturile si preferintele pacientei n ceea ce priveste activitatile recreative; - am planificat activitati recreative cu pacienta; - am analizat si stabilit daca acestea sunt n concordanta cu starea de spirit si cea fizica a pacientei; - am avut grija ca activitatile recreative sa nu solicite pacienta, sa nu o oboseasca; - i-am recomandat plimbari n aer liber pentru a se bine dispune; - am observat si notat orice schimbare n comportamentul pacientei (depresie, satisfactie). EVALUARE La externare pacienta utilizeaza la maxim capacitatile proprii de a se destinde chiar daca n
primele 4 zile de internare, ea nu a prezentat nici un interes pentru a se recrea. 10. NEVOIA DE A NVA Problema dezinteres de a nvata si descoperi Etiologia lipsa de motivatie Simptome insuficienta cunoastere a bolii, a masurilor de prevenire, a tratamentului medical, a regimului dietetic, a satisfacerii nevoilor sale Obiective: Pacienta sa acumuleze cunostinte noi.
- i-am dat explicatii privind boala si tratamentul medical, ngrijirile necesare, masurile preventive, regimul dietetic; - am explorat nivelul de cunoastere al pacientei privind boala, modul de manifestare, masurile preventive si curative; - am stimulat dorinta de cunoastere a pacientei; - am constientizat pacienta asupra propriei responsabilitati privind sanatatea; - am verificat daca pacienta a nteles corect mesajul pe care l-am transmis si daca l-a nsusit corect; - am identificat obiceiurile si deprinderile gresite ale pacientei si le-am corectat pe cele daunatoare sanatatii; - i-am explicat importanta regimului dietetic. EVALUARE Pacienta cunoaste notiunile elementare despre boala sa si cauta sa se informeze n continuare.
Evaluare finala
Pacienta P.O., internata de urgenta n sectia Obstetrica cu diagnosticul preeclampsie, a fost
externata dupa 7 zile de tratament si supraveghere atenta. TA a revenit la valori mai scazute: 145/95 mmHg, pulsul 82 bat/minut, temperatura 36,8C si 17 resp/minut. Respiratia este greoaie datorita sarcinii, efortului pe care-l face. La externare, gravida prezinta urmatoarele nevoi nesatisfacute: 1. Nevoia de a avea o buna circulatie si respirati 2. Nevoia de a se misca 3. Nevoia de a evita pericolele 4. Nevoia de a avea tegumente si mucoase integre
PROCES DE NGRIJIRE
CAZUL NR. III Date generale: Nume si prenume: G.M. Vrsta: 36 ani Sex: feminin Stare civila: casatorita Numar copii: 2 Ocupatia: economista Domiciliu: Piatra Neamt Religie: ortodoxa Nationalitate: romna Limba vorbita: limba romna Nivel de instruire: studii superioare Datele spitalizarii: - data internarii: 10.04.2000 - data externarii: 17.04.2000 Resursele bolnavei: - locuieste cu sotul si copii ntrun apartament cu patru camere - venitul lunar este de 3000000 lei Obisnuinte de viata: - alimentatia - bogata n sare; - alcool - nu;
- cafea - nu; - somn - 3 4 ore; - tutun - nu; - nu consuma droguri. Diagnostic la internare: sarcina 33 saptamni, Rh +, eclampsie faza comatoasa Motivul internarii: - gravida inconstienta - lipsa totala a sensibilitatii - fata cianozata, congestionata - pupile midriatice, reflex cornean abolit - reflexe tendinoase abolite - respiratie stertoroasa - musculatura relaxata, flasca Anamneza: AHC - nesemnificative Antecedente personale: - gravida dispensarizata din luna a IV-a, a prezenta edeme si HTA pe tot parcursul sarcinii, pna acum fiind ncadrata n grupa gravidelor cu ROC si supusa unui riguros control si supravegheata atent. A mai fost diagnosticata cu anemie secundara, pentru care a facut tratament. - Greutatea = 70 Kg - naltimea = 1,60 - Menstra la 14 ani - Nasteri = 2, avorturi = 1 - Nu a suferit boli infecto-contagioase - TA = 160/110 mmHg, puls = 110 bat /minut, T = 36,8C Istoricul bolii:
Bolnava a fost adusa de urgenta la S.J.N. n stare de coma cu pupile midriatice, fara reflex cornean, fara reflexe tendinoase, cu musculatura flasca, relaxata. Datorita starii grave a pacientei s-a decis internarea pe sectia ATI, unde i s-au acordat urmatoarele ngrijiri: - a fost monitorizata urmarindu-se TA, puls, respiratie; - s-a montat sonda vezicala pentru urmarirea diurezei; - s-a montat linie venoasa cu: Ser glucozat 500 ml, Etamsilat 2f, Adrenostazin 2f, Vitamina C 5 ml 1f, Vitamina B1 100 mg 1f, Vitamina B6 250 mg 1f Analize recoltate: Valori obtinute Valori normale Sumar urina: glucoza Sumar urina: glucoza absent, albumina prezent absent, albumina absent. Proteinurie = 4 g /24 h Proteinurie = pna la 5 g /24 h Hb = 7,5 g % Hb = 12 - 14 g % L = 3500 / mm L = 4000 - 8000 / mm Ht = 35 % Ht = 39 - 51 % Tr = 160000 /mm de snge Tr = 150000 - 400000 /mm de snge
Tratament efectuat
- oxigenoterapie 2 - 3 l / minut pe sonda; - s-au administrat: - MgSO4 4g i.v. n ritm de 1 g /minut si 10g i.m. - Diazepam 10 mg i.v. - Hidralazin 5 10 mg la 15 20 minute i.v.
- Furosemid 1 fiola la internare si 3 f/24 h - Ser glucozat 1500 ml, - Calciu gluconic 1f Analiznd datele prezentate anterior am considerat ca pacienta necesita ngrijiri la nivelul urmatoarelor nevoi fundamentale: 1. Nevoia de a comunica 2. Nevoia de a se misca si avea o buna postura 3. Nevoia de a respira si avea o buna circulatie 4. Nevoia de a elimina 5. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre 6. Nevoia de a evita pericolele 7. Nevoia de a nvata 1. NEVOIA DE A COMUNICA Problema1 comunicare ineficace la nivel senzorial si motor Etiologia coma Simptome gravida inconstienta - reflex cornean abolit - lipsa totala a sensibilitatii Problema2 comunicare ineficace la nivel intelectual Etiologia - coma Simptome pacienta inconstienta Obiective: Pacienta sa devina constienta si sa poata comunica eficace la nivel senzoro-motor n functie de posibilitati. Pacienta sa comunice adecvat la nivel intelectual, fiind orientata temporo-spatial.
- am creat un mediu de siguranta care sa linisteasca pacienta; - am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o ncurajeze; - am monitorizat pacienta, supraveghind la intervale regulate de timp TA, puls, respiratia; - am ncercat sa suplinesc nevoile deficitare ale pacientei asigurndu-i o toaleta riguroasa a corpului, lenjerie curata de pat si de corp; - am efectuat masaje ale spatelui, minilor, picioarelor; - desi nu era constienta am purtat discutii cu ea pentru a-mi auzi glasul si a se simti n siguranta; - am mentinut si continuat masurile aplicate mai sus. EVALUARE n ciuda ngrijirilor primite dat fiind starea grava, pacienta inconstienta, fara reflexe: tendinoase, cornean, nu a mai putut reveni la starea de constienta si implicit nu a mai putut comunica adecvat la nivel senzoromotor si intelectual. 2. NEVOIA DE A SE MIsCA Problema dificultate n a se misca Etiologia coma Simptome musculatura flasca, relaxata - reflexe tendinoase abolite Obiective: Pacienta sa se poata misca n mod adecvat, pastrndu-si forta musculara si tonusul muscular.
- am asigurat o pozitie adecvata pacientei, conform cu starea sa: decubit dorsal care sa permita monitorizarea functiilor sale vegetative; - am avut grija sa nu se formeze cute ale lenjeriei de pat si de corp sub pacienta, cute care ar favoriza aparitia escarelor; - am nvatat-o sa-si schimbe n mod regulat pozitia; - am asigurat lenjerie curata de pat si de corp; - am efectuat masaj ale membrelor superioare si inferioare; - am urmarit permanent reflexele tendinoase, precum si starea musculaturii; - am efectuat toaleta tegumentelor si mucoaselor de cte ori a fost nevoie, mentinndu-le ntr-o stare acceptabila.
- la indicatia medicului am administrat: - Diazepam 10 20 mg i.v., apoi n perfuzie 100 mg /zi + MgSO4 10 g i.m. EVALUARE Starea alterata a tegumentelor musculatura flasca, precum si lipsa reflexelor tendinoase s-a mentinut, pacienta decednd. 3. NEVOIA DE A RESPIRA sI A AVEA O BUN CIRCULAIE Problema1 dificultate de a respira liber pe nas Etiologia stare de coma Simptome respiratie stertoroasa, dispnee Problema2 circulatie inadecvata Etiologia disgravidie
Simptome HTA, tahicardie Obiective: Pacienta sa respire liber pe nas. Pacienta sa prezinte o circulatie adecvata.
