PENULTIMUL an al acestui

cincinal este,
puternic marcat de mari
evenimente, a coinci-
in timp aso-
ntr-un chip armonios
aducerile aminte
unei perioade de profunde
prefaceri economice sa':'
ciale, cu deschideri c;te per-
spectiva realizate de un po-
por pe deplin pe desti-
nele sale.
anul jubiliar al
celei de-a 4(}.a an a
de eliberare so-

ne prileju-
o
in impliniri. Este
cazul ne reamintim, cu
pe care nu'"
mai cercetarea
a istoriei poate
oferi, acum patru decenii
poporul romn, tirit mpotriva
in cel mal cumplit
pe care cunoscu t
istoria omenirii, de fas-
ALMANAH
ANTtCIPATIA
cismul hitlerist - cel
doilea mondial, -, se
ntr-o stare de pro-
na-
turale ale cu
capitalului
autohton, ' crunt exploatate de
de razbo'j
economia
era la atacuri-
lor
care domnea in ln
floarea tinerimii
ntr-o pe
care n-o nu o do-
rea, fusese pe front.
in Istoria atit de a
poporului nostru au mai exis-
tat momente de grea cum-
perioade de
sacrificii. Peste aceste locuri
aflate la de drumuri
s-au ca un nenu-
hoarde migratoare,
puternice
armate ale unor imperii cu
de, expansiune, bo-
noastre au atras ca un
magnet tentaculele corporati-
ilor multi doritoare
de De
rale ori poporul romn a
aceste
momente grele, dovedind o
vitalitate din comun, o
putere
In acest context, ,
momentul august '44 poate fi
considerat cea. mai grea
cercare din istoria poporului
nostru.
in acel moment al lui au-
gust 1944, pe care istoria il
drept crucial pentru
destinele unei glasul
Partidului Comunist Romn a
cu luciditate res-
ponsabilitate, intele-
gere n rindul maselor largi,
doritoare suferin-
umilintele indurate. Pe
fondul represaliilor
regimului antonescian al
atmosferei de terpare
de agentura un larg
sistem de dovedind
tact abilitate o
pricepere ie-
3
din comun fac ca in au-
gust 1944 se
cu precizia unui ceasornic o

de mari a di
mensiune corespunde
unei generatoare de
profunde prefaceri. Pe drept
cuvint S8 poate spune acel
moment 8 constituit un ade--
examen de
maturitate, o a efor-
turilor sacrificiilor depuse ,
in timp de pentru
unei lumi mai bune
mai drepte. Mai mult decit
atit. atunei, in august 1944,
sosise momentul de implinire
a de milenii ale
poporului romn pentru o
libertate so-
ciali, pe princi-
pii noi, ale socialismului.
Istoria au-
gust 1944 a fost doar un in-
ceput. Un l"caput al unei
rloade de puternice
80clale, generatoare de
energii ale unul
popor ale caracteristici
principale au fost slnt ca-
pacitatea talentul de a con
R
strul. Imediat dupA lichidarea
fascismului hitlerist, vlctorte
pentru care, de armata
dat obolul de
jertfi .acrlflcll armata ro-
in Romnia
de lncepe o
a nationale
sociale. Lichidarea claselor
exploatatoare, inceputul edifi-
unei noi orinduiri, a fost,
firi o de
cohfruntare de
de sacrificii, de m-
pliniri succese.
A fost o 1n care
clasa muncitoare, in
co cu sprijinul
progresiste,
sub conducerea partidului
comunist, a ia in
propriul ei destin.
prin efort
Ire, edificiul unei noi socle--
tAtI. InlAturarea
omului de om, echita-
tea, tuturor. a
tregulul popor, telul cel mai
Inall nObil al co-
au constituit. in ace--
timp, o problemi Ideolo-
de schimbare a unei
multimilenare, prin
care se cu
clnl adinci Ideea de Inechi-
tate, dar o
tlcii, prin care principIIle so-
cialismului trebuiau
sa ro
particulare, specifice istoriei
noastre
Elaborarea unei strategii de

cont de
1n edificarea socia-
liste la noi in revine isto-
ricului Congres al IX-lea al
partidului, la care, prin glasul
Nlcolle
CeIU"'CU, se definesc 1n
urma unei analize profund
concepte noi, ce
un salt calitativ
superior de
in practica revolutlo-
Gtndlrea
vatoare, de
a secretarului
general al partidului,
Nlcolle C.luffllCU,
pus amprenta pe intreaga
tivltate a poporului, orlen-
tind-o spre noi culmi de pro-
gres Se
astfel, din se-
cretarului general al
lui, Programul Partidului Co-
munist Romn de re a
socialiste multilete--
rai dezvoltate lnaintare a
Romniei spre comunism -
o a
rii noastre socialiste, docu-
ment progrematlc de pro
de
Acum, la
aproape decenii de la
istoricul Congres al al
partidului, in
a patriei noastre se
de
un inalt dinamism, de pro
R
funde calitative, o
a a unirii
-eforturilor tuturor oamenilor
muncII sub conducerea
dului pentru infAptuirea unor

tlve, o drept cuvint
"Epqc. Nlcol
C.IU,.ICu". cu o
energie rar Tntllniti,
nici nici timp,
secretarul general al
lui, Nicolae
eelUfeRU, a un amplu
complex program de dez-
voltare a tuturor
domenlltor
nomice, a trasat in
deaproape
zate prin vizitei, de lucru la
locului, ln :tntreprinderi,
pe marile platf,orme
tria le, in centre de proiectare,
cercetare
Tn ansamblul acestor
complexe, r un loc ' de
1
nostru formarea
pollliCA omului nou, ,llul ti-
Ind faplul cA numai astfel pot
fi realizate dezlderatele fAuri-
rli noii
TInAra
in splrllul politicII partidului
nostru, avlnd un exemplu de
munci dirulre
nari, comunlsli In
aCllvllalaa 10varA,ulul Nlcol ..
c..u, cu, cel mal Iubit fiu
a/ poporului romn,
IItate de frunte pe plan inter-
aspira-
cele mal culeziloare In
proleclul Olrecllvelor Congre-
sului al XIII-lea al parlldulul,
clar adeziunea
depllni la Holiirlrea Plenarel
C.C, al P,C.R. privind reale-
ger.. Nlcol
C u,ueu In Inalta
de secretar general al parti-
dului ,1 tolodali angaJamen-
tul de a nu nici un
efort pentru realizarea 'ntru
totul a orlenllrllor formulate.

In almosfera fertlli de crea-
cullurali de Fes-
Ilvalul "Cintarea Ro-
mnlel", literatura de antici-
romAne.sci se
din ce In c. mal mull In ul-
tima perioadA, demonstrin-
Impllcll ,1 .ale
formatlv-educlilve, Faptul
In prezenl maJorllalea
lor lII.rare de pro-
vin din cenacluri risplndlle In
Inlreaga cuprinzind un
mare numAr de membri cu
preocupirl foarte dlferlle, Im-
pune Ideea c6 acest gen lite-
rar 8 devenit nu numai
Iar, dar un mod de expresie
literari a celor mai diverse
categorII de oameni al mun-
ciI. nu esle nici pe
dep.rte gralulti, chiar nu-
mai am lua tn conside-
rare aprecierile ce ni S8 aduc
pe plan Confir-
mare tiri echivoc - In pri-
mul rlnd In plan valoric - a
IIlerare
de Ma-
rele premiu acordal publica-
"Hellon", edllati de Cas.
de culluri, a lehnl-
cII penlru lin.rel din Timi-
la recentul Congres
european de SF de la
Btighton, Marea Britanie. care
se ia aprecierea rn-
ternaliona,a, concretizata In
prem ul atribuit
tulul Icriilor ,1 critic lIIerar
ALIIANAH
W ANTICIPATIA
Ion Hobana, pro-
fesionalismul atins de autorii
"amatori" romni tn .acest gen
literar, aUt de apreciat de
neri. Evenimentul, repetind
ani
regretatului fanzin qralovean
"OmJcron", atrage
asupra unui
nou val, format in majoritate
din tineri autori, ce se
rn prezent in
de de la 'noi.
o
de peste un deceniu
tate, foarte in
de acest gen,
acum o explozie
lucru demn de o pre
ocupare din ce in ce mai ac
a editurilor spre
acest domeniu. Trebuie

"r&descoperlrii" acestei
turi revine Uniunii Tineretului
Comunist, care, prin reunirea
celor mai reprezentative crea-
tntr-un almanah cu
prin instituirea unui
premiu anual pentru literatura
de
a relansat va/o-
de la noi, con
innoitoare
actuale. Pornind de la
statarea foarte tineri
care au optat pentru
profesie declt aceea a studia-
ril literaturii sint
de acest gen literar au
realizat ce se
de aprecierea
se poate face
teratura de a
fi o de popularizare 8
lehnlcil,
l"tr-o
pentru
Fantezia, Ineditul
dintr-o lucrare
la.llci la citllor, de
seamA la autor,
. cltetea de a nu aluneca spre
spre stereotipii.
Este o cum nu se
poate mal pe multiple
planuri ale sociale
economice tn mod
sebll, In

a fi o de proB,
pectare sau evaluare a
rulul, literatura de
ale darul de a pOlarlza aten-
lntr-un mod sau altul,
spre viitor. Acum, cfnd
dezvolliirll teh-
nicii a devenit extrem de
solicitind in fiecare
moment o participare intensA.
(
este absolut necesar de a
privi spre viitor. Literatura
de sugernd vlllo-
ruri posibile, nu are
de a preconiza o cu
o oarecare probabilitate, ci

spre o ce
ar putea fi pentru
societate. prin modul Tn care
deciziile in prezent. Este
suficient spre exem
pUficare literatura de avertis-
ment. contrau ..
topii, care, intr-o de-
osebit de
toare. ne atrag atentia asupra
catastrofalel curse 8
lor nucleare de azi.
Nu se poate spune lite-
ratura de
nu este de
capcane, de
toare. Kltschul, confuzia Ide-
temele minore sint
pericole perman.ente cu atit
mal actuale cu clt genul de
vine din ce tn ce mai profitlc
mai popular. In prezent
lui cenaclurilor, al revistelor
de specialitate tocmai
in 8 orienta
tn a o canaliza spre
temele majore ale
noastre.
cum sublinia secretarul
general al partidului,
Nlcol.. C u, cu, la
de lucru pe pro-
blemele muncII organizato-
rice pollllco-educalive de
la Mangalia din 1983, litera-
tura trebuie contureze
pozitive, moblllza-
toare ale omului nou, eroul
nfiplulrl de mIIne.
deci, o fertili
pentru literatura de anticipa-
tie, gen literar ce se
prin de viitor.
Sintem
de scriitori romni,
de o
imaginatie creatoare o ex-
trem de diversifi-
care, va cerintele
aclualel elape,
patrimoniului npatru
cultural opere ce, extrapollnd
viitorul, vor rezista cu bine 1n
viitor.
1. AlBESCU
5
INCURSIUNE
IN IMPERIUL
LUI MAXWELL
SNT CtnVA autori in acest grupaj de ipoteze
- praf. dr. ing. !. Pu rica, doclor in fiZIca N loncscu
M
Pallas, praf. dr. doc L. CJplea, dr. VI.
ce nu-mi Ideile, pe care de al tfel iacut
cunoscute cu peste un deceniu tn (e drept,
fie in publicatii cu profil filozofic, fie sub forma an
ticipativa). n mod aparent ciudat, artico-
lele primite de la autori, n pofida
unor teme mai putin conventionale, aveau un fel
de aer de familie (tntre ele de propriile-mi
idei). este pricinu-
cred. de atractia exercitata asupra noastra de
noua revolutie evidentiata tn anii
'40 prin aparitia geneticii moleculare a ciberneti
cii, dar consolidatA 1n ultimul de veac prin
succesele (astro) fizicii implementarea unor tot
mai puternice calculatoare electronice n cuprinsul
intregii cerceta.ri.
Faptul ca interdisciplinaritatea dezvaluie din
ce tn ce mai profund mai complex
euristica faciliteaza. o fntre domeni
ile ale tehnicii, astfel tncit noua para-
e la lucru, chiar mai inainte de a se fi
institutionalizat. situatie ea o
a civilizatiei c.ontemporane, crizele
de ale fiind strAbatute oarecum
mai putin tragic decit 1n trecut (geneticianul N.A.
Dubinin sau atoljlistul R,J. Oppenheimer au avut
o perioada. de desigur pentru
dar n-au mai fost pe rug ca Giordano
Bruno).
Noua viziune despre natura
existentei) poate fi a triadei materiei, .:Ieoa
rece de la presupunerea aceasta din
urm! este din trei aspecte complemen
tare: substanta, energia informatia,
conceptie, cu . a
fost de o serie de savanti ginditori,
fncepfnd cu Norbert Wiener, care a subliniat
se de celelalte aspecte de
ale materiei de calculat, ca jn.
strument de afecteaza. mai mult me-
sajul dedt energia. Dar aderentilor la aceasta
e tot mai mare, pnntre ei
ca L. Brillouin (Franta), G. Klaus
(R.D.G.), V.A. Engelhardt (U.R.S.s.), M.
nescu (Romnia), I. Nikolov (Bulgaria),
Nu voi insista aici asupra caracteris
ticilor informatiei ca materie (vezi studiul meu din
volumul colectiv "Inteligenta robotica" ,
Editura Academiei R.S,R. , 1983). Cert este teo
rii precum acelea despre un cod al particulelor
elementare, despre universul ca servomecanism,
6
ADRIAN ROGOZ
despre o n fluxul evolutiei ori desprE'
unificarea fortelor fundamentale au toate
cu problema
Probabil, informatia este materie, ar trebui
sA existe o (intron),
cum am presupus intr-un articol anticipativ, publi
cat tn revista (8/ 1977). Deo-
se pe urmele unei ase-
menea cuante, iar faptul ca ea n-a fost
nu o obiectie im-
Gell-Mann, care a fundamentat teoria
quarkurilor, a primit demult premiul Nobel,
particulele respective au de domeniul
ipotezei. Dar despre vinatoarea de infroni
iesc cititorilor revin In anul acesta cu
nunte dintre cele mai interesante in paginile revis
tei Voi 1ncerca anume stau
de cu o de oameni de preocu-
pali de amintita
n 1870, James Clerk Maxwell a vorbit in cadrul
britanice Despre dintre 'fi.
zici matematici, referat in care, pomenind
numele antevorbitorilor Tyndall Sylvester,
amintea primul se ocupase de granitele fizicii,
ale empiriei, ,,sanctuarul celor mai mici parti-
cule forte, unde moleculele, supunInduse legilor
existentei lor, se ciocnesc 1ntro
sau se fntr-o uniune mai intensa,
crend pe ascuns forma lucrurilor vizibile"; al doi
lea referent era considerat drept" o spre
fnltimiJe imuabile ale matematicii. "Dar, dincolo
de domeniul doctorului Tyndall de domeniul
profesorului Sy.lvester, cine va duce n tinutul
mai unde gfndirea se cu fapta
- se ntreba Maxwell cu timbrul de poezie
fica a unui Edgar Poe - , tinut unde vedem activita-
tea intelectuala. a matematicianului actiunea fi-
a moleculelor in corelatia lor Oare ca
lea spre acest tArtm nu trece prin b1rlogul metafizi-
cienilor, care e semanat cu osemintele
lor premergatori groaza. om de

Comentfnd acest remarcabil studiu, epistemolo-
gul sovietic B.G. Kuznetov propune ca "domeniul
mai cetos al Ratiunii cu Fapta" pri-
numele autorului celebrelor ecuatii ale
electromagnetismului. Maxwell folosise
termenul de "metafizicieni", in fond era vorba de
o privire asupra lumii, cind intelectuJ sta
tic, mecanicis.t se preschimba in ratiune dinamica
cuprinzatoare. legtnd sinergic Metagalaxia de
nitui din adincul atomului,
ALMANAH
ANTICIPATIA
l

:!i

:/
. LA'
. FRONTlEkELE

COSMOLOGIA. ca
a fizicii, este o relativ
Ea s-a const:tuit ma
intii in cadrul fizicii clasice la
finele secolului al XIX-lea
inceputul secolului al XX-lea.
Pe atu nci exista o serie
de legate de consi-
derarea unul fond infinit,
omogen izotrop de materie,
raportat la spatiul euclidian
tridimensional infinit in
timp in trecut In viitor (pa-
radoxurile lui Seeliger 01-
bers). O cu descoperirea
generale de
Albert EIOstein, in 1916, s-au
creat premisele necesare
construirii ' unui model de
Univers lipsit de
care fie in ex-
plice cit mai multe aspecte fi-
zice, caracteristice pentru
a Cosmosu-
lui. Alinlamentele gindirii cos-
mologice einsteiniene valori-
o serie de
fice de
pentru
materiei cum sint :
a) dintre
(ca a
UNIVERSUL
CA
SERVOSISTEM
NICOLAE IONESCU-PALLAS
unui sistem fiZiC) energie
(ca a de
transformare); b)
dintre cur-
bura a den-
sitatea de energie in
c) geometrizarea tim-
pului (care mpre-
cu o varietate ge-


In perioada n
primele decenii de al
doilea mondial s-a
pr opus o ime de modele
de Univers, in care predomi-
nau aspectele geometro-me-
canlce ale materiei in 08-
recare cele termo-
dinamice, In
prin formaliza-
rea in
cadrul cosmologiei, a con-
ceptelor de ener-
gie, se mal mult ex-
plicarea actuale a Uni-
versului la supragalac-
tiei in mai
problematica genezei fizice a
Universului, ntre mi-
cro macro-structura mate-
riei, organizarea a;
Universului, formarea proto-
galaxiilor, abundenta efe-
mentelor chimice 1n Univers,
natura
in Univers
etc. secolului
al XX-lea, in dezvoltarea
intalor naturii are loc o mare
(moment
ner) prin fundarea matema-
de Norbert Wiener,
a conceptului de
Curind, teoretic/enli au reali-
zat faptul con-
stitUIe un concept
tor care,
de celelalte concepte
paradigmatlce -
energia -, este in
promoveze cosmologia
pe o astfel
incit
car la o parte din IIstlngul de
probleme prezentat anterior.
Spre deosebire de sub-
energie, pentru care
de conservare,
de stare, de transport etc. -
permitlnd o descriere perti-
a dinamicii acestor
ale materiei -
conceptul de ,nu
n prezent de' o
formalizare n
gradul necesar pentru o pro-
movare in cadrul cos-
mologiei. Ca atare, Include-
rea in modelele
cosmologice relativiste se
face indirect, via conceptele
de "extradimensionalitate",
,,supersimetrie"
Primele
concepte subsldiare un
rol important mal ales n re-
constituirea scenariului gene-
zeI' fizice a Universului (in
.,sce-
nariu inflalionist").
________ ______________
Cea mai imagine
despre geneza Unlversului
nostru (care poate fi unul
ALMANAH

dintr-o fnflnitate de sisteme
gigantice similare) este
toarea: timp de o
Inimaginabil de
materia S8 afla
1ntr.o
pe picior de egalitate cu spa
w
timpul, formind impre-
unA cu acestea o geometrie
(3+1+N di
menslunl). Prlntro
"topologlc/i" de cele N
dimensiuni ale materiei se
de dimensiunile
spatiului timpului, ducind
la unul, cimp scalar,
inzestrat cu o cantitate fan-
t.stlcli d. Informatie,
sub forma unor grupuri de si-
metrie matematicA. Se crede
cA grupul de simetrie SU(Sj
ar corespunde tutu-
ror fizice posl
bll. (gravitatl.,
slabi, nu-
daca Universul
este un sistem conservativ nu
numai tn
energiei, ci a Informatiei,
atunci diversitatea ulte-
8 la
concentrlrile extraordinar de
mari din codurile genetice ale
fIIntelor vii) ar trebui pro-
vinA - potriVit unor legi de
transformare, con-
centrare a deo-
necunoscute - din
simetria (SU(S)
sau, eventual, un grup
mal cuprinzAtor), O n.stablll-
tate determinA ulte-
rior ruperea ,Imetrlel SU(S).
prin mecanism
de rupere al lui Co-
leman Welnberg
cuantice "de o
1. potentialul scalar),
.stfel simetria SU(3)X SU(2)
XU(1), care aparitia
sub forma cea mai
- aceea de qu-
ark-url probabil, sub
alte forme, cum snt axonll,
de exemplu). apoi
organizarea quark-urilor in
nucleo"i antl-nucleonl
separarea materiei de sn-
ti-materie - totul intr-o frac-
tiune de secundA, la
mii de miliarde de grade Kel-
vin, 1ntr-o regiune a
de asemenea in raport
cu un atomi Mica regiune
cauzal conexA, in care au loc
atari se expan-
deazA apoi raeld, in mod ex-
(de " unde denu
mlrea de scenariu
nist). Totul sar fi petrecut in
8
mal putin de 3 secunde.
acest timp, avem deja
materia
(electroni, protanl,
neutri"!,
nogre etc,), Se ajung.
astfel la stadiul 6lg-6ang
(Marele De aici in,
colo. Universul "deja format"
in cadrul
lor cosmologice relati viste.
-Formalizarea 8
universului fizic. avind
pozitia (predomlnanta
hldrogenulul in spatiul cos-
mic nucleoslnteza
telor grele 1n stele), se reali-
in mod adecvat, pe all-
niamentele gi-ndlrii einstei-
niene, intr-un model de uni-
vers inchis. atit din punct de-
vedere topologic (un fel de
analog tridimensional al su
sferei), cit energe-
(cantitatea
de energie cea de Informa-
sint constante; nu-
de atomi de hidrogen
este el constant), Evolutia
se 1n mod
strict adiabatlc, astfel incit
regiune a Unlver
sulul au loc procese de de
gradare sau in alte
regiuni vor avea loc procese
de organizare concentrare
a Ideea intre-
gul Univers fizic ar putea fi
asimilat cu un gigant ser-
vosistem lui Robert
Honry Dlcko, Potrivit ac tul
autor, parametri care
de an-
samblu a Universului ar tre-
bui variaza lntr-un mod re-
ciproc pentru a
astgura constanta unor anu-
mite functiuni depinzInd de
parametri (Invarlant6
parametricA). Mutatls mutan-
d!s, Universul tunclloneazA
"ca un creier" autore-
elementele caracteris-
tica pentru a-,I conserva
mite deflnltorll, In-
necessrA acestor au-
torogllrl se propagA, cu vi-
teza luminII, pa geodezlcele
netezite ale spatiului-timp,
care S8 Jnchld in ele 1nsele.
Un astfel de model de uni-
vers 8utor8g18t a fost con-
struit de N, lonescu-Palla.
L, Sofonea In perioada
1974-1980, ParametrII care
se IntercondltloneazA alnt tA-
ria InteractiunII gravltatlonale
curbure medie a apatlulul
cosmic, Iar Intercondltlonarea
- care 8ste o expresie a
principiului lui Mach - e,te
asiguratA de un anumit cImp
scalar, Modelul de "univers
servo-sistem" permite - 18
nivelul unor procese fizice
care au loc in cosmos - Tn-
telogerea rolului es.ntlal pe
care noua paradigmA "Infor-
matia" " joacli in de.clfrarea
tainelor naturii.
i

li



CODUL aNTIC
AL PMTICULELOR
ELEMENTME
UN OBIECT po!!te fi un corp, dar poate fi
un cimp de In fizica atit corpu-
rile cit cimpurile de forte sint descrise prin
particule cuantice.
Obiectele fizicii snt, 1n final , particule cuan-
tice specifice prin lor. Obiectivul
teoriilor fizicii este reconstituie comporta
J
rea obiectelor microscopice pornind de la uri
mInim de particule
Este normal incepem
care sint minime
descrierea particulelor "e
minim de particule necesar
trece de la microunivers la
- pe care am putea
fiind un mezounlvers - in
-
IONEL 1. PURICA
;
niversul astrofizicii al cosmologiei?
Este interesant de remarcat in prezent,
microfizica, fizica pa.rticulelor elementare, s-a
i ntilnit cu astrofizica cosmologia pe un te
ren comun, astrofizica devenind un laborator
ce permite studiul particulelor cuantice la
energii imense, pe care nu sintem capa-
bili le in laboratoarele terestre
nu vom' fi in stare sa. le producem

cu care ne-am do-
particulele cuantice sint , n general. im-
n categor ii distincte.
Din prima categorie fac parte
duratele, care au generat tridimensio-
nal timpul monodimensional, unificate de
Einstein, n teoria ntr-o varietate
spatiu-timp, al element este eve
nlmentul, caracterizat printr-o pozitie un
moment temporal in raport cu un observator
care cu viteza
aceea a luminii in vid. Evenimentul, este
asociat cu unui obiect. iar acesta
este Identificat prin a doua categorie de pro-
de care vorbeam care sint specifice,
individu'alizind particulele, cum ar fi:
masa, sarcina spinul sau momentul
propriu de aroma, barlonic,
leptonic etc. "
Dirac, cu sa ne-a de
monstral teoretic, iar natura a pozitiv
acestei fiecare este
cu o ca le sepa
ram, sau am putea chiar spune ca le pro-
ducem din vid, este necesar
energia maselor de repaus.
'"
Vidul lui Dirac nu mai are nimic comun cu
vidul secolelor trecute, vidul lui Toricelli, care
insemna un gol. Vidul fizicii de
este dinamic, el este o lume i n care particulele
se nasc n perechi de particulean-
tiparticule virtuale, iar acestea in lor
de a o energie pentru ca se "
personiflce se pentru ca
apoi se separe din nou.
i


ALMANAH
w " AHTICl,Al1A
-
Zeldovici . Kobzarev Okun (1974) apoi
G. t'Hooft (1982) au avansat ideea instabili-
tatea starilor vidului se cu faptul vi-
dul este considerat ca starea universului cu
energia poten-
este netinear, cum o cere descrierea
9
specifice particulelor reale, pu-
tem avea mai multe de vid.
Vom considera real vidul cu energia mi-
Celelalte de vid sint false viduri in
care, inerente, se. pot
forma bule, a poate
ca ce se n starea_ de vid fals sa
dezintegreze, cu.m a Coleman, sa
treaca in starea de VId real prin transformarea
energiei sale n particule reale.
Care este minim de particule cu
care s-ar putea construi particulele cunoscute
astazi, cele quarkuri, din care si nt
constituite similare protonHor neu-
tronilor cej leptoni , similari cu electro-
nul neutrino etc.?
Hardiri Shupe au in 1980, sint
suficiente ,Particule primare antiparti-
cuiele lor, adica patru elemente primare, pe
care le-a numit rlshoni de
trei rishoni dau quarkurile leptonii. Se pot
reconstitui astfel tuturor particu-
lelor cunoscute. Studiile snt n curs, in spe-
cial pentru a preciza dinamica rishonilor.
O idee pe care o vom utiliza este cea
de Rubakov Sapocinikov la mijlocul
anului trecut.
nostru (3+1), cu trei dimensiuni una
este nglobat intr-un cu N+ 1
dimensiuni. Toate particulele din nos-
tru cu 3+1 dimensiuni nu pot trece n
cu (N-3)+1 dimensiuni, nu se pOl
in dimensiunile superioare, deoarece
energia lor nu este suficient de mare. Ele ra-
min in cu 3+1 dimensIuni ca ntr-o
de cum protonii
neutron li in nucleele atomilor. aceasta
ar fi atunci ar trebui ca n anu
mite principiul energiei
nu mai fie vafabil cum a Wesson
(1980), avem indi cii experi mentele ar fi.
'Oaca. asoel em cele trei aspecte pe care
le-am expus mai sus, ajungem la ideea, pe
care am emis-o la sesiunea din anul 1982 a
Comitetului de istoria filozofia al
Academiei Republicii Socialiste Romnia,
anume aceea este necesar LIn nou tip de
descriere a proceselor fizice. care impune
unui cod ontlc al particulelor
mentare. similar codului genetic al sistemel or
cu
Universul nostru cu 3+1 dimensiuni este un
sistem nglobat intr-un mediu care este uni-
versul cu (N-3)+1 dimensiuni, al lui Rubakov

Am putea numim "cosmos" universul cu
3+1 dimensiuni "haos" mediul cu (N-3)+1
dimensiuni n care sntem nglobati.
Admitem o intre vidul
cosmosului, care este un vid real, vidul hao-
sului. care este' un vid fals.
Energia n vidul fals al haosu-
lui se poate transforma in masa de repaus a
particulelor din cosmos este de
rishoni, cum ADN-ul ARN-ul dintr-o ce-
vie proteinelor formate
din acizi nucleici. Fiecare acid nucleic este
codat de trei din cele patru elemente: adenina.
guanina, citosina timina (sau, respectiv,
uracilul in ARN).
10
In mod similar avem doi rishoni: Tohu (T)
Vohu (V) antirishonii Anti-
tohu (T) Antivohu (V). lor, cite
trei, corespund particulelor cunoscute. Astfel ,
un electron este codat de trei rishoni (TTT).
iar "'un quarl< de trei rishoni (TTV) elc.
rishenii codeaza energiei vi-
dului fals al haosuluI. fixndu-le n particulel e
cunoscute prin procese care au loc in interio-
rul protonilor, al neutroni lor sau al
negre, este un lucru ce de stabilit.
modelul nostru de formare a particulelor
din universul 3+1 dimensional. din cosmos,
este valabil, atunci ar trebui ca n univers
existe o creare de de repaus. Aceasta
este de unele teorii cosmologice,
ca cea a lui Hoyle Narlikar (1971) sau V.
Canuto Narlikar (1980), iar studiile de pale-
omagnetism o de a razei
de circa 0.5 mm/an.
Codul ontic al particulelor elementare ne
modifica modul de gindire cu privire la apari-
universului nostru, a a le-
gilor fizicii. a dimensiunifor pe care le are uni-
versul n care sintem a mediului ha-
otic cu care universul nostru energie.
deci, ca cine vrea
aventura descoperirii unor lumi noi, cum a
facuto Cristofor Columb, nu trebuie se m-
barce pe Nina, Pinta sau Santa Maria nici
chiar pe Apollo sau Soiuz, ci trebuie invete
manipuleze rishonii in spatii n care con-
ceptele de obiect, timp fuzioneaza
intr- o unitate.
ALMANAH
ANnCIPAT'A W

