tematic

© LUCIAN MUNTEAN
© vasile dorolți

redută
Ultima
Proiectul lui Lucian Munteanu documentând tradiţiile dintr-un sat din Apuseni, Rogojel, desfăşurat între
2000 şi 2006, a fost punctat de mai multe expoziţii, în România şi Franţa. În timp, acest demers cât se poate
de serios al autorului a căpătat şi tonalităţi ironice, de râsu’-plânsu’, cum este ritualul tăierii porcului de
Ignat. În faţa unei Europe unite, al cărei ochi exigent ajunge până-n bătătură şi reglementează mai mult sau
mai puţin oportun tot ce mişcă, Lucian Muntean, talonat de Cosmin Năsui şi Maxim Dumitraş, a articulat
un memorial al porcului, care să fie şi pe placul ţăranului, şi al inspectorului european. În acest efort, porcul
devine o struţo-cămilă, având o dublă identitate, una de culoare roz-ponei sau marcată cu cod de bare, şi
o alta privind spre trecutul încăpăţânat să nu moară. În numele acestui trecut, înjunghierea porcului cu
cuţitul rămâne un ultim bastion al libertăţii. Imaginile au fost făcute în Rogojel, în 10 decembrie 2005 şi
16 decembrie 2006, respectiv 8-15 septembrie 2008, la Simpozionul de Artă organizat de Muzeul de Artă
Comparată din Sângeorz Băi. (N.A.) Foto: Lucian Muntean, text: Cosmin Năsui

50 decembrie 2008 - ianuarie 2009

© LUCIAN MUNTEAN

© LUCIAN MUNTEAN

Lucian Muntean
s-a născut la Sighişoara, în 1974

studii de geologie la Universitatea Babeş-

Bolyai din Cluj-Napoca
fotograf profesionist la Adevărul, fotoreporter

la Mediafax, Agenţia Hepta, Pro Sport, Ziua, „Actul uciderii - «spectacolul sângelui» cum îl numea
Rompres
expoziţii în România, Franţa, Germania, Mexic
 Maurice Agulhon – a fost evacuat din stradă către un loc
site personal: www.lucianmuntean.ro

specializat – abatorul”. Constantin Bărbulescu

decembrie 2008 - ianuarie 2009 51

© LUCIAN MUINTEAN

S
unt lucruri care odată cu integrarea
României în UE sunt pe cale să
dispară. Unul dintre ele este ritualul
tăierii porcului. Noile norme cu prevedere
la sacrificarea animalelor obligă ca aceasta să
se desfăşoare numai în abatoare. Cuţitul de
sacrificiu, paiele, lampa de gaz, peria de rădăcini,
maşina de cârnaţi, etc. nu-şi mai găsesc rostul şi
pot dispărea definitiv. Nu multe sunt amintirile
atât de puternice ca şi cele legate de sacrificiului
porcului. Aromele şi mirosurile adunate în
jurul cârnaţilor, jumărilor, sarmalelor, tobei,
şoriciului, caltaboşului, slăninii deschid uşa
podului amintirilor.
Mai departe de aceste amintiri, porcul este
© LUCIAN MUNTEAN

un suvenir cultural, aproape o emblemă a

„Porcul, acest veşnic copil al animalelor de curte, trăieşte
vreme de un an în calda atmosferă feminină: hrănit
de femei «ca şi-un om», alintat de copii, e un personaj
iubit”. Constantin Bărbulescu
unei ciclice sărbătoriri a vieţii. Legende despre
măcelari vestiţi şi farsele lor culinare pot însă fi
însă acum la marginea legalităţii.
Proiectul „Trăiască porcul!”, derulat în
cadrul celei de-a XVI-a ediţii a Simpozionului
Internaţional de Artă Contemporană, din
septembrie 2008, organizat de Muzeul de
Artă Comparată Sângeorz Băi, s-a dezvoltat
într-o suită de manifestări şi genuri artistice:
fotografie, modelaj în răşini sintetice, ceramică,
pictură. Întregul demers poate fi urmărit www.
traiascaporcul.blogspot.com

52 decembrie 2008 - ianuarie 2009

© LUCIAN MUNTEAN © LUCIAN MUNTEAN

© LUCIAN MUNTEAN
Expoziţia „Trăiască porcul” de la Muzeul
Ţăranului Român, deschisă din 10 decembrie
pe toată perioada sărbătorilor de iarnă, face
un tur de prezentare a imaginii porcului de la
ritualului sacrificiul tradiţional, la transpunerea
sa în ritual artistic şi obiect de consum
cultural.
Memorialul porcului anonim mort prin
chinurile înjunghierii şi tortura legării şi
imobilizării cu funii ia forma unei statui a
porcului declinată în mai multe ipostaze:
54 decembrie 2008 - ianuarie 2009
porcul cu cod de bare, de supermarket, şi
porcul de fiţe, Barbie. Soclul statuilor este
înlocuit de baloţii de paie, iar ustensilele din
jurul sacrificiului muzeificate. Pe un alt soclu,
două sute de purceluşi din lut ars plutesc într-o
piftie tricoloră de silicon.
Prin fotoreportajele sale, Lucian Muntean
urmăreşte vieţile unor comunităţi arhaice în
mai multe sate din munţii Apuseni, până în
Maramureş. Surprinzând feţele particulare ale
acestui ritual de sacrificiu, Lucian inventariază
„Dacă ţăranii mei au totuşi
dreptate? De ce nu mai
poţi astăzi «să tai» un
porc după metoda veche
a bunicilor? De ce nu e
bine? Raţiunile le cunosc:
în Europa, de două secole
cruzimea faţă de animale
de companie şi apoi faţă
de animalele de fermă
a început să fie tot mai
condamnată.”
Constantin Bărbulescu
imagistic tradiţiile în tranziţie.
Maxim Dumitraş este preocupat de
transformarea sacrificiului porcului în ritual
artistic. Sculpturile sale efemere în carnea
şi slănina porcului sunt o demonstraţie de
virtuozitate la limita genurilor artistice, captate
şi redate prin film şi fotografie.
Compunerea acestor viziuni artistice sub
steagul imaginii emblematice a porcului refac
din punct de vedere artistic autenticitatea
identităţii arhaice în spirit contemporan.
 © LUCIAN MUNTEAN

Expoziția de la Casa Matei din Cluj,

organizată de Centrul Cultural Francez, în
6-20 martie. Cea de la Clubul Ţăranului din
cadrul Muzeului Ţăranului Român
(8 decembrie 2008 – ianuarie 2009) e
însoţită de un catalog în care etnologul
Constantin Bărbulescu semnează un text.
www.lucianmuntean.ro/fotoreportaj/69/Catalog_Traiasca_Porcul.htm

decembrie 2008 - ianuarie 2009 55