Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Prutl nr. 37

Prutl nr. 37

Ratings: (0)|Views: 633|Likes:
Published by Costin Tilc

More info:

Published by: Costin Tilc on Aug 30, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/30/2012

pdf

text

original

 
PRUTUL
Anul IV. Nr. 6(37) - noiembrie 2004 * REVISTĂ DE CULTURĂ * Apare la Huşi * Fondator Costin CLIT
“Arta nu tr 
ădează niciodată dacă îi jertfe
şti consecvent tot ce ai mai bun. E singura pasiunecare creşte din propriul ei foc şi pe care numai moartea o curm
ă.” 
Marin Preda
 Având ca principal scop conducerea, 1948. îndrumarea şi controlul întregului proces de Fondul arhivistic creat de către Inspectoratul învăţământ, inspectoratele şcolare judeţene sau Şcolar al Judeţului Vaslui conţine o gamă variată derevizoratele - după o denumire mai veche - erau informaţii, ce oferă cercetătorului interesat o imagineprincipalele instituţii, desemnate să aplice legile şi amplă asupra învăţământului vasluian, în diferiteregulamentele şcolare emise de către Ministerul perioade, cu dificultăţile şi problemele apărute înInstrucţiunii şi Cultelor, ulterior, al Educaţiei Naţionale. diversele conjuncturi economice, sociale şi politice. În aria de competenţă a inspectoratelor şcolare Pentru judeţul Vaslui, învăţământul constituie un judeţene erau cuprinse atribuţii ce aveau menirea să domeniu cu tradiţii, ce datează de circa două secole.asigure coordonarea activităţilor din învăţământ: Afirmaţia se întemeiază pe o serie de informaţiiefectuarea inspecţiilor pentru cunoaşterea situaţiei conţinute într-un raport înaintat Prefecturii judeţului
1)
şcolilor din subordine şi a activităţii cadrelor didactice,Vaslui de către Inspectoratul Şcolar.cercetarea şi soluţionarea reclamaţiilor la adresa Astfel, în prima jumătate a sec. al XIX-lea,acestora, încadrarea, promovarea şi scoaterea dinfuncţionau şcolile bisericeşti, conduse de cătreserviciu a personalului didactic, întocmireadascăli, unde se predau exclusiv materii bisericeşti:rapoartelor de activitate cu privire la stareapsaltirea, ceaslovul, cele opt glasuri ale cânturilor, învăţământului, înaintate instituţiilor superioare şirânduielile slujbelor. Se pare că scrierea era neglijată,analiza rapoartelor întocmite de către şcolile din judeţ,neconferindu-i-se o importanţă deosebită, iar dascăliiasigurarea aprovizionării acestora cu toate celeerau plătiţi de către părinţii elevilor. Se menţionează,necesare desfăşurării în bune condiţii a procesului de în acest sens, Şcoala de la Schitul Rafaila, înfiinţată în învăţământ. Inspectorii şcolari din judeţe erau jurul anului 1800 de către călugării schitului şi Şcoalasubordonaţi ministerului de resort, fiind la rândul lor din Cosmeşti, înfiinţată în anul 1815 de către dascălulcontrolaţi de către inspectorii generali şi cei teritoriali,Gheorghe Atudorei. Aceste şcoli au funcţionat până încare vegheau la buna desfăşurare a procesului deanul 1841. Cincisprezece ani mai târziu, în 1856, s-a învăţământ în judeţul respectiv. În decursul timpului,deschis o altă şcoală, de data aceasta, pe lângăactivitatea inspectoratelor şcolare a fost reglementatăMănăstirea Fâstâci, sub conducerea preotului grec îndeosebi prin actele normative privitoare laNicanor. Ulterior, s-au înfiinţat alte 20 astfel de şcoli. învăţământ, emise în anii 1864, 1893, 1924, 1939 şi
- continuare în pag. 16 - 
Hameleonismulla români
Theodor Codreanu
Tema
ticăloşiei
 
la români ar putea sunaca blasfemiatoare pentru cei care îl citeazătrunchiat pe Herodot, reţinând, cu mândrie, căstrămoşii noştri geţi erau
 „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci” 