I.A
n:t:,NTtErJ-ll?
('[.II'!' ,,1:1T j'l!
EINSTEIN a crazut
intotdeauna realitatea fi-
poate fi in ter-
meni geometriei.
les, geometrlzare tre-
buia la o unificare
a conceptelor fizice,
inclusiv a celor privesc
fundamentale,
baza tuturor fenomenelor na-
turale.
Se taoria
restrinse a fost in 1905,
Iar cea a generali-
zate sau mai bine-zis a
din 1916, pa
cnd teoria cuantelor a lui
Planck a in 1900.
Einstein a adus o
la teoria
lor, prin introducerea
de foton mal ales prin do-
vedirea acestor "pa-
chete de energie" ondulatorie
in liber, in afara siste-
melor sau absor-
bante de energie ondulatorie,
el n-a fost convins
teoria cuanteJor ar reprezenta
fundamen-
t$1. Aceasta mai ales
mecanicii cuantice
(1925), Cu indeterminlsmul pe
care 1-8 introdus in EI
era convins feno-
menelor cuantice va fi expli-
mal tirziu printr-o teorie
a cimpuluI.
teoria cuantelor a
progrese insemnate
tre o unificare a teoriei
fundamentale,
astfel s-a plasat in fruntea
cursei pentru redarea unei
imagini unificate a
naturale. Lucrul
acesta, Interconexlunea
a fun-
damentale, are o filozo-
foarte
ALMANAH
ANTICIPATIA
SPRE O UNIFICME
TEORETICA A
INTERACTIUNILOR
FUNDAMENTALE
LICINIU IOAN CIPLEA
"fundamentele" fenome-
nelor naturale n-ar avea o In-
terconexiune
care determine
homeostazia structurii Uni-
versului, atunci o
aleatorie in parametrii de
stare, la un moment dat, ar
putea produce dezagregarea
acestei structuri. De vreme ce
dezagregarea nu s-a produs
timp de peste zece miliarde
de ani, de cfnd avem date
precise asupra virstei Univer
sulul, inseamnA mergind
prin pu-
tem prevedea nici in
toarele miliarde de ani nu se
va produce.
Se la nivelul nostru
de
pentru
a le putea "amalgama", tre-
buie ne coborim la dimen-
siuni mlcroscoplce. de la
inceputul secolului XX,
Planck a sistemul I
noastre fundamen-
tale este dependent de anu-
mite ale struc-
turii materiale ca atare a
propus un sistem nou funda-
mental, Independent de
aceste bazat
doar pe luate din teo-
ria de corp negru
a
masa (lui Planck)
Vhc/G- 2.2 x 10" g
lungimaa (lui Planck)
V hG/c' - 1,6 x 10-"c;;'
:- timpul
.
rn dezvoltarea a
acestei idei a funda-
a-a sugerat masa
lui Planck ar avea o
cu de unificare a
cu
tare, iar lungimea lui Planck
ar reprezenta o de la
csre fizic de
a mal fi continuu devine
granular.
O teorie de unificare
care seama de
lungimea lui Planck, a fost
de T. Kaluza in 1921
de O. Klein in 1926.
rind Ideea lui Einstein cu spa-
cuadridimensional,
ei mai o dimensiune
la tridimen-
sional astfel totalul dlmen
siunilor de-
vine cinci. Ei mai pun
ca di-
mensiune fie nu de mi-
liarde de cum
sint celelalte trei dimensiuni
ci doar da 10-100
da ori Planck
10- -10- cm), Ka-
luza Klein au
lor cu
cinci dimensiuni este tratat la
fel cum a tratat
mea cu
tru dimensiuni, teoria lor de-
vine cu teoria
electromagnetismului a lui
cu teoria
a lui Einstein, deci
s-ar face un prim pas de le-
intre fenomenele elec-
tromagnetice cele gravita-

Teoria Kaluza-Klein a
mas oarecum in
in 1960, cind s-a
teoriile de etalonare (gauge
theories) studiate atunci mai
extensiv puteau fi reformu
late ideea
dind dimen-
siuni microseopice suplimen-
11
tare. Din 'continuarea acestor
studii s-a in
1976 O generalizare a teoriei
einsteiniene, sub
denumirea de ,,super-gravita-
(Ia nceput Freedman,
van Nieuwenhuizen Fer-
rara, apoi de De-
ser Zumino). in modelul
cel mai al supergrJ-
vitat iei.
dimensiuni. Ca sB-1 in-
mai bine recurgem la
o imagine a unei
hipersfere cu dimen-
siunI. Dar pentru a se explica
prin genera-
rea de particule elementare
cu acelea din
materiei
- prin
ce apar spontan in acest spa-
heptadimensional -
trebuie admitem inter-
unor "ruperi" de sime-
trie a acestei hipp. rsfere.
vedem acum modul in
care teoria cuantelor inter-
vine activ in apro-
pie're de teoria a
fundamentale.
la nceputul secolului nostru,
se doar
nile electromagnetice cele
iar la formul a-
rea meci1neii cuantice 1Hel -
senberQ Schr(5di ngerl' nu
s-a seama de efectel e
relativiste care ar putea
rea in cazurile studiate de
Trebuie
teoria
cuantelor a dus la formularea
de Planck a celui mai
potrivit sistem de de
pentru a cuprinde o
viitoare teorie a in-
fundamentale.
Apoi, 1930, atunci cnd
s a dezvoltat mecanica cuan-
s-a ajuns la o
mai a feno-
menelor legate de
nile fundamentale. De unde
mai inainte se nu-
mai gravitatio-
nale cele electromagnetice,
acum sau introdus n studiu
cea
tare. S-au clarificat, de ase-
menea, care
intre diferitele tipuri de parti-
cule cimpurile de in
care ele sint generate. Deci,
efectele teoriei cu-
antelor cu relativitatea s-au
dovedit a fi sinergice,
din "amalgamare" au
rezultat lucruri noi. lucru-
rile noi au fost legate de
12
aprofundarea studiului vacu-
umului fizic.
Contrar previziunilor l ui
Einstein, care vedea teOria
cuantelor rezolva ntr-o
teorie de cmp, in
1967, A. Saharov a ajuns la
concluzia ca poate
fie doar un fenomen cuan-
tic provenit din energia vacu-
umului. Apoi, n 1976, G. Un-
ruh a plecind de la
considerente asupra vacuu-
mului a cuan-
tice care se produc in el. nu
numai poate fi co-
cu ca n te
oria lui Einstein, ci o aseme-
nea corelare poate exista
intre tempera-
deci, noi elemente
in construirea a teoriei
unitare a fun-
damentale. 1
Cea mai realizare in
acest sens a fost descoperi-
rea a
Ior slabe,
weakoni: W Zo.
1960, S. Welnberg, S. Glas"
how A: Salam au emis o te-
orie privind unificarea inta"
electromagnetice cu
(care este
pentru dezin-
radioactive). Teoria
lor a fost atit de docu
din punct de vedere teoretic.
Inct autorilor ei li s-a atribuit
Premiul Nobel mai nainte ca
dovada de
a particulelor
zute de ei fi fost
in 1983, la
rele supersincrotron de la
CEAN (Geneva), s-au pus n
toate particulele re
prezentind
slabe, s-au inregistrat
cu 30 de eveni-
mente nucleare (ciocniri intre
protoni ant/protoni la ener-
gii de 540 GeV) de generare
a particulelor W 10
mente de generare a partlcu-
lei Z". Prin descopa-
r.ire s-a verificat teo-
ria se poate
considera unificarea i nte-
electromagnetice
cu slabe este
un fapt dovedit din plin. Mai
este necesar se unifice cu
acest grup electroslab inte-
tare. Se crt:tde
acest lucru va fi posibil
atunci cind se va dovedi rs-
dioactivitatea protonului,
dezintegrarea sa cu
emisiune de leptoni. Deocam-
s-a aflat doar
protonului este mai mare de
1()31 ani, deci cu 20 de ordine
de mai mare decit
vrsta a Universului.
9 tone de
6,023 x 1 ()29 atomi
de hidrogen ar trebui
"doar" o de ani pentru a
inregistra o dezintegrare a
atemului de hidrogen
n s-ar utiliza o '
cantitate de 1 000 de ori mai
mare de atunci ar trebui
se inregistreze la 10
evenimente pe an. Dar ce
de trebuie
se ia nu atit pentru nre-
gistrarea acestui eveniment
nuclear cit pentru discrimina-
rea sa din toate evenimentele
nucleare ce s-ar produce
intr-un an -ntr-o asemenea
cantitate de materie?!
atunci ce facem?
cursa energiilor inalte.
descoperirea la
Geneva a weakonilor a fost
faptului
acolo CERN dispune de cel
mai mare accelerator de par-
ticule din lume cu inele de'
stocare, ce dau posibilitatea
de a se realiza ' ciocniri
cap-n-cap intre protoni
antiprotoni . Proiectele pentru
viitor snt mult mai ambi-
Astfel, americanii, ge-
probabil pe succesul co
legilor europeni, vor
la acceleratoarele vii-
toare teraelectronvol-
(TeV=1000 GeV) in
acest scop au deja in con
la Chicago o
de accelerare Teva
tron /.1, care va realiza ciocniri
cap-in-cap cu energie de
2 TeV. Apoi, ei vor
mai departe constru-
un tevatron de 20 TeV
pe care, deocamdata, nu au
unde sa-I plaseze. Diametrul
inelului de accelerare este de
30 km s-a propus ca fie
instalat ntr-o regiune de de-
unde ar 'fi disponibil mai
mult teren. si de aceea a fost
poreclit "Deser'tron". ar
vrea la alte sisteme
de accelerare (cum ar fi cu
ajutorul laserilor) sau pla-
seze acceleratoarele pe mare.
Ce se poate de la
aceste noi acceleratoare? In-
trind n domeniul TeV sar
putea se descopere
bosoni ai lui
(Continuare in paR. 1.6)
ALMANAH
4NTICIPATIA. .
f! II
L/;'

CUf\104$
ARGUMENTE
PENTRU O POSIBILA
EVOLUTICA GENERALA
A PRIVI natura este o incintare.
ei. uimire pentru
sale sint totdeauna par uneori ilo-
gice o pe care, de
cele mai multe ori, mintea nu o poate
egala. Am spune mai curind,
n descifrarea
celei naturale.
Vom ncerca temeiul aces-
tor gnduri cu cea mal certitu.,.
dine din biologie - am zice - de la Darwin
incoace.
Este o incintare fantastica varie-
tate de vii, plante sau animale. Dar este
uimitoare capacitatea lor de adaptare la me-
diu, la de trai ce li se Ce este,
in fond, uimitor? Capacitatea de adaptare?
Da, dar nu numai atit. Uimitor este faptul
$-a putut ca, pornindu-se de la o primi-
se - trecindu-se prin toate
etapele evolutive - la om. Cum trebuie,
Primul gind - sprijinit,
mai ales, pe mecanismul al
naturale (un eufemism pentru ceea
ce constituie in realitate lupta pentru exis-
- este expresia
unei continue la mediu a supravie-
tuirii celui mai bun, mai bine adaptat. Pare
clar. Dar, atunci, de ce nu au atitea
forme de De ce pe
cea mai bacterie de
om, algele de vertebrate La o
privire mai de multe ori,
nu este vorba de o ci de o
Lucrurile apar ca cum
formele primitive de au fost mpiedicate
evolueze tocmai de faptul formele evolu-
ate par a avea nevoie de cele primitive. Oare
ne-am putea imagina o n care noi .
oamenii , fim singurele fii nt e de pe
Atunci , caie este pro! Llnd al
ca de prin eliminarea cel or
slabi"?
" orizontul problemei ne
gindim la calea biogenezei, la originea ei. As-
se admite in viul a luat
din neviu. Care neviu? Cel existent n pe-.
rloada imediat biogenezei. Deci tre-
cerea de la neviu la viu a fost o evolu-
a materiei, respectiv a structurilor mate-
riale. Dar structurile "de trecere" trebuie
Iese a fi fost nu doar o o in
gul proces eVOlutiv, ci acelfil structuri su-
prastructurl 'unC1lenale care au pri-
ALMANAH
W
VLADIMIR
mele mecanisme ' I:llochlmice ale primelor sis-
teme vii. formele vii - fenotipu-
riie - snt expresiile mecanismelor biochimlce
de stocare transfer de Ajungem,
astfel, la -:- ea uimitoare - in
fond, nu este ceea ce vedem - "pa-
rada" filogeniei - el "parada" unor fenomene
invizibile - mecanismele biochimice.
nu este vorba, n fond, de fenotipuri-
lor, ci de unor mecanisme. Nu este
aceasta o deci,
de pe plan biologic pe unul nebiologic? n
fond, de ce ne idee? De
unde puteau deriva acele structuri
antebiotice nu din altele mai simple?
Oare originea lor nu in primele parti-
cule elementare de Blg-Bang? Desigur.
Astfel, in mod firesc, aria fenomenului evolutiv
se ntinde pe teritoriul abiotlcului, iar "lan-
evolutiv este un care incepe
de la originea universului trecind prin mo-
mentul actual, va continua indeflnit, ca proces
natural, legic. de evolutie a incetat
caracterizeze doar viul. Numai mecanis-
mele evolutive ale abioticului de cele
ale bioticului. Nici nu se poate altfel, din mo-
ment ce abloticul se pe de echi-
libru termodinamic, iar sistemele vii pe
aflate departe de asemenea de echilibru.
Ideea aceasta a continLiumului evolutiv de la
fizic la biologic semnifica-
filozofice. acestei
amblvalente calea spre pro-
blemei
Universul este un sistem de elemente aflate
n diverse tipuri de In-
teracl.ia, ca 'fenomen fundamental, trage ,
originile din "profunzimile" materiei interactive
- aceasta a devenit o
- nu numai la baza structurii sistemelor,
dar constituie un substrat al specificului ca-
li tativ al acestora. Mai exact, structurjle sint
ale unor iar
structurilor este, Iplo 'acte, unor caJi-
Astfel, ncepind cu 8Ig-8ang-ul a
luat startul un proces legic care avea se
nentrerupt, cu o
de creare de structuri - de la cele mai sim-
ple, la cele mai complexe, sistemele vii - pur-
de mereu mai complexe. Com-
plexificarea - timp a fost destul! -
pe tipurilor de
intre particulele materiale .aflate .'In
structurile evoluante s-a de-a lun-
13
ul evolutiv ca o
unor determinant! materiali structural-feno-
menologici. '.
ne la planetei noastre,
atunci putem spune biogeneza este rezul-
tatul intregului sistem planetar _
materie, energie, de mediu - viul
ca 'o calitate a sistemelor m..
ate
-
riale ajunse la un anume grad ... foarte Inalt
- de complexitate. Aceste structuri !flaterlale
slnt, structuri care, .,n cadrul
sistemelor vii, devin mecanisme .blo,?hlmlce
de Astfel, evolutia sisteme-
lor structurate fizice apoi, chimice, con-
calea in cadrul sistemelor devenite vii,
constituind ca
un proces de a speciilor. De fapt, i n
lumina celor f1 1,,!
este o propriu-zisa a tenotlpunlor, CI a
mecanismelor blochlmlce - structuri funcll o-
nale ce le
aici, se o Una
dintre marile ale teoriei darwiniste o
constituie faptul ea nu descrie numai evo-
lutia, ci propune un mecanism. cel al selec-
naturale. Acest mecanism este un fel de
arbitru in jocul dialectic dintre posibilitate
realitate, in tot ce se poate intimpla se
dar nu orice se
Aceasta este valabl/ pentru ambele lumi, nevle
vie. in oceanul primordial, s-a format sub
factorl/or de mediu o varietate mult
mai mare de chim Ici decit au rezistat
timpului respectiv, varlatiilor factorilor de me-
diu. La fel sa ntimplat cu speciile lumII vii.
Au mult mai multe specii - care nu
s-au putut adapta readapta la noi conditii
de mediu - decit au supravietuit acestor va-
Aceste disparitii nu sau operat, pe
"verticala" fllogenezei. ci pe "orizontala" for.
melor existente la un moment dat.
n-a dus la verigilor evolutive
ci la cea a indivizilor sau a populatlJlor
Inadaptabile unor noi conditII. Astfel,
n-a el/minat ce s-a Iar biosfera cu-
prinde toate verigile (nu formele) si-
multan, de la cea mai bacterle
la om. In pro-
cesul evolutiv apare, mai clar, ca un proces al
mecanismelor biochimice fundamen-
tale. Jocul aparitiei, sau, mai ales,
disparttiei formelor vii, de aceste
mecanisme, este 'o expresie a limitelor func-
!lonale in ,aport Cu de mediu. Astfel
se mecanismele "verificate", fun-
damentale, nici nu puteau Ele nu
ceea ce S-8r putea denumi "ve-
chiul", ci
. ln fond, ce a insemnat evolutia la nivelul
acestor mecanisme? Ea a insemnat o
a o reducere a
erorilor de in onto-
genie, dar, mai ales, in / ilogenie, Mecanismele
vechi, "verificate", au persistat, la inceput ca
a noului mecanism, apoi ca tunc.
mecanism "de sal vare"
anaplerotlce"' . Vechile mecanisme per-
gradului lor inalt de adaptare
stabilizare, iar cele noi le ca grad de
Organismele bazate
pe aceste mecanisme le pe toate cele
dar conform unui principiu
pe care l-am putea numi "principiul coexisten-
tei mecanismelor blochimice cu eficiente dlfe--
rlte", cele ca snt
mult timp mai decit cele nou
Citeva exemple. In celulele organismelor
evoluate mecanisme energo-
gene fundamentale: - mecanism
anaerob - Ele se intre-
chiar, dar este de vreo 14
ori mai decit I care este,
mai O serie de
nisme pot sintetiza peptidice potrivit
unor Informatii codificate nu numai n matrici
de ADN, cum se de ci
n matrici proteice - mecanism arhaic de o
(se pot sintetiza peptlde de
maximum 35 aminoacizi), dar ut il Unele
zime snt constituite din izoenzime. dintre care
unele in anaerobe, iar altele,
in aerobe. Primele sint relicte ale
puri/or atmosferei lipsite de oxigen. La toate
acestea trebuie exemplul me-
tabolice "anaplerotice" ("de salvare"h care
apar pe prim-plan in cazul unei
principale. in majoritatea lor, acestea au ca.
ractere ale mecanismelor arhaice, dar ele coe-
cu cele actuale.
n lumina acestor exem'ple, blosfera ne
apare ca o a arhaicului cu
dernul", dar nu ca "tolerare" ci ca o
"Modernul" ne apare ca
,,avind nevoie" de arhaic, iar acesta, ca fIInd o
a "modernului". Poate fi o
biotopul ei? in fond, ce este
echilibrul ecologlc decit expresia
acestei .
Am putea aria acestui principiu din-
colo de cea
Avem motive sa credem n ciuda "tiraniei"
ultramoderne, omul modern mai
amprenta omului arhaic, pastoral,
cu o dragoste de nevoia
de a munci de ancestrala sa
- mna. Nu este aceasta, oare, "matri.
cea a lui 8/aga7 Nu este de
a tuturor mioritice"?
Sint acestea doar Ipoteze? Poate. Oricum,
ele se unor caractere mal gene-
rale ale n "toate lumile" la for-
mele cele mai evoluate, individuale
dlviduale. Ele pot fi elemente ale unei "evolu-
tici generale" (C. Wlttenberger). de
de punct de vedere, care caracteri-
zeze generale ale forme de
dar fiecareia in parte.
Cele discutate mai sus si nt doar citeva argu-
mente in favoarea acestei pOSibile viitoare dis-
cipline. Viitorul le va completa.
ALMANAH

STIII\JlA
, LA'
FRQ\JTIEmE
CUN04$TERII
CiND a nceput totul?
vom ceda
domeniu al
umane de a
cit mai adinc in timp, incepu-
tul istoriei algoritmicii ar pu-
tea fi plasat in in
care un primitiv a identificat
in realizarea unOi anume
scop o
de cel doua
distincte. .
Au venit apoi grecii, c.u
logismele rigoarea senlOa .a
geometriei lor. alchi-
miei Evului Mediu, cu tot
pllorescul
aveau deja o

Cind G, Boole a creat o al:
pentru 0.':' doua
degete, unii au riS,
mas Nimeni n-a
in acel moment
portul teoretic al cal-
culatoarelor era deja
rat;
de unuI
suport "hardware"
de calcul ,
struite de Pascal sau
dage erau doar nostalgice
vise mecanice. de altfel
lume de me-
.
Secolul nostru a oferit mal
multe in
relee contacte, tubUri '
electronice, tranzistorul, cir-
cuitele integrate. Dar
care a transformat
conti'!uu
terul dintr-o

pentru omul mediu, intr-o
realitate sine qua
non a produs-o firma Intel in
1971: microproCe$Orul. . .
Apoi panta
devenit din ce 10 ce mal
ALMANAH
ANTICIPATIA"
EVOLUTIA
CALCULATOARELOR
-EVOLUTIA
OMULUI
CRISTIAN TUDOR POPESCU
in la conste-
Intel. de "le
chef d'orchestre" 8080, au
multe alte tipuri.
Cu tot pretul dimensiu-
nile reduse ale microproceso-
rului , nici unul dintre
avantaje nu este cel deCisiv.
circuite Integrate
care /e pot avea. Caracteris:
ti ca
este versatilitatea, rezultind
din program abilitate. Astfel.
microprocesor poate
fi folosit cu un software co-
ntr-o
tram de de aplicatII,
cepind cu .de
laborator terminind cu JO-
curile video. Se poate
teama de a ca
tehnoloQie infl u-
leed-baCK
i nevitabil, portret ul
omului actual. ,
Omul noii ere va trebUI
fie altfel : mai lucid, mal
nal, mai aproape .de
mai dO!'TlInat
de instincte impulSUri mo-
mentane, mai i'!clinat spre o
abordare globala,
a inconjura-
toare. ._
M-au con"tra"at I.n ,-
totdeauna de ant, cl-
pape care au ca t rama acapa-
rarea de a tutu-
ror
meni deCIt
degetele
pasiente. Este o
atunci vor fi mult
mal multe de . pasiente
vor face 'cei care le-alt-
dintotdeauna.
Trebuie relevat
torul aspect: de-
sign-ului in tehmca de
chiar in general in tehnIca
au
de a se apropia cit mai mult
de modelul black-box, Id eat,
cit mal multe elemente al e:
hardware
software fie transparente
(cu neaparenta)
tru utilizator. Acesta este.
un aspect POZItiV,
dar care nu trebuie
bat, pentru altfel se
ajunge la o a
torului de fi
lipsit de InterE!s sa
Situatie:
de a prompt efi-
cient o solicitare. compute!ul
livrarea
punsului printr-o cerere de ti-
pul: schema mea Qe-
modul de
nare". Sau, intrind in dome:
nlul S F, la a doua
bilete pentru steJe-
lor", seria a XII-a. sa
cu ntrebarea: "Ce este
o stea?" . _
Cum vor evolua
acest domeniu i n
20, 30 sau chiar 100 t!e ani ?
Pentru o '}lai
scurtA, zicem plOa la
tul secolului, se pot
cu
promovarea alatun
de tehnologiile Si sau
tehnologII
Josephson pe supra:
conducJivitate, efect tunel
efectul Josephson; aceasta la
nivel de componente. Gene-
ralizarea conceptului
cesare ceruta de li-
mitele Impuse in
tare de viteza canalelor de
transfer; aceasta la nivelul ar-
hitecturii de - Sistem. Se. va
de
intre calculatoarele f'!lan
cele mici, ea neexclUZind, b.B
capabl-
15
rAsptndirea explo
zivi a calculatoarelor indIvi-
duale . .. perle-
va ajunge fie practic
de prin
terminal cuplat la o
sau se va
extinde utilizarea discurilor
optice cu citire laser, recu-
sinteza vocii
(c8a din 8 fost deja r8S-
de Texas Instruments) .
Vor limbaje de nivel
din ce in ce mal inalt, se va
generaliza utilizarea
mltelor sisteme expert.
privim mal de-
parte, totul
S-ar putea face o pre-
la se-
colului viitor se va ajunge la
cuplarea probabil
prin 8 calculatoru-:
lui cu utilizatorul - Cybor-
gul. Ipoteza nu e prea hazar-
avlnd in vedere se
deja despre aceasta
idee in pllotajul su-
personic. de n
aceste omul se
va putea lipsi de re-
SPRE O UNIFICARE
A

FUNDAMENTALE
(Urmare din p8g. 12/
Hlggs. foarte pen-
tru o clarificare mai a
slabe.
abordarea dlmen
siunllor de ordinul
de fundamentale ale
lui Planck, 8colo unde se
"amalgamarea" in-
fundamentale ar
fi o realitate, este o
Pentru a ajunge la
lungimea lui Planck mal avem
de cam 18 ordine
de Apoi, pentru a
genera o pereche de partl-
eule elementare de ordinui
masei lui Planck - care este
de circa 10
19
ori mai mare ca
a protonulul - trebui o
energie de accelerare de cel
3 x 1()28 eV, Iar noi vom
ajunge abia la mile-
niului la circa 10
n
eV. Cit
la
unitatea de
timp, teoretlclanlll ne
- avind la teh-
16
cent descoperiti de a
pe butoane. In curind, n
acest sens, o noutate va
cred, rn deslgn-ul de
interioare: sufragerla stil ca-
de
Va exista, ca in orice
domeniu al momen-
tul de Fizica l-a traver-
sat la inceputul acestui secol :
pentru calculatoarelor,
el va veni probabil spre
tul Integrarea
Bre 8a limitele ei fizice, vi-
teza de la fel, e
posibil chiar ca, peste un
anumit grad de complexitate
extrem de inalt),
un principiu
de Incertitudine, sistemul pu-
tind deveni sau chiar
total noncontrolabll.
Atunci se va produce jonc-
cu biochimia gene-
tica, dezvoltate in acel
moment pe un coridor para",:
IeI. Omul va sesiza dintr-un
unghi nou celu-
lei vii poate, calculatoarele
a XII-a vor fi calcu-
latoare biologice: imense
n ica de accelerare -
ar trebui construim un ac-
celerator cu o cit a gala-
xiei intregi pentru a investiga
perioade de timp de ordinul a
10 44 secunde.
Ne dAm seama s-a pro-
gresat mult de la perioada
1902-1905. cind
"Academiei" Olympla din
Berna (A. einstein) cei doi
membri ai el (matematicianul
Conrad Habicht romnul
Maurlclu Solovln) discutau
probleme
In a
dintelui . E mal mult ca sigur
acolo 8U mustit principiile
celebra
conglomerate de celule ner-
voase artificial create, care
nu vor suferi, nu se vor plic-
tisi, nu vor uita, nu vor fi va-
nitoase, lacome sau
toare, in schimb vor gindi.
de cazul cind se va
descoperi cu stupoare
atributele de mai sus sint in-
Inevitablll al inteli-

Oricum, fie hardware-ul
va fi nervos umed sau
us-
cum spune P. Wlnston,
construirea computerului per-
fect
a naturii umane.
Aceste previziuni oarecum
fantastice s-ar putea realiza;
sau ar putea sA nu se reali-
zeze, din motive: fie vor
fi' infirmate de
fie nu va mai exista posi-
bilitatea de a fi verificate pen-
tru in general, nu va mai
exista nici un fel de posibili-
tate. Nu Re dect
in infirmarea celei de
a doua variante.
care a dus la
energiei nucleare probabil ,
a imboboclt Ideea teoriei unl-
tare a funda-
mentale din
Acum, la secolului
cel mai bogat In evenimente
din Istoria
omenirii, mergem mai de-
parte cu avind ca
parteneri
mite accelerator!. nu
vom ajunge in CUR
rnd la expresia a
riei unitare, dar e probabil
drumul respective
va fi cu alte des-
coperiri... poate chiar noi
surse de energie ...
-. .. -
ALMANAH
AHT1CIPATIA W-
i
11

DRAGONUL
DE LA
VORONET
PETER LEB
ptdnhatllU.
.I/,Hcllo"'i"t.
(c,.
ISTORIA o multitudine de
despre balauri sau alte animale
tastlce. vreme s-a acreditat, Ideea
aceste descrieri sint pure In
vremuri de de mult, din religioase,
sau unei prea bogate.
popula sau grotele cu
dintre cele mal
1n ultimele decenii, oamenII de au
lansat Ipoteza s-ar putea ne
i n unor descriind o serie de fosile
vII care mai nu demult.
Exemplul cel mal spectaculos il
Hatterla. S-a crezut mult timp este o
pirlA. studiile anatomtee efectuate
la secolului al XIX-lea, s-a ajuns la
concluzia Hatterla face parte din ordinul
saurlenllor, care au tn trlasic.
Dar revenim la sursele Istorice. Mai pre
i
-
clo la cele datind din secolele XV-XVII. n
au o serie de
dedicate studiului animalelor fantastice. Una
dintre cele mal cunoscute este cea a natura-
118tulul Conrad Gesner din Zurlch,
Hlatorla animal1um", in patru volume
intre 1951-1958. in capitolul "Despre balauri"
ALMANAH
w- ANnclPATIA
ne despre Draco volans din regiunile
Asiei de sud-est . Mai este denumit
in de f apt este o cu mem
bre, avind o de cor p. care
permite de pe un copac pe
Tot Gesner despre dragonl
ce ar mal (din sec. al XVI-lea) in sudul Eu-
ropeI. EI la La Rochelle, in
un asemenea ar fi fost
doborit ucis cu furc8.
Un alt autor ce dra-
gonllor a fost german Atha-
naslus Kircher in "Mundus subterraneus"
(1665). Kircher descrie un eveniment petrecut
Roma 1n anul 1660, unde un "a
fost tntimplnat de un dragon de o dimensiune
mai mare decit a unui vultur, pe care l-a luat
drept o pe care l-a do:
borit cu mai multa Spre lUI,
se afla i n unui .. dragon Cei
care au exemplarul, pnntre care Hie-
ronimus Lancla .de la Muzeul cardinal ului Bar-
berinl, au ajuns la concluzia era vorba de
.,0 specie de balaur cu un maxilar dublu"
"era monstruos, conceput din picioare
cartllaginoase aidoma
descriere, precum gravurile (foto
1) ce textul ne duc cu gindul ia
anHnsle ce ar fi trebuit existe cu milioane
de ani in nu in secolele XVI sau XVII.
Dar facem un salt.
pe drept cuvint "Capel a
sixtin! a Bucovinei " extraordlnarelor
fresce exterioare care redau ln culori remar,ca-
bile nu numai scene religioase, ci Istonce,
un tablou amplu al
epOCii, a fost n 1488, i n trei t(et z!le,
din porunca lui cel Mare pict ata IOHe
1547-1550 in timpul domniei lui Petru
pune Tntrebarea :ce eXista
intre cele anterior
pe gigantica "Judecata
de apoi", printre o serie de animale autohtone
exotice, se reprezentat un .. . dragon sur-
de cu cele reproduse in
lui Gesner Kircher (fato 2).
Acest dragon este mal stilizat decit in repro-
ducerile mai sus-amintite, dar sint redate cu
exactitate caracteristici morfologice.
Cum a ajuns o asemenea reprezentare la
lui Gesner Kircher au
rut ce a fost pictat fie o
caple a unei grav uri executate inainte d_e
15471 Posibil. Dar se Impune o Ipotez,!!:
oare fi existat asemenea fOSile , vII 10
sud-estul Europei secolului al XVI-lea? Deo-
este
dar nu du totul seama
in basmele populare intilnim de-
seori descrieri de balauri in orice
caz lista
Se in trecutul tndepArtat au
animale avind caracter de
de Exemplul conClu-
dent il Impreslunea in calcar a Ar-
heopterix-ulul de la Solnhofan.
nu este exclus ca intr-un viitor mai
mult sau mal se descopere
o ,asemenea vie spre mirarea deliciul
zoologllor.
': i; i .. ;
ii
I I ;>l..":N T H:JEL E
CUrjQ4$ IER, I
ISTORIA a robo-
ticii incepe cu anul in care a
luat compania Unlted
Robot. - in an, 1982,
s-a de altfel, Susan
Calvln, viitoarea mare
n In
1998 - robot pe
nume "Robbie" este deja in
activitate, cu
citiva - frun-
care vor
de altfel, p:rezenla
pe in con-
robptli vor fi de-a-
cum nainte, de la 1998
incolo, mai ales in
extraterestru. De alt-
fel, 1n 2002, dr. Alfred Lan-
ning va demonstra - ar tre-
bui spun "va fi demonstrat
.. . ", sntem doar n lumea
Science Fction-ulu timpu-
rile se acolo - decI,
va fi demonstrat
moblli, abili,
conversind intr-o
pot fi la mi-
nerit pe planeta Mercur. Su-
san Caivin la demon-
- i
va fi va da
doct oratul n psihorobot ro-
n 2007, se va ocupa
numai de vindecarea
lor nervoase" ce le vor face
ei , de metal, de-a
lungul ntre-
prinderilor periculoase la
care Va avea doi
Powell Donovan,
depanatori celebri n litera-
tura de iar Susan
ii va trimite la rezolvarea unor
cazuri ce vor face - au
cut, ce-au mal - sen-
t at ie ... Chiar in 2007 cei dOI
- Susan implicit - vor
avea de rezolvat problema
unul robot aiurit de pe Mer-
cur, in 2016 matra-
pazlicurile lui Cutie, robot
evoluat in 2021 se
de teiepatui Herbie,
18
NOI,