- am ndepartat secretiile nazale cu un tampon steril si prin aspirarea acestora, asigurnd permeabilitatea cailor respiratorii; - am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o ncurajeze; - am facut bilantul ingesta-excreta; - am asigurat o pozitie semiseznd, pentru a favoriza respiratia; - am efectuat exercitii pasive, masaje ale membrelor inferioare si superioare pentru a favoriza circulatia; - am interzis vizitatorilor prezenta n salon; - am crescut concentratia n oxigen a aerului inspirat, pentru a influenta frecventa pulsului; - am crescut putin temperatura n salon pentru a determina vasodilatatia si aceasta sa duca la o scadere a TA.
- la indicatia medicului am administrat: - Hidralazin i.v. 5 10 mg / 15 20 - Furosemid 1f - HHC 200 mg - Aerosoli: - 1 f acetat de hidrocortizon - 4 6 picaturi de brofimen - 1 f Miofilin, apa distilata - oxigen pe sonda n ritm de 2 3 l / minut
EVALUARE Respiratia a continuat sa se efectueze dificil pe nas, dispnee, iar HTA si tahicardia s-a mentinut fara sa nregistreze scaderi importante: TA = 155/100, puls = 110 bat/minut, frecventa respiratorie = 23 resp/minut. 4. NEVOIA DE A ELIMINA Problema1 constipatie Etiologia diminuarea peristaltismului intestinal Simptome scaune rare la 2 4 zile, tenesme, fecalom Problema2 diaforeza Etiologia pierderea de caldura Simptome transpiratii abundente 600 ml /24 h, tegumente umede Obiective: Pacienta sa prezinte un tranzit intestinal fiziologic. Pacienta sa aiba o stare de bine, de confort fizic.
- am facut zilnic bilantul ingesta-excreta, calculnd pierderile hidrice ale gravidei; - am asigurat aportul hidric necesar pe 24 h; - am efectuat exercitii pasive, masaje ale membrelor inferioare si superioare pentru a favoriza circulatia; - am asigurat o riguroasa igiena corporala a gravidei efectundu-i toaleta pe regiuni; - am schimbat lenjeria de pat si de corp ori de cte ori a fost nevoie; - atunci cnd am facut toaleta anusului, l-am dezinfectat cu acid boric 2 3 %; - am monitorizat functiile vitale si vegetative si le-am notat n FO;
- am mentinut zilnic tegumentele pacientei curate si uscate; - am spalat tegumentele de cte ori a fost nevoie; - am ajutat pacienta sa se spele dat fiind starea sa comatoasa, am efectuat toaleta corpului pe regiuni.
- la indicatia medicului am administrat: - supozitoare cu glicerina 2 /zi - s-a efectuat clisma evacuatoare EVALUARE Scaunele pacientei se mentin rare: unul la 2 3 zile de consistenta normala. Transpiratia abundenta de 600 ml/zi a nceput sa scada la 300 ml/zi mentinnduse constanta datorita pierderilor de caldura. 5. NEVOIA DE A-sI MENINE TEGUMENTELE sI MUCOASELE CURATE sI INTEGRE Problema atingerea integritatii tegumentelor Etiologia incapacitate de a se misca Simptome musculatura relaxata, flasca, tegumente umede Obiective: Pacienta sa prezinte tegumente si mucoase integre.
- am facut zilnic bilantul ingesta-excreta, calculnd pierderile hidrice ale gravidei; - am asigurat aportul hidric necesar pe 24 h; - am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o ncurajeze; - am efectuat o riguroasa toaleta corporala a pacientei pe regiuni respectnd pudoarea gravidei prin instalarea unui paravan;
- am schimbat lenjeria de pat si de corp ori de cte ori a fost nevoie; - am avut grija sa nu se formeze cute ale lenjeriei de pat si de corp sub pacienta, cute care ar favoriza aparitia escarelor; - am schimbat pozitia pacientei la fiecare 2 ore; - am masat regiunile cu proeminente osoase; - am asezat pacienta ntr-o pozitie adecvata care sa-i favorizeze respiratia si circulatia semiseznd. EVALUARE Musculatura se mentine relaxata si flaxa fiind n continuare inconstienta n stare de coma. ngrijirile acordate duc nsa la prevenirea escarelor si la nrautatirea starii tegumentelor. 6. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE Problema probabilitatea atingerii integritatii psihice Etiologia stare de coma Simptome HTA, tahicardie, transpiratii, lipsa de raspuns Obiective: Pacienta sa fie echilibrata psihic.
- am creat un mediu care sa-i creeze pacientei un sentiment de siguranta; - am asigurat un mediu de protectie psihica, adecvat starii de boala a pacientei, prin nlaturarea excitantilor psihici; - am ajutat si suplinit pacienta n satisfacerea nevoilor organismului; - am folosit metode de relaxare pasiva: meloterapie, masaj;
- am aplicat masuri de prevenire a complicatiilor septice.