. Asemenea, contravineflagrant cu imaginea tradiţională a
omeniei
 românului. Dar de la Dimitrie Cantemir, îndeobşte, imaginarul optimism despre fiinţanaţională începe să se zdruncine serios,fiindcă în prim-plan apare fauna reprezentatăde celebrul Hameleon din
Istoria ieroglifică
,un personaj care-l întrece cu mult în
ticăloşie
pe Iago al lui Shakespeare. Este adevărat căde la romantici la Blaga şi la Constantin Noicaspecificul românesc s-a cristalizat, în concept, îndeobşte din perspectiva luminoasă alucrurilor. Totuşi, nici spiritul critic, vădit încă laCantemir, n-a încetat să se manifeste, trecândprin Ion Budai-Deleanu, prin Caragiale, prinEminescu, prin D.Drăghicescu, C.Rădulescu-Motru, Emil Cioran până la
 „demitizanţii” 
deultim ceas, unii chiar în vogă, precum Luca Piţusau H.-R.Patapievici. Poporul român nuconstituie o excepţie nici în bine, nici în răuchiar la nivelul imaginarului despre sine, deşicontrastele par mai izbitoare decât la ceilalţieuropeni. S-a născut chiar o obsesie subsemnul lui
cei mai
: românii pot trece de la
megalomanie
(
 „cei mai omenoşi”, „cei mai drepţi”, „cei mai deştepţi”, „cei mai grozavi” 
etc.) la
autoînjosire
(
 „cei mai ticăloşi”, „ultimii din Europa”, „ca la noi la nimenea”, „cei mai corupţi din lume” 
ş.a.m.d.). Insist însă, căpoporul român nu e nici mai bun, nici mai răudecât altele. Totuşi, românii constituie
unfenomen balcanic
specific care-i predispunepe indivizii alcătuitori ai naţiei la exceseantitetice, ajungând, adesea, ca acesteantiteze să devină
 „monstruoase” 
, dacă e sămă exprim în limbaj eminescian. Asemenea
 „predispoziţii” 
vin din două izvoare: unul etnic,altul istoric. În pofida credinţei unora, poporulromân nu este rezultatul unei
 „purităţi” 
etnicedaco-romane, ci produsul unei interminabilehibridări polietnice.
- continuare în pag. 22 - 
Documente inedite privind alegerea,investitura şi instalarea EpiscopuluiIacov Antonovici
de
Mihai Rotariu
Născut în satul Similişoara, comuna Bogdana, din fostul judeţ Tutova, este fiul dascălului Caramfil,care a dobândit numele Antonovici prin înfierea de către preotul bucovinean Dimitrie (Domiţian din călugărie),şi al Mariei. Îşi are originea în familia Darie din Bogdana, din care primul cunoscut este mazilul Pavel Darie dela Corneşti, comuna Bogdăniţa, sosit în Bogdana pe la 1790. Pavel Darie (1790), căsătorit cu Ioana, fiica luiConstantin Stavăr, cu 5 băieţi şi o fată, unul dintre ei Ştefan, căsătorit cu Ilinca, îl are ca fiu pe Caramfil. Maria,soţia lui Caramfil este fiica Zoiţii Mihale, născută Anton Bacalu, din Bârlad. Nedespărţit de bisericuţa dinSimilişoara, hotărăşte să-şi aleagă calea slujirii lui Dumnezeu. Fiu de răzeş, dorea o biserică oarecare dinsatele tutovene, deoarece cea din Similişoara era destinată fratelui său, Constantin.Urmează cursurile Şcolii primare din Bogdana (1865-1866), Şcolii nr.1 din Bârlad (1861-1872),
Seminarului teologic din Huşi (1872-1876)
, Seminarului “Veniamin Costachi” din Iaşi (1876-1880) şi aleFacultăţii de teologie din Bucureşti (1885-1889).Din căsătoria oficiată la 24 februarie 1880 cu Ana Teodor Ursulescu va avea 6 copii. Este hirotonitca diacon (23 septembrie 1880), apoi ca preot (26 iulie 1881) de către Episcopul Huşului, Calinic Dima (martie1879-noiembrie 1886), pentru biserica Sf.Ilie din Bârlad, unde funcţionează ca paroh între 1892-1912, devinepreot al Capelei de la Şcoala de fete „N.R.Codreanu” (1912-1918), protoiereu al judeţului Tutova (1900-1902), membru şi preşedinte al Consistoriului Eparhial (1897-1900; 1903-1918), membru în ConsistoriulSuperior Bisericesc (1909-1918), duhovnic la Spitalul „Crucea Roşie” din Bârlad, care adăpostea ostaşi răniţi
1
(1916-1918).