ALEXANDRU MIRONOV
apoi de Nestorl, in 2029, ro-
experimentali nesiguri
in 2052 cu
la preluarea,
de B probleme-
lor economice terestre. Susan
moare in 2064,
numai de
ei, pe care, clar, ii
mai mult decit pe oameni. Cu
ea se va incheia o parte, cea
mai a ciclului po-
vestirilor despre
cute de mintea a scri-
itorului Isaac Asimov.
Asimov a scris, despre ro-
29 de povestiri. A nce-
put 1n 1939 cu "Robble" a
publicat-o pe ultima 30
de ani. A rezultat un ciclu
complet, interesant; pasio-
nant, parte a litera-
turii secolului nostru, dar,
culmea, partea a
filozofiei secolului
nostru! Asta pentru 1, Asi-
mov, ntr-un moment de
niu, a decis in povestirea inti-
"Mincinosul"
tabila lume a de
miine trebuie as-
ctllte de trei legi fundamen-
tale, 1. Un robot n-are voie
vreun omului
sau prin nelnter-
I se intimple ceva
ru unei fiinte umane. II. Ro-
botul frebule asculte po-
runcile omului, dar numai
atunci cind ele nu contrazic
legea 1. III. Robotul trebuie
apere propria
dar numai atunci cnd grija
de sine nu contrazice legea I
sau legea II. Aceste trei legi
au Science Fic-
tion-ui. Au colorat literatura.
Au dat de gindit oamenilor de
Au pur
simplu societatea
De ce? Pentru robotul
asi mov/an nu este o
care con-
form unul program, una sau
mai muie ci o
Are un creier
electronic? Pozitronic? - n-
corporat. - cel mai
ALMANAH
ANTICIPATIA
adesea - -
uneOri - simte .. . Implantate
adinc in personalitatea sa
cele
trei legi _par perfecte. nu
sint. loc unor amblgul-
deschid posibili-
unor
paradoxuri - unele amu-
zante, altele profund umane,
aproplind de mentalitatea
lume a robo-
ticii pe care prezentul o con-
noi. ne te-
mem de cum
ne-am temut de Golem sau
de a lui
Frankenstein? Nu, spune Asl-
mov, sint Inevitabili,
trebuie intre n noas-
ne munca,
ne preia o parte din
bleme. ne elibereze -
noi nu trebuie sa ne temem!
Probleme vor apare
multe. Idila om-robot va avea
zile negre. De exemplu, in-
cepe Aslmov ciclul cu celebra
minunata "Eu, Robot",
in 1950, acest "Robbie"
este O ingn-
ies te pupi la
spre dar
din o mie
de motive. Sau "Cutie", pri-
mul robot curios afle de
unde cum vine el,
iar ordinele lui
Powell Donovan, oameni,
deci inferioare, vor fi
ignorate, legea
a II-a, deoarece "Cutie" stabi-
cel ce l-a creat nu
poate fi altul decit. .. conver-
torul de energie care-I all-
In "Fuga in cerc",
un robot se va zbate intre
avatarurile legii a li-a legii
a III-a, in pri-
mejdie pe planeta Mercur, in
va apare deghizat
androidul Stephan Byerley
se va lansa in
a fi robot va aplica, ln public,
o unui om; deci, este
om, altminteri ar fi
legea 1; va functiona cu
in functii inalte,
vreme deci-
zindu-se tocmai
pentru a ul-
terior istoria va dovedi cel
pe care Byerley il
era tot 'un robot ca el -
deci nici o lege nu fusese in-
cal cata.
"Alte povestiri cu
n 1964, a continuat
ciclul, cele din
"Eu, robot" . Dar in 1959, in
feluri de mine",
povestiri pro-
bleme ale lumii calculatoare-
lor ... Ca. alte
trei din volumul
alte povestiri", plus
in citeva Istorioare Izolate.
nestrlnse in volum, plus n
"Omul bicentenar alte po-
vestiri", carte cuprinzind 5
istorii robotice ncheind ci-
clul.
Povestirile vor fi , toate, in-
cifrate, pline de savoare
mister, in acel stil ce
cut mult lui JOhn W. Camp-
beII: de "puzzle" , de
care trebuie Se
pun serioase (putem
avea ncredere in
avem cu nevoie de
ei? ii putem deosebi? ne snt
superiori cumva? le sintem
cu superiori? se vor
impiedica ei in
paradoxuri?) se dau
punsuri insolite. in "Jokes
te(", poveste in 1956,
se despre Multivac,
creierul care conduce desti-
nele Terrel care, la ntreba-
rea de un' mare ma-
estru programist va
umorul este de ex-
- rezultat al unui
experiment pe care il face ci-
neva cu rasa "Lanny"
va fi istoria unui robot cu
minte de copil mic, in schimb
n
face un ro-
bot sentimental romantic.
"Toate necazurile lumii" il vor
mpinge pe calculatorul Mul-
tivac, obosit de prea marile
probleme ale la si-
nucidere. In superba p'0ves-
tire "Ultima doi
tehnicieni vor
entropla poate fi
"date insuficiente
pentru un complet",
ani, secole, milenii de-a
rindul se va lucra la
pentru ca, prin cu-
' cerirea
apare un calculator
ficlent de puternic pentru a
rezol va problema a decide:
se se va
face ... "Segregare"
este povestea unui chirurg
dintr-o lume n care oamenii
inlocuiesc 9rgane
cu piese din metal, iar
proteze biologice; chi-
rurgul este un tip de
veche, nu vrea
amestece nimic, robot a fost,
robot ...
Iar Andrew din "Omul bi-
centenar" are 200 de ani
nu este om, ci robot; pen-
tru a egalitatea cu oa-
menii, Andrew va face Jertfa
va energia
se se va sinucide,
comportindu-se
n lume
o de mii de de
Cteva mi-
lioane de calculatoare ne-au
pus deja la circui-
tele. Combinarea lor este ine-
- de om.
Complexul Frankenstein s-a
dovedit
el n-a s.uportat loviturile pe
care i le-a dat progresul
Iar n cu
in s-au rosto-
golit valurile acestui fenomen
creator numit Science Fic-
tlon, impins de la spate de
acest genial populariza tor nu-
mit Isaac Asimov.
de au co-
piii de atunci, pe noi , pentru
cu lumea zilei de
de saga
de miturile ciclul de
povestiri aslmov/ene cu ro-
calculatoare fac parte
din fondul de legende ale lu-
mii - spune cunoscutul scrii-
tor om de James
Gunn. in ciuda
progreselor tehnicii,
In ciuda la care
robotul calculatorul vor
ajunge, problemele ri'dicate
de Asimov vor trebui luate n
vreme
doar, spune
James Gunn, un recent
calculator
de la Universitatea
Trinity, analizind toate datele
ce i s-au putut pune la dlspo-:
zltle, a ajuns la concluzia im-
nu a
existat nici cea mal
ca pe
planeta ..
ALMA.'H 19
=,.;:,:;,c:;,;o';T:"=============================
, ) ; :f'\; 1,1
i .-1'
F 1,\j\J llHJlE

- DAN APOSTOL
1890. Cllpperul britanic "Molborough"
ancora impins de un vint favorabil, se inde-
rapid, lAsind in dantelat
abrupt al Noii Zeelande. Europa.
aproximativ trei ore, vasul ne-
dincolo de linia orlzontului din acel
moment. timp de 23 de ani, nimeni nu a mal
auzit de el. flota a intreprins
de in Pacific.
1913. Marinarii unei baleniere in
apropierea insulei Georgia de Sud o corabie
care cu toate pinzele ridicate.
de acostare total curiozi-
tatea comandantului balenierei, care ordin
execute manevrele de apro-
piere. Pe bordalul putrezit au
cu dificultate numele: loIolborough.
Puntea era de mucegai. de
schelete catarge tu,,:
nuri, vasul nu prezenta urmele vreunei
lupte. Cu toate Investigallile minulioa.e, ni-
meni nu a vreo in ceea ce pri-
moartea stranie a marinarilor sau a dis-
reaparitiei navei mai bine de
deceniI. S-a faimoasa le-
a "Ollndezulu' Zburitor". corabia fan-
cu echipajul de schelete, care co-
IInda in furtu-
noase, ataca navele intllnlte, scufundinduwle
cu intregul echipaj.
Indiferent de mijloacele tehnice
aflate la navigatorilor, navele pro-
pulsate cu ajutorul vislelor, vntului sau
generate de cu aburi sau Diesel au
probabil vor continua pe
toate oceanele globuluI. Dintre zo-
nele caracterizate printr-o a
unor astfel de incidente, una se net
intrind din secolul al XIV-lea in
atentia marinarilor. Este vorba de o
in apropierea coastelor continentuluI
nord-american "Triunghiul Bermu-
delor". Garda de a Statelor Unite (US
Coast GuardJ da (n nr 5720)
urmatoarea pentru zon. ma-

"Triunghiul Bermudelor
u
, "Triunghiul Mor ..
I"" sau .. Triunghiul Diavolului" este o
In largul coastei atlantice
de sud-est a Statelor Unite, perimetru unde a
20
OLANDEZUL
ZBURATOR
SORIN ANESCU
fost semnalat un procentaj ridicat de pierderi
ale unor nave maritime, mici
avioane. In se vlrfurlle
.. Triunghiului' se localizate In Bar-
mud.. Mlaml (Florlda) San Juan (Puerto
Rico) ...
Geografi! "Triunghiul" ca fIInd
format de linII Imaginare pornind din Bermude
la New York 1n nord Insulele Vlrglne Tn
sud, 1n evantai spre vest
ALMANAH
ANTICIPATIA
(atlnglnd 15 longitudine
Se poate constata indiferent de forma
"Triunghi", toate defi-
date sint de acord in a Include in inte-
riorul zonei Arhipelagul Bermudelor Marea
Sargaselor.
pentru prima de Cristofor Co-
lumb, Marea Sargaselor a reprezentat
vreme o pentru navigatorii care i-au
apele. intinzindu-se cu
intre 37 _27
0
latitudine 15 _40
longitudine Marea Sargaselor este o
din Atlanticul de Nord acope-
cu alge specifice (sargassum) care, adu-
nate in pachete sau pe in-
tlnse, au Imprimat intotdeauna o de mis-
ter acestei regiuni. Sub patura a plan-
telor se ascund cimpiile abisale Hatteras
Nares, dar numeroase virfuri de sub-
marlni, terminate cu platouri care au fost
cindva deasupra navele cu
propulsie nu prizo-
niere ale masei de cu totul
alta era vaselor cu pInze surprinse n
In momentele de a vintului.
Aceste perioade lungi de acalmie provocau in
epoca velierelor mari neajunsuri
atlantice. La gama riscurilor care
pe mare se atit furtunile vio-
lente care blntuiau nu de ori regiunea,
cit atacurile pline de cruzime ale
Traficul relativ lipsa mijloacelor de co-
municatie la mare fragilitatea con-
vaselor, factori determlnau
tardive n cazul unul naufragiu.
Analizind catastrofelor mari-
time din .. Triunghi" de-a lungul timpului, s-a
constatat un lucru ce logica. In-
cepind cu secolul XIX, pirateria a regresat
aproape de disparitie, traficul 8-a intenslw
ficat, Iar mijloacele de s-au perfec,,:
tlonat sensibil, incidentele din
au devenit tot mal numeroase. Vasele dispA-
rute n de care nu
Just/ficau prin nimic aceste "accidente", lipsa
care o clarificare
asupra circumstantelor tragice-
lor evenimente au generalizat printre marinari
denumiri ca: "Marea MortII" sau "Mar
FricII", Legendele nu fac altceva decit
accentueze de mister care o
serie de ciudate, in care au fost Im-
plicate diferite vase pasagerii lor. Din acest
motiv nu ne vom opri decit asupra celor con-
semnate descrise (atit cit a fost posibil la
vremea in sau docu-
mente cu caracter oficial.
In august 1800 in "Triunghi" prima
de In.urgenL Era o fre-
de tonaj mediu, avind un echipaj de 340
de oameni. Trimis i'ntr-o misiune de patrulare
In zona a Golfului Mexic Marea
Caralbllor, velierul dispunea de o putere de
foc din 22 de tunuri, din care 10 am-
plasate sub punte, era considerat nava ami-
ral a marinel americane.
O o 'are n. Pic ..
kerlng I (lungime 30 m,
8 m, deplasament 200 t), avind un echipaj de
90 de oameni cu 9 tunuri, ,mpla-
ALMANAH
ANTICIPATI...
sate pe punte. Vasul a ridicat ancora din New
Castle (Delaware-S.U.A.) s-a indreptat pe
o vreme spre Guadelupa (Insulele
Antile), unde nu avea nicio-
.. ,
In anul 1880 are loc primul incident care a
intense de salvare 1n
zona "Triunghiului". Timp de 10 zile,
nave apartinind marinei britanice au incercat
zadarnic descopere epava vasului At.lanta,
cu un echipaj de 290 de oamenI.
grea (55 m lungime, 17 m Atelan-
'o dispunea de 50 de tunuri (22 sub punte)
ridicase ancora din Bermude cu An-
glia. Atit la plecarea navei cit 1n timpul ope-
de Imediat
semnalarea meteorolo-
gice au fost excelente, nici O nefiind
in regiune timp de aproape 5 lunI.
au (ost dar, cu
dovedite, ele s-au sol-
dat cu un total: nu a fost descoperit nici
cel mai mic fragment care fregatel
britanice.
in secolul al XIX-lea zona in care s-au
pierdut Inturgent, Plckerlng At.I.nta mai
era de atacurile pirati lor caral-
bie ni, este greu de crezut aceste nave mili-
tare, bine narmate, nu ar 11 faci
unei astfel de Un timp a fost
ideea vasele s-au ciocnit de recite co-
rallgene. La o s-a constatat
au avut loc in larg, acolo unde
fundul oceanului atingea adinci mi de
4 000-5 000 m!
Pierderea vellerelor a fost la pu-
tine zile ce au porturile de ple-
care, deci ele dispuneau de suficiente rezerve
de alimente proaspete fIInd nave mi-
litare, nu duceau de medicamente sau
medici la bord. In aceste nici o mo-
nu ar fi putut se atit de
rapid incit vasele nu atinge unul din
IArmurlle aflate la cel mult 3 zile de navlgalle
de ruta
Construite integral din lemn, aceste vase cu
pinze erau expuse pericolului de a fi mistuite
de incendii , Iar explozia a munitie!
putea provoca uneori scufundarea navei. rn
acest caz fragmentele de ar fi
mas mult timp la sau, purtate de cu
ar fi pe unul din apro-
piate. fiind astfel o a cetor petrecute.
Caracteristic pentru aceste disparitII este
faptul au fost depuse numeroase efor-
turi, nu a fost nici o mate-
apar11nind vaselor Implicate. sint
consemnate unele incidente pe-
trecute in "Triunghiul Bermudelor" soldate cu
epavelor uno'r nave considerate
pierdute.
RosolI.: de 300 t 40 m
lungime. Avea amplasate la bord 16 tunuri 2
mortiere. Ruta Europa-Hava-
n.-Indllle de Vest franceze. Vasul a fost
in 1840, luni de la cu n-
velatura dar
navigind in n apropiere de Havana.
EchipaJul pasagerii se .. sin-
gura vie la bord fiind un .. .
21
moartea celor citeva zeci de oa-
mef"!1 s-a.r fi datorat unui atac plrateresc sau
moJII!1e, ea A ar fi avut drept cel
gasIrea citorva cadavre!
La 26 februarie 1855, corabia Marathon
navigind in cu toate pinzele
ridicate, vasul cu 3 catarge Jamel B. Cheater.
La bord nu se afla nici un membru al echipa-
jului pe punte domnea o dezordine cum-
Totul impresia nava a fost
in mese scaune
obiecte personale pe jos, iar jurna-
lul . de bord, celelalte documente oficiale
compasul lipseau." Presupunindu-se Ja-
mea B. Chelter a suferit un atac pirateresc,
s-a trecut la o cercetare Atit n-
cit de salvare
erau la locul lor, iar lipsa urmelor de
infirma unei vio-
lente, Nu mai raminea decit se accepte
ideea, de argumentei dintr-o
anume, imposibil de dovedit sau imagi-
nat, marinarii s-au sinucis aruncndu-se cu to-
in
Unul dintre cazurile falfTloase inregistrate in
analele maritime este cel al navei Mary C'tea-
te. nu s-a petrecut in interiorul 'i Triun-
ghiului Bermudelor", el ca un punct de
pentru cei care au incercat
elucideze evenimentele slfTlliare
de-a lungul timpului pe oceanele lu-
mii.
Mary C'leate a fost in noiem-
brie 1872, de bricul britanic Del Gratia. Plutea
in intr-o regiune la nordul Insu-
lelor Azore, Observindu-i ruta
constatind lipsa la apelurile
comandantul navei engleze a trimis o
oameni pentru a cerceta vasul
necunoscut. au constatat vel ete
erau corect strinse, iar de alcool
era bine Rezer-
vele de erau aproape complete,
Nu lipsea nici unul din obiectele personale ale
celor 10 pasageri (incluzind coman-
dantul. fIIca sa). Singurul aparat de
a fost se;xtantuL Acestor li s-a
aceea ca numeroase sCU"ldlJrl erau
in cuie la ferestrele cabinelor
principale, ca cum s-ar fi incercat se re-
ziste la un atac ... in port, Mary
leste a obiectul a numeroase minu-
anchete. concluziile privind m-
in care a echipajul au
mas doar la nivelul ipotezelor: atac pirateresc,
uciderea a familiei
sale, teama de alcool ar putea
exploda etc. Firma Lioyd, care trebuia
asigurarea, a considerat dintr-un
motiv necunoscut, a Izbucnit un incendiu, iar
alcoolul a nceput Temindu-se de o
explozie, echlpaJ.ul a in nava, iar
comandantul a luat sextantul (absolut necesar
pentru stabilirea pe mare). citva
timp, focul s-a stins de la sine dar, cu
eforturile mica de salvare nu a
mai putut reveni la e(:hipajul pierind in
largul oceanului. Ceea ce nu a clari -
fice ancheta a fost lipsa urme de in-
cendiu pe punte motivul care i-a mpiedicat
22
pe cu ajutorul
de salvare, apropiat al lnsulefor Azore.
terminarea Mary CtUeste
a fost circuitului mari-
tim. A doua sa s-a caracterizat
prir:ttr-un neintrerupt de ghinioane neca-
zur' (uneori avind tragice) pentru
cel care ajungeau la bord.ul eh
mai ani, Mary C"e8te
pe un recif in Haiti, unde se pare a
fost deliberat de Gillman Par-
ker,
u n aII evenlmi':'nj care
.,Triunghiul Bermudelor" nu de\ine monOpOllJI
asupra disparitiilor de nave eChipaje s-a pe-
trecut in 18S1, cind goeleta Ellen
Austin descoperea n zona a insule)or
Azore o navigind n Mari-
narii americani au abordat vasul
statind cu .surprindere totul era in
ordine, la bord. nu se afla nici un
membru al echipaj ului. .a decis
atunci lase mateloti pe punte navi-
gind navele s-au ndreptat spre cel
mai apropiat port. o
le-8 au trecut citeva zile
cnd Ellan Austin a descoperit din nou g08-
leta. Spre a tuturor
oamenii la bord pentru a o manevra dis-
la rindul lor. multe
comandantul a marinari
accepte transbordarea pentru a duce nava
in port. timp aceea a izbucnit
o de vint, atit vasul cit
cel de-al doilea echipaj au a mai
fi
Acest incident, aproape incredibil, a avut to-
loc, Detaliile au fost notate n jurnalul de
bord al navei Ellen Austin, iar ul-
terioare nu au decit mis-
terul, cind s-a constatat goeleta
apoi din nou nu era de
nici uo naval sau companie
de pe glob!
in august 1894, fregata
Whlte Star, de 5200 tdw, cu o de
100 mm 40, de tunuri plasate n cazemate fi-
xate n borduri. a intrat 1n "Triunghiul Bermu-
delor" din nord. venind din portul New York.
cu propulsie Whlte Star avea 3
cu vele un motor cu abur (de 3200
CP) ce o elice de bronz. Viteza ma-
era de 13-15
ca una dintre cele mal puternice nave ale US
Navy, fusese in Cuba
"pentru a interesele Statelor Unite in re-
giune". Dar nu avea acolo 'nicio-
Jurnalele de bord a 3 vase comerciale
britanice unul american) aveau
consemneze un incident care pare incredibil:
.n meteorologice ideale, Whlte Slar a
trecut pe ele cu cu
toate pmzele ridicate. cu tunurile sale
grele ce s-au nava ameri-
o
toare unui nor se de-
plasa cu aproximativ 20
aveau pentru totdeauna
la orizont, nspre Puerto Rico nimeoi n'u a
mai putut afla ceva despre vasul
,ALMANAH
ANTICIPATIA
american, sau despre cei 680 de marinari
la bordul siu. ,
Ce urmArise oare Whlte Star? O corabie de
O care o atacase? Dar
nici un vas de nu putea avea acea vi -
acea total pentru se-
colul al XIX.:; lea! fi fost oare o ma-
sau un miraj? Este oare posibil ca PATRU .
echipaje simultan gen de halu-

In octombrie 1902, vasul german Freya a
fost descoperit plutind in la timp
plecarea sa din portul Manzanillo
(Cuba). cu propulsie Freya avea 3
catarge un motor cu aburi, dispunind
era un vas civil) de 4 tunuri mici. Cind a fost
puntea era de ceea ce
fi fost o explQzie. EchiPt1jul dis-
dar fa bord nu exista nici c;> de
si nge, incendi u sau vasul continua sa
Ultlma pagina a JurnalulUi caplta-
p\.Ilui nu purta decit o 4 octombrie (a
doua zi plecarea din port); cuvntul care
urma se ntrerupea la ... fi fost oa-
re Freya victima unui atac al caral-
bienl? De ce nu eu fost atunci urme de
Tunurile de pe Freya aveau dopu-"
riie de la gura tevii! se fi produs o
explozie la bord? Dar sala rezerva
de erau intacte, cum a constatat
comisia de
Se poate admite aveau
mijloace pentru atacul asu-
pra unei nave civile, atunci ce poate
fi pentru disparitia unor nave militare ca
Alllinia sau Whlle S18r?1
IZbucnirea celor mondiale
criza din anii '30 au fost eveni-
mente predominante ce au opi-
niei pUblice a In primele cinci
decenii ale secolului nostru. unei
nave, cu tot echipajul aflat la bord, era o
in cotidianul plin de
de nori negri de perspective dintre
cele mai pesimiste. Cteva rubedenII care, in-
dollate, pretindeau de pe urma
pierderii unui de anonimi,
ai companiilor de incer-
cnd in afaceri incilcite ce im-
plicau armatori, marinari, financiari autor/-
mici sau mari fall-
mentarj, toate acestea nu erau decit
incidente, demne doar nghesuite
intr-un al uneia din paginile finale din zia-
rele vremii. de ce perioada 1914-1945
este destul de jn privind pierde-
rea de nave maritime; iar prezentarea
a unor astfel de evenimente a anchetelor pe
care le-au lipsesc aproape cu
1n acest context apar cu atit mai sem-
nificative acele cazuri care au atras
opiniei publice a preo-
cupate permanent de numeroase mult mai
grave probleme.
la 4 martie 1918, vasul american Cyclop. a
insula Sarbedos cu Norfolk
(Virginia-S.U.A.). Cu un deplasamenl de
19000 tdw o lungime de 150 m, acest vas
urma fie modificat in portftvion. ex-
trem de pentru US Navy in Pacific
ALMANAH
ANTICIPATI.
Atlantic. Avind o de mangan un
echipaj de 309 oameni la bord, pierderea sa' a
fost in primul moment, pe seama atacu-
lui efectuat de un submarin german.
a ulterior cind s-a constatat
nici un raport al Kriegsmarine nu
capturarea sau scufundarea navei americane
Intriga n mod special un fapt: ce a
sit Barbados, Cyclopl, in loc se ndrepte
spre nord, schimbat pe
cursul, orientindu-se spre sud. Apoi, la fel de
Inexplicabil ca manevra cu
timp nainte a emite nici un
S,O.S., vasul a volatillzindu-se
n neant. Se american de ori-
gine care comanda nava avea o ati-
tudine deosebit de de membrii echi-
pajului. Din acest motiv, unii anchetatori ai
cazului au fost vasu-
lui pe seama unul act de comis de co-
mandant, care ar fi predat nava marinel ger-
mane. a permis cerce-
tarea arhivelor germane care, cum s-a
constatat, nu nimic referitor la
soarta vasului american, in
"Triunghiul Bermudelor". Finalul raportului
US Navy in cu pierderea lui Cyclop.
consemna; " ... Din momentul portului
Barbados (4 martie 1918) nu a-a mai aflat ni-
mic despre
unul din misterele cele mal deconcertante din
analele Marinel. Toate tentativele n ve-
derea au fost zadarnice ( ... ). Au fost
emise numeroase ipoteze, dar nici una nu
dovedit, la o a fi
toare. ,." Incidentul Cyclops a avut
insemnate asupra unei decizii majore luate de
Statele Unite la terminarea EI a
fost citat ca argument in timpul dezbaterilor
preliminare din Congres, pentru constituirea
,unor rezerve strategice de minereuri, astfel in-
cit S,U.A, nu mal in cazul unui
conflict, de aprovizionarea din surse
Pe lunga a petrecute in
au continuat se adauge an de an noi
nume. Ele unor vas.e care, n ciuda
de navigatie excelente tonului
calm al ultimelor mesaje radio, s-au pierdut
brusc, "volatilizindu-se" in in
1925, Cotopaxl, cargou american, a fost dat
pe rula Charleslon (Carollna de Sud
- S.U.A.) - Havana (Cuba): in 1926 cargoul
Sudutfco dispare navigind la sud de Port Ne-
wark (S.U.A.): in 1931 vasul Sla.enger, cu 43
de persoane la bord, este pentru ultima
la sud de Cal Island (Bahamas): in 1938
cargoul An910 AUllrallan, cu 39 de oameni la
bord, transmite un ultim mesaj format din 3
cuvinte ("Totul merge bine"), care dis-
pare la nord de Insulele Azore, pe ruta ce du-
cea spre vestul "Triunghiului",
Asemenea lui Anglo Au.trallan, un ultim
mesaj radio a transmis cargoul japonez Rai ..
tuku Maru, pierdut in decembrie 1924.
tele de posturile americane aflate
n nu erau deloc cernd
ajutor ntr-un limbaj incoerent: ..... Pericolul
ne ca un pumnal... repede ...
Nu vom putea .. . " In acel moment vasul
se afla la dintre Bahamas
23
Cu ba. Este faptul ra-
diotelegraflst, in loc coordonatele
exacte, a lansat un mesaj greu de n-
al nu-i ajuta cu nimic pe
salvatori. de cuvintele
Garda de a solicitat
nunte. RIUuku Maru nu a mai dat nici un
semn de toate intreprinse
ulterior sol dndu-se cu un
Printre evenimentele care au dat mult de
intact
cortegiul se
cele soldate cu echipajelor
unor nave descoperite ulterior in Ast-
fel, nu s-a putut afla ce s-a intimplat
cu marinarii de la bordul vasului Carol Dee-
ring, in februarie 1921, pe coasta
statului Carollna de Nord (S.U,A.). Ancheta a
stabilit nava fusese chiar in mo-
mentul cinei, dar nu a putut oferi nici o -expli-
privind cauza vasului sau
cl arifica soarta echlpajului. in aprilie 1932, go-
eleta John and Mary. din
portul New York, a fost plutind n de-
la 50 de mile sud de Bermude. Coca era
ceea ce a determinat autori-
nava fusese
de care pasagerii echipa-
jul. Dar obiectele de valoare
erau neatinse .. . La 3 februare 1940, yachtul
Gloria Collte, plecat din portul SI. Vincent
(Antllele britanice), a fost in
stare, dar nici un om la bord, la aproxi -
mativ 200 mile sud de port ul Mobile (Alat>a-
ma-S.U.A.) . Intr-o asemanatoare,
Coast Guard a. descoperit. Ia 22 octombrie
1944, cargoul cubanez Rubicon, 1n largul
coaste lor Floridei. La bordul nu se afla
decit un .. , cilnel in 1941 se "volatilizase" in
-"Triunghi" marele cargou Pluvlul, avind la
bord aproape 10000 t minereu de fier 108
oameni .
O a,Jriunghiul ui Bermude-
lor" este celebrul fran-
cez Surcouf, la inceputul anului 1945
(Ia prin vestul "Triunghiului "), pe ci nd
se 'indrepta spre Canalul Cel mal
mare submarin din lume in timpul celUI ae- al
doilea mondi al (220 oameni echipaj),
lansat in 1934, SUrcouf avea o de
de 12000 mil e marine dispunea de un ar-
mament ,impresionant : 2 tunuri grele de
203 mm, 2 tunuri AA de 75 mm. 12 tuburi
lanstorpile de 600 m"l un mic hidroavion.
in . 1940, comandantul
a trecut cu nava de partea Fran-
ceze Libere ale de Gaulle, SUrcouf
devenind in scur1 timp un adversar redutabil
f lotele AxeI. Or, este cel surprin-
oa o nava, ce luase parte timp de
ap.roape 5 ani la cruntele din Atlanti c
pacific, cu echipajul de vete-
ralli timp un mesaj
radio, lase o ...
Remarca#bdui salt calUatl v facut de con-
al doilea mondial
a avut ca efect nu numai intensificarea trafi cu-
lui marltHn si reducerea timpului de
(Si mUltan Cl.l conditii lor de trans
port). dar pe
24
toate globului. Materiale de
ma bune, de bord
sisteme de prin satelit
ce permit un trafic normal chiar in cele mai
dificile conditii meteorologice - toate acestea
nu fac decit sporeasca nedumerirea in-
grijorarea marinarilor, armatorilor, opinei pu-
, blice atunci cind pierderea unei
nave este ntr-o oarecare a
globului. mai mult
incidentul (sau accidentul) s-a petrecut n
neclare cu toate eforturile
nu pot fi descoperite nici un fel de indicii care
unei acceptabile
pentru tragicul eveniment.
francez Charles Berlitz face o
intr-unul pasajele
sale' "Triunghiul Bermudelor":' " ... Desigur,
toate pierderile de nave sint misterioase ... n
in care se poate considera
care voluntar un nau-
fragiu. Atunci cind, soarta unui vas este
sau cel pulln misterul
mai existe ( ... )" Se pare
nu acesta este cazul zonei supranumite
"Triunghiul in vestul Oceanului
Atlantic.
pierderea unui vas in regiune,
intre anii 1939-1945, poate fi uneori , pe
seama intreprinse de submarinele for-
beligerante, sabotajelor, atacurilor avia-
sau impactului cu una din miile de mine
ce infestau zona, lipsa fragmente de
sau martori nu "lai poate fi
decit cu foarte mare greutate, chiar se
circumstantele Considerind
a priori toate pierderile de nave din
"Triunghi" s-au datorat conflictului, ar trebui
ca, incetarea acestuia, rede-
sau, cel ca orice naufragiu
fi pe deplin elucidat.
In pofida acestei logici, realitatea este cu to-
tul alta.
in Iunie 1950, cargoul american Sandra
cu o lungime de 100 m) a plecat
din portul Savannah (Georgia - S.UA.) spre
Puerto Caballo (Venezuela). Avea la bord o
de i nsecticide (300 t) cherestea.
ce a trecut prin largul portului St. Au-
gustlne (Florida - S,UA.) a in
apel e "Triunghiului", orice contljlct radio
ntrerupt. ulterioare de a nava
echipajul s-au dovedit inutile, Este de re-
marcat in timpul acestui incident.
lIe meteo erau favorabile, ele nemo-
dificate timp de aprdape
Acest caz, prin caracteristicile sale, este n
mare tipic pentru majoritatea
pierdute i n timp ce navigau in a'prp-
pi erea american.
Un an mai tirziu, cuirasatul brazilian Sao
Paolo. avind la bord un echipaj format din 8
oameni, era condus de remorchere n
vederea n noaptea de 3
spre 4 octombrie 1951, pe Cnd cele 3 vase na-
vigau la sud-vest de Insulele Azore, unul din
remorchere a desprins cablul dn
cauza vintului puternic a valurilor agitate. In
zilei oceanul s-a
dar, spre a tuturor, cablul
ALMANAH
"-NTICIPATIA W
celui de-al doilea 'remorcher era rupt, iar cui-
rasatul dis Navele avioanele de cer-
cetare sosite n regiune nu au desco-
pere nici cel mai mi c fragment care fi apar
vasului brazilian pierdut ntr-un mod atit
de
Printre rapoartele care au participat
la de se C-
teva demne de Astfel, n
cursul de 4 spre 5, au fost lumini
fugare a nu a putut fi stabi-
1n zilei de 5 au con-
tinuat dar, n afara unor ciudate forme mase
intunecate deplasindu-se la ca
se disipeze apoi imediat, nici un alt indiciu
in cu cuirasatului nu a mai
pu.1ut fi relevat.
In decembrie 1954, nava Sout
hem Dlstrlcts dispare a avea timp lan-
seze nici un 8.0.8. Acest an, ca cei 8
care l-au urmat, par fi fost o pe-
relativ In schimb, 1963 s-a re-
marcat printr-un record: arhi vele ofi-
ciale pierderE!a a 5 nave mari,
avind la bord nu mai de 937 de oameni.
Astfel, in luna ianuarie dispar transportoarel e
grele americane Nereus (12000 tdw) Prote-
UI (14000 tdw) ale echipaje total izau
378 oameni. La 2 februarie dispare marele
modernul cargo Marine SUlphur Queen, avnd
lungimea de 160 m. Cu un echipaj de 39 de
marinari nava portul
Beaumont (Texas-S.U"A.) cu Nor-
folk (Virginia-S.U.A.). consta din
containere de cu sulf topit.
meteo din regiune inregistrau o vreme fru-
iar marea' era Ultimele
provenite de la au fost ci nd
aceasta se n apropiere de Dry Tortu-
9as, dar ei a fost mai intii
de o ... de bursiere. Unul
din marinarii cargoului solicitase acestei
chiar nainte ca nava
docurile, plasarea unui ordin de
ntr-o afacere cu grne. Executind ope-
a ncercat ia cu
nava pentru informa clientul. Marine Sul-
phur Oueen n-a insistentelor
apeluri, ceea ce a deter,minat se
adreseze armatoril or. a fost de-
unei vaste de
de navele avioanele de
americane (Coast Guard) .
au incetat pe data de 15 februarie, dar, 5 zile
mai tirziu, O US Navy,
unei veste de salvare
nind cargoului pierdut. Descoperirea a fost
la aproximativ 15 mile sud de insura ame-
Key West. Toate ipotezele avansate ul-
terior (explozia sulfului, coliziunea cu o
etc.) nu au permis, to-
ni ci o concl uzie
Singurul fapt apreciat ca o certitudine
unei comisii de a US Navy,
care nota " .. , Marine Sulphur Queen a dis-
n largul a emite nici dn sem-
nal de pericol."
La fel de misterios incidentul n
.care a fost implicat pescadorul american
Snow; Boy. de