- la indicatia medicului am administrat: - Oxacilina 3 g /24 ore - Gentamicina 2f EVALUARE Pentru ca se afla n continuare n coma pacienta nu poate fi examinata pentru a stabili gradul integritatii psihice. 7. NEVOIA DE A NVA Problema lipsa de cunostinte Etiologia dezinteres Simptome cunostinte putine despre boala Obiective: Pacienta sa acumuleze cunostinte noi.
- am explorat nivelul de cunoastere al pacientei privind boala, modul de manifestare, masurile preventive si curative; - am discutat cu familia ei despre dorintele, sentimentele si ideile ei; - am identificat manifestarile de dependenta, sursele lor de dificultate, interactiunile lor cu alte nevoi; - am organizat activitati educative, folosind metode de nvatamnt cunoscute: expunerea, conversatia, demonstratia.
Evaluare finala
Pacienta G.M., n vrsta de 36 ani, adusa cu o zi n urma la SJN de urgenta n coma, diagnosticata pe sectia ATI cu eclampsie - faza comatoasa, a decedat la ora 10, dupa o evolutie defavorabila. Pe tot timpul sederii sale n spital sectia ATI starea generala a
pacientei a fost grava: tahicardie, HTA, dispnee, lipsa reflexelor (tendinoase, cornean), pacienta inconstienta, musculatura relaxata, flasca. Toate masurile de ngrijire luate de personalul medical al sectiei au fost n zadar, pacienta decednd. CAPITOLUL IV
TEHNICI UTILIZATE N PROCESUL DE NURSING