- continuare în pag. 13 - 
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vaslui- mărturii documentare
Prof. Mihai Antipa
 
 În continuarea analizei este necesar să facem
îl ştia acoperi şi unde nu gândiai acolo îl aflai. La
câteva referiri la percepţia domnului moldovean la
lucruri de războaie meşter, unde era nevoie însuşi se
curtea otomană care probabil l-a receptat diferit faţă
vârâea ca văzându-l ai săi să nu îndepărteze şi 
de mediile catolice. Până în momentul rupturii cu
 pentru aceia rar războiu de nu biruia.
Poarta imaginea lui Ştefan a fost probabil pozitivă,
Şi unde-l biruia alţii nu pierdea nădejdea, că
coincizând cu cea dorită de Ştefan însuşi, care avea
ştiindu-se căzut jos se ridica deasupra biruitorilor /.../ 
nevoie de linişte pentru a-şi consolida domnia. Şi să
Că după moartea lui, până astăzi îi zicu Sueti Ştefan
nu uităm că Ştefan a menţinut bune relaţii cu Imperiul
Vodă, nu pentru suflet, ce ieste în mâna lui 
otoman timp de aproape treisprezece ani.
Dumnezeu, că el încă nu a fost om cu păcate, ci 
 Analizându-i comportamentul constatăm că acesta
 pentru lucrurile lui cele vitejeşti, carile nimenia din
corespunde dorinţei turcilor de a avea un supus fidel
domnie, nici mai înainte, nici după aceea l-au
55
care să nu le creeze probleme suplimentare.
ajunsu” 
.Probabil şi acesta să fi fost un motiv pentru care Am ales acest pasaj din târzia lucrare aŞtefan nu s-a implicat în conflictul dintre vărul săuvornicului moldovean deoarece reprezintă în liniiVlad Ţepeş şi Mehmed al II-lea din 1462, (excepţiemari imaginea generală pe care au avut-o urmaşii luifăcând tentativa de ocupare a Chiliei) Ştefan a şiŞtefan despre el. Exceptând poate rândurile legateadoptat o serie de modele politice otomane, probabilde firea sa năvalnică, aprecierile se regăsesc în mainu atât ca strategie imagologică, cât mai multtoate scrierile.datorită faptului că pentru un stat în curs deCea mai spectaculoasă, poate, consecinţă acentralizare şi reorganizare structurile otomane eraustrategiei imagologice, integrată, este drept, înmult mai indicate.activitatea sa generală politică şi militară, esteOricum, până la iniţierea politicii de aducere aperpetuarea imaginii sale de
 „Sveti Ştefan” 
,Ţării Româneşti în frontul antiotoman Ştefan a jucatmaterializată prin sanctificarea domnului în anulrolul unui vasal liniştit, care nu a ridicat probleme în1992.faţa turcilor. Mai mult, manifestările sale de forţă caVoievodul, considerat încă de contemporani caşef de stat autoritar, înconjurat de dregători întruchipare a tuturor virtuţilor („eşti drept,promovaţi în mare parte pe criterii valorice, având laprevăzător, ager, biruitor contra tuturor duşmanilor 
53
dispoziţie o oaste disciplinată, aptă să răspundă lalui, în zadar eşti socotit printre eroii secolului
repurtat asupra turcilor o victorie atât de măreaţă” 
.