ANTICIPATIA
2-3 - Almanshul " AnticiP<l1ls
Snow Boy avea un deplasament de 340 tdw
lungimea de 20 m. Cu 40 de oameni la bord,
vasul se ndrepta spre Northeast Cay, dar
orice contact cu el a fost pierdut cind se afla
la numai 60 mile sud de portul Kingston (Ja-
maica).
Cea mai mare a produs-o n luna
august, vaporul ui britanic de pasa-
geri CIIy of Glasgow, cu 81 de marinari la
bord 399 pasageri. Timp de 22 de zile, 38
de nave 43 de avioane Statelor
Unite, Marii Britanii Mexicului , au cercetat o
de mii de kilometri a
cel mai mic indiciu pentru con-
in care s-a "volatilizat" moderna
cu cei 480 de la bordul
ei
Deceniul '70 generalizarea
sistemelor radar instalate pe vase
primilor capabili
controlul pe oceanele lu-
mii. Se pare aceste tehnolo-
gice nu au para-
prin este caracterizat "Triunghiul
Bermudelor". In modern
dispunnd de un echipaj experi-
mentat, o de 2900 tdw ind US
Navy este n Inciden-
tul, avnd de ca protagonist un re-
morcher oceanic american de 1 000 tdw, se
in similare. n timpul lunii de-
cembrie a anului 1966.
. 1n octombrie 1966, un alt remorcher (Sout-
hem eltles - 19 m lungime) dispare nu mult
timp ce a portul Freeport (Texas
- S.U.A.). Southern Cltles tracta un
greu, de 65 m lungime. Postul de de
pe constatind vasul nu transmite me-
sajul de la ora
radio,
Coast Guard-ului. in a fost ime-
diat de sal vare la care
au participat avioane vedete rapide.
n zona in care se presupunea ar travut loc
incidentul, echipa de a cu
avind de produse
chimice La prova continua atrne o
din parima de tractare dar, CI)
eforturile nu a fost nici o
a remorcherului. Singura concJuzie care
a finalizat ancheta de Garda de
a fost: ..... In mesa-
jului de pericol, sintem a crede
pierderea remorcherului s-a cu atta ra,..
inelt "a emiterea ori-
carUi S.O.S ...
La 11 ianuarie 1967 (an caracterizat
print r-un mare de incidente n
"tri unghi"), remorcherul american GuH ",alter
la n 1963 avind
un deplasament de 972 tdw) a portul
Sechelt (Columbia indreptndu-se
spre Florida (S.U.A.), pentru a ... nu ajunge ni-
la Este de remarcat un
fapt: in 1967 au fost semnalate numeroase
obi ecte aeriene neidentificate, a pre-
a atras presei opi niei publice
din numeroase privitoare la
zona Carai belor au constituit cauza
rii n Congresul S.u.A. prin intermedi ul mij-
25
loacelor de informare in a Departamen-
tului Transporturilor asupra unei posibile le-
dintre fenomenele aeriene
numeroasele pierderi de nave avioane)
petrecute n regiunile respective.
a fost negativ, dar lipsit de argu-
mente, cu celor de a
se furniza comentarii detaliate. Indiferente
la atitudinea vasele conti-
nuau cu o de-a
dreptul
maritime americane
" ... din Triunghiur Ber-
mudelor se unor puternici
(n ,primul rnd Golfstream-ul), care antre-
rapid epavele la mari
de locul naufragiuluL.."
greu de ' aomis: aceste catastrofe nu au avut
iar fragmentele de epave au
fost doar in 8 % din cazuri! Desigur, cu-
rentul Golfstream obiectele pluti-
toare. da't cu viteza de maximum 5
cum au demonstrat
oceanografi: Piccard, Cousteau sau Heyerdahl
(spre exemplu, pluta Kon-Tiki a dis-
de 100 km n 24 det ore). Or, avnd in ve-
dere in majoritatea cazurilor navele de sal-
vare ncepeau n la 2-3 ore
de la ar fi fost practic imposibil ca
ele nu o de ulei sau
petrol. Pentru ca epavele fie dispersate in
afara "Triunghiului la mari
maritimi trebuiau le poarte cu
500
In noaptea de 27 spre 28 decembrie 1967,
feerica a Miami (Florida -
S.U.A.) cu prilejul de 11 de-
pe Dan Burak invite un prieten,
preotul Pat Hogan, la bordul micii sale ambar-
caliuni (Wltchcrafth pentru a admira panorama
dinspre mare. Timpul era fru-
mos oceanului astfel
yachtului i-au fost suficiente citeva minute
pentru a se la circa 1 de
Dan Burak manevra cu ndemnare
timp, a oprit vasul n dreptul geaman du-
rii nr. 7. Se pare acesta a fost exact mo-
mentul cind postul de ascultare al de
a mesajul de pro-
venit de la Wltchcraft. in care erau precizate
coordonat'le vasului. au fost
cute numeroase tentative de reluare a
radio, Wltchcraft nu a mai dat nici un semn de
O de salvare a sosit la geaman-
dura nr. 7 n mai de 20 de minute, dar
intreprinse nu au dat nici un rezul-
tat. Yachtul oamenii la bord
spre elocvent
de scurta a de
cuvint al de ..... Presupunem
au ( ... ), dar nu snt pe
mare .. ."
yn scanda) nu nun:ai n
a IzbuCnit In 1968. In luna mal, mai
multe (explicabile dealtfel), US Navy
pierderea unei importante apar-
tinind escadrei strategice de submarine a
Atlanticului. submarinului oceanic
atomic Scorpion, avlnd un deplasament de
3 500 tdw un echipaj format din 99 marinari
26
a constituit un eveniment care
a focalizat o publicului
a SCorpion trebuia se pre-
zinte la baza Norfolk (Virginia -
S.u.A.) la 28 mai 1968. Ultimul mesaj provenit
de la bordul a fost la 21 mai,
atunci cind vasul ar fi trebuit se
la aproximativ 250 mile vest de Azore. Cum
ulterioare de a-I contacta au
el a fost considerat oficial pierdut la 5 iunie
in marina S.u.A. se
la citeva
luni de la acest eveniment, atunci cnd ecou-
rile strnite a se stinge, o
localiza o
intr-un punct situat la 460 mile vest de Azore
la o adincime ce 3000 de metri.
Fotografiile submarine executate cu acest pri-
lej i-au determinat pe afirme
Scorpion a fost identificarea nu era
absolut Dar motivele care au provocat
in continuare necu-
noscute. Semnificativ este faptul pasaje ale
diverselor neoficiale de an-
chetatori ideea accidentul nu a
fost provocat de o
a avut majore in
activitatea de proiectare a sub-
marinelor atomice americane. EI a determinat
ale regulamentelor normelor spe-
ciflce, in sensul sporirii
acestui tip de nave trecerea la
submarinelor de peste 6 000 tdw.
Pierderea lui SCorpion a eclipsat pentru un
timp alte incidente de gen, astfel nCt
cargoului "Ithaca Island" (noiembrie
1968) a atras mai Proprietarii va-
sului ai transportului de griu efectuat pe
ruta Norfolk-Manchester au primit
de la compania de An
cheta cu acest prilej nu a dus la des-
coperirea nici unui element care sa ofere o
a celor petrecute. Ra-
mase rezultat au fost intre-
prinse n cazul cargou lui Mllton la
trldes, pierdut n aprilie 1970. Avind la bord o
de ulei vegetal
Mllton latrldes a portul New-Orleans
(S.U.A.) cu Capetown (Africa de
Sud), dar a ncetat orice transmisie radio
nu.mai 2 zile de
In martie 1973, cargoul AnUa (20000 tdw,
32 oameni echipaj) a cu n-
de Ruta ur-
Newport (S.u.A.) - Germania
compania de Uoyd a efectuat o
foarte nu a fost descope-
rit nici un indiciu care clarifice cauzele dis-
in ea a trebuit
armatorilor de asigurare n va-
loare de 3 milioane de dolari. parte din
i cu Anlta, cargoul Norse Varlan.
nu mult aceea, acest acci-
dent oferind elemente edificatoare. Ulti-
mul mesaj transmis de Norse Varlan. a fost o
cerere de ajutor. Vasul se afla n di-
ficultate la aproximativ 550 mile sud-est de
Cape May. de salvare
imediat au dus la descoperirea unui marinar
care a
ALMANAH
ANTICIPA A
de un panou de lemn. In timpul anchetei care
a urmat, pe baza aduse de unicul'
martor n au putut fi stabilite
(chiar par greu de crezut), circumstan-
catastrofei. Naufragiul s-a petrecut .n !'lai
de 3 minute, ceea ce este surpnnzator
pentru un vas de 20000 tdw. Brusc, ca
cel mai mic semn fi prevestit schimbarea
meteorologice, rafale de vint ex-
trem de violente au lovit nava simultan. va-
luri s-au peste bord. 1n citeva-
zeci de secunde apa a inundat toate comparti-
mentele calei, iar vasul s-a scufundat cu rapi-
ditate ca echipajul se salva.
Cu sau martori. toate aceste catastrofe,
exasperante pentru maritime, au
avut nu numai publicitare, ci
economice. cum statisti-
cile Lloyd, intre anii 1974-1978, tra-
ficul maritim din "Triunghiul Bermudelor" s-a
redus cu aproape 65 %. Chiar in aceste
numai maritime americane
a nu mai
de 600 de nave intre anii 1971-1982",
cum consemna raportul Departamentu-
lui Marinei Comerciale, prezentat Comitetului
Special al Congresului Statelor Unite n 1983.
Ziarul "Miami News" afirma, n septem-
brie 1983, este doar
pentru perioada 1979-1982 numai auto-
portuare din Miami (Florida - S.U.A.)
au nregistrat n insolite a
200 de yachturi cu echipaje cu tot, numai n
1971". in iulie 1983,un yacht particular, avnd
6 persoane la bord, este ca pierdut
n apropierea Peninsulei Florida. Vedeta de
salvare - Coast Guard-ului - ple-
n yachtului nu s-a mai intors
Cei 8 marinari ai
echipajului vasului de patrulare nu au avut
ti mp nici un S.O.S.!
Indiferent de dimensiunile navelor implicate,
calitatea echipamentului de care dispuneau
sau de echipajului, se poate
stata n majoritatea a
lor, oamenii la bord nu au. avut timp sa
lanseze nici un semnal de alarma. Acest lucru
incidentul s-a petrecut in maxi-
mum 10 secunde oricit de au
fost n urma tragicelor
evenimente, nu a putut fi descoperit nici cel
mai mic fragment de provenind C!e la
vasele ar,' ...ceva nu poate fi de-
cit rezultatul unei explozii de o
Dar credibili-
tate in cazul unor nave de mici dimensiuni, si-
se cind snt implicate vase de
peste 10000 tdw. Nici torpilarea, nici ciocni-
rea cu o sau un recif, nici trombele ma-
rine, uragan ele sau coliziunea cu un alt vas,
nici explozia rezervoarelor de combus-
tibil sau a cazanelor nu pot scufunda o
n mai de 3 minute. Acesta
este un timp suficient de mare pentru a trans-
mite un mesaj radio S.O.S., sau pentru lansa-
rea plutelor de salvare. Nici unul din acciden-
tele mai sus nu ar pulveriza un va-
por astfel incit navele de salvare, ajunse la lo-
cui accidentului o nu
o de lemn sau o de petrol.

W ANTICIPATIA
O a incidentelor cunoscute
doar in 8% din cazuri au fost desco-
perite fragmente de epave in numai 1
%
0
Acest fapt este destul de stra-
niu naufragiul Tltanlculul, s-au in-
trodus foarte privind folo-
sirea echipamentului de salvare. Vestele pneu-
matice, plutele de salvare
snt obligatorii pe orice iar numeroase
companii au adoptat un costum special pentru
marinari care le n ca-
zul in Considerind prin ab-
surd nici unul din membrii echipajelor de
pe vasele n nu a purtat echi-
pament de salvare sau nu a avut timp se
de unul din obiectele plutitoare
la naufragiu, era de
ca efectuate la re-
cuperarea unor cadavre, lucru ce nu s-a intm-
plat
Accidente maritime se desigur, pe
toate oceanele Terrei: registrele celebrei so-
britanice de maritime Lloyd
in perioada 1929-1954 s-au scufun-
dat 228 vapoare (cifra nu cuprinde vasele d!s-
in al doilea mondial). Dar, chiar
au fost cind navele au naufragiat
ntr-un interval scurt de timp ca vreun
membru al ' echipajului fie salvat, cauzele au
fost, n marea majoritate a cazurilor, explicate.
Catastrofele, precum in
1968 a submarinului atomic francez .. Mlnerve"
(deplasament 2 100/2400 tdw, 52 de oameni
la bord), n apele Oceanului Atlantic, snt mai
rare nu constituie prin
in care s-au produs o caracteristica
pentru alte zone maritime de pe glob, cu ex-
"Triunghiului".
timp de zeci de ani aceste incidente
nu au constituit decit sursa a numeroase le-
gende care pri_ntre. marin_ari, iar. mai
ziu subiecte menite sa mareasca numarul Citi-
torilor unor reviste de treptat, tot mai
au inceput se preocupe se-
rios de aceste fenomene considerate in
prezent ca "ciudate". n ultimul timp s-a dove-
dit, nici 'o pOSibilitate de infirmare. ipo-
tezele care atacuri mo-
lime subite care au provocat moartea echipa-
jelor, accidente datorate coliziunii cu mine, re-
ciiori, vase mai mari, naufragii avnd drept
trombe marine, cicloane, incendii sau
explozii la bord, sint nefondate nerealiste.
Vechile snt reluate, confruntate cu
cele recente cu datele culese de
numeroase tind contu-
reze tabloul unui fenomen
Pentru ar fi greu de admis atacuri pirate-
asupra unui submarin atomic sau asupra
unui cargou de 40000 tdw, propagarea de
epidemii in rndul echipajelor unor nave mo-
derne, excelent aprovizionate, avnd obliga-
toriu medici la bord. Nici un incendiu nu se
poate propaga n 10 secunde pe o de
100 m lungime doar o explozie
poate pulveriza literalmente un vas de 100.000
tdw. Sau, cine ar putea ofere o
cit de cit pentru unei
fregate de cu '-:1':1. echipaj
de veterani pe Cind naviga 10 meteo-
rologice ideale?
27
SNT cunoscute o
de ipoteze asupra
dinozauri lor, teorii care pun
cel mai adesea in ca-
tastrofe cosmice, precum ex-
plozia unei letale
in apropierea a
sistemului solar, ori impactul
cu un asteroid gigantic. Re-
cent, a fost o
nu mai ex-
trage argumentele din astro-
nomie ci din
cu mult mai
tene, cum ar fi geologia, cli-
matologia, zoolog ia me-
dicina
Teoria o
altor conjecturi
pe
anume faptul de
concret privind
anormal de mare a iridiului
osmiului n rocile sedimen-
tate cu 65 de milioane de ani
in cind au di-
nozaurii. Aceste elemente,
in fle-
nu se cu totul
acolo, ci, pentru
sint foarte solubile n fierul
topit, fierul in , mine-
ralele care il din
cauza asta mai numele
de elemente siderofile. Ca
elemente siderofile, ele vor fi
dec.i prezente n orice
de fier, inclusiv in
nucleul de fier al
siderosfera. Minerale fie-
roase, inglobind iridiul os-
miul, au putut ajunge prin cu-
de in
mantaua
magmatic fluid de sub crusta
Apoi, in vul-
canice, lava a antrenat ele-
mente siderofile in drumul ei
spre Solidificn-
du-se, mai intii, in rocile vul-
canica, iridiul osmiul au
fost apoi pe
planetei prin
a factorilor me-
28
DINOZAURII SI MAMUTII
VICTIME ALE UNOR
MECANISME CLiMATICE
DE AMPLIFICARE TERMiCA?
teorologici.
Deci, in acord cu
elementele iridiu
osmiu observate n rocile for-
mate cu 65 de milioane de
ani in au fost aduse din
adncul printr-un vul-
canism intens. Mai pot fi des-
coperite alte urme ale ace-
lui vulcanism?
deosebit de incuraj ator.
O activitate deose-
bit de' a avut intr-ade-
loc la acea geolo-
dinspre cretaci-
cului, ultima a "erei
dinozauri lor", era
Ea a dus la fO/marea
lui Deccan din peninsula In-
dia, un intins platou de a
a fost
a fi intre 60
65 de milioane de ani.
Acele vulcanice au
fost n mod cert de o
emisie a bioxidului de
carbon gazos. o
pen-
tru demonstrarea
fenomenului Se
bioxidul de carbon de ori-
gine deci care vine
din Terrei, este
mai in carbon 13, com-
parativ cu amestecul de izo-
.topi de carbon din te-
Iar n roeite sedimen-
tate la dintre cretacic
de carbon
13 este
Din moment ce ne referim
la gazul carbonic din at-
trebuie 'luat in con-
siderare "efectul ele
Clinatologii l ca pe
un fenomen de su-
a aerului, produs
de un transparent
pentru din
optic, dar, n
timp, opac la infraro-
'ile. "Sticla o peli-
de sau un
strat de molecule de vapori
TITUS FILIP
de ori de bioxid de car-
bon produc acest efect. Se
moleculele de CO
2
ab-
sorb emit cuantele
lor emise de supra-
Terrei de razele
Soarelui. Ne de
fapt exacerbarea acestui
efect de prin
rea, peste normal, a
de bioxid de carbon din at-

Putem deduce la
cretacicului, n vremea celor
mai intense vulcanice
manifestate prin viituri ava-
de din care se de-
gajau bulele gazului carbo-
nic, a fost o
zire a atmosferei
mntului, de excesul
de CO,. . -
Ce biologice ar
fi putut avea in-
asupra speciilor sau-
riene de la mezozoi-
cului, care populau cele trei
medi i ale planetei?
este mai lung, el pretinde o
serie de probabil
ridicarea temperaturii nu a
avut nici un efect notabil asu-
pra ,saurienilor mici, asupra
arhaice mamifere-
lor primitive care
deja, dar aveau talie
dinozaurii, animale de
talie mare, trebuie fi fost
n mod dramatic.
Pentru la aceste specii, ra-
portul e ca-
racterizat prin valoH dezavan-
tajoase pentru continuarea
a metabolismului. Se
intensitatea proceselor
metabolice e mult mai mare
la . speciile de talie
zicem decit la cele
de talie mare, ntrucit anima-
lele mici
nal, mai flu-
xul pierderilor termice trebuie
fie echilibrat ntr-un fel.
dinozaurii probabil
, ALMANAH

nu erau animale cu singe
cald, zoO.logi
paleontologi care con:
trariul , dar asta nu afecteaza
prea mult aspectele
mei care ne intereseaza. On-
cum, saurieni
trebuie fi fost n mod nen-
doielnic n echilibru termic cu
mediul
efectul de a fost ampl ifi-
cat prin suplimen-
de bioxid de carbon n
atunci acele ani-
male gigantice fi
o temperatura com-
de fapt chiar mai
mare, arderilor meta-
bolice, decit temperatura am-

ntruct, la reptile,
reproductive ale masculll.or
se in interiorul corpului,
celulele acestor snt
deosebit de sensibile la alte-
genetice produse de
La ac-
tuale ce n
terestre se un sezon
de sterilitate ce coincide cu
lunite cele mai ale
anului, ca un fel de
de prevenire a ge-
netice pe care a luat-o na-
tura; capacitatea de reprodu-
cere e doar n
anotimpul cu temperaturi mai
normale. Se poate conchide
sauropodele gigantice vor
fi suferit o degradare,
dar a repro-
ductive, sub
pe care nu sa o
mai disipeze ntr-o
n mediu, fiind de-
favorizate, in acest proces, de
valorea a raportului su-

Gobi, paleontologll au desco-
perit mari de de
dinozaur, pietrificate, gigan-
tice, al embrion nu s-a
dezvoltat ceea ce
pro-
fvnde n
ce le-a fost transmisa.
un principiu euristic,
de
de util n cercetarea
Este principiul parcimo-
niei cauzelor sau, "briciul lui
Occam", cu un mare rol in
elaborarea
pozitive. Cu alte cuvinte,
cu un ct mai redus de
cauze trebuie se explice
un cerc de fenomene cit mai
larg, trebuie fie posibile
ct mai
toare. n acord cu


lege esenta supozi-
mai sus amintite, o ampli-
ficare a temperatu rii de na-
ar trebui
n vigoare in explica-
rea altor vertebrate
de talie mare, de a ma-
muti lor, a mastodontilor, a ri-
nocerilor a elanului gi-
gantic, o tragedie
de la pleistocenului,
n finalul ultimei
Vrsta acestei epoci este cu
mult mai de timpul
nostru, fiind la circa
zece mii de ani.
de bioxid de car-
bon n straturi le de
care de la
nea Wurm ne din nou
ale de
gaz carbonic, snt

Oricum,
ei snt n cu
salturi n mecanis-
mul efectului de cu
ale temperatllrii medii
a aerului, pe care le in-
faptul s-a
Studii paleocllmatice
care folosesc metode inge-
nioase pentru a suplini ab-
datelor despre
elementelor meteorologice,
utilizind, ,n calitate de para-
metru climatic, dimensiunile
unor specii de gindaci fosili,
(de coleoptere), Of au
pleistocenului,
ritmul n
care a crescut temperatura
medie trebuie fi fost ex-
trem de alert, de circa un
grad Celsius pe deceniu.
Pe de parte
descoperiri paleontologice
neindoioase, mamiferele
cu avnd taI ii enorme,
au n nordul Eurasiei,
precul1] n Ame:rica .de
Nord. In cadrul unei analize
climatice constatam chiar
acum n' aceste zone nsem-
nate abateri de la norma cli-
Climatologii au
tentative de a caracteriza
al'lomatiile
printr-o serie _ parametri
empirici, de formule
simple cum ar fi "gradul de
continentallsm" care statu-
o
ntre anomalia dis-
la 0geanu-
lui, masurata de-a
lungul unei pa.ralele .. ob-
servat valon le mal ndlcate
ale "gradului de
lism" se cu ampllfl -
ale ampl itudinii anuale
de temperatura
aerului. O a com-
cJimatiee anormale
este atunci cnd clima se
se prpduce un bi-
zar fenomen de ,amplificare a
pentru 'acele regiuni
care sint caracterizate de un
grad
ridicat. In timpul din
emisfera prin acest
se de
exemplu, depresiunea
un minim barometnc ce
clima ntregii Eu-
rasii. Invers, o a tem-
peraturii pe timp de se:
prin temperaturl
anormal de n mijlo-
cul Eurasiei (avind drept co-
rolar formarea anticiclonului
siberian). Marea anomalie a
generale a atmos-
ferei, fenomenul musonilor,
este
a de amplifi-
care a unei
mari ntinderi de uscat. Din
polul frigului,
n emisfera nu se
la polul nord geografic,
ci la latitudini mai mici de 90
de grade, n Siberia; la fel, n
Canada, se tem-
peraturi mai
dect acelea din jurul polulUi
nord. de am-
plificare sui-generis pe care o
au marile ntinderi de uscat
ale emisferei nordice, incom-
plet din punc-
tul de vedere al climatologiei,
trebuie se fi manifestat cu
n perioadele la
ori inceputul manlor
ace_stor
de temperatura ce
vor fi avut loc spre
ultime, wurmiene,
merg la a spune prin
acest efect. de continentalism
accentuat, viteza
temperaturii aerului a fost de
la trei ori mai
in America de Nord,
respectiv de patru la
cinci ori in Eurasia de nord,
decit pe restul sferei terestre.
De data aceasta se presu-
pune in cadrul speciilor
de mamifere gigantice acope-
rite cu numai fe-
melele au fost cele afectate in
mod direct prin
temperaturii. n
medicina care stu-
actualele mamifere de
(Continuare in pag. 32)
29
STiiNTA
, LA'