1. INJECIA INTRAMUSCULAR Locul injectiei l constituie muschii voluminosi, lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi, a caror lezare ar putea provoca accidente. n muschi se evita lezarea nervului sciatic: - cadranul superoextern fesier - rezulta din ntretaierea unei linii orizontale, care trece prin marginea superioara a marelui trohanter, pna deasupra santului interfesier, cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale; - cnd pacientul e culcat, se cauta ca repere punctele Smirnov si Barthelmy ( punctul Smirnov la un lat de deget deasupra si napoia marelui trohanter; punctul Bartelmy este situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne a unei linii care uneste splina iliaca anterosuperioara cu extremitatea santului interfesier ); - cnd pacientul este n pozitie seznd, injectia se poate face pe toata regiunea fesiera, deasupra liniei de sprijin. Materiale necesare: - ace si siringi sterile; - tampoane sterile de vata si tifon; - solutie dezinfectanta si alcool;
- pile pentru deschiderea fiolelor; - medicamentul de administrat; - tavita renala. Pregatirea psihica a bolnavului - se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe care le va prezenta n timpul injectiei. Pregatirea fizica - se aseaza n pozitie confortabila - decubit ventral; - se dezbraca regiunea. Tehnica - asistenta si spala minile, ncarca siringa, dezinfecteaza locul injectiei; - se ntinde pielea ntre indexul si policele minii stngi si se nteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta, cu acul montat la seringa; - se verifica pozitia acului prin aspiratie, se injecteaza lent solutia; se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul; - se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia, favoriznd resorbtia; - bolnavul se aseaza n pozitie comoda, ramnnd n repaus fizic 5-10 minute; - reorganizarea locului de munca. Accidente si incidente: - durere vie, prin atingerea nervului sciatic; - paralizia prin lezarea nervului sciatic; - hematom prin lezarea unui vas; - ruperea acului; - supuratie aseptica;
- embolie, prin injectarea accidentala ntrun vas a solutiilor uleioase. 2. INJECIA INTRAVENOAS Materiale necesare: - ace si seringi sterile; - tampoane de vata; - garou; - musama, aleza; - tavita renala; - solutie de injectat. Pregatirea psihica a pacientului: - i se explica n ce consta tehnica si eventualele reactii adverse ce le poate prezenta n timpul injectiei. Pregatirea fizica: - se aseaza bolnavul n pozitie confortabila; - se dezbraca regiunea. Tehnica: - spalare pe mini cu apa si sapun; - asistenta ncarca seringa apoi monteaza garoul cu 10 cm deasupra plicii cotului; - se dezinfecteaza zona prin miscari longitudinale cu tamponul; - se fixeaza vena astfel: policele se plaseaza sub locul punctiei la 4-5 cm efectund o compresiune pe tesuturi si tractionarea lor n jos; - se introduce acul pe directia fluxului sanguin; - se perforeaza tegumentele oblic apoi se introduce acul usor de-a lungul peretelui venos ctiva mm, apoi se patrunde n lumenul venos naintnd longitudinal 1-3 cm cu grija pentru a nu perfora peretele posterior al venei; - punctia se face cu acul la seringa;
- dupa ce se intra n vena se desface garoul si se injecteaza n vena medicamentul; - tamponul mbibat n alcool se plaseaza pe vena punctionata chiar n locul punctiei, apasnd cu o miscare brusca se scoate acul; - se mentine tamponul comprimat 1-3 minute. Accidente si incidente: - injectarea paravenoasa; - perforarea venei, formarea de hematom; - durerea pe traiectul venei se datoreaza unei substante iritante care se administreaza sau injectarii cu prea mare viteza. 3. PERFUZIA INTRAVENOAS Introducerea lenta si continua, picatura cu picatura a unei substante medicamentoase n vena. Materiale necesare - trusa de perfuzat sterila; - ace sterile pentru punctia venoasa; - tampon de vata; - alcool; - garou; - comprese sterile; - benzi de leucoplast; - tavita renala; - musama; - aleza; - lichidul de perfuzat ncalzit la temperatura corpului; - o perna tare. Pregatirea psihica a pacientului - informarea bolnavului n ce consta tehnica si care este rolul lui n timpul tehnicii. Pregatirea fizica