56
chemarea sa, incluzând unităţi de profesionişti,nostru”), a marcat profund epoca sa, precum şiDin fragmentele citate transpare pe lângăputeau fi eventual interpretate ca reflexe aleperioada următoare, rămânând un model pentrucaracterul de principe cruciat şi imaginea unuimodelului otoman iar purtătorul acestei imagini eraurmaşii săi direcţi sau îndepărtaţi. Modelul deluptător cu succes împotriva expansiunii otomane,un principe fidel sultanului.voievod propus posterităţii de Ştefan cel Mare,aceasta constituind şi un important indicator deCotitura politică marcată de campaniile dinsinteză a experienţei bizantino-otomane a apăsatimagine pentru domnitorul moldovean. Imaginea deMuntenia a căpătat conotaţii deosebite lagreu pe umerii celor ce au purtat coroana Moldovei.luptător neobosit contra turcilor transpare şi dinConstantinopol datorită pe de o parte orgoliului rănit
 „Stephanus ille magnus predecessor tuus” 
îi scria luiaceea că în ciuda faptului că s-a închinat în cele dinşi al dificultăţilor inerente apariţiei unui nou teatru dePetru Rareş Sigismund I al Poloniei, învinsul alăturiurmă acestora, Ştefan cel Mare a fost inclus culuptă, cât şi a faptului că urmau să se confrunte cu unde Ioan Albert la Codrii Cozminului în 1531.regularitate în planurile de cruciadă făcute de lideriipersonaj care deja avea faima unui bun comandantSau într-o scrisoare primită de Aron Vodă laapuseni. În acelaşi context se înscriu şi tentativelemilitar.1593 de la unul dintre consilierii împăratului austriacrepetate ale suzeranilor creştini pe care Ştefan i-aLa toate acestea cred că nu putem să uitămRudolf al II-lea se menţionează:
 „Măria ta, acum ţi-ai 
avut, în speţă regii Ungariei şi Poloniei, de a preluamoştenirea lăsată de Vlad Ţepeş. Nu poate fi
 putea trece la nemurire faima măriei tale de viteaz,
din imaginea sa de luptător antiotoman, îneliminată supoziţia că în mod conştient sau nu
rămânându-ţi pe veci acelaşi renume bun ca al 
corespondenţa lor sau în documentele încheiate cuotomanii au suprapus măcar parţial imaginea de
înaintaşului măriei tale, evlaviosul Ştefan Vodă de
Moldova căutând să insereze formulări din care săneşters a campaniilor şi modului de acţiune a lui Vlad
odinioară, a cărui slavă de viteaz mai trăieşte şi 
reiasă statutul ei de vasal, inclusiv coborârea luipeste Ştefan. Aceasta şi în condiţiile în care de multe
acum şi nici nu se va şterge slava lui cât va fiinţa
Ştefan la rang de căpitan al regelui.
57
ori tacticile utilizate de cei doi domnitori au multe
lumea” 
.Trebuie remarcat totuşi că în permanenţăpuncte comune, iar condiţiile climatice şi de relief aleMulte dintre faptele amintite în LetopiseţulŞtefan cel Mare a fost cel care şi-a gestionat fie scris,celor două regiuni, Moldova şi Muntenia, suntanonim sunt reluate şi uneori amplificate în altefie prin fapte propria imagine, tentativele de genulasemănătoare. Este, de asemenea , posibil cacazuri, vezi aici episodul prinşilor aduşi în 1473 dincelor menţionate mai sus neavând succes. Poate laŞtefan însuşi să fi acţionat în sensul preluării parţialeŢara Românească relatat de Cronica moldo-aceasta să fi contribuit şi învăţămintele trase dina imaginii deja create de Vlad Ţepeş, evident, maigermană:
 „...a adus mulţi oşteni prinşi la Suceava,
trista experienţă a lui Vlad Ţepeş, căzut victimă înpuţin imaginea satanică a acestuia. Ştefan cel Mare
dintre care a pus de au spânzurat 700 în faţa
ultimă instanţă şi faptului că gestiunea imaginii sale
50 
acţionând cu precădere în sensul identificării sale cufusese preluată de Matei Corvin, care l-a părăsit
castelului” 
.un personaj protejat de Dumnezeu.când interesele sale au cerut-o.Din analiza documentelor menţionate mai susFolosirea imaginii ca armă psihologică de Această consecvenţă a lui Ştefan a făcut apare ca probabilă utilizarea de către Ştefan celŞtefan cel Mare şi în special efectele acestei acţiunirămână fără rezultat palpabil tentativa lui Ioan AlbertMare a unei strategii imagologice bazate pe un setpoate fi regăsită în documentele vremii, în manierade a-l discredita în faţa creştinătăţii catolice după de indicatori de imagine capabili genereze în care oamenii vremii l-au perceput pe domnitorulnefericita sa expediţie din Moldova.spaimă, nesiguranţă, să influenţeze în sens negativromân. În viziunea regelui pan
 „acelaşi voievod al 
potenţialul psihologic al agresorilor, obţinând în finalRelevant din acest punct de vedere pentru
Moldovei uitând de omagiul făcut şi de datoria la care
diminuarea capacităţii de luptă a oştirii duşmane. Înimaginea de cruciat cred că sunt remarcile transmise
se obligase înainte de jurământ, după obiceiul 
paralel obţine un rezultat invers în rândurile proprieiSenatului veneţian de trimisul acestuia, care
înaintaţilor, aţâţat de frica mărimii puterii tiranului 
oştiri care capătă motivaţie în plus pentru a semenţiona la anul 1500:
 „românii sunt nenumăraţi şi turcilor al cărui tributar s-a mărturisit făţiş şi 
comporta bine în luptă.
