MAREA SCHISMA - Au aparut Biserica Ortodoxa si cea Romano - CatolicaBiserica este în continuare instituia în care românii au cea mai mare încredere.
ţ
Cu toate acestea, cei mai muli se duc la biseric doar la pricipalele srbtori,
ţ ă ă ă
potrivit unui sondaj de opinie. Dar, în noaptea de înviere, aproape 60% dintreromâni spun c vor merge, cu siguran, s ia lumin.
ă ţă ă ă
Sondajul a fost realizat în perioada 7-11 aprilie de Institutul pentru Studii deOpinie şi Marketing.Atunci când vine vorba de Paşte sau de Crciun, mai tot românul face un drum pân
ă ă
la biseric. 34% dintre români spun c merg la biseric atunci când sunt cele mai
ă ă ă
importante srbtori ale anului.
ă ă
Numai 6% îşi gsesc timp pentru biseric de câteva ori pe sptmân, 22% dintre
ă ă ă ă ă
intervievai merg o dat pe sptmân, iar 12 procente se duc o dat pe an sau
ţ ă ă ă ă ă
chiar mai puin. 3% dintre români ocolesc biserica.
ţ
Când vine vorba de noaptea de Înviere, 59% dintre români sunt convinşi c vor sta
ă
la toat slujba, iar ali 27% dintre intervievai cred c mcar vor ajunge la
ă ţ ţ ă ă
biseric la înviere. Numai 7% ştiu sigur c vor face altceva în noaptea şi ziua de
ă ă
înviere.Postul Paştelui este respectat ca la carte de 16% dintre români. 30% se abin de
ţ
la mâncrurile care nu sunt de post doar de dou ori pe sptmân - miercurea şi
ă ă ă ă ă
vinerea. 15% din populaie se abine de la carne, ou şi brânzeturi, doar în
ţ ţ ă
ultima sptmân a postului paştelui. În Vinerea Mare in post negru doar 11%
ă ă ă ţ
dintre cei întrebai iar 27% dintre români mnânc în Postul Mare fr restricii.
ţ ă ă ă ă ţ
Srbtoarea Paştelui reprezint şi puin timp liber pentru români. Cei mai muli -
ă ă ă ţ ţ
76% - prefer s nu prseasc localitatea şi s petreac paştele în familie. 13%
ă ă ă ă ă ă ă
cred c vor ieşi din localitate iar 8% nu ştiu înc ce vor face în zilele de
ă ă
Paşte.Sondajul a fost realizat în perioada 7-11 aprilie 2006, pe un eşantionreprezentantiv de 1032 de persoane din 51 de localiti urbane şi 52 rurale.
ăţ
Eroarea maxim admis este de 3 procente.
ă ă
Creştinismul este una din cele trei mari religii monoteiste, alturi de iudaism şi
ă
islam. Având drept figur central pe Iisus din Nazaret, creştinismul îmbin
ă ă ă
tradiii de iudaism, îmbogite cu mrturia Noului Testament. Termenul de creştin
ţ ăţ ă
provine, prin latina popular, de la grecescul Christos, adica Cel uns. De-a
ă
lungul veacurilor, cel puin în ceea ce priveşte forma, multe elemente din
ţ
creştinismul primordial s-au pierdut pân în zilele noastre, aprând îns altele
ă ă ă
noi. Una dintre consecinele acestor modificri a fost apariia celor dou mari
ţ ă ţ ă
ramuri ale creştinismului, cea Ortodox şi cea Romano-Catolic
ă ă
Dac la început disputele asupra egalitii în drepturi a tuturor episcopilor din
ă ăţ
vest şi a patriarhilor din est erau pur teoretice, o schimbare radical s-a produs
ă
în momentul divizrii Imperiului Roman, o parte la apus, cu capitala la Roma, şi
ă
cealalt la rsrit, cu capitala la Constantinopol. Pe plan spiritual, ruptura
ă ă ă
dintre Roma şi Constantinopol s-a produs lent, punctul culminant fiindexcomunicarea reciproc a celor dou biserici ce a avut loc în anul 1054, numit
ă ă ă
şi Marea Schism.
ă
Lumea creştin s-a împrit şi astfel au luat naştere dou Biserici separate: cea
ă ă ţ ă
Ortodox cu centrul la Constantinopol şi cea Romano-Catolic cu centrul la
ă ă
Vatican. Apoi, din cauze istorice, politice, culturale şi dogmatice, creştinismula fost împarit în mai multe ramuri, confesiunile creştine, care se bazeaz
ţ ă
Vechiul şi Noul Testament. În esen, creştinismul catolic nu are extrem de multe
ţă
diferene fa de cel ortodox. Cea mai vizibil este stabilirea datei srbtorilor
ţ ţă ă ă ă
pascale, una dintre cele mai importante sarbtori creştine.
ă
Pentru a calcula data Paştelor biserica rsritean foloseşte calendarul iulian,
ă ă ă
în timp ce biserica apusean utilizeaz calendarul gregorian. Din acest motiv,
ă ă
Înlarea, Rusaliile şi Corpus Christi, ce au loc la 40, 50 şi respectiv 60 de
ă ţ
zile de la Paşte, sunt srbtorite la date diferite în creştinismul rsritean
ă ă ă ă
fa de cel apusean.
ţă
Au început celebrrile pentru Srbtoarea de Pesah, Paştele evreiesc, care ine o
ă ă ă ţ
Leave a Comment