- asigura pozitia corespunzatoare - decubit dorsal Tehnica - spalare pe mini cu apa si sapun; - asistenta mbraca manusi de cauciuc sterile; - se examineaza calitatea si starea venelor; - se aseaza bratul pe pernuta si musama n abductie si extensie maxima; - se adapteaza trusa de perfuzat la flaconul cu solutie de perfuzat, la care s-a ndepartat garnitura si s-a dezinfectat dopul; - se evacueaza aerul de pe tubulatura perfuzorului, apoi se ntrerupe curgerea lichidului cu ajutorul prestubului, se adapteaza acul la perfuzor; - se monteaza garoul; - se dezinfecteaza tegumentele si se efectueaza punctia venoasa; - se ndeparteaza garoul apoi se deschide prestubul pentru a putea permite scurgerea lichidului; - se verifica daca perfuzia se face n vena, se aplica o compresa sterila peste zona de insertie a acului care va fi fixat cu o banda de leucoplast; - tubul perfuzorului se fixeaza n zona subadiacenta acului pe tegumente cu benzi de leucoplast; - ritmul de administrare a perfuziei se regleaza cu ajutorul prestubului n functie de prescriptia medicului. Accidente si incidente: - modificarea pozitiei acului si administrarea paravenoasa;
- administrarea rapida a unei cantitati mari de lichide determina suprancarcarea inimii; - frisoane si stari febrile prin nerespectarea regulilor de asepsie prin administrarea unor lichide reci; - embolie gazoasa. 4. TRANSFUZIA DE SNGE Administrarea sngelui de la donator la primitor, att direct ct si dupa o faza intermediara de conservare ntr-o punga de plastic. Materiale necesare - trusa de perfuzat snge; - snge izogrup, izoRh - materiale necesare controlului grupei sanguine; - aparat de oxigen; - ace pentru punctia venoasa; - tampon de vata; - alcool; - garou; - comprese sterile; - benzi de leucoplast; - tavita renala; - musama si aleza; - o perna tare. Pregatirea psihica a pacientului - i se explica necesitatea si riscul transfuziei; - se explica bolnavului n ce consta tehnica; Pregatirea fizica - pacientul nu va mnca; - se aseaza n decubit dorsal, cu bratul n extensie; - i se administreaza Romergan (daca este alergic);
Tehnica - spalarea pe mini cu apa si sapun; - se examineaza calitatea si starea venelor; - se aseaza bratul pe pernita si musamaua n abductie si extensie maxima; - se adapteaza trusa de perfuzat la flaconul cu snge la care s-a ndepartat garnitura si s-a dezinfectat dopul; - se evacueaza aerul de pe tubulatura perfuzorului, apoi se ntrerupe curgerea sngelui cu ajutorul prestubului, se adapteaza acul la perfuzor; - se monteaza garoul, se dezinfecteaza tegumentele si se efectueaza punctia venoasa, se ndeparteaza garoul apoi se deschide prestubul pentru a putea permite scurgerea sngelui, se verifica daca perfuzia se face n vena, se aplica o compresa sterila peste zona de insertie a acului care va fi fixat cu o banda de romplast. Tubul perfuzorului se fixeaza n zona subadiacenta acului pe tegumente cu benzi de leucoplast. Ritmul de administrare a perfuziei se regleaza cu ajutorul prestubului n functie de prescriptia medicului. - se supravegheaza pacientul pe toata durata transfuziei; Accidente si incidente: - modificarea pozitiei acului si administrarea paravenoasa; - administrarea rapida a unei cantitati mari de snge determina suprancarcarea inimii;