cu toţi dornici de război cu turcii; sunt un popor foartenerecunoscând alt domn, s-a umplut de obişnuinţa
Note
aprig şi în primul rând acel Ştefan Voievod, unul din perfidiei cum e obiceiul neamului său şi astfel,
50.I. Bogdan,
op. cit.
, p. 32.
51
mai marii românilor” 
.
tulburând cele începute de Maiestatea Sa, neapărat 
51.Cf. Hurmuzache, vol. 8, p. 31, apud
IMPR
, vol II,
54
Se adaugă în acelaşi sens şi cuvintele Papei
că a întors războiul împotriva sa” 
.
p.357.
Sixt al IV-lea care menţiona, trecând peste conflictul În consecinţă, pe lângă multiplele conflicte
52.Cf. Hurmuzache, vol. 2/1, p. 8, apud
IMPR
, vol
ce a opus tot Evul Mediu papalitatea Europei
II, p.367.
câştigate în mod direct pe câmpul de bătălie, Ştefan
53.J. Dlugosz,
op. cit.
, p.527-528 apud
IMPR
, vol.II,
ortodoxe,
 „faptele tale contra turcilor păgâni au adus
cel Mare a mai câştigat unul, şi anume ceea ce am
P.367.
atâta celebritate numelui tău încât toată lumea
putea numi
 „bătălia pentru imagine” 
, fapt ce s-a
54.N. Iorga,
Istoria românilor 
, vol. IV, p.237.
vorbeşte despre tine şi în unanimitate eşti foarte
reflectat şi în imaginea creată urmaşilor săi.
52
55.Grigore Ureche,
Letopiseţul Ţării Moldovei 
,
lăudat” 
. Iar J. Dlugosz menţiona şi el referitor la
 „Fost-au acest Ştefan Vodă om nu mare de
Bucureşti, 1959.
Ştefan:
 „întru nimic mai prejos comandanţilor eroi pestatu, mânios şi degrabă vărsătoriu de sânge
56.Arhiva istorică a Romăniei,
vol. I/2, p.36.
care îi admirăm atât de mult, acesta în vremeanevinovat. De multe ori la ospeţe omora fără judeţu.
57.A. Bitay,
O apreciere maghiară din 1593
,
noastră este cel dintâi dintre principii lumii care a Amintrilea era om întreg la fire, neleneşu şi lucrul său
Revista de istorie
, nr. 1-3/1936, p. 11.
PRUTUL 
* Anul IV * Nr. 6(37) * noiembrie 2004 *
2
ªtefan cel Mare între imagine ºi autoimagine
- urmare din numărul trecut -
de
drd. Silviu Buburuzan
 
PRUTUL 
* Anul IV * Nr. 6(37) * noiembrie 2004 *
3
Ipreparandal de la scola din Trei Ierarhi,
Dăscălescu
eliberat de comitetul şcolar din Huşi la anul 1863 sub
0
Învăţătorii de la şcolile comunale - ianuarie,
Petrea
cu atestat de cinci clase din seminarul dinN 71.
februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august,
Huşi. Comitetul a găsit că numiţii merită a fiDnul
Arhire Ion
cu atestatul de cursul
septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie
recomandaţi învăţători pe la comunele rurale dinseminarial din Huşi eliberat de onor: Ministeriu de
0
1864.