CT de vechi snt
rile calenqaristice? Dar calen-
"Intre 35 30000
pina la 15000 de ani Le.n.,
cum a demonstrat
arheologul Alexander Mar-
schacK",
cteva minute, nu ime-
diat, dovedind o infor-
n d?menAiu. o
In continuare
spunind, ca un considerent
de prim o,rdin oricum, ori-
zontul anilor respectivi le si-
1n preistorie (ce
t ermen impropriu!), cnd
Homo Sapiens locuia n
vnatul, picta
producea
ca act focul.
Prometeu astronom?! Studi-
ile, mai mult decit probatorii
asupra unor piese din de
mamut, oase de
provenite din
nle Lartet, Blanchard
terile Placard, Barna-Grande,
La Marche, utilizind tehnici
moderne, au dovedit res-
pectivele piese nu erau scrije-
late cu de' sau
cu motive decorative; ele
erau,. pur simplu, cele mai
vechi efemeride cu
nchipuind figurnd
ciclurile lunare.
ntrebarea dE! la
i nceput a un ultim
Spunem aceasta
gndindu-ne la marele
dar zodiacal din Templul zei- .
Hathor din Denderah.
faptele vor-
"
Denderahul (in antichitate
se numea n Inu
On al iar n
Tentyris), acum o
intre
dunele undeva pe
cursul mijlociu al Nilului in
vechime centru de cult 'im-
portant (al Hathor), a
conservat printr-un accident
30
CELE MAI VECHI
CALENDARE?
GHEORGHE N. POPESCU
feric!t al istoriei posibila
proba a dovezi i astrono-
mia avea, cel aici n
Tara Ta-Kemt, o vechime in-
"Incredibil dar ade-
exclama capt ivati
de retonsmul expresiei acum
la I dar acest
astrono-
mice care, o admise
Ia
dlzarll Istonei anti-
ce:10 950 ani le.n.! ntr-ade-
mult prea mult pentru cit
noi - -
despre istoria civilizatiei
Marelui Hapi. Este o
sau fantezie?
din
dlalectlce, cu Paul
Brunton de fapt, marele
calendar o
enorm de veche: 90 000
ani i .e.n.? o alterna-
trebuie
s-o nu numai
pentru istorici.
. Ia descoperirea acestei
a trecute
pina astaz!,
c:are s-au facut cu privire la
timpul inscris n sale
astronomice s-au nscris in
firescul dependente
de suma ce le
avem despre cu-
noscuta a Egiptului
antic : de la nedisi-
de o bijuterie ar-
la trecerea ei in
Uitare, pentru o ex-
presie a "decalogului
ceva nu
poate exista".
Scu.'ptat pe plafonul prona-
templului Hathor
din Denderah, marele calen-
'dar y (vezi desenul) incorpo-
reaza toate as-
(care nu erau pu-
tme:!) a.le egip-
tenI. Diversele
astronomice; teo, antropo
zoomorfe sint dispuse 1n Spl-
nconM
jurate de
- "decane", semne-simboluri
ale zodiacului - unele n pi-
ngenuncheate,
dispuse Imprejurul globului
terestru cu bra-
ridicate avnd pumnii
privesc spre
apus, spre Amenti sau lalu -
marginea lumii intunericului
a tenebrelor, a "lumii
lalte" - acestea snt orientate
1n sensul diurne
acolo unde se
Soarele venind cu
barca Mesketet - sursa t ra-
a luminii. in
rea
y
sa pe cer, Soarele este
de zeii-Iei sau "Akeru"
(dupa "Cartea Snt
reprezentate, de asemenea
cele stele sacre
(Orion), iar intre imagini intil-

cynocefale, ca sim-
ale ecuatorului, eclipti-
CII respect iv, ale celor
echinoctii.
Astfel, aici erau redate sim-
bolic aspectele astronomice
legate. cultul teologia
hathonana ca un "memorial
al stelelor oare,
drumul i nfinit, se
pe . . cerul aparent al T errei.
SpIritul nostru, orict ar fi el
de sceptic, nu poate dect
ncerce un sent iment de ad-
pentru sublima inteli-
care a reusit redea
in acest fel, de
a Universului", scria in-
spirat i Paul Brunton.
Considernd cunoscute no-

aspectuluI astronomic de
fond al problemei fenomenu-
lui. p:ecesiei generale, vom
amintI doar sale:
- deplasarea politor pe
sfera rolul de stea
revenind in decursul
t impului unor stele diferite;
ALMANAH
ANTJCIPATIA
- inegalitatea dintre anul
sideral mijlociu (365
Z
6
h
09
m
10) cel tropic m-ijlociu (36SZ
5
h
48rT\46) conduce la depla-
sarea punctului ver-
nal (y). n lungul ecuatorului
de circa 0"12/ao;
- deplasarea a
denumite zodia
cale de punctul varnal ('Y).,
considerat la o
ori gine de coordonate.
Astfel, din antichitate
n prezent, timp de aproape
2 000 de ani, ()) semnele
zodiacale s-au deplasat in
sens retrograd de aceste
cu mai mult
de 28
0
;
_ calculul regresional con-
duce la precizarea momentu-
lui cnd Soarele intersecta
ecliptica, concQmitent cu pe-
unei ze-
diacale, putnd data, de
exemplu, o insemnare astre-
(vezi fi-
gura).
unele ma-
rele calendar zodiacal din
Denderah este extrem de
vechi, el putnd fi de
mai multe ori. Alte ipoteze -
deosebit de prudente - ba-
zate pe faptul in Egipt zo-
diacurile circulare au fost in-
troduse trziu, n epoca ptole-
ele fiind imprumutate
de la greci (care, la rndul lor,
l - prin filiera
- de la
babilonieni), il a fi
din seco.lul-I e.n., din epoca
Tiberiu.
Cu toate acestea,f va trebui
facem dintre
semne.!st odiacale conside-
rate a fi venite din Grecia sau
aabiloni a unele
proprii egiptene provenite
dintro antichitate.
Diviziunea n 36 de decane
ale zonei celeste "din proximi-
tatea arcului zodiacal al
eclipticii, decane considerate
ca domenii privilegiate (con-
decanilor) domi-
nate, ca genii celeste, de cite
un mare zeu egiptean sau
egiptenizat: Ap is, asociat
Taurului; Horus
Harpocrate, Geme-
nilor; Isis pentru Fecioara;
Nefthis pentru ti etc .. .
(Horapolon, "Hierogliphas",
2). Clement din Alexandria
(in "Stromates", VI, 4). men-
egiptenii
amintirea celor patru
scrise de Hermes-Thot, intre

ANTICIPA A
care una descria stelele con-
siderate fixe, alta
luminile Soarelui Luni i,
iar celelalte despre
Eusebiu din
Cezareea, egiptenii, care snt
primii ce au inventat astrono-
mia, i . reprezentau lumea
sub forma unui cerb ardent n
centrul plasau, ca ge-
niu '8.1 Universu-
lui, un cu cap de
de forma literei ti teta,
cu corpul de stele
devora coada ("Pre-
parat io Evanghelica", 1. 10; X,
6). Nu era altul decit
Uroboros, reprezentarea infi-
nitului care. mai apoi, a fost
preluat de ca in-
a simbolurilor lor ern
M
blematice.
Alte mitologice
istorice antice, preocu-
astronomice egiptene

Platon, ori.nduirea de
stat peste
8 000 de ani la vremea discu-
lui Solon, "cel mai
lept dintre cei
ai Atenei", cu Psenofis din
Hermopolis cu Sonhis din
Sais, templului
Neit din Sai!:; ("Timaios", 23,
e), 8000+570=8 570 ani
Le.n.
Herodat ("Istarii", II,
142- 144) in-
comunicate 'lui de
tebani propri-
ile sale (a
341 sau 345 de statui inchi-
puind cite o de
mari faraoni
"piromis"), "dinastia zeilor" in
Egipt a inceput cu 11340 de
ani inaintea sale,
ceea ce corespunde aproxi-
mativ cu 11 780 de ani Le.n.
dinastiei Jegen-
dare a zeilor este
de
"pietre din Palermo", care n-
numele a zece, fara-
oni-semizel, de papirusul din
Torino, care
dinastie cu 5613 ani inainte
de Mer;1es (Horus
rul?), primul faraon al Egiptu-
lui unificat de istoricul Ma-
nethon (secolul III Le.n.), au-
torul unei istorii a Egiptului in
limba care o
cu 5813 ani nainte de Me-
nes. aceste izvoare, "di-
nastia zeilor" sau a "semizei-
lor" se anul
10061 Le.n. Manethon)
sau anul 9850 Le.n.
aproximativ papirusul
din Torino).
mitologice antice
sustin Thot, zeu alogen,
cu o n
panteonul zeilor Egiptului fa-
raonic, numit "regele vea-
curilor", "care a fost de la n-
ceput", "care s-a
pe sine (S.A.
Turaev),
tii", ambelor
mnturi" .fa-
raonului Useir-Ana), ar fi
sosit n Valea Nilului la vre-
mea pe cnd de
se afla n constela-
tia Racul-Cancerul
(L. Filippof), deci acum cel
8800 ani i.e.n.
Herodot din Halicarnas
("Istorii", Il, 4). Ar istotel
("despre cer", II, 2), Strabon
(:,Descrierea Egiptului", XIII.
1, 29), Diodor clin Sicilia ("Bi-
blioteca I X, 6;
LXXXI, 4) au scris, fiecare, la
vremea lui, despre nivelul
inalt al astronomiei egiptene.
stelelor
au fost ntotdeauna ol:)servate
cu n Egipt mai
mult dect n orice
iar aici se din vre-
muri despre care vine a
crede, sint att de
tate, registre unde au fost n-
scrise cu privire la
fiecare dintre stele; ... se pot
acolo despre
planetelor, despre
orbitele pe care le descriu
despre opririle lor" (Diodor
din Sicilia, op. cit., LXXXI, 4).
Sau: "egiptenii au fost cei
dintii dintre oamenii care
au anul si l-au
n
seama de anotllnpurtle lor.
Au descoperire,
spuneau ei,
stele" (Herodot, C\p. cit.,
"Euterpe", 4). logogra-
fui ionian Hecataios din Mil et,
egiptenii au o a
cerului, stabilind unul dintre
cele mai vechi calendare -
din anul 4241 . e.n. -
ca urmare a animale-
lor a practicii navigati ei
("Periegesis").
Studii moderne
drept punct de plecare al ca-
lendarului vechi egiptean n
preajma anului 11 000 i.e.n.
(H.S. Bellamy) sau 11 542
. e.n.(1. Donelly).
toate acestea nu
conving, pe Dio-
gene Laertios (sec. III. e.n.);
31
"egiptenii au inregistrat 373
eclipse solare 832 eclipse
lunare". Un calcul simplu, la
n de mina oricui familiarizat
ct de cit cu astronomia,
ca aceste se rapor-
la aproximativ 10000
de ani. Mai mult, istoricul bi-
Syncellus (806 e.n.)
bazat pe cronici
pierdute egiptenii
au inregistrat evenimente as-
tronomice sociale ce se ra-
la o incre-
36 525 de anii
Orice s-ar zice, durerea de
cap ce te la citirea
acestei cifre nu trece cu pira-
midoane!
vedem, in final, datele
care ar justifica autenticitatea
astronomice ale
marelui calendar zodiacal cin
Oenderah ele
de asemenea, respectivul
calendar nu este decit o co-
pie tirzie (a cita
oafe?) a unuia foarte vechi.
faptelor expuse
mal Inarnte, onzontul anului
10950 i.8.n. nu mai pare im-
p,?sibll. Astfel, istoria Egiptu-
lUi nu ar incepe cu prima di-
nastie din listele lui Manet-
hon (3200-2980 i.e.n.), Valea
Nilului fiind cu mult
de datele acceptate
Inca In tratatele manualele
de istorie Egiptologi
admit,
In mod provizoriu, "din
de date absolut aplicabile
preistoriei . egiptene, civili-
a inceput P08"':
te In Valea Nilului spre anii
10000, i.e.n." (J. Morgan, E.
Orioton, P. Bourguet...).
La 58 km sud de celebra
(Karnak), intr-un mic
templu dedicat lui Hnum _
zeul - din
Esneh se sculptat un alt
calendar zodiacal ce consem-
o provoca-
toare: primul semn zOdiacal,
care marca epoca construc-
templului, se in con-
Fecioara, ceea ce n-
epoca 10950-
13 100 te.n.1 Despre acest
se mai doar
ca u.tlma sa s-a
n secolul " e.n. in tim-
pul lui Ptolemaios al IV-lea
Philometor.
istoria in-
corect a Egiptului _
ca a exis-
. tentei calendarului lzodiacal
din Denderah Esneh - de
DINOZAURU SI MAMUT"
(Urmare din pag. 29)
talie mare cunosc faptul o
ridicare a temperaturii am-
bientale negativ
fluxul de singe antrenat 1n
Curgerea

cu ea nutritive
necesare pentru dezvoltarea
a Medicii
veterinari o reducere a
fluxului sanguin uterin pro-
duce, la vaci, un cres-
cut de avorturi sau de malfor-
ale Or,
asemenea accidente repro-
ductive apar la mami-
fere de talie mai decit
a cu o mai
atunci se poate
afirma la mamiferele gi-
gantice de la finele pleistoce-
nului, dificultatea in procesul
'cu
valoarea a raportului su-
32
cor-
poral) era n-
termoizolator ce le-a
ajutat traverseze
nea, s-a dovedit in cele din
fatal, antrenind com-
pleta a speciilor
respective.
Avantajul acestei teorii cli-
matico-generice, a
vertebratelor terestre de talie
mare, este acela
un caracter de uniformitate
uniformitarismul fiind unui
din principiile de lucru n ge-
ologie paleontologie. Dar
nu este deloc al-
ternativa ca, prin descoperi-
rea unor noi date, revelatoare
in cu trecutul vietii
pe fie furnizate
premize pentru ipo-
teze mal .pentru
modele mai exact congruente .
cu _ o. atit de
tata In timp.
aceea a alteia, ' cu mult ante-
poate enigmatica
din care a sosit Thot, zeul al-
bastru sau verde, acea re-
giune si-
spre apus (1), purtind
nl!m!3le enigmatic de .. Lac al
flacarilor", "NSHSR", "lacul
celor focuri" . fie
vorba, oare, de Atlantida?
un
raspuns sigur, de final: intoc-
mirea marelui calendar zodia-
cal din Denderah - nu nu-
mai a lui - presupune, in
mod logic, astrono-
mice pe parcursul a
mii de ani anteriori datei ex-
treme ce o
BIBLIOGRAFIE SELECTIV'"
ALEXANDER MARSHACK - ... Bokl
, .... look at CUr Pal', In "National
Geographlc", voI. '47, No. 1, Jenu-
ary, 1915, pp. 62-89; .
J -P. SERGENT - L'HomlM H '1 a
"000 ... ..... ...,. .tronome.
InHSclence e' Vie
M
, Il10. 844 Mal
1971, pp. 71-15; ,
FRANCOIS DAlJMAS - DendeB el le
Tlmpte ertt.IhOf. cairo. 1969;
CA.MILLE LAOIER - Autour de 1.
PI.,.. de RoMlt., Bruxelles 1927.
cap. II - La querelltt del zodla-
quel, pp. 20-45.
ALMANAH
<;Jr
SAVANTI SI SCRIITORI

CEI mai autori de science-fiction
sint, de/ obicei, ntr-unul din dome-
niile de vrf ale tehnicii, simbioza dintre efer-
vescentul talent literar
de finalizarea n capo-
doperele genului.
Autor al romanului devenit antologic
boiul lumilor", englezul H.G. WELLS
(1866-1946), unul dintre clasicii literaturii de
era in La 70 de ani
a o de doctorat pentru do-
vedi la lumea
Unul dintre cei \ mai mari scriitori de antici-
John Taine, nu era altul decit matemati-
cianul ERIC TEMPLE BELL
cut in Anglia, dar stabilit n S.U ..A., ca profe-
sor la Harvard. Romanele sale .. Inaintea zori-
lor", "Steaua de fier", "Germenii "Cur-
gerea timpului" o uluitoare viziune a
viitorului.
NOR B E R T W I E NER
(1894-1964), matematician, ntemeietor al ci-
berneticii, incercat pe lite-
raturii cu splendidul volum "Dumnezeu Go-
lemul".
LEO SZILARO (1898-1964), american de
origine - unul dintre "autorii" bom-.
bei atomice celebrei
tisment F.O. Roosevelt - a
scris o culegere de povestiri fantastice, dintre
care cea mai - .. Vocea delfinilor" -
se printr-o
Paleontologul sovietic IVAN EFREMOV
(n.1907) este autorul clasicelor de an-
"Nebuloasa din Andromeda" "Cor
Serpentis". "Soarele gol" ,,0 pe cer"
snt doar din cele peste o de
- romane, manuale - apar-
unuia dintre cei mai profitici reprezen-
ai genului, americanul ISAAC ASI MOV
(n. 1920) de specialitate biochimist, fost pro-
fesor al din Boston.
Scriitorul englez A.C. CLARKE (n. 1917),
specialist n a descris
n paginile romanelor sale cosmice
orbitali, cu mult inainte de a fi lansate
primele rachete. "Odiseea 2001" nu
este decit una din remarcabilele scrieri de an-
cu iar operele
care i-au urmat - "Preludiu n "Insule
pe cer", ste-
lele", cu Rama", "Fntnile paradi-
sului" - au dovedit clarviziunea .
a acestui autor valoros.

ANTICIPATIA
.. DE
ANTICIPATIE
RODICA BRETIN
in Austria (1927), HERBERT W.
FRANKE la Univer-
sitatea din Munchen. In afara
fice, abordind printre altele domeniul graficii
computerizate, Franke este binecunoscut ca
autor al unor frumoase romane povestiri de
gindurilor", "Zona zero",
cu orhidee", lui Ein-
stein".
Cunoscut ca autor al romanelor-avertisment
"Germenul Andromeda" "Omul terminal",
precum al unui ciclu de romane dedicat
medicilor, biologul american de origine en-
MICHAEL CRIGHTON (n. 1942)
luat doctoratul la Harvard, fiind in prezent
scriitor scenarist de film (a printre
attele, cunoscutul scenariu "Lumea vestului").
Larry Niven este pseudonimul americanului,
LAURENCE van COTT NIVEN (n. 1938), de
profesie matematician, au.tor al unor de
mare succes: "Lumea-Inel", "Inginerii Lu-
mii-Inei", "Lumea Ptaavilor" "Protectorul".
Compatriotul JERRY POURNELL (n.
1933). inginer; psiholog, doctor in filozofie
absolvent n politige, a colaborat la pro-
grame1e NASA. In afara romanelor ,;O
pentru rege" focului", a
realizat adaptarea filmul "Evada-
re din Planeta
Englezul FRED HOYLE (n. 1920), astrofizi-
ci an teoretician astrobiolog binecunoscut,
autor al volumelor "Natura Universu-
lui" , "Norul "Galaxii, nuclee, quasari",
a publicat mai multe romane science-ficfion
' ("A de la Andromeda", "Norul negru"). Din
1963 cu fiul JEOF-
FREY HOYLE, rodul acestei fiind
volumele: ,,A cincea spre
"Infernu'"
Americanut H.C., STUBBS (n. 1922), specia-
lizat n astronomie chimie, sub pse-
udonimul Hal Clement romanele "MIsiune pe-
"Aproape de masa "Ci-
clul focului".
, PAUL ANDERSON (n. 1926), american -de
origine absolvent al unui institut de fi-
popularitatea volumele
"Patrula timpului", "Valul cerebral" "Furtuna
de
Desigur, ar putea continua, pe
ea inscriindu-se multe alte nume ale unor
scriitori de ce au n
imperiul lite-
raturii de cea mai calitate.
33
ANUAL, pe planeta
au loc circa 16 milioane de
furtuni. Uneori, in timpul
acestor furtuni iau
fulgerele globulare, care re-
o de ma-
nifestare a natu-
rale.
in ultimii trei sute de ani,
de cind se fulgerul
globular, au fost adunate mii
de au fost publicate
sute de descrieri
ale acestui fenomen. Cu toate
acestea, fulgerul globular a
in .prezent una
dintre cele mai mari enigme
ale naturii.
cum scria recent re-
vista "Sputnik", ur-
fulgerului globular sint
dramatice uneori ctliar fa-
tale pentru cei care au ne-
n contact cu
el. citeva rii date
concrete despre fulgerul glo-
bular, prezentate de' revista

Pilotul Valentin Akkuratov a
relatat ntr-o zi din luna fe-
bruarie 1946 se intorcea cu
un avion cu patru motoare
dintr-o de explorare
a n Arctica. Zborul
decurgea la
de 1200 metri, cind
n carlinga o
de o culoare orbitor de
Ea se lin de-a
lungul. peretelui din stinga n
lui Akkuratov. La
aproximativ 30-40 cm de
fata pilotului, sfera se opri,
pulsind Pilo-
tul- nu nici un fel de
ci doar o
n partea a
capului. Apoi,
culoarea in verzui, sfera se
coborind, spre
care ducea la cabina de ra-
diotelegrafie. Strecurndu-se
sub scaunul radiotelegrafistu-
lui. sfera producnd
34
FULGERUL
GLOBULAR
un zgomot foarte puternis.
Picioarele de metal ale scau-
nului s-au topit a izbucnit
un incendiu. Din fericire, ra-
diotelegrafistul nu a ni-
mic.
ce au stins incendiul,
pilotii au controlat
cabina. Toate hublou riie
erau ermetic inchise, nu
exista nici cea mai
Radiotelegrafist ul a
informat eterul era curat
calm, n nu se auzeau
nici un fel de trosnituri
pocnituri, care co"nsHtuiau
semne sigure ale apropieri i
furtunii.
Cum de a putut
fulgerul globular ntr-o ca-
ermetic
T. Vasilieva din satul Kolo-
ticino, aflat n apropierea
Moscovei,. a povestit
toarele: "In ziua de 10 mai
1978, la orele zece
a nceput furtuna. O cu
lumina unui fulger pe. ntreru-
din camera n care
aflam a o lu-
cu liliachii de
unui cap de om.
Peste o a
luat foc. M-a
ideea va lua foc ta-
petul va arde casa
care era din lemn. Am lovit
cu putere cu palma minii
sfera Sfera
s-a descompus pe loc n
sfere mai mici, care au
la Abia acum am fost
de Mna imi
era la os. Pielea de
pe degete mi se innegrise
se umflase".
Un caz dramatic s-a ntm-
plat cu 5 sovietici, la
17 august 1978 n
Caucaz, Cnd s-au
oprit pentru nnoptat la 3 900
metri altitudine.
ce a povestit Viktor Ka-
vunenko, maestru

VASILE OROIAN
nal al sporturilor: "M-am tre-
zit din cauza unei
stranii, n cort ar fi intrat
cineva Am scos capul
din sacul de dormit am n-
cremenit: La de
circa un metru de la sol, plu-
tea o de culoare galben
deschis, avnd unei
mingi de tenis. in mo-
ment, ea n sacul de
dormit al lui Korovin.
un urlet ca de
sfera incepu
se plimbe deasupra
saci de dormit, ascunzndu-se
pe rnd cnd n unul , cnd in
altul. Cnd sfera
sacul meu am o durere
ingrozitoare, de fi
fost ars cu un aparat de su-
mi-am pierdut
Revenindu-mi n fire
peste ctva' timp, am
care,
metodic, respectind o or'dine
numai de ea
trundea din nou n sacii de
dormit fiecare pro-
voca urlete disperate, neome-
Acest lucru se
de cteva ori. A fost ingrozi-
tor. Gad mi-am revenit din
nou n fire, se pare a cincea
sau a sfera nu se
mai afla in cort. Nu-mi mai
puteam o un
picior. Corpul mi ardea de
se transformase ntr-o
cu foc. Apoi mi-am
pierdut din nou ...
Unde a sfera, nimeni
nu a observat.
La spitalul unde am fost
cu helicopterul, mie
mi-au Nu
erau arsuri, ci ntregi
de smulse
de pe os. La fel s-a intimplat
cu prietenii mei, Sighin,
Kaprov, Ol eg Koro-
vin a fost ucis de
probabil din cauza faptului
sacul lui de dormit se afla De
ALMANAH

o saltea de cauciuc era izo-
lat de
Fulgerul globular nu a
afectat nici un bbiect de me-
t81 i-a doar pe oameni" .
n o intimplare,
de pilotul militar B.
Korotkov. Avionul lui, care
zbura cu 520 a ntl -
nit n calea ,sa o de foc
cu diametrul de 5 metri, care,
ce a trecut prin tot avio-
nul, a explodat in coada
acestuia, distrugnd
interior reducnd motoarele
la Cercetarea
de a acestui
fenomen a dat la nu-
meroase lucruri
despre fulgerul globular. S-a
constatat, printre altele,
sfera de foc nu zbura n n-
tmpinarea avionului nu
pe loc, ci se deplasase
o de timp n
avionului. Prin urmare, fulge-
rul globular se poate deplasa
cu o mai mare de 500
km pe ...
Fulgerul globular are "o
mie de o ne-
de surprize n "com-
portare". denu-
mirea de la forma sa globu-
el nu-i este ntotdeauna
fidel: cheaguri de foc
sub de
sau de sfere. La unele
dint re ele au fost observate
"tentacule" "cozi". Fulge-
rele globulare pot avea culori
din cele mai diferite: albe,
galbene, oranj, chiar
albastre. Dimensiunea medi e
a sferei lumioase este ntre 15
40 de cm.
Aceste fulgere nu snt con-
stante nici in "comportare".
Unele snt nezgomotoase, al-
tele, din
vjiie. unele
care scntei se ro-
tesc.
lor de la c-
teva secunde la 10-15
minute. Iar apoi sfera ori dis-
pare .. face o
In d,e
70-90 la sferele de foc
apar in timpul furtunii sau
ea. Dar nu snt rare ca-
zurile cnd ele apar chiar cnd
cerul este senin.
cum din cerce-
efectuate, oamenii de
sint in pri-
mul rnd de la n-
trebarea: de unde are fulgerul
globular o de distrugere
atit de mare? Este cunoscut


cazul Cnd o de foc de
unei mingi de fotbal
se rostogolea pe
n urma sa
gropi cu un diametru de un
metru Un alt caz
s-a intimplat la Habarovsk, in
Orientul Un fulger
globular a nimerit ntr-un ca-
zan cu 7 000 litri de
Peste zece secunde, apa a
dat n Cl9cOt a continuat
timp de 10 mi-
nute, cnd "necatul"
pe fundul caza-
nului.
La intrebarea de unde pro-
vine energia fulgerelor globu-
Iare nici una din legile cunos-
cute ale fizicii nu vreun
Singura
in aceea
energia i este fulge-
rului globular
O asemenea idee, subli-
revista "Sputnik", a fost
n anii cinci-
zeci, de cunoscutul fizici an
sovietic Piotr laureat
al premiului Nobel. ipo-
teza lui , fulgerul globular este
un cheag de format
din ionl electroni
liberi (de acest lucru acum
aproape nimeni nu se mai n-
Alimentarea lui cu
energie este de undele
electromagnet ice care apar
intr-un fulger linear
sa, academicianul
a demonstrat-o
intr-un experiment: cu ajuto-
rul radioundelor, colaborato-
rii lui au creeze
intr-un gaz dens
"sfere" de
in prezent, cel mai aproape
de dezlegarea enigmei aces-
tui fenomen pare a fi Alek-
sandr Hazen, de la Institutul
de din Moscova.
ne inchipuim fulgerul
a creat un cheag de
toate legile fizicii, el
trebuie se
Dar fulgerele globulare
zec i de minute.
Aleksandr Hazen
acest lucru in felul
Simultan cu cheagu-
lui de in el are loc
un alt proces care include
formarea unor unde electro-
magnetice cu diapazon de ra-
La un anumit mo-
ment, respectivele unde pot fi
"blocate" n cheagul de
astfel ele n
cantitate de plasma
n centrul cheagului. Iar m-
cu ea cimpul elec-
tromagnetic alternativ.
n cazul unui asemenea
mecanism de formare, fulge-
rul globular este "alimentat"
cu energie din atmosfera n-
cu electricitate. Pe
timp de tensiunea
cImpului dintre nori
poate fi de ordinul a
mii de milioane de
cum acest om
de diferitele
ale fulgerului globular sur-
prizele din "comportarea" lui.
Exploziile puternice au loc
din cauza faptului n tim-
pul cheagul de

din o mare canti-
tate de energie. in ceea ce
culoarea fulgerului
globular, aceasta depinde de
n aer a diferitelor
Astfel, abundenta
de oxigen particule nega-
tive o
de azot - o luminis-
roz, de vapori de
praf -
Cauza a
fulgerului globular de a
trunde n tuburi, des-
chise ferestruici este expli-
de Aleksandr Hazen prin
faptul de obicei sub con-
nivelul apelor freatice
este mai rid icat prin ur-
mare conductibilitatea este
mai mare. Cheagul de plasma
care nu are o
mare este atras de aceste
zone.
Acesta este n linii mari
modelul teoretic conceput de
Aleksandr Hazen. Dar trebuie
remarcat mo-
dei numai o ipo-

Actual itatea studierii fulge-
rului globular decurge din
necesitatea unei im-
portante probleme a secolului
nostru privind crearea unui
reactor termonuclear dirijat
ca de energie a viitoru-
lui. Dificultatea a
acestei orobleme in re-
plasmei, n care au
loc termonucleare,
de la contactul cu ca-
merei de lucru.
Fulgerul .globular este, n
primul rnd, un model de acu-
mulator compact
greutate proprie n al
doilea rind, o
toare a de reali-
zare a unei de du-
a plasmei.
35
TUDOR A
SIMULACRU
- ,N.U zise Rea!1f
Cum al putut ajunge la un ratio-
nament att de absurd?
Zan nu imediat. Se
deplasa incet, foarte preocupat
printre culturile sale de
a.lbastre, in lumina plu.
ce se cemea
din oglinzi ale pla-
lonierelor. Se aflau in laborato-
rul experimental de biochimie
la cel de-al 41-lea nivel subteran:
- Vezi, ncepu lan. Mam n-
trebat eu asta. Pentru la
vorbind, m-a cam
tocmai, prin -lips, 2i de lo-
totul prin
filtrul conceptiilot noastre de
acum. .
- cum aJtfel ai vrea ju-
decAm?
Zan intrzie sA
punda, la panoul de eo-
man<;iA, de nuante a
la.mp.lor dm tavanul oval muri
treptat, in loc
identicA aproape cu
de la suprafata planetei. Voia sA
fie un
Rean in orice caz cA
trecerea la baia de raze strAluci-
toare i! deranja; Zan simti asta
probabil, pentru manevra din
nou clapetele_ consolei. Lumina
p!uricolora, odihnitoare, se
dlrl: estomptnd
sc;:I!Plr1f!a mchelata a re-
Clplen!e cu materie
- daca te-ai ntrebat la ce
concluzie ai ajuns? se
Rean.
- m-a influentat, mi-a
10 memorie, recunoscu
Zan, o informatie pe care... am
pnns-o acum vreo
opt zile. Am fost atunci la Cen-
trul a mesajelor
galactlce. Tocmai
decodifice un set informational
inregistrat mai de mult.
- De unde se primise?
.- N-au putut stabili sigur. In
once caz, de undeva din conste-
latia 13-I1-K. Nu asta are insa
36