- frisoane si stari febrile prin nerespectarea regulilor de asepsie prin administrarea unor lichide reci; - embolie pulmonara; - nfundarea acului cu un cheag de snge. 5. CLISMA EVACUATOARE Materiale necesare: - paravan, musama, aleza, nvelitoare; - canula rectala, irigator si tub de cauciuc; - casoleta cu comprese; - stativ pentru irigator; - manusi sterile; - tavita renala, bazinet; - apa calda 35 -37 C, 1 litru; - sapun ( 1 lingurita rasa la 1 litru ); - substanta lubrefianta. Pregatirea psihica a bolnavului: - i se explica n ce consta tehnica. Pregatirea fizica: - se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musamaua si aleza; - se aseaza bolnavul n pozitie decubit dorsal, cu membrele inferioare usor flectate. Tehnica: - se fixeaza canula la tubul irigatorului si se nchide robinetul; - se verifica temperatura apei; - se umple irigatorul; - se evacueaza aerul si prima coloana de apa; - se lubrefiaza canula cu o compresa de tifon; - se fixeaza irigatorul pe stativ; - asistenta se spala pe mini si se dezinfecteaza; - ndeparteaza fesele pacientului cu mna stnga;
- introduce canula prin anus n rect, perpendicular pe suprafata subadiacenta, cu vrful ndreptat nainte n directia vezicii urinare; - dupa ce vrful canulei a trecut prin sfincter se ridica extremitatea externa si se ndreapta vrful n axa ampulei rectale; - se introduce canula 10 - 12 cm; - se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului; - pacientul este rugat sa respire adnc, sa-si relaxeze musculatura abdominala, retine solutia 10 - 15 minute; - se nchide robinetul nainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de scurgere; - se ndeparteaza canula si se aseaza n tavita renala; - pacientul este adus n pozitie de decubit lateral drept, apoi n decubit dorsal pentru a usura patrunderea apei la o adncime mai mare; - se capteaza scaunul la pat sau la toaleta; - reorganizarea locului de munca. 6. TEHNICA SONDAJULUI VEZICAL Sondajul vezical se executa la pat, separat de restul salonului prin paravan. Se pregateste tava cu materialele necesare si se transporta lnga patul bolnavei, care a fost anuntata n prealabil de necesitatea tehnicii. Materiale necesare Sonda vezicala sau cateter, paravan, musama, traversa, comprese, apa, sapun sau solutie antiseptica, tavita renala, manusi.
Tehnica Se ndeparteaza perna de sub capul bolnavei si n regiunea fesiera se aseaza o musama sau traversa. Pozitia va fi decubit dorsal cu genunchii ridicati si coapsele departate. Se acopera bolnava, ramnnd descoperita numai regiunea vulvara, iar tavita se aseaza ntre coapse. Se face toaleta regiunii vulvare cu solutie dezinfectanta, apoi se lubrefiaza sonda cu ulei steril pentru a patrunde cu usurinta n uretra. Asistenta mbraca manusile de cauciuc si tine sonda n mna dreapta ca pe un creion, cu ciocul n sus. Cu mna stnga ndeparteaza labiile pentru a face cale libera sondei. Prezenta ei n vezica se verifica prin prezenta urinii la capatul liber al sondei care se afla n eprubeta pregatita pentru recoltat. 7. OXIGENOTERAPIA Reprezinta administrarea de oxigen pe cale respiratorie. Oxigenul se nmagazineaza n rezervoare tubulare de otel cu peretii grosi, rezistenti, n care este comprimat la o presiune de 120 atm. Cnd presiunea indicata de manometru scade de la 120 la 10 - 20 atm trebuie luate masuri pentru schimbarea rezervorului, pentru ca la aceasta presiune este aproape golit. Oxigenul are o actiune iritanta asupra mucoaselor respiratorii, de aceea pentru a scadea aceasta actiune se obisnuieste sa fie umidificat trecndu-l prin apa.
CONCLUZII
la sfrsitul acestei lucrari intitulata ECLAMPSIA, tin sa subliniez nca o data importanta rolului asistentei medicale, a nursei n ngrijirea bolnavei. Numai o pregatire desavrsita, care sa poata asigura o sesizare precoce a simptomelor si semnelor prezentate de gravida, o tehnica riguroasa care sa