 judeţul Fălciu precum urmează:culte la anul 1864 sub N 57682.1. Vasile Stoica -
com. Brădiceşti
Domnul Ionnu Cociorvei la
comuna
Dnul
Raşcanul Panaite
cu atestatu de cursul2. Petru Pavlovu -
com. IveneştiŞchiopeni
plasa Mijloc, locuitori (274), Domnulseminarial din Huşi eliberat de onor Ministeriu la anul3. Nicolae Constantinescu -
com. Creţeşti
Dăscălescu Petrea la
comuna Cozmeşti
, plasa1864 sub N 57.693.4. Ioan Joldescu -
com. Scoposeni
Podoleni, locuitori (255). În vederea deci aDnul
Şuşnia Mateiu
cu atestatu de cursu5. Teodor Dabija -
com. Vicoleni
dispoziţiunior cuprinse în circulara onoratuluiprimar eliberat de comitetul şcolar din Huşi la anul
000
6. Ioan Possa -
com. Buneşti
Ministru N 48.864 şi acelor prescrise prin oficia N1864 sub N 607. Preo Ioan Forăscu -
com. Văleni
940 subscrisul înaintând pe de o parte cuveniteleDnul
Dima Teodor 
cu atestatu de cursul8. Ieremia Donea -
com. Stănileşti
lucrări pentru instalarea lor în posturile de învăţătoriseminarial eliberat de comitetul şcolar din Huşi la
0
prin arătatele comune cu retribuţiunea fiecare deanul 1864 sub N 182
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice
1200 lei pe annu, pe de alta cu onoru îi recomandăDnul
Flondor Emanoil
cu atestatu de cursu
Centrale
(D.A.N.I.C.), Fond Ministerul Cultelor şiDomniilor Voastre Domnule Ministru spre definitivaprimar eliberat de comitetul şcolar din Huşi la anul
0
Instrucţiunii Publice (F.M.C.I.P.),
dosar 562/1864
. întărire.1865 sub N 37.Primiţi vă rogu Domnule Ministru încredinţareaComitetul găsind că numiţii merită a fi rânduiţiIIpria osebitei mele consideraţii. învăţători comunali pe la comunele din judeţul
0
Revisorele scolariu 1865 Fevruariu 6 zileRevisor şcolar Fălciul, au încheiat prescriptul verbal N 38 spre a fidin judeţile«ss» Vişinescurânduiţi precum urmează.Vasluiu şi FălciuRomaşcu Ion la comuna
Tăbălăeşti
, plasa
0
N. 28On. Domniei SaleCrasna (216 locuitori)Domnului Ministru de Justiţie, Cultelor şi Arhire Ion la comuna
Oţeleni
, plasa Mijloc (174Domnule Ministru,Instrucţiunii Publice.locuitori)Conform publicaţiei înaintate prin foaiaRaşcanu Panaite la comuna
Dodeşti
, plasa
0
Ibidem
, f.2; Numirea celor doi de minister s-aProgresulu N 11 din anulu curentu relativu laMijloc (200 locuitori)realizat la 22 februarie 1865 (vezi
Ibidem
, f.3).ocuparea funcţiiloru de învăţători săteşti pe laŞuşnia Mateiu la comuna
Grumezoaia
, plasaşcolele ce urmează a se înfiinţa din nou prinMijloc (244 locuitori)IVcomunele rurale din judeţul Fălciu, prezentându-seDima Teodor la comuna
Hurdugi răzeşi
, plasaBucureştica candidaţi înaintea comitetului şcolar din acestMijloc (140 locuitori)22 Fevruarie 1865 judeţ.Flondor Emanoil la comuna
Bohotinul
plasaDomnule Ministru!Dnii
Teofan Oancea
cu atestat de cursulPodoleni (155 locuitori)Elevul seminarial Chinan Gavril sau preoţitseminaricesc a Seminarului din Socola.Subscrisul dar înaintând pe de o partepentru
satul Podoleni
districtul Fălciu, plasa
Luca Nicolaie
cu atestat de cursulcuvenitele lucrări pentru instalarea lor în posturile dePodoleni, după ştirea ce am primit de la zisaseminaricesc din Huşi. învăţători pe la arătatele comune, pe de alta cu onor comună, fiind că, sânt vechil obştesc şi al numitei
Lupescu Atanasie
cu atestat de cursul primar  îi recomandă la Dvostre; Domnule Ministru sprecomune, sar fi făcut dispoziţie (de către Prefect şial Şcolii de arte şi meserii din Iaşidefinitiva întărire la retribuţiune de către
una sută lei
subprefect) de a aduce profesore la comună pe unComitetul a găsit că numiţii merită a fi rânduiţi
pe lună
.altul, scop de îngreuia cheltuielile satului. învăţători pe la comunele rurale din judeţul FălciuPrimiţi vă rogu Domnule Ministru încredinţareaDomnule Ministru vin şi vă rog în interesulprecum urmeazăpria osăbitei mele consideraţiuni.binelui comun ţărănesc, binevoiţi a nu tolera una caDomnul Teofan Oancea la
comuna Fălciu
 Revisore şcolareaceastă urmare şi a ordona cui se cuvine să fieplasa Prut (356 locuitori)«ss» Vişinescuaceastă urmare şi a ordona cui se cuvine să fieDomnul Luca Nicolae la
comuna
Onor: Dsalepreferat preotul satului numit mai sus, care este
Ghermăneşti
plasa Podoleni (223 locuitori).Domnului Ministru al Justiţiei, Cultelor şi alseminarist profesore, căci în toate feliurile vine maiDomnul Lupescu Atanasiu la
comuna Bazga
Instrucţiunii Publice.bine fiind o singură cheltuială pentru comună careplasa Podoleni (249 locuitori).are destule alte greutăţi. În vederea dar a dispoziţiunilor cuprinse în
Ibidem
, f.20 (sunt numiţi la 13 IV.1865 - vezi
0
Bine voiţi vă rog Domnule Ministru a primicirculara onor: Ministeriu N 48864 şi a celor 
Ibidem
, f.21).