- cupnndea mesajul?
- O Idee ext rem de
spuse I lan. O civilizatie
a un
experiment. S-a apucat cre-
eze conditii "Speciale de activare
a .materiei biol<;lsice primitive.
On... a creat chiar materia bio-
Aici decodifica-
rea. s-a,r putea nu fi fost pre-
Cl5a, nimiC nu e pe deplin clar.
e ca. sa experimentat, pe
mal multe planete aflate in
Prima la scurt timp
desprinderea lor din di-
ca. s-a o tre-
cere Au izbutit
artificial, o biolo-
as igurind, generind, condi-
tiile de mediu. Pe pla-
nete poate sterpe, poate unde
nicicnd, ori mult mai tirziu ar fi
fost ori ar fi
o primi-

- Pe mai multe planete au ex-
perimentat? vru Rean.
- Da. e in<:: un ele.
ment de-a dreptul ,bizar.
s-ar p.u.tea fie o n
decodifICare, dar ... Experimentul
acela a fost init iat cu mii de ani
, ,

in Mii de ani de-ai lor!
Ce asta exact,
mii de ani, nu Cei ce
l-au initiat au certe
asupra experimentul ui. Civiliza.
lor a pierit, au
au fost de ci
Vlllzatle, care a verificat.
descoperit. .. Ei bine, Rean,
celor care au emis me-
sajul decodificat acum opt zile la
planeta pe care
ne era printre cele in-
cluse 'in 10tl.\1 de experiment.
- Vrei spui pe
planeta, viata s-ar fi ca
unnqre a... unui experiment?
- Intocmai. am
cut..;, rationamentul acela "at>
surd, cum spui tu, punda Zan.
Vezi, noi, n circuitul galactic in-
formatkmal nu sintem
o tocmqj
- nu sntem?!
- Statistic ar fi stabilit ex.
lan, marea, ma-
joritate a ideilor cu adevarat noi
revolutionare, pe care le urili:
in materie de valorificare a
energiei, de transformare a ma-
teriei transmitere a informatiei
nu e rezultatul unor idei propni.
T eorlle fundamentale le.am
primit mereu dt;! la altii. Le-am
perfectionat impecabil. In
mat.erie de
a ideilor, sin-
tem imbatabili. ... m-am
gindit... am incerca sa de-
ideea aceea a experi-
mentului. ajuns la ce tiam
explicat, la ce consideri cA ar
fi"
- Dar este absurd! repeta
Rean se argumen.
teze; micul receptor piui
de trei ori, Rean
Imi pare dar a sosit Hon.
- Hon? Hon T ar?!
- Da. Vrea rezulta.
tele in prezent de
institutul nostru, zise Rean por-
nind-o deja spre laboratoru-
lui. De impresia pe care va
ALMANAH
ANTICIPATIA
face depinde ne vor aloca
sau nu o .suplimentare a fondu-
lui energetic; regret, dar
trebuie discutia n'.:e-

- O! Asta- foarte bine! ex-
Zan.
_ Ce-i foarte bine?
. - vine aici Hon. Am avut
divergente de ntotdea-
una, dar ... putea vorbi des-
pre ideea Am sa
merg eu la intrevedere asta.
_ Ei nu! protesta Rean. n pri-
mul rind, in perime
trul L, cu
echipa in acea necunos-
.
- A, da, aminti lan.
- In al doilea rind, tu nu
cum pui proble-
mele, nai face decit indtspui
pe Hon, banuiasca cine mai
ce despre activitatea din ul-
timul timp a institutului., in
scopul pentru C<lre
am aduc aici ar fi ra
tat.
in holul mare al
ascensoarelor nainte de-a
urca in cabina Rean
spuse:
- Fie! Am deschid discu
tia, li va crea un moment
favorabil. Ii vorbesc de ideea ta.
Asta pentru a verifica! Per-
sonal, teoda pe care miai
un ceas mi se pare ab-
Dar... cine
_ - Promiti
- Da, zise Rean, intrat deja tn
se ascen-
sorul spre cel de-al doilea
etaj subteran, unde era statia
metroului pe circuit mediu.
Ajunse la timp. Tocmai cnd
Hon cobora,. insotit de cei
ai ,lui, pe care ii expedie
imediat, invitindu-i se fami-
liarizeze cu la ora
de lucru" . . sin-
guri, cteva fraze ba-
na1e, Hon condusese pina n
cu un an institutul. cu-
per-
fect. Adica nu tocmai perfect,
pentru ca, la sosire
scurt:
- Vreau noua
construiti!..
- Eram sigur, simplu
Rean. Mergem acolo.
Hon azi bine dispus, nu
trebuia aceasta ocazie,
urcara ntr-un mic vehi-
cul de doua locuri, care pomi
imediat spre aripa a in-
stitutului subteran .
- Aud la supra
E steaua aceea de mare pe

ANTICIPATIA
care-am zarit-o din glisor?
- ntocmai, zise Rean. Pentru
proiect, lumina e indis-
...
-
- Avind in vedere economia
de energie, aparent
Rean. ImPortantul mu
safir simti ncotro
se
- Limpede! E bine ca v-ati
orientat mai
citeva stele de-astea, poate nu
mai cereti suplimentarea de
energie.
- A, nu! mai mult
ideea constructiilor exte-
rioare, o diplomatic Rean.
Hon nu numai ca
la acea idee, dar o lansase,
cum respectam
timpul musaflTilor al cer-

Hon, trebuie
Acum, de vom risipi mai
mult timp pentru a parcurge
planul orizontal al institutului
la sectorul vest, dectt ai
cut continente.
E ridicol.
- Este, admise Hon. Astea-s
fl eacuri, se vor rezolva
Mi-ai vorbit nsa de ceva
proiecte noi, de amploare, nu
de modemizari ieftine. Ce mai
face meu personal"?
Ce-i mai trece prin cap?
Ca strict nece-
sare altminteri, erau "fleacuri
care se vor rezolva era
bine. Indiscutabil, azi Hon avea
o dispozitie - cine
ce ritmuri solare, ori telu-
rice, ori magnetice
cauzau starea asta? -, in ce-I
privea pe perso-
nal al lui", ei bine, despre el
Rean ar fi vrut vorba
mult mai tirziu. Era vorba de
lan, care, ct timp Hon condu-
sese institutul, il agasase cu pre-
tentii zilnice, solicitase comisii
de Zan avea mereu idei
noi, dar costisitoare sub rapor-
tul experimentarilor, iar unele
dintre acele idei erau de-a drep-
tul Cea mai
fie ultima, pe care
Hon no aflase. ca Rean se
intreba evite
ori, din expuna noua
inventie a biochimistului.
Oaspetele remarcase, pe-
semne, ezitarea lui, pentru
incurajator:
- Trebuie recunosc, unele
dintre ideile "aiurite" ale acestui
Zan s-au dovedit viahile. M"i
mult dect adt, o dea
lui pe care m-am opus so expe
rimenteze s-a efectuat n siste-
mul Beta-4. Cu succes.
- Cum?! Rean nentele-
gnd.
- Da. De idee de cro-
notranslatie e vorba. Reiese
indrazneata ipoteza a lui lan
era Culmea, ceea ce
la .. meu" fusese rezul
tatul unor logice conse
cutive, la cei din Beta-4 a fost o
ntfmplare Altceva ,cau-
tau, dar au descoperit un efect
remarcabil, de mare perspec-
pe 'care au de fapt
teoria. Ar trebui felicit
pe Zan, nu?
- De ce? ramase interzis
Rean.
- venea ideea mai de-
vreme nu re
la ea, cum are el obiceiul
uneori, am fi risipit inutil, cu ex-
o energie
vom prelua ideile care
ne-au fost comunicate, vom da
in schimb altele, la nivel galactic
nimeni nu va pierde nimic.
Da. Era un posi-
.bil. Logic, eficient, economic,
minus... o eroare, ce se
strecurase in judecata lui Hon:
"intfmplarea aceea feri-
nu ar fi dus la descoperi-
rea "efectului de mare perspec-
acesta ar fi ramas necu-
noscut la nivel galactic... cine
ct timp, teoria la fel. Np re:
marca Hon, acest aspect? Ince-
pea cumva se plafoneze?!
Ori, tot din afiumite pre-
fera nu acel
cuantum de hazard?
Hon trebuia
aprobe fondurile energetice
suplimentare, era de sperat
le aprobe, musafirul .. la
institut pentru ca aici se for-
mase, tot era legat de
acest loc ce-I catapultase in
Consiliul suprem de coordonare
unde avea probabil revina
mai devreme 'sau mai trziu.
Rean sa ncerce
aduca in discutie ultima
a lui Zan, momentul
favorabil, \
- Pentru c-a venit vorba de
idei noi de ce-i mai trece prin
cap lui lan, incepu el prudent,
ei bine, l-a influentat, zice, un
mesaj decodificat de curind la
Centrul de receptionare.
- Cel venit din 13-II-K?
- - li deci? E perfect
atunci, spuse Rean mai decis.
Zan vrea pur simplu per-
fectioneze ideea aceea.
- Asta-i bine. Cum?
- Mda, aici e aici, cum,
37
I
Rean hotArit sa' lase pe
Han contrazicli. Mie ideea
mi se pare net
- vedem! Despre cej
vorba?!
- Nici mai mult, nici mai pu-
tin, Zan tot .,,, mod
experimel'lbl. ar putea crea
conditii pentru a sti-
mula apantia la materia biolo-
.. , a unor reactii afective.
- Ei, asta-j bun!!
- l-am spus absurd, se
Rean. E vorba de prima.
tele mari, de fapt. Vrea sa: sti-
muleze anumite zone cerebrale
ale maimutelor, sa creeze o mu-
tatie o

- La cimpanzei?!
- Da. Dupa observatiile lui
personale, presupune in
aeea lume de' in-
sti!lcte, ar exista "em-
bnoane de sentimente",
- Stupid! Han. Senti-
mente?! Oricine azi ca sen-
timentele apar doar pe o
De
foarte mult la acela care te-a
salvat n ultima expeditie
puteai pieri, siste-
mul galactic ar fi pierdut in tine
un exemplar absolut o
cu el o intreaga nava. spa-
de perspectiva.. tii
decI la acel individ, e$ti afecti.,
legat de el, chiar e un
exemplar de rind, pentru
gic, dai seama de asta. Crezi
in capul unei maimute s.ar
putea elabora un ase-
menea rationament? .J
- Nu-mi dau seama, mormlli
Nu m'am ocupat, n.am
studiat cu animalele de .
laborator.
- f?ar e ridicol! Hon.
La OIvel ga.lactic se doar,
perfect de bine, sentimentele
in general n
complexitatea ei, nu posibil
apar1 la neciberne-
ticef
- Asta noi,
mai prudent Rean. Zan
ca. de cind folosim pentru
noastre membrane
blolo91ce, progresul e evident
ca. trei, de datora.m
anumita. maJeabilitate I
de
gfndire
tocmai faptului poSeda.m
asemenea membrane biologice.
pe care le
tem apoi, cu care ne n
sint, ciber-
netice. Dar tot una dintre ele a
lansat teoria aceea - n.am
Idee o mi-a ex-
pus-o mie azi Zan - potrivit
dintr-o a prima.
telor actuale s-ar fi ma.
rog, l:In fel de civilizatie, cindva
care s-a autodistrus'
reiese ar fi pierit la un
ment dat, in urma unui cata-
clism.
tice or. fi ajuns pina acolo incit
sa inainte de-a
pieri, aparate cibernetice rudi-
mentare, dar dotate cu pro-
grame de
- ne-a conceput
pe nOI se foarte bine, zise
sec Hon. O civilizatie ciber-
Nea adus pe planeta
a o popula, pen-
tru 8-1 valorifica pe deplin resur-
sele energetice.
- cei cu asta? fntreba
!ion Admitfnd chiar printr-o
mtimplare, cu totul
dar teoretic nu o
menea civilizatie ar fi
. - Yezi, Intrerupse Rean, teo-
na, Ipoteza aceea s-ar lega cu
alta: a evol!Jliei continue nepro-
gramate din lumea animaU.
- aberatie, vrei sa. spuir
Hon. Care evolutie?
Cum se poata produce o
evolutie scop, neprogra.
mata?! Ai tu a
cineva un
du-se in
:- Nu, Rean. Dar
Cel ce-o sustIneau, care o admi-
sesera ca tot o civiliza.
tie presupuneau
ar fi vorba de un proces extrem
de lent, pe c.are anumite mutatii
produse rudimentar, stihinic ...
. - ,.Lent, extrem de ,lent'" iro-
ruza Hon. Atit de lent incit ni-
meni nu poate constata faptic
acel proces. nu? De altfel teoria
era o
fntr-o cosmica in
spatii unei civilizatii
sucombate de mult. O absurdi-
Ceva ce. nu poate fi practic
lverrficat; deCI nu e
- Hon, dar existanta unui
lant evolutiv, a unei
care a avut ca punct
d,: . plecare lumea pri-
ar explica ..
- Ce?!
- Ar fi un mod de-a da
puns teribilei Intrebari: Cine
ne-a conceput pe noi?._
acele posibile fiinte n'eciberne-
- Bine, dar pe acea civilizatie
cine a creat-o?
- evident tot
spuse simplu Hon.
Care s-a perfectionat,
ea, paralel, mai mult sau mai
putin decit celelatle, in functie
de resursele energetice plane-
tare diferite, care i-au permis ori
nu de mare an-
vergura.
- pe acea civilizatie
cine a iscat-o?!
- Alta! izbucni Hon. Doar
ca lumea, universul
e infinit. De unde-ai vrea sa-ti
spun eu exact cine cind?
.de ce te preocupa. asta?! Am
ai nceput sa 91n-
Rean. Suprasolicita-
rea, accidentul poate tre-
buie faci o de
s;radul trei. eronat
spune chiar periculos. Zan
la fel!
- De ce?
- Asemenea idei, asemenea
inutile nu se pun, tn-
cheie Hon. Cred bate
capul cu ele, doar ... Da, cred
a.r avea ste-
de a le pune numai fiin-
tele Mscute din materia biolo-
primitivA, pe impul-
suri nerationale. Pe care le-ar
preocupa trecutul mai mult de-
cit viitorul.
- Crezi deci acelea
necihemetice pune astfel
de intrebari? Rean.
- Presupun. Iar asta indife-
rent acea ar fi re-
zultat printr-un proces extrem
de lent" ori ar 'fi fost
de-un experiment nebunesc
menit sa. creeze un simulacru .. :
da, un simulacru de ratiune de
dupa modelul
nostru.
- Un asemenea experiment ti
se pare nebunesc?
- ar fi, ?esigur! se supara
Ron. admitem a izbutit
cindva. va mai o
Bine, dar de ce fa.
cem? Daca. acea civilizatie, sin.
spre deose-
brre de toate celelalte cunos-

ANTICIPATIA

cute, n-a fost
daca s-a auto-
distrus. Atunci de ce repe-
acea eroare... a naturii sau
a altei civilizatii cibernetice? De
ce, mie?!
- eu? spuse Rean. zi-
cem, pentru a ncerca
pundem la intrebarea aceea
- Care?
- Cu... ce-a fost la incepui.
Inainte de a exista aceast! lume
'n uni-
vers. Poate a existat,
o asemenea civilizatie
pe biologica, din,
primatele mari. Poate a pierit
doar dintr-o regretabila eroare ...
dar a dispus... cine a fost
ea de anumite va-
lori?!
- Absurd! Han.
ar fi dispus de valori -
logic, nu? - intreaga populatie a
acelei planete ar fi beneficiat de
ele. nu era posibil se autodis-
Ar fi progresat, ar
bate galactice, am de
ea! Sa coborim, ncheie el sec.
n holul imens al
noii aripi a institutului, tocmai in
momentul n care o voce meta-

- Mesaj pentru Hon
Rean Dyn, din partea lui Zan
Zar.
- Ei, asta-il Ce-o fi vrind?! ex-
clama Hon.
- Hon, Rean, auziti?
imediat glasul lui Zan. Am
patruns cu echipa pe
nava Un
faRt interesant, Hon, legat de te-
oria 'tnea, pe care Rean poate
ti-a comunicat-o.
- Va recomand faceti
amindoi o verificare de
gradul trei.
- Am una chiar
Honl Ce-ai zice
spune in panourilor de
de pe nava,
intr-un fel de
scaun' de pilotaj se un sche
let straniu? Care mult
de cel al unei maimute mari?
- Asta e, Zan Zar! zise
Hon O
desigur dintr-o a laborato-
rului navei. verificarea
de gradul trei, mesaj terminat.
Tonul fusese aproape brutal,
Rean
subliniind:
- Cred ca e o
din Cred, dar ...
totuF prin absurd,
vrei, Hon, dad! undeva, In acest
univers infinit... ar exista, am
descoperi miine o neciber-


ginditoare tn scaunul de '
pilotaj al unei nave ast rale?
- Nu vor ajunge
acolo. Cu instinctele lor ...
- Dar am afla ca un-
deva, pe o o
asemenea civilizatie Ce
am face atunci, Hon?
Pentru prima promptitu-
dinea in a lui Hon
facu loc unei EI incepu
apoi rar:
- Ei, bine... Ar trebui evitat,
indiscutabil, orice contact cu
acea .. lume stranie. imprevi-
zibila.... Cel mult, spatiodinele
noastre ar trebui suprave-
gheze foarte atent... Continuu.
a lua -nici un fel de
cu ei, a-; afle nimic
din ce .
-
- Din fericire
pentru securitatea ' galaxiei,
te asigur n-a existat nu va
exista un si.
mulacru de civilizatie, ascul-
pe mine. Ce idealuri de
perfectionare, ce scopuri cogni-
tive, Rean, ce mobiluri ale pro-
gresului ar putea o ase-
menea lume pe instinde
primare?I... E ilogic, nu vezi?
- E. poate, ilogic, Rean.
Dar, te rog, daca nu

- "rogi"?!... Cum adica?
nedumerit Hon.
- E o notiune
faciliteze relatiile de
comunicare.
- tn circuit de clnd,
de care civilizatie?
- De una ... foarte ...

- Cu care ai luat contact fn
ultimul tau raid spatial?
- ... Nu pari surprins
.. .
- Nu mi-ai Rean
Dyn. .-
- Nu sint Rean._. Rean Dyn a
pierit... Accidentul. Membranele
biologice i-au fost iradiate. As-
tronavele noastre s-au ntilnit ...
pe o Dintr-o constela-
tie
- Aha. Deci pilotul...
- Pilotul Rean Dyn m-au
salvat. Au murit
aceea; Rean mai nti...
- I-ati ucis! Tu ai tai,
'rece Hon, ucis
te-a substituit; ai un trans-
plant de memorie; ai devenit
Rean Dyn ai venit aici ne
spionezi.
- Nu, Hon_ Pe Rean pe pi-
lot i-am
inainte de-a se stinge, mesajul
cu care vin.
- Mesajul cu care vii? Ce me-
saj? Al distrugerii galaxiei? AI
unor conflicte sistemice nimici-
toare?!
- Din Vin dintr-o civi-
ce a creat, pri-
cepi? A creat aparate ciberne-
tice perfectionate. capabile de
mari Dar civiliza-
tie ... care are nevoie de ajutor.
- lor de instincte?
Perspectiva unei autodistrugeri
planetare, nu?
-
- Presupun. zise
Hon. La care,
probabil, tin... ca orice animal
viu, tin la viata lor: mai mult de-
ct noi. Dar nu sint in stare s-a
nici la nivel pla-
netar. Total ilogic! ... Total ab-
surd, cum mi-am inchipuit.
nu ne aici
vei Rean! hot!ri Hon.
- Ti-am spus nu slnt Rean
Dyn.
- Vei aici, Rean! Su-
feri de explicabile
accidentul acela, dar asta
se vfJ rezolva.
- Imi impui sa.
- Te rog... atent
ironic Hon. Sa-ntelegi. Faci to-
parte din lumea noastra.
- Dar stnt elaborat de civiliza-
tia aceea n care snt sa
revin c-un perora. cu o
Rean in clipa .
aceea Hon o ima-
gine. O imagine pe care pilotul
navei spatiale care il nsotise pe
Rean Dyn o fixase pe
inainte de a pieri,
ca acest intrus Era ima-
ginea veche a acestui
acestei care devenise
Rean Dyn, imaginea unui biped
n orice caz, fAurit probabil
dupa. chipul creatoarei ei, o ima-
gine cu armonioase, cu
o de ca o n ju-
rul capului acela de biped, o ex-
presie ginditoare peri-
culos de stranie in orice
caz, altfel, total altfel dect ei.
- in clipa aceasta mai
"civilizatia aceea",
Hon. Probabil," nu. Spre binele
sistemului galactic. Ai fa.cut tot
ce era posibil. Dar misiunea ta,
oricum, a
- Nu-i pot trada, Hon.
- Asta ce mai n-
se interesa Han.
- O notiune a lor.
pe cineva care a crezut
in tine.
- Aha!
Ne-ar putea pe noi?
39
_ Nu... Nu cred.. Mai ales
dacA eu ma intorc. Intelege e
necesar sa inta,TeI,lar pu-
trebuiE!. aJutatI. .
_ .. . m-
tre In posesia
noastre? ... Pentru a ipcendla SI$-
temele stelare unul
_ Nu-i Sint cap?blu
de sentimente inalte. o
a lor spre
frumos pace, pe
care ...
- Foarte bine, Rean. Foarte
bine
acea va triumfa
pe planeta lor, vom intra n con-
tact. vei servi atunci la medie-
rea relatiilor. nu ...
- Han! Nu
nu-i bine decizi, tu singur,
acum, asupra dreptului la exis-
n istoria a unei
Indiferent ea mai
ori a Poate ei
sau simi-
lari ai lor v-au creat cndva.
- Singur?.. Nu sint singur,
Rean, zise atunci Hon cu o gra-
vitate Am sub-
stituirea ta. Sint in per
cu Supremul For. As-
decizia!
de undeva, din bolta cenu-
a imensului hol, o voce stra-
nie, rosti rar, im-
placabil, ca o de oracol:
- Nici o Rean,
intervenim, cumva, in istoria
planetei din care vii. nu va
fi n stare
acea lume se va
autodistruge, stupid, n-are
dreptul intre in istoria galac-
N-are dreptul, nu-i nec;:esar
se o aseme-
nea.. civilizatie sinuci-
un asemenea simulacru de
a existat cndva.
Ecoul se stinse incet.
Rean se spre Han, arti-
cu greutate:
- Nici o Nu-i nece-
sar se ... a exis-
tat cindva? .. E cumplit.
Hon!
- ai spus?
- Eu intorc la ei... Ori-
ce-ar fi!... cu Zan Zar!
ideea Rean.
- Absurd! Hon. Zan
Zar nu va renunta la
lumea pentru o ...
- Ba da, El o a mea.
Da, va merge ... Va merge'
car pentru verifica ipoteza.
Va merge cu mne!
- ,.Intuitie"? E tot o notiune
de-a lor, nu? La fel de iratio-

4a
- Dar care-i formu-
leze ipoteze, la teorii
foarte exacte, bizara
imaginea ei, cu
chica aceea de ca o
reveni n memoria lui
Hon.
- Imposibil! el pe deplin
convins.
- spontan Rean.
e aproape la fel de
la ei ca dragostea, un
sentiment, inchipuie-ti, Hon,
nera-tl-o-nal.
- Exclus! Nu poate exista!
ferm, dar tot mai
Hon. Dar tu, el interesat,
de cind ai "intuitii" de-astea, ca
ei?
- De azi! Jntuitii care fac
cred lumea aceea va su-
pravietui ajutorul vostru.
- Absurd! Se vor autodis
truge in mod cert, in
cheie discutia Hon, cnd vocea
lui Zan Zar in.

- Mesaj pentru Hon T ar
Rean Dyn. un in
tel{esant pe necu

- LasA Zan! Te
invit vii cu mine, intr-o lume
de fiinte necibernetice. O lume,
Rean... care m-a creat.
cteva clipe de
cere, apoi glasul lui Zan
- o asemenea lume?
undeva?
- n mod sigur. Vii? cu
o inflexiune ademeni-
toare, teribil de vo-
cea necunoscutei de el.
Hon vru pre-
pe Zan, nu se
cu un glasul lui Zan
mai repede:
- Ctnd
- Azi! Azi, acum! vocea
asemenea
unei melodii, unui "cntec ste-
Iar", cum spusese dndva Zan
Zar, care pretindea stelele
emit sunete melodioase, pen
tru a treia imaginea acelei
a ochilor ginditori pe
fata incadratA de plete scurte,
rebele, reveni, tulburnd rationa-
mentele lui Hon. cu bine,
Hon Tar!
- "Intuitia" te face crezi cA
vom plecati?
- Da. Intuitia, Hon, e proba-
bil o de ratiune concen-
pe insesizabile
anterioare. Cu de-
spontan creative.
- Vrei nteleg..
poate, ori cumva
ratiunii noastre?
- Poate! V-ar deranja cola
borali cu L asemenea lume?
- cu cea a creaturilor
acelea ori' solzoase?
reflex coltii? Ex-
clus, Rean Dyn! Nu vor supra-
vietui, nu 'vom avea cu cine co
labora. Cu ct vor mai mult,
cu att de a se autodis-
truge va pricepi?
- "exclus",
nu, de ei. nu
temeti, ne veti ple-
Deci mea e co-
iar mi spune
nu-i vor supravietui
vor o solutie, mobili
zati mai ales de mesajul
=- Care mesaj al meu? deveni
foarte atent Han. Ce vrei le
transmiti?
- ti se pare absurd ca si-
mulacrul lor de civilizatte
nevoie de ajutor extern pentru a
in istoria Marilor Gala-
xii... apropiata reu-
nceputul unei
infloritoare,
nu?
- A, da. E bine aprecie
Hon. Oricum nu stricA. Un sin-
gur cuvint, cred, ar trebui
schimbat n mesaj.
- "Siml\lacru"?
...: Nu. ,,Infloritoare". Sli zicem
mai bine "inceputul unei colabo.
complexe". E mai
corect. Dar eu intu1esc ...
- .)ia! Rean Dyn.
- Vreau spun: sint sigur cli
nu vor supravietui, continuli tot
mai precipjtat Hon, nu se va
aminti de ei, ar fi la fel de
absurd cu a cr.ede lumea
ntreaga civili-
zatie deplin ..
a fost cindva, la incepu-
tul inceputurilor, de
fiinte stranii, bazate pe instincte
primare. E ilogic, nu vezi?
ALMANAH





l IL '.1' .Ir,.; D lIr \,1, ",.,.
l' 4 d 13 1.' j:.' ,[ :1. ,!.al
Itl.1 IrII II.- '111'" IC.. I .1\01<{1,\1' c)(
19.11 Hu.;ur t "1' but /.' <l'! alp
f)llr poctul \ ti I <IL Il nl/u 11111 !nUl' l Ip'I,1
l('tIlO" fltl/on tol! pnmUl LH 'lol1Io;.<II.' __ C"I11
II.. 1 19 5 Je, 5,111'1/ I ;.,1, (p
md'C 1., P tr.: Jl ''-\1 l' pr '-II JI C'
I 1k1 c;. 1 In \.(Iabn._ .J ( 11 <::
Ira< .anl!ll cal i [.\.'1 III fTl 'O'" '1 IQ"iJ PJ
u-r. P il 'll r .. 1 tii C"J 'hll J :It ,
ti H I f 1 ar, I I ,OU \/11
I .1 \(' d 1(; \. al n,p re; fi \ItI1
(! fi" I R :\;II
P P 11 li I \ IN Jp pc il 1 r 1
I cI' P Jlm St/MI' ta. AI. Rt
'e ta pin! It confunldn: prii Inlr
IIC . rai (01" o;: 1, IJ d
III t !
J )( Ilt,;!lll al TI
" .1, m!t.!,,1 I
lIa p x 1 ti JIUl r _1
jltuSt 1" 1.11j(
(In- -;rusa d 11111 ti r
tii' Cnfl\llUfI rnard. dl...'l lflJ
1:' am. Ilr d ... a e ri; d
2(l dc anC
G'I l' Il 1 I :!I \ Il ,
in OI ISI N " (19 5) n
ah .. a .... II
ih _(ro ...-A 1:1. r
n Iflti n b lUi
d II n'l. < uru
d .'
" p
, ,
,
,
, d
(II! ".IJ-
"II plaJIIN' :1'
nle }'hh J
119"4), 11 ' \1 (
/ LI 1n
rw ro rl
la 19 Ilpnhl:'
'InI{Lpoc
<.1,,1 ruiui C
IL,;.-hent:u
:1 JU tII t
rc Im f .1 n'
'a .anfIClpa!
fotul p: ... m' II
b,ltlnan\
/1' IJ -
ptr.")(] ci (k
41
42
MEDALION

INIM DE CI
iN UL l1MA ZI de cursuri,
profesorul Eugeniu Brdea,
unul dintre cei mai cunoscuti
chirurgi din invitase n
laboratorul personal
va dintre cei mai buni stu-
care, rn vre1Ile.
urmau medici.
atunci, la
cursuri, Birlea nu
prea mult latura pur prac-
ticA, acum? spre uimirea stu-
dentilor. le o de
operatii-laborator de chirur-
gie cu apa-
rate deosebit da ciudate.
Unele le atraserd
le erau necunoscute
chiar celor mai buni prac-
ticient La lor,
puse bineinteles rn
unul dintre asistenti le
punse sint construite
indicatiile profesorului
lui Brlea nu-i place
se discute despre proprii-

Ca n expune-
rea de pasiune
a profesorului se simtea n
ziua aceea o oarecare
dare sau, mai bine zis, o as
cuns<i nervozitate. Cnd in
ntr-o
observa
cum Birlea
un rictus care-j
obrazul.
- Dragii mei colegi, rosti
el cu ,,"ocea aici
rog in halate
sterile. Le in casoletele
de Unga perete! '
Operatia aceasta
aproape o de
ce supraveghe ca toti
halatul, masca
calota Birlea i
ntr-un nou laborator - cu
totul deosebit din toate
punctele de' vedere de cele-
lalte pe care le
atunci. Era sala organe-
lor mentinute vii, prin perfu-
zie.
- "Tinerete
de moarte",
,
RETRO SF
glumi Btrlea. Aci putem stu-
dia n stare ce e drept
numai "in vitro", tesuturi
simple unicelulare,
complexe organe intregi.
modului in care sint
ele duc o

toate fiziologice,
asemenea celor ale organe-
lor din stare
am fi ..
se opri. Se aflau
cu totii in fata unei
unde, n vase speciale, pul-
sau ritmic regulat citeva
inimi.
- Da! am fi poeti,
el cu o ironie,
am spune inimile acestea, I
bat, snt reci ca piatra ...
- Nu pot da nici o
de dragoste, timid
un student cu
zbtrlit.
Brlea se ntoarse brusc
spre cel care vorbise:
- e ... o rece nu
face doi bani ...
Atit asistentii cit studen-
tii il De obicei,
profesorul era un om deose-
bit de vesel care
in jur un val de optimism ro-
bust. Acum, cnd il auzira
vorbinc4aproape nu-I mai
.. Lipit de crista
lui rece al Brlea
cu totul de cei din
jurul incet dara-
bana rn geam privea fix un
punct de pe perete. Apoi,
ca
pentru sme.
- Se mai ...
privi ceasul.
- O rog sa scu-
zati. Trebuie sa
plec. face
plc\cere, sami faceti o
saptc\mina viitoare .. La
revedere!
Profesorul se ntoarse pe
calcie din la
borator. Chiar cei mai vechi
colaboratori ai
aminteau mai fi
atlt de agitat. In
cere cu de
se spre ves-
tiar.