Ajunsi
asigure o buna evolutie a bolii poate ajuta pacienta sa evolueze spre o star mai buna. Pe lnga aceste masuri de urgenta aplicate n spital, un rol foarte important l joaca si profilaxia din timpul sarcinii, depistarea semnelor n stadiul preclinic, deoarece prin masuri chiar obisnuite, instituite precoce, bazate pe regim igieno-dietetic, repaus, sedative si spasmolitice pot fi obtinute ameliorari, nlaturndu-se complicatiile. Daca nursa nu recunoaste manifestarile preeclamptice, se ntrzie aplicarea masurilor corespunzatoare, diminundu-se n acest fel sansele unei evolutii favorabile. nchei aceasta lucrare aducnd, daca pot spune asa, un elogiu profesiei de asistenta medicala, de nursa, elogiu dedicat tuturor acelora care prin munca si profesionalism ajuta la salvarea de vieti omenesti: nursingul, o activitate deosebita, o profesie deosebita, care ti ofera posibilitatea sa faci bine, sa faci ceva pentru semenii n suferinta. Acordarea de grija si afectiune celor suferinzi, nu reprezinta doar o atitudine umana, ci o obligatie iar aceasta acordare de grija si daruire nu trebuie sa ne epuizeze deoarece acest efort ne este compensat de satisfactia care ti-o daruieste multumirea de a face bine. A ajuta pe cineva, a face bine cuiva sau a fi lnga cineva n anumite momente dificile pe care trebuie sa le depaseasca, nseamna a-ti face tie nsuti un bine, caci binefacerea este obligatia noastra de a face bine si de a evita orice prejudiciu adus celuilalt. Aceasta presupune obligatia noastra de a-i ajuta pe cei suferinzi sa obtina ceea ce este benefic pentru ei, si nu ceea ce consideram noi ca ar fi bine.
& BIBLIOGRAFIE
Gheorghe Mogos - "Compediu de anatomie si fiziologie" Alex. Ianculescu V. Nitescu - Obstetrica si ginecologie George Popa - Vademecum de urgente medicale Petrache Vrtej - "Obstetrica fiziologica si patologica" Lucretia Titirca - "Urgente Medico-chirurgicale" Lucretia Titirca - "Tehnici de evaluare si ngrijire acordate de asistentii medicali" Lucretia Titirca - "Ghid de nursing" Virginia Henderson - "Principii fundamentale ale ngrijirii bolnavului"
CUPRINS
Capitolul I Notiuni de anatomie..............pag 7 Capitolul II Fiziopatologie........................................pag 13 Capitolul III Proces de ngrijire................................pag 23 Capitolul IV Tehnici de ngrijire................................pag 68 Concluzii .............................................................. .pag 78 Bibliografie .......................................................... .....pag 79 Cuprins ............................................................... pag 80

Eclampsia Lucrare

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Eclampsia Lucrare

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

NAIONALE SNTII

INSPECTORATUL sCOLAR NEAM

sCOALA POSTLICEAL SANITAR

MOTTO: nvatam pentru viata, nu pentru scoala.

3. Faza de convulsii clonice, dureaza 3 4 minute si se caracterizeaza prin:

Proteinurie = 6 g /24 h Hb = 11 g % L = 4400 / mm Ht = 38 % Acid uric = 6 mg %

Proteinurie = pna la 5 g /24 h Hb = 12 - 14 g % L = 4000 - 8000 / mm Ht = 39 - 51 %

- am educat pacienta sa nu mprastie secretiile nazale.

- am efectuat masaj ale membrelor superioare si inferioare.

mucoasele n stare perfecta de curatenie, sa evite scarpinatul.

- am linistit pacienta cu privire la boala sa si la stadiul n care se afla, explicndu-i scopul si

Pacienta P.O., internata de urgenta n sectia Obstetrica cu diagnosticul preeclampsie, a fost

- am aplicat masuri de prevenire a complicatiilor septice.

TEHNICI UTILIZATE N PROCESUL DE NURSING

You might also like