0
adâncul şi devotatul meu respect.prescrisă prin oficia N 940, subscrisul înaintând pe«ss» N. Bossiede o parte cuvenitele lucrări pentru instalarea lor înVIIDomniei Saleposturile de învăţători prin arătatele comune cuPrescriptu verbaluDomnului Ministru al Justiţiei, Culte şiretribuţiune fiecare de către 1200 lei pe an, pe de altaJoi 24 Iunie Învăţământului Public.cu onoare îi recomandă Domniei Voastre DomnuleLuânduse în consideraţiune recomandarea
0
Ministru spre definitiva întărire.făcută prin raportul N 27 de revizorul şcolar în
Ibidem
, f.4.Primiţi Domnule Ministru încredinţarea judeţul Fălciu, Consiliul permanent de InstrucţiuneVdeosebitei consideraţiuni.opinează a se aproba numirea recomandatuluiProces VerbalRevisore şcolar 
Manoliu Pavleanu
în postul de învăţător la comunaMarţi 23 Fevruarie 1865«ss» Vişinescu
Albeşti
acelu judeţ, cu salariul de lei 100 pe lună cu Asupra raportului Dlui revizor al şcolilor din jud. începere însă de la 1 septembrie viitoru.
0
Vaslui şi Fălciu sub. N 28, Consiliul Superior de
D.A.N.I.C.,
F.M.C.
I
.P.,
dosar 16/1865 
, f.7.«ss» Laurian «ss»«ss»«ss»Instrucţiune, aprobă recomendaţiunea făcută pentru
Ibidem
, f.23.numirea de învăţători a indivizilor arătaţi la şcolile dinIIIVIIIcomunele însemnateRevisorele şcolelor din 1865 - 8 fevruariuRevisorele şcolar din«ss» Aaron Florian«ss»giudeţul Vaslui şi Fălciu Hussi judeţele Vaslui şi Fălciu
0
Domnule MinistruN 130
Ibidem
, f.6.Conform publicaţiei înaintată prin foaiaDomnule Ministru!
0
VIProgresului N 11 din anulu curentu relativu laPrin numirea
Dlui N.Constantinescu
 înRevisorele şcolar din în 28 martie 1865ocuparea funcţiilor de învăţători săteşti, pe lafuncţiunea de capu pedagogu şi profesore de judeţele Vasluiul şi Fălciulşcoalele ce urmează a se înfiinţa din nou prinmuzică orientală la
Seminarul din Huşi
, catedra de
0
N 85comunele rurale din judeţul Fălciu, prezentându-se învăţătoriu la şcoala din
comuna Creţeşti
plasaDomnule Ministruca candidaţi înaintea comitetului şcolar din acelCrasna, judeţiul Fălciului pe care DluiPrezentânduse înaintea comitetului şcolar al judeţ.Constantinescu o ocupa au rămas vacantă şi după judeţului FălciulDomnii
Cociarvei Ionnu
cu atestat de cincitoate stăruinţele ce subscrisul au întrebuinţat, i-auDnul
Romaşcu Ion
cu atestatul de curs primar clase seminariale din Socola şi alt atestatfost cu neputinţă de a găsi dintre candidaţii ce s-a
Documente inedite privind şcolile săteşti din judeţul Fălciu(1864-1869)
Costin Clit

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->