Pe cind se pregAteau
plece, opriti de
academician Viorel
Dabija, fostul profesor al lui
Birlea. rotofei, ast-
matic, abia mai respira cind
in vestiar_ Era
se intimpine gru
pul viitorilor medici. Ostenit,
se opri o
- Ei, copii, figuri de-
Fruntile sus!
voi pe profesorul
vostru, imbufnat?
Studentii stinjeniti.
De aceea, Dabija nu mai in
lor era su-
ficient de .
- Nu-i nimic ... e tare ocu-
pat, obosit... trebuie cre
dem.. Nu-i este deloc.
Acum, ncotro,
va trebui stati la taifas cu
un care nu vi1 poate
inlocui pe Birlea.
- Dar, academi-
cian... incercara protes-
ALMANAH
<::;"Jr
MEDALION

teze mai multi
- Ia nu-mi Eu
sint campion de. schi sau el?
Eu sau el am recordul
motociclist pe circuit inchis?
Pe operatiile mele car-
diace au fost cu su-
fletul la de lumea
sau ale lui? Sau te
tot eu oi fi idolul
studentelor din faculta-
tea?
De data asta nimeni nu se
mai putu nu
- dI rog
cu totii in laboratorul meu!
Dabija, care era el
directorul unui alt institut,
nu se putea dezlipi cu
de cel mai bun elev
colaborator al s<iu_ Mai ales
n ultimii ani, BrJea facuse o
serie de n
domeniuJ aplidlrii radiatiilor
in bolnavi
socotiti ca definitiv
redati
metodelor sale de lucru. Din
acest motiv, chi,rurgul Da-
bija, academician, om
cu activitate
mai ales in trecut, continua
colaboreze cu fostul
elev, pentru cum
spunea el, voia fie ,Jn pas
cu vremea".
Cabinetul lui Dabi;a nu
era prea asta din
cauza aparatelor care-I um-
pleau a care se
seau aproape pretutindeni -
pe' mesele de n du-
lapul cu reactive, pe scaurw:
chiar pe jos. Cu greu, Cel
peste douazeci de studenti
loc se in
jurul academicianului.
- Ei, acum. sintem n
familie, ce va
doare. nu e voie
E vorba de ultima
inovatie a lui Birlea. nainte
de orice, pentru eu nu
pot aParatul, dis-
istoricul baza teo-
Bun! I
Se de la birpu
din ochi ceva. Studen-
tii Avea .nev.?ie de
pentru
- Ca in orice lucrare ex-



<::;"Jr ANTICIPATIA
RETRO SF
rat Dabija, profesorul vostru
a pornit de la date cunos-
cute - mai precis de la ac-
tiunea asupra or-
ganismelor unicelulare. Pen-
tru asta a folosit ciuperca
Sacharomices cerevisiae
sau, popular, drojdia de bere
pe care a supus-o "radia-
tiilor ultraviolete ale jzo-
topului de strontiu 90, care
emite unde beta, ale aurului
radioactiv pentru unde alfa
ale fosforului 32 cobai-
tului 60. ale radiatii
snt mult mai profunde. In
de acestea, a construit
un aparat -de reglat lungimea
de care se n
AngstrOmi.
, .. In multe ca ace-
lea ale lui Vinogradov, Ser-
gheenko, Sergent sau
Wood, se
opresc diviziunea
Motivul este simplu. Din
cauza radiatiilor nu se mai
produce sinteza enzimelor,
a fermentilor nec,esari
nmultirii celulelor. Lipsind
enzimele, efectul este
drqjdia de bere nu se mai in-
nu mai De
aici au pornit experientele
elevului meu!"
Ultimele vorbe ale lui Da-
bija spuse nu
mindrie.
In acel moment,
doi laboranti care adusera
din amfiteatru <> tabla
o n perete. Cu o
academi-
cianul se apropie de

o celulA de drojdie
sub care scrise prima li.'
a alfabetului grecesc, al-
fa IX.
- Aceasta a fost faza alfa,
prima
Studentii luau notite cu
atentie. ModuJ lui
Oabija de a explica era
foarte simplu, vorbe
pompoase de aceea deo-
sebit de atractiv. Multi din-
tre fostii elevi spuneau ca 1
I
la cursurile de chirurgie
au impresia un
splendid roman
Expunerea lui Dabija con-
cteva ore. Se ntune
case
teau aplecati asupra caiete-
lor de noi:e, ascultau cu n
cordare fiecare cuvnt al aca
demtianului. Fiecare dintre
ei avea impresia ia parte
la palpitantele
de laborator, care1
pe 8rlea la concluzii att de

De fapt, premisele chirur-
gului erau cunoscute. EI por-
nise de la faptul radiatiile
modificau dezvoltarea unor
corpi chimiei din - en-
zimele' '
riie, mai alte feno-
mene De
n orice organism viu
unele substante care
se numesc aminoacizi.
snt iradiati, modi-
structura prin
pierderea radicalului amino.
P-entru asta, lungimea undei
de raze ultraviolete nu tre
buie 200-300
AngstrOmi. -
- Dragii mei, n-
Dabija, n organis-
mul uman cinci ami-
noacizi - vitali.
lipsesc - aturiti omul
moare. Printre sa
100"1 " de exemplu pe cei de-
numlti tnptofan.
i unei radia-
de o lungime de
ei imediat
structura Din
motiv, Se fund
tiile fiziologice ale celulei
ca utmdr{: a fizio-
logice, apare una morfolo-
a fomlei, a
tuirii ,ei. E clar? Nu? Bun!
- Imi: dati voie?
- Spune!
Dabii" rAbdator
obserVatia studentului.
Intotdeauna se obtine
rezultat?
- Nl,1, pel')tru
unii faCtori externi - cauze
care 'ihfluenteaza schimbari:
cantitatea de din
altii. Ei,
43
44
MEDALION

ca Brlea a
ajuns la o concluzie:
daca un animal unicelular se
poate transforma, atunci se
poate transforma un
intreg - cnd asuprfl lui se
.o
de In modul acesta
el poate controla
oprirea celulare
chiar aduce mari transfqr-
n structura' celulei. In
aparatul con
struit pe baza acestor lu-
Ati priceput?
il pe
Dabija cu tot
felul de Tinerii
erau afle tot mai
multe. academician
aproape nu mai plltea
cu
Erau mai ales unii care do
reau apa-
ratul dintre ei, studentul
cel cu pArul zbr-
lit insista cel mai mult.
- academi
cian, Nici nu-l
atingem ...
- Nu se poate.
- promitem ..
- Nil se poate, frate ..
- De ce nu se
- Simplu, n-am cheile. As
ta-i!, Dabija sunzind.

n timp ce academicianul
Viorel Dabija relata, cu lux
de viitorilor me-
dici, modul n care Birlea
realizase ultimul aparat pe
care-l numiS in mod provi-
zoriu biotransformator,
acesta s'l afla in bi-
pusese pe masa
de lucru o sumedenie de
. cli.rti deschisese ultimul
manuscris la care lucra.
stiloul n scrise citeva
cuvinte, le iritat, apoi
ce puse inapoi stiloul
pe mototoli coala de
hirtie.
1n minte ii reveneau me-
reu cuvintele fostului
student.
"Inimile reci nu pot da nici
o de dragoste".
Avea impresia cli. are n
o de neon cu cu-
. RETRO SF
vintele de mai sus. Vorbele
se apri1}deau se stingeau
ritmic. Il durea capul. TIm-
plele ii zvlcneau. Se de
la se opri in fata te

In minte i se perindau
noianuri de amintiri.
"Da, totul mi se trage de
la izotopi, de la aia
de biotrasformator 1", con-
chise el
nu era un om lipsit
de sensibilitate, de pasiune,
de omenie, nu se putea
spune cli. profesorul Birlea
se dominat de senti-
mente, de de ceea
ce in mod se nu-

cu o energie de'-
cit de c1antatea inteligentei
lui, muncind cu
zi de zi, cucerise la 45 de ani
tot ceea ce poate rvni prac
tic teoretic un om de
Timp de 20 de ani lu-
crase cele mai noi me-
tode, me
reu ce dobindise o ade-
de artist 1n
chirurgie - mai ales n cea
cardiacli..
glorie a venit
abia ce a introdus
n tratament terapia cu izo-
topi radioactivi mai ales
ultima lui lucrare cu
privire la struc-
turale ale celulelor.
din cucerire
i-a adus celebritate,
pe aceasta ti mai adu-
sese
Eugeniu Btrlea se socotea
vinovat de el
de fosta lui sotie, pe
care cum se autoa-
,cuza, o neglijase complet.
dea rndul
nea in institut lucra inchis
n laborator, uneori 24. ore
din 24. Din intimplare se
ivise in lui o a treia
un
La amintire, profe-
sorul umerii de
ar fi fost curentat
ar fi vrut le-
pede de pe umeri o

"Oare, nu realizam
ultima mea lucrare, eram
mai fericit?", gindi cu
ciune Birlea. ,Jar in ceea ce
o pe Miranda, vina
p fi numai numai a mea?
In fond, aveam deplina liber
tate nu
de ea ca un
de fi le-
gat de un om de nimic,
zbuciumul indoielile lui pri-
vitoare la drumul pe care l-a
apucat ar fi fost poate mai
greu de indurat Birlea
n-ar fi cunoscut-o pe biochi-
mista Cella Opran. Mai tr
ziu, chiar ii va
prietenia lor insemnase pen-
tru el un anestezic.
era
foarte ne gin-
dim Cella, colaboratoare
a Institutului de toxicologie,
se ocupa cu prepararea
anestezicelor.
La inceput s-au intlnit
destul de rar numai n "le
cu munca lor. Pre-
zenta a
pcestei femei il bU'cura.
Intro plecind de la
spital, Eugeniu se gindi
Cella are de el o
prea La
urma urmei -
singur - la 31 de ani ct are,
ar fi de mirare sa. nu fi iubit
pe nimeni. Cine Te po-
ea .. ...
De fapt, cum avea
sa. afle din unele
turisiri, Cella suferise o
mare deziluzie. Cu cinci ani
in cunoscuse un
foarte' talentat arhitect.
cnd oricli.rui
cinstit i-au fost
create conditii tot mai mari
de folosi munca talen-
tul in scopul fericirii
acest .. artist" dat arama
pe Sa dat la fund. Un
timp, Cella,cu spiritul de sa
crificiu . al femeii, ar fi
orice pentru ca omul. pe ca-
re1 socotea
afle un rost. A
Al3A(\IAH
<::;Jr
AEDALI{ )

diferite slujbe,
care nu n contradic-
tie cu unUi artIst.
L-a indemnat proiec-
tul unei case de al
une; al unui spital, ba
chi ar al unei biserici. El
se de a nu
mtra n ritmul creator al vie-
Iii. Cella a priceput atunci
el nu se adapta mai greu de-
cit ci pur simplu era
un om gol, de nimic.
Ruptura dintre ei a venit
curtnd, mult mai repede
decit se chiar ea n-
La inceput, cind se gin-
dea la o
avea o stringere de
uneori prtngea intregi.
Cind 5-a intmplat ceea
ce de mult, o
mai intii pe Cella cu
care se toate.
dintr-o grea
incercare, se simtea ca o
convalescentA. CeHa con-
toate puterile numai
in muncA. Venea la Institutul
de toxicologie de
acolo mult
peste program. Un prieten
de al ei, un medic cu carac-
ter de boem, ii vorbise de
mult despre necesitatea unui
anestezic perfect, anestezic
a cli.rui dureze
in timpul durerilor postope-
ratorii astfel
pe bolnav de zile de chinuri.
In de aceasta, anestezi-
cui trebuie st\ fie complet
netoxic.
Ca orice om trecut prin
deziluzii sentimentale, Cella
Opran se eroic la
vlrsta de 27 de ani nu mai
nu mai cu-
nici un
dedice viata
acestui anestezic. zile
ntregi fie in labora-
tor fie in biblioteca Acade- .
chimia aJcaloi-
zilor. Trecind peste
munca
In mod normal,
produsul muncii ei urma
fie de chi-
rurgi. In acest scop a fost in
1 profesor ul
Eugeniu Birlea, c'are el se

ANTICIPATIA
la fel de eroic,
nu se mai ni-
ciodata..
Spre deosebire de alti chl'
rurgi, care, mereu cu bistu-
riul n uitau cu
biochimia, Btrlca era
chiar un pasionat al acestei
discipline de
de
Munca de zi cu zi, cot la
cot, aduse repede ea o
prietenie
CeHa, care gndise
atunci toti sint o
de -
Eugemu care gndea
lucru despre femei,
modifice incetul cu n-
cetul ideile. Aceasta nsemna
amindoi trec:user3 criza
o
mai ales prieteniei
lor. Amindoi dat seama
se iubesc
ca doi copii,
promis 'o ZI de
pe care o tot
in laborator. 1n zi,
chIrurgul o ceru in
Cum era normal, Cella
ocoli un precis -
ceea ce nu nsemna un
defiOitiv. EI inter-
atitudinea Cellei drept
o de acceptare.
Aceasta nu era prea departe
de dar il mpinse
o care duse
la o rupere a
prieteniei lor.
Orbit de un sentiment pe
care mai tirziu Btrlea l
privi josnic - de o gelozie
- pretinse CeHei
renunte la munca ei de la
Institutul de toxicologie. Era
o de a o avea
mereu dinsul. in acest
scop, i propuse chiar lu-
creze in IOstitutul lui. Atunci
seama in do-
sul acestei dorinte era teama
de a nu i-o lua altul ca pe
Miranda. Cella fu nspaimin-
profund de
conditia care j se punea.
cunos, ea. care cu ani n
ar fi renuntat bucu
la orice pentru omul
Iubit, acum nu mai voi nici
.nu putu renunte la unicul
ll1cru pe care i-I Eu
geniu - mindria de om de
pasiunea pent ru

Se mai Simti de
fapt III ceea ce i se cerea
era tocmai antipodul con-
ceptiilor, nu numai ale ei, ci
ale pe care 1 iu
bea. De aceea, cu uimire
seama dintr-o
devenise
un om mndru
puternic.

Nu se mai o bu
de vreme, j:X>ate
chiar luni. Bb"lea, inmr-
jlt, continua cu
pnvlre la aC(lunea
asupra celulei vii impor
tanta corkentratiei de apa in
celula La rndul ei,
Cella ncepuse o serie de ex
periente cu cu
rara, o de
pieile rI'n Brazilia,
care paralizead mai ales sis-
temul cardiac.
n ziua aceea, cteva
operatii Bi'rlea se
reintoarse aba; tut n labora
tor vechea
ii revenise. Prins
de - mai ales
de rezultatele care, unul dte
unul, ncepeau -
pentru o alea-
nul. I bucura mai ales rezul-
tatul final, pe care-I socotea
ca pe un factor de mare pret
in ncheierea sale.
Concluzia sa era cli., in
urma iradierii, curba rapar
tului di
rect proportional cu cea a
in a celu-
lei. Acest rezultat
coincidea, de altfel, cu altele
Similare cu privire la
blOxid de carbon o sub-
citocina.
terminase lucrarea attt teo-
retic ct experimental. Ui-
tind de cearta cu C-
vreme nainte, puse
45
MEDALION

mina pe o pe
Cella ca comunK"e ves-
tea. CeDa era plecata. Ia
o la Cluj rAmi
nea acolo mai mult de o


Munca in ' comun i
se occ-
leau cu greutate privirile
nu se nici unul

Brlea nu mai putu rezista
ceru scuze, ii
ceru mina pentru a doua
- in condi-
tu ca mai nainte.
fu din nou refuzat.
Aceasta se intimplase toc-
mai n ziua n care urma
fie vizitat de grupul de
din ultimul an. De
aceea profesorul
atit de prost dispus.
un lung proces de
ce
zadarnic continue re
dactarea o
cafea se Era
noaptea trziu.
Dupa. trei ore de somn
agitat, se do.
nntei de a o revedea ct mai
curnd pe Cella. Trebuia
dar nu cum
propusese el, ci
amindoi.
Dimineata, tu deosebit de
bi ne dispus. rn timp ce se
pe miini, inainte de a
intra la operatie,
mintal planul celor ce i le va
spune Cellei
pentru amindoi un VIitor ra
dios. munca
aproape de orele cinci

Fluiernd bine dISPUS, in
timp ce se in ves-
tiar, gndea parafra-
znd, nici el nu ce autor
de romane senzat ionale.
"Cei cu inima ta,
de corduri? Bate pen-
tru dinsa ori se preface? O
sau nu? Ei bine,
o trebuie fii mai
cu ea ai
dare! Atunci, ce- i de
Cu o
haina, puse
RETRO SF
ria. cobori scara, cte
trepte se
spre care-l in
curtea spitalului. fu
incintat aHta
vreme, il vede n din
nou pe profesor bine dispus.
- Tot la toxicologle? il is-
codi viclean zmbind
pe sub mustata-i porum-

- Dar cum ai ghIcit, Gyuri
bacl? se mira. amuzat Bir-
lea.
- am
.zul
n momentul in care ma-
n portarul
il opri. \
- cautA de la toxicolo
gie.
- dumneata.
tocma intr-acolo duc,
spu,se bucuros Btrlea
zgfltfi pe
- Gyun! Sn-
tem
la toxicologie, Eu
geniu din automobil
sui n treptele instItutu-
lui.
- pro-
fesor! se auzi strigat de o
voce de femeie. Era colega
de laborator a Cellei.
- ziua! Unde-i
CeUa?
- E n nesimtire!
fata, 011Rile. A
baut dintr-un alcaloid pe
care ti descoperise!
n mintea lui Eugemu in
colti un gnd ingrOZitor: s-a
sinucis, s-a sinucis din cauza
mea.
- Du-mA la eal
ntr-un laborator, pe o
sofa, era
femeia pe care dorise
atit so
- Am anuntat urgenta!
Dar 8rlea n-o mai as-
un consult su-
mar, o pe Cella n brate
nici o vorba, porni
cu ea spre
- Ce
- E in nu-i timp de

In drum spre o n
pe
- Nu ce a Vor-
beai despre un alcaloid.
- nu Caietele
ei le-a luat de ci-
neva de la mimster.
- rog faceti imediat
analiza comunicati
rezultatul.
in Gyuri
baci, mohort, jo pe
Cell a n brate. in
mare "Ce am
fost!", gindi Eugeniu. Prie-
tena lui avea
respi ra
inima ii bt.tea tot
mai greu. "Fetita mea
draga!", murmura Eu-
geniu, dtndu-i mingiietor la o
parte care i acoperise
obrazul. "De ce team
ajungi aci?"
La spital, chiar de la
poartA, medicul
sora de
Apoi academicia-
nului Dabija, care 10cua in
apropiere. Nici
seama cind luat halatul
stetoscopul.
Acum, aplecat asu-
pra CelJei. Abia ii mai auzea
inima, dar pulsul nt-
mic. Birlea i o
cu ca
ini ma muribundei reintre
pe el normal. Dar
efectul dorit nu. se produse.
Doar pulsul ii era ceva mai
mai regulat.
O vedea pe Cella cum se
pierdea in lui. O a doua
direct in cord ar pu-
tea fi salvatoare. Cteva
clipe inima pal dar,
ei
pentru ca apoi
Birlei oare-
cum n spatele
medicul de li

- facem o

- Da, dar repede!
zece minute, Cella
era tot in nesimtire.
- Ciudat, Circu
latia e nor-
ALMANAH

MEDALION

.. stomacul a
pacienta re-
vine.
- atunci o venesectie
perfuzie! rinichii
ficatul! Singe conservat
avem suficient?
- Da_
inter
ventie, se CeUa
prinse Cam 20 minute
inima ii bt.tu aproape nor-
mal, iar pe contraqiile
ti din nou slabe.

trei ore de c1nd
fusese adusCi. Ia spital. Orice
tratament se dovedise 'Zadar-
nic.
- Inima e singurul organ
atins, profesor! ii
spuse medicul de
- se imediat cate-
terizarea cordului!
alte 15 minute, Bir-
lea seama inima
Cellei este iar
mai functiona se datora
exclusiv adrenalinei. De ho-
pe care o va lua
acum depindea viata femeii
iubite, propria lui fericire.
Da! Trebuia sa. ncerce im-
posibilul! Fiecare clipa pier-'
insemna teren cedat
Alb la cu
chii obrazului ncordati, chi-
rurgul construi mintal
schema operatiei, tehnicile
necesare. Decizia fu
pe butonul dictafonu-
lui.
- sala
se monteze
electronic cu biotransforma
tor, inima apara-
tele de perfuzie!
- Am Inteles,
profesor! In zece minute snt
gata.-I! . se auzi glasul sorei de
garaa.
Dupa ce inchise primul
contact, apasa. pe un al doi-
lea.
- Anuntati1 pe
director in 15 minute fac
o transplantare de cord. Da,
cIa, o transplantare de cord!
Se scoase hala-
tul trecu in vestiar, unde
isi
ALMANAH
ANTICIPATIA
RETRO SF
puse o iar
deasupra ei un lung de
cauciuc. alese cu grija. ca-
Iota absorbit, n ves-
tibulul de operatie. Nici
seama
el se afla Viorel Dabija.
- Eugen!
- Da! A... dumneata
erai ...
- Stai putin... Ne vom
Nu uita
ce-ai de 11.l mine: nu
se enervat...
- Dar, maestre .. _ eu ... se
fistici Brlea.
- ce vrei spui.
o ti9ar;\
schimb. Dupa aceea, o
vedem ce trebuie facem.
Instrumentarul necesar este
Pe o aduc
chiar acum. Am consultat-o
eu, in timp ce tu vorbeai
cu sora. Are fata
respiratia de tip Cheyne-
Stokes. T nu stnt

Academicianul Dabija
zuse. Cella se afla in ago-
nie. Respiratia ei In-
grea,
membrelor, lipsa aproape to-
a reflexului ocular -
toate simptomele
grabnica intrare In moartea
EI doar In pu-
tinele minute care o despar-
teau de moartea
Birlea va trebui
rezolve teribila a
Cellei.
trinul ncercatul medic nu
trada nici un fel de emotie_
Birlea ti privea
pentru lectie
la timp.
- ti multumesc!, ti spuse,
mii-
nile.
Cei doi chirurgi in
laboratorul de perfuzie. Aci
trebuia aJes grefonul cel mai
nirperit interventiei.
Intr-o in care nu se
putea intra dec1t
steril se aflau diferite organe
- unele chiar umane - sau
piese pa,.tologice mentinute
in In pragul
opriti in mod de
intrarea directorului.
- E o nebunie, Birlea,
ceea ce vrei faci! ii
acesta. transplantezi o
unui om? Unde s-a
mai pomenit?
se intoarse spre Dabija,
de ar fi din
partea acestuia un semn de
incuviintare savant
dezaprobator din
cap. ,
- nu cutez acum,
Cella moare Bir-
lea Trebuie fac
tot ce-i posibil ...
Altfel, mai fi in stare
trAiesc.
. E riscant in-
bine!
Din glasul mai domolit al
directorului, Dabija 1ntelese
ii va lui Bir-
lea ,,nebunia".
- De incercat trebuie
trecem, de
aceea, la partea in-
terveni cu academi-
cianul.
Bine! resemnat di-

In clipele grele apela tntot-
deauna la judecata clar-vaza-
toare a. savantului, care-i fu-
sese lui profesor_
. - Trebuie avem grija
ca factorii anatomiei ai gre-
fonului concorde cu aceia
ai bolnavei noastre.
- ce grefa vrei folo-

- gindesc la cordul
din vasul nr_ 218. propuse
Btrlea
Directorul se
prin fereastra o eti
pe care se putea eiti:
ANTIPOLA ,,sUCUS CAM-
PESTRIS CORD
LABORATORUL DE PER-
FUZIE - ASTRAHAN
U.R.S.5.
, O inima de antilop, de
el mirat.
E cel mai potrivit cord
47
48
MEDALION

pe care-I am. Are capacita
tea de 613 ' cc. de maxi
mum uman de 757 cc., iar
greutatea ii este doar de
254 9'.
- In fine ... Dar ritmul?
- Teoretic, ritmul n
adaptare la mediu.
Vom realiza asta in primul
rind printr-un proces cantita
tiv - intregului or
ganism mai ales a
cerebrale asupra ' grefonului
- iar n al doilea rnd, printrun
fenomen calitativ: transfor
marea celulei miocardice.
- Bine, asta teoretic, dar
practic?
- De primul fenomen va
avea natura, iar
pe cel deal doilea l va re
zolva biotransformatorul
nostru cu cobalt. Doar
prin reglarea
pot modifica morfologia ono
tesut.
Directorul il privi
tor pe Dabija, cerndu-i
ajutor. Atitudinea lui
Birlea ii arMa operatia
trebuia sA loc imediat.
- Bine! il anunt atunci pe
ministru. Directorul se n-
toarse pe loc porni cu
mari spre Tot atit
de brusc se opri revenind
Birlea, il
- Iti doresc succ.es!

1n timp ce Birlea, Dabija
cei doi medici care urmau
sA-i asiste se n amfi
teatrul de deasupra sAlii de
operatie se instalase minis-
trul insotit de direc-
torul Institutulyi de citiva
academicieni. In spatele lor
se mai multi
cu blocnotesurile cre ioa-
nele gata de scris.
Prin de cristal ca
re-i de pu-
teau vedea totul. Chiar
zgomotele sus,
cu ajutorul unui difuzor.
Pe masa de operatie,
Cella cu un
mare, alb. Chiar in
stinga, la ei, era un
aparat foarte cu
un tablou de
RETRO SF
,
dintr-o uzina pre
cu' un mic ecran ro-
tund de mata. Pina
sus, Se auzea sunetul ritmic
pe care-I emitea. de fie-
care la fiece zgomot,
curba de pe ecran tresArea.
Acum, un biofizician i mane-
vra butoanele,
atent orice modificare a cur
bei.
t - inima
un academlcmn
din apropierea ministrului.
- Inima
prinse o din
zbor. merge ca una nor-
mai ea,
tinduse ia note_
- Da, dar voia celui
care o conduce.
- asta
singe ...
- - Exact! Snge conservat.
n se
auzea lunecarea
a creionului. Medicii
de erau
chiar mindri pot asista,
fie de pe amfitea-
trului, la prima transplantare
de
de un chirurg. De altfel, n
urma interventiei ministrului,
urma fie televi-

ce puse la punct in-
stalatia aparatelor de radio-
teletransmisie, reporterul se
apropie de academicianul
Valentin Lascu, un cunoscut
chirurg unul din-
tre ai
istoriei medicinei.
- spuneti
pentru C-
teva cuvinte despre operati-
ile de acest gen.
Lascu categoric. A
fost nevoie ca ministrul
repetate semne de ncu-
rajare pentru ca, in
academicianul . se
tinuta,
drese glasul se n
dreptul microfonului. .
- Operatia la care vom
asista este
prin faptul cA pentru prima
daU\. in istorie se
o cu alta
Operatiile pe cord
au fost visul cel mai
net al tuturor generatiilor de
chirurgi. In evul mediu vene
sectia era un act de
trie) apoi interventiilor chi-
rurgicale le-a venit in ajutor
anestezia. Acum, pornind pe
linia marilor
Rehn, Djanelidze, Andreev,
Crafford - colegul nostru,
doctorul Eugeniu Btrlea, cu-
a infrunta natura. Spre
deosebire de 1844, cind
primul anestezist al lumii a
fost considerat nebun, noi
sprijinim din tot
sufletul pe iubitul nostru co-
leg. venim cu
nunte istorice.
Academicianul Lascu se
Tocmai sco-
sese un carnetel din buzu
nar, cnd un medic din apro-
piere i din partea . mi
nistrului un biletel, n care
citi rnduri:
rog, se
un cord de
Bucus Campestris, iar nu
un cord de om cum s-ar pu
interpreta".
In clipa aceea, Lascu se
ntrerupse. Ochelarii ii
pe nas. Uitnd VOT'
in microfonului, se
ministrului.
- Cord de Bucus? Cum?
Cord de Nu ... nu ...
nu pot fi de acord. Astai
fantasmagorie!
cu de
se spre
rn prag, se opri'
pind din cap se intoarse.
relua. locul fu
rios:
- Auzi, de
amfiteatrul
amuti. Brlea, urmat de Da
bija de iqtrase n
sala de operatie. In timp
halatul steril,
Brlea priviril e
spre ecranele cardiografului
catodic aflat pe peretele din
dreapta Sub el mai era
cel al electroencefalografu
ALMANAH
ANTICIPATIA
MEDALION

lui. Ambele aparate
la masa de operatie erau re-
glate conduse dintr-o ca-
Chirurgul
putea necontenit sub
ochi atit situatia sistemului
circulator cit a celui ner-
vos.
Pe cind asistentii fixau
. cmpul operator, Birlea cer-
ceta cu o privire experimen-
masa pe care se afla
pus instrumentarul chirurgi-
cal. Apoi, intelegnduse din
ochi cu vechiul maestru,
il
- ncepem?
- ncepem!
- Cum e pulsul? se inte-
, Birlea lund in mina bis-
turiul.
mai
punsul, prima incizie,
de-a lungul prin mijlocul
sternului.
- Filiform, profe-
sor... sora de la
capul bolnavei. Devine din
ce in ce mai slab.
Birlea ochii spre
ecranul cardiografului. Osci-
lograma tindea spre linia
Rar de tot vrfurile
.undei Circulatia
inceta. tot trupul
Cellei fu scuturat ca de fri-
guri. Un fior. Fata i se aJbi .
Pleoapele i ncremeni in-
tredeschise, iar buzele'
orice colorit. Par-
fugise tot singele din
vine.
- profesor!
sora intre-
rupse contactul anesteziei
electrice scoase casca . de
pe capul oolnavei.
Sus 1 n amfiteatru, minis-
trul strnse balustrada din
fata s-o fringli. O de
se
pentru intreaga Nu se
mai auzeau decit aparatele
care functionau la fel de
ritmic ca acum.
Ziarista creionul din

- Ssst! excJan) cineva.
Pe fruntea lui Sirlea sau
ivit broboane ' de sudoare.
Un rece ti. trece pe


ANTICIPA A
RETRO SF .
Cella nu mai respira. Pie-
lea ei nu se mai putea deo-
sebi de cimpurile operatorii.
Pe Orbaz i se un
zimbet ciudat
al omului care ho-
tarul durerii.
Birlea repede mna spre
instrumentar.
- aparatul Petrov! 1
se strigase atit de '
tare nct vibrau geamurile
intregii dar vorbele
de pe buze abia au-
zite. Dezveliti-j mna
Tampon! su
pulsul!
- De-abia se simte ... mur
sora.
Cu o acul
siringii se nfige in artera hu-

- Dati presiune!
Birlea, de data asta nefiresc
de calm,
Singele mpins cu putere
spre colora ncetul cu
incetul obrajii palizi ai bolna-
vei. Respiratia abia
atunci devenea mai ra
chiar
pleoapele se' 2bat, iar
se destind.
Sus, radiotelereporterul
zgomotos nasul
- Mai ncet, ce dumne-
zeu! n pace! il apos-
trofa, ziarista.
Ministrul, concentrat asu-
pra timp operator,
se ntoarse spre director,
- Crezi o reu-

- E dificil. Sintem in fata
unei puternice. Cred
Birlea vrea
timp, secun-
deie pierdute la opera-

Amplitudinea cardiogramei
Fiecare milimetru in
plus insemna poate
salvarea. gindeau
tii, gndea radiorepor-
terul care s-a
anunte emo,ional ca inima
bolnavei din nou.
T recuser aproape 4 mi
nute. Dintro un
efort extraordinar, fata pa-
cientei se se
Pe ecranul , car
diografului, n locul curbelor
de acum, apar doua linii
paralele ncremenite.
Btrlea, care nu
bisturiul din face fulge-
o incizie, de asta
in partea de jos
a toracelui. Dabija
plaga cu Pa
tru pense Kocher
bistunul deschide prin
taie calea spre
inima bolnavei. O
care,
de aJte pense, este deschis
el. Prin ferestruica astfel
Birlea
mna prinde in
inima Cellei ncepe
o pulseze lent.
- Maestre, o
ii spune el lui
Dabija.
Cu mina
ajuta colegul lucreze mai
repede. Decolatorul
aponevrozele. de pe
stern, osul
toracele se deschide larg.
Acum Brlea poate face
mai precise - mai puter-
nice. Sub mina lui, inima
bolnavei nu avea de
nici o trac-
tiune de Incet, abia
perceptibil, iar
palpite, la nceput slab, apoi
din ce in ce mai sacadat.
Treptat, treptat, obrajii
Cellei prind din nou culoarea
lor De sub
tura de tifon, un crliont cas-
taniu i pe rrunte.
- Se simte pulsul?
- A reaprut ...
- atent!
- 147 pe minut!
- Bine! Dati-mi contactul
cu singe arterial!
Un asistent ti pune in
mina tubul cu ac de
la vent.riculul stf!l9 a!. inimii
electrDnice. Aproape reflex
8trlea nfige acul In sinusul
aortic.
- Stnge venos!
un al doilea ac
49
50
pe traiectul arteTei pulmo-
nare, in ventriculul drept
_ masca de oxi
ge n!
DudUllul artificiale
aproape acoperise gla-
sul
Birlea simte cum o nemai-
pune
pinire pe el. Sub ochi i se
adnceau vinete.
"Trebuie sti. rezist" _,_

In ttmple, ciocane i bat
repede, intr-un ritm vertigi-
nos. In urechi, ti nnebu-
oitor o Lampa scia1i
de deasupra mesei
prinde se ro-
qJ. intreaga
de operatie. Totul a du-
rat o citime de secunda.
spatele
buzele aUt de
violent, nct masca i se
de singe.
Inima Celle i, in
palma lui, aproape ca refuza
mC'l i chiar sub im-
petuoasa presiune
din ini ma Pe su-
prafata ei lucitoare
puncte negre. Func-
tiona ca o de cauciuc
de mina
nedibace.
- A murit... e
Birlea privirea intre-
rugAtor spre Dabija.
...
- Trebuie incerci! ho-
academicianul. Ai timp
patru minute!
- Aduceti cordul perfuzat!
spuse Brlea cu o su-
Respira greu. II du-
reau umerii. incordat
ca un arc. Calota i se

Dabija prinde inima de an-
tilopa cu un Miku-
Iitsch, o din vasul ei
asa
n toracele deschis.
- ne
la acul Gudov asi
intii coronarelel
Btrle a executii acum
aproape automat ordinele
date de maestrul Alb ca
halatul pe care. 1 purta, se
O
"S-a sinucis!", ii
prin minte pentru a doua
ingrozitoare
idee. "Trebuie, o
salvez'"
_ Eugen! Glasul lui Dabija
i in urechi ca venit
de la mare adncime. Hai,
prinde sinusul aomc!
pense argintii
nesc sub lumina
prind simultan artera.
Scuturndu-se ca de o po-
Brlea
bontul aortic anastomo-
aorta inimii perfU22 te.
Devenise din nou pe
sine. lui
precizia, . cu
o nainte.
- Apropie mai mult vena
{lreapta!
Calm, Dabija
grefonui in directia de
chirurg,
Vijiitul monoton al com-
plexului de vasculografie Gu-
dov se aude tot mai puter-
nic. Precis
cu venA cu
In tot acest timp, n. rit-
muri diferite, trei corduri
teau ntro
inima diri
de medici, inima Cellei
din ce in ce mai rar inima
ciutei, ca
un perfect cronometru.
1n amfiteatrul incordat la
paroxism unui nou ve
nit duduie halucinant.
- Ssst! scos
din sarite Lascu.
Ministrul se ntoarce pe
spre cel
care intrase. Acesta ti ntinse
un plic. Ministrul il deschide,
rapid o adresa
la Parcurge
din nou hrtia uitlndu-se in
buzele.
- P"ti pleca! murmura el
cu glas stins. Se
repadita. de o
sudoare de
mai munnur el, mare
cat!
ce cea din
legatura. a Sfefei, fi-
xind-o n noul ei Birlea
rn mina cum ptlpiie
pentru ultima inima fe-
meii pe care o iubea. A mai
tresarit o slab - a n
cremenit. cineva ar fi
putut pa.trunde cu privirea
pe sub ar fi
terninduse pe buzele chirur-
gului un zmbet amar. Urma
acum sa. o extirpe ca pe un
lucru de prisos, ba chiar no-
civ. Foarfeca prin-
tre lasate intre pense
cu o Bir-
lea Dabija scot inima im-

_ Dati-mi un vas steril!
Sora, care s-a apropiat sa
piesa fu
izbita de tonul rece
cu care i vorbise Birlea
Intretinut de inima electro-
de perfuzia grefei,
trupul Cellei prinde se in-
vioreze. O culoare ii
reaPilre in obrajilor.
_ Intrerupeti cordu! meca-
nic! Perfect! Controlati pul-
sul!
- Bate!
-
- 160!
- masca de oxi-
gen!
La tnceput apoi mai

normal. Pe ecranele
pinc1 acum ncremenite, cur
bele reiau armo-
Cella
din nou in
tura ei.
Un zgomot surd, deosebit
de ' toate celelalte ale de
operatie, atrage atentia chi-
rurgilor. Deasupra, n amfi-
teatru. entuziasmul ridicase
tntreaga n pi-
Din pieptul fiecaruia
izbuc nea o exclamatie de

Numai cei care
prin televiziune mersul inter-
ventiei aveau dreptul fie
nemultumiti. fericit,
radiotelereporterul depu-
sese aparatul la picioarele
academician
Lascu, iar pe ecran nu se
ALMANAH
ANTICIPATIA
mai vedea acum decit o
care se zbucluma ca
n prada unui delir. '

ce au fost
ultimele cu inima
aparatul de
perfuzie, Cell a fu in
de
Aproape imediat inchi-
derea cilindrului metalic, Bir-
lea puse n functiune bie-
transformatorul cu cobalt
adaptat n partea superioarii
a aparatului. RadiatiiJe cu
deosebit de pu
termce ale
izotopului. erau indreptate
asupra grefonului. Cadranele
de otel ale artifi
cial indicau intrarea n func-
tiune a organismului
Cellei.
- spuse Birlea
privind in urma surorilor
care o transportau pe Cella
di n sala de operatie. Nici el
nu prea bine ce se pe.
trecea at unci n sufletul
Avea senzatia n

tema a undan
tphll di n "Simfonia Destinu-
lui" de Beethoven. Era
trqnsfigurilt.
In timp scoteau hala-
tele, Dabija se apropie de
-fostul elev. Pe fetele
amindurora se vedea dorinta
de spune ceva t nemai-
atunci.
Prin larg a
ministrul di-
rectorul Institutului, insotiti
de un grup de medici.
- felicit! primele
lui vorbe - apoi i se
direct lui Brlea.
- i ntinse scri
soarea cu cteva mi
nute mai nainte. Grefa ...
nu era Fusese un
simplu narcotic inofensiv ...
- Nu pricep... despre ce
narcotic bigui Br1ea.
. - ImJ?osibil :, mi
mstru, mterveni Dabija, cor-
dul ei era paralizat ... A murit
sub ochii A mu-rit,
el dm nou.
- E ngrozitor.. . Birlea se


RETRO SF
ntoarse brusc
aproape in goan.j din sala de
operatie. Nu se opri dect n
rezerva unde fusese
Cella.
Privi nfrigurat cadranele
de otel.
tura
de informatia pe care opri
mise de la ministru de
anahza lichiduiui ne
de Cetla il uluise pur
simplu. Rezultatele ambelor
analize erau identice. Ea
o cantitate dintr-un
narcotic inofensiv. Deci, nu
putea fi vorba de vreo
vIre. datele chnice
contrariul. Cateteri
zarea cordului aspectul
miocardului dovedeau toc
mai unei
Era o stranie,
fusese o stare
de narcolepsie, de unde
ruse atunci toxicoza? Va ve-
dea el mai tirziu!
Miinile lui se pe bu-
toanele biotransformatorului.
intenSItatea radiatiei.
Ametit stors de puteri,
lipi fruntea de metalul rece
al cilindru lui. Apoi pe
un taburet aflat la
Cellei. De sub cadrul de sti
care acoperea capul bol-
navei, prin ventile
respiratia ei dar
Ce tia
doarme. Arar se auzea cte
un suspin Uneori bu-
zele ei, uscate de o dogoare
se spasmo-
dic ptirind vor
ceva.
Sora, care stc1tuse
atunci se apropie de
chirurg.
-- profesor, nu
spun .. .
- Spune! Brlea
in
- snteti
Trebuie O
fiti mai de folos
Birlea se
anevoie pi-
cioarele. In minte i ,se incru
mii de ipoteze n
cu originea
Nodul gordian trebuia
Era necesar treacA ime
diat la actiune. in pri
mul laborator. De acolo,
ceru telefonic Institutul de
toxicologie i se o
din substanta
de Cell a. Apoi se duse in ca-
lui Qabija care toc
mal anali za miocardu-
lui extirpat.
- Ai
formpla drogului?
- nu ... Mai am ... Nui
un alcaloid atit de simplu ...
Eu propune te
..
- dumneata? De ce nu
pricepeti? N-o pot sin


era de mult noapte.
In tot spitalul nu se aflau lu-
minate dect ferestre:
cea de la cabinetu) lui Birlea
aceea a rezervei unde era
CeHa.
A doua zi, de cum primi
proba de lichid, chirurgul se
n laboratorul de chi-
mie Pornind de la
substanta de Cell a,
trebuia la una ase
toxinei
de Dabija. substanta
era fapt pe care ti
dovedi imediat experimen
tnd-o pe animale - atunci
ceva interuenise intimplator,
un factor extern necunos-
cut, care a trebuit
schimbe chimice.
Din cnd n cind intra in
camera bolnavel sale, apoi,
se intorcea n labora-
tor. Nici una dintre ipotezele
pe care le pusese, nici una
dintre probele pe care le
cuse pe iepuri nu ia adus
dorit.
In a treia starea
Cellei era Neli.
Sirlea se
vru fumeze. dar
unde se
frnse tigara o "
Cadranele de control indi-
cau cifre ca imediat
operatie. Inima
51
des se
aproape de nor-
mal. .
_ De ce revine inca?
Acest gnd 11 iar
Btrlea nu dat seama
formulase cu glas tare.
_ profesor!
- rog?
_ Nu s-ar putea fie
din cauza grefa n-are
cu sistemul nerv.os?
_ Ei nu! raspunse el plictl'
sit. Inervatia se
o data cu vascularizarea ..
- Dar ..
_ nu
mai intreba! te rog!
52
Sora
din Brlea
din umeri incepu se
plimbe n jurul aparatului J:l
care era CeHa. _ Il
preocupa
a toxicului.
Spre unul din
tre lui Dabija i
aduse formula pe
care o stabili cu
Mai mult decit atit,
ei luind aer
din inima injec-
tndu1 animalelor, acestea
mureau cu inima
Singur in laborator, Sirlea
compara rezultatul maestru-
lui cu acela la care ajun
el. Nu era deosebire
mare. Doar o
in pozitie para - atta tot ..
in acel moment, sora
buzna in laborator
rea Se vede.)
vemse intr-un suflet.
_ T doctor.. mi se
pare ..
- Ce-i?
_ Nu - acele aparate-
lor de cteva mi-
nute ... foarte puternic. Mi-e
ca nu cumva.,.
Birlea o la o parte
fugind, se opri in rezer-
vei. locului,
adinc in virful picioa-
relor Primul lucru pe care-I
fu indicatorul cardio-
,grafului, care de la 160
se oprise la 95. Spenat, se
spre fata CeHe!.
t) un cu
rent electric. Fu o de

apoi, pnn
amphficatorul
se putermce
regulate ale unei immi nor-
male. Pleoapele ii
ochii i se largi.
_ fu prima ei
Birlea acoperJ.mntul
de ii pTintre
buze citeva de
Imediat, ca dup.'! un drum
lung istovitor, CeHa
adormi.
_ Poti pleca, VE:ghez
eu. t
Eugemu singur. n
Cella dormea somnul
Rezemat de
pervazul ferestrei, o contem-
pla, li fiecare
nre a fetcl, se
de tot ceea ce i do-
vedea ea
_ Ce Simplu e fii feriCit!
spuse el nveselit.
Absorbit de nemasurata
lui fer"iclre, mCI nu
cind academiCianul Da-
blJa. Acesta ii privi cteva
clipe pe amindoi un zm-
bet parintesc ti pe
obraz. Apoi, dup.3 cum ii era
obiceiul, alegonc Si-
tuatia:
_ Miranda te-a facui
un Oneghln, pTin Cella ai de-
venit un Pygmalion. amu-
zat de propriile-i cuvinte,

_ Un Pygmahon atomic!

Citeva lum dupd
CeHa petrecut convales-
centa departe de OTlce acti-
vitate sau zvon de lucru. Nu
citea nimic - nu vedea pe
altcineva In de Btrlea
Dabija, care vene,au la dinsa
- cACI fusese In'
' intr-o VII.! izolata n
mijlocul Bucegilor. Oflce
emotie i putea fi De
aceea, chiar aparatul de
radio nu functiona.
In pnmele zile, ce fu-
sese scoasa din'
electric seama
bme ceea ce intim
plase cu dinsa. i
trecuse pnntr-o imensitate
pus-
tie. Altfel de senzatII nu avu-
sese. Vag de tot ntrevedea
figura lui Eugemu din. mo-
mentul in care deschisese
ochii pentru prima
Tratament medical nu i se
mal Om cnd n cind,
era de un radiolog -
care aducea cu el un mic
aparat cu care-j
copia. La int rebanle el,
acesta raspundea rezervat
invariabil.
_ Merge bme ... da, merge
bIne ..
ncepuse so
ingrijirea
care 1 se care n-o
nimic. Intr-o zi, i
se plnse academicianului
Dablja de aceasta. BMrinu! o
in zmbl
apoi, ca 0. idee:
_ Zici vrei remcepi
activitatea?
- Da, bineinteles! .
_ Vezi, insa vei avea emo-
tii.. pentru tine... ..
Nu mi-e de mCI o
emotie ...
_ te punem la incer-
care?
- De ce nu!
- '
academician
plecA
de
zimbetul lUi II
unele vagi
Cellei dar
'are nu se mai intoarce
se .
Tiriitul prelung al soneriei
o trezi din somn. Se intor-
sese Dabija.
_ Of, spuse el gf'iind? am
cam intrziat... a trebUit
alerg serios ..
_ fost?
Aici e aici! Zici poti
suporta o emotie?
_ Da!
Cella.
DabiJa in dm n
Cnd il
aducea de pP- Btrlea.
_ Eugeniu, spune-i ce ai
ALMANAH

spui!
CeHa pricepuse de
despre ce era vorba nu se
emotiona de loc. Cel
pretindea ea mai trziu.
Cei doi spuneau
contrariul.
EPILOG
doi ani de la
memorabila operatie.
Pe una dintre n
din Sinaia putea
fi un
ntr-un ciudat costum de vi-
in urma urca
gffiind o
- Ei, mai avem mult? in-
fata.
- A, putin, vreo 3-4
kilometri.
citiva
se opri n unei vile.
- Am ajuns!
n curte. Pe
prins un bilet.
"Sintem la schi. Venim cu-
rnd!
Eugeniu Cella"
in care desigur
recunoscut pe acade-
micianul Viorel Dabija,
scoase o cheie, deschise
utmat de n
In salon, i un
foc tmbietor. Se in
fotol ii con forta bile de
lingA
- vin gazdele, fi
mi-ati
da ctteva lamuriri cu privire
la
Birlea. Tot ce pot spun
e de 'citeva luni de zile lu-
cu ei
la descoperirea unei antira-
diotoxine.
- Dar nu nteleg: de ce lu-
aici nu la Bucu-

- Din cauza ei.
Statul s-a creeze
conditii favorabile de lucru in
localitate
- Dar la
ce mai mai
ziarista care lua note.
- am venit
odihnesc. bine
facem o de dame!
Fata i o privire

ANTICIPATIA
dar mai
se deschi-
larg in
veseli, mirosind a
Cena Eugen.
- Ne-a venit
bucuros Dabija pri
mind-o pe CeJla in brate, n
vreme ce Bfrlea ii din
spate un semn conspirativ
de
Ziarista, care nu ob-
servase semnul speriat al
chirurgului, interveni cu im-

-
academician: de a
tbst grefa, nu de
Observnd chipurile fisti-
cite ale celor doi
ziarista bilbii
:.. Va rog iertati...
n-am .. .
- Despre ce e.
vorba? Cella.
E momentul spunem ci-
titorilor ea nu nimic
despre inima-i de Pen-
tru feri de emotie sotia,
Strlea ezitase mereu
adevarul cu
privire la operatia care avu-
sese loc!
Dabija rse molipsitor.
- Ei, grefa! Si:mne-ne
mai cum a fost la
schi!
- Nu, mai tntli spune-mi
de apoi vorbim noi
despre schi!
- Nu-mi plac
riie astea, draga mea! rosti
pe tonul unui sot absolutist
Btrlea. Trebuie fim politi-
cu oaspetii
le
tntorcndu-se spre academi-
cian,
- Am schiat minunat! A,
nu Cella era cit p-aci
campionatul de sia-
Iom
- Nici mie nu-mi plac exa-
tale! Cella pe
tonul folosit de Eugen. Se
vedea e
nu-I Am abia il

- Imi pare bine de ce am
aflat! spuse Dabija. apa-
rent nici o se
fostului elev:
- Atunci nu nteleg de ce
nu-i spui.
privirea de la
unul la altul, Cella se in-

- sinteti
- Draga mea! se
Sirlea.
- mi-ai
solemn nu-mi as-
cunzi nimic .. ,
- mea este, mor-
rsul Da-
bija, nu el ascunde, ci
dumneata tii ascuns acel lu-
cru.
- ee glume snt astea?
de-a bine-
lea.
- Ei, atunci spunem:
n pieptul dv. , Cella,
bate de aproape doi 'ani de
zile o de ...
Astfel a aflat Cella poves-
tea inimii ei de o


Putin asta, ntr-o
stnd in
lui, in care se hirjoneau
Birlea
aduse aminte de
ceva.
- De mult voiam te n-
treb, draga mea, ce-ai min-
cat nain'te de accident?
- Nimic! Tin minte in
ziua aceea nu fusesem la

- Bizar. Nici o bu-
de zahar, o bom-

- A, ca vezi cum am
uitat! O
- Halal om de mai
tu! asta te-a
costat prima ta in-
treb pe ce-o s-o schimbi pe
a doua.
- Dar, Eugen, ce vorbe
sint astea?!
- De la inceput
spus, el glumet)
nu pentru
Degeaba ai fost tu
53

[ZQ)@@g
pentru narcotic. o
ceva pe
suflate. Tu inainte de a
te imbata. trebuia
a1ca1oidul combinat cu
levuloza, devine mortal.
- A fost o ntmplar,e ne
..
- Ba nu. Nu incerca te
rog mi te strecori. in
orice caz, pe noi oamenii de
nu ne in-

Ba da! Sau ai uitat cum
a fost radioacti-
vitatea ...
- Ba n-am uitat!... Exact
cum a descoperit New-
ton legea gravitatiei univer-
sale, multumita. care
a picat din pom. Tu ....
erai _acolo, mincai
RETRO SF
- ai
la activul vieti, iar
cea de a doua numai multu
mita. mie. fii respec-
cu iubitul.
mama ta!

P.s. Recitind poves-
tire din "epoca de a
science-fiction-ului, mi-am
dat seama n ciuda ideii
interesante a unui final
alert, naivitatea de
atunci nu poate fi
Totul mi pare ca o intlnire
IA TE UITA
LA EL!
Cei doi se plimbau prin parc pUni de demnitate,
cu multa. corectitudine. purtind
exemplar. Traiectoria lor era absolut rectl
linie iar absolut uniformi. Nu se
Nu la ce se Singurul lucru. c.are l
aveau de era severi dispre-
pe tinerii sau pe aceia
obraznici prost crescuti care se
pe
_ Ha-ha, spuse calm domnul. privind peste
Ia te la el!
- Ho-ho, hehe, II aproba doamna. dupa
intoarse ea capul. '
- E spuse domnul. inaintind cu privirea

- E rigid de ar fi o de metal.
chic.9ti doamna din ce n ce mal neatenta. pe unde
merge.
_ De ar avea costum de spuse
domnul. I
- De ar fi ruginit. doamna.
- Eu cred d-i robot... mai spuse domnul, izbin-
du-se de stilpul de beton pe care nu-I la
timp. . . _
- eu cre... icru doamna
peste el, scotind u!' zgomot .bldon rostogoht.
Fu nevoie de trei depanatorl o de
interventie ca n functiune aceste exem-
plare de muzeu, ultimele pe
DAN
54
a mea mine
sumi sub forma lUt homo pn-
migenius. cum, din
cate se prea adesea
n is'torie, spre a ajunge !a
de aur a
din anii '60-'70 a trebuit
filogeneza aproape de
la zero. ntr-o ac-
nu s-ar prezenta
ntr-o
de n-ar avea
prea mari.
acesta e destinul de
al tuturor recordurilor. Ori -
cum reversul pozltiv al relec-
turii' mele dezamagite este
tineri am evoluat ui-
mitor in ultimele trei decenii
care despart actuala anticiea::-
de fara
Adrian Rogoz -
1984.
ALMANAH

SALT
DESTIN
PREMIUL I (POVESTIRE) LA CONCURSUL ANUAL DE LITERAR-ARTISTICA DE ANTICIPATIE,
1983
- NU MAI STAI? holba Edd ochii
o mai bem ceva,
mai vorbim ...
Han nu cobor picioarele de pe
scaunul n claviatura mesei clapa
"TERMINAT ce-o
culese restul sub formq unor jetoane mici
verzi ntr-o Le ginditor n
gestul din de
plastic magnetizat, care nsemnau pentru ceilalti
totul sau aproape totul, pentru el
semnificatia. Nu mai avea nevoie de ele. Ezita C-
teva secunde, apoi le introduse una cte una rl
fanta mesei.
- Bea ceva pentru mine, Edd, spuse simtmd .
i se umezesc ochii se brusc se n-
spre
- Hei, unde te ,duci? n glasul
al lui Edd. II trecnd pragul,
ntr-o Fugitiv ii
Nu De fapt. nici nu avea cum, n lumea
asta in care nici un fir de praf nu
angrenaj al Predesticii. Se greoi pe
perne porunci
- Sectorul A. caroiaj ul 1. I
Nu nimeni in zona aceea,
elitei. navea nici un motiv acolo, dar
vorbele i pe buze inainte de a le gndi.
Se aflau in el sau, mai bine zis, n arabescul care-i
incrusta fruntea. Nu numai vorbele, ci toate
nile sare cuprinse ntre cele jaloane:
TEREA MOARTEA". Se apropia cu verti-
de cel de-al doilea. Peste citeva ore, privi
.. ceasul. peste exact o cincizeci de minute
avea la fel de stupid precum
znd de pe terasa unui hotel intr-un moment de
defectiune a sistemelor de securitate
cu chiar de cind
implinise doisprezece ani, vrsta majoratului, ntreg
filmul existentei sale. toate momentele importante,
putinele Mai mult,
exasperat fiind de seria de insuccese ce-i
era ncercase altfel, 5& se
de la scenariu. Nu schimbe dect
citeva elemente neinsemnate. Finalul n.


,
ntregime cel in Mnemodest. Atunci se
convinsese nu nici o posibilitate de sus-
tragere de la soarta de cartela ale
simboluri ti gravau adnc carnea fruntii.
adinc surprinzind dorinta de
care, aproape treizeci de ani de
mai in el. Ce nsemna sentimentul acesta
stupid care-I indemna se de implaca
bilitatea programului carei dirijase acum fie-
care fiecare zimbet, fiecare fior? Pe vre-
muri, cind oamenii erau victimele unor actiuni
aleatorii, cind soarta erau guvernate de
ntmplare, acest sentiment se numea
Acum nu se mai putea numi dect prosti e.
Cu o cabina se opri. se
deschise invitndu-I Se gindi un mo-
ment ar putea ncerca o se mpo-
de pe calea riguros
a existentei sale. Zimbi chinuit. N-avea nici
un rost. scns. cadii. de pe terasa
hotelului profila silueta cteva sute
de metri mai incolo.
Cobor se ncet spre pe ca
re-o vedea pentru ntia Era 6, constructie ul-
in care puteai foarte cheltu
o avere ntro ironia soartei. el avea
acum, n ultimele clipe, mai bani dect avu-
sese Pe fatada celor o mie de etaje, ce
diamantin n lumina vie a soarelui, sute
de ascensoare se deplasau cu
cu broboanele de sudoare ce-i inundau fruntea.
Constatarea n loc lume ca
re-i desemnase un destin atit de vitreg, se
truns de emotii estetice n fata ei, l
Ulmi. Dar nu putea un sistem de
care devenise de citeva mii de ani singurul. Nu pu-
tea decit accepte) cum l accepta tot ceea
ce nsemna devenire.
Singura pe care-o oferea era aceea ca, in
momentul conceper ii, de sufi-
cienti bani pentru a un Mnemodest favo-
rabil progeniturii lor. prea
raci. Mnemodestul ii fusese repartizat din oficiu ..
Nu le purta pentru asta. Acum aprecia fapt ul
nui fusese dpt lui
55
dorise. Ii bine ca nu in o
de de a nu fi avut
bani. '
Mergind agale, cu miinile in buzunarele combi-
nezanului albastru, semnul distinctiv al castei a
V-a, penultima, se apropie de unul din ascensoare.
Era gol fu nevoit mai vreo mi-
nute ce fotoliile acestuia se cu mini-
mlJm de persoane necesar rentabile.
cu privirile curioase dezapro-
batoare ale cu n
salopete combinezoane corespunzind castei
speciale. Era, bine, un intrus ce ,cele
mai elementare reguli de politete intrlnd intr-un
holel rezervat. Rinji n gind. Ce putea face? Asta-j
era soarta.
Poate din priCina prezentei lui nedorite sau
poate pentru era obleeiul, ascensiunea se
intr-o Fu singurul care
cobori la etajul cincisute, de prIVIrile ostile
ale Parcurse coridoarele
luite ntr-o odihnitoare. Trecerea sa
stupoare printre pe
dispuse de-a lungul peretilor acoperiti cu rafinate
opere de Simti o satisfactie
atroce la gindul n ceasul din ii
era dat din sanctuarele bo-
sau scandalizeze
pe cei ce din un de hu- .
zur satietate. '
in grandioasa a restaurantului.
cirea fastul interiorului il surprinse, initial
propusese nu se lase impresionat. Pe peretii
in albas-
tre ardeau cu plpiri hipnotice, n
pere efluvii necunoscute sale, menite
creeze buna Mesele rot unde, din
cu separate prin dm
material, erau n intregime ocupate_ Numai
una, peretele exterior, avea un foto-
liu liber . Se ezitare ntr-acolo,
se impasibil sub pnvlrile spre in-
cnminantul combinezon albastru.
Perechea se opri dintr-o discuti 2 ce
Femeia, ntr-o casta spe-
era Bucle blonde,
zindu,i pe umeri, contrastau cu bronzul pie
Iii, cu buzele pline Cll ochii negri
de gene lungi, Ochi care nici nu
cnd Han o privi aproape obraz
nic, formel e evidentiate de salopeta
bine "'
de ea, un viguros, dm
nalt bine evita
Han ti simti incordat, la i T er
minind cu cercetarea comesenilor, scoase din bu
zunare un de jetoane portocalii se
meticulos le n fanta in
marginea transparente. Era
toti banii, ceru, ezitare, cea
mai pe ecran.
- Lapte!
Vocea ii cind i pnvi pe cei
doi ce uimiti la inedita ceremonie. Pro-
babil, nici ei nu fi putut permite un eli-
xir atit de costisitor. Micutul elevator se IVi
aproape imediat la un reclpient ele-
gant n care sclipea opahn Simbolul sfieldril arun
cate de Han intregului Univers.
_ Pentru frumusete, el, pnvind n
ochii femeii. Aceasta apoi zim-
bindu-i la rindul ei paharul.
Han, simti mina a
infigindu-ise in ctt mai repede de
aici! Altfel chem garda ./
- ., interveni imploratoare fata.
- Nici un jo Nu vreau
suport aici pe acest individ obraznic. Cu ce drept
ai intrat aici, cum de ti S-au deschis
Han smulse cu din strinsoa
rea degetelor fine, de aristocrat, zimbi dispretuitor
se la ceas. Cinci minute.
_ Numai CIOci minute. Spuse el printre dinti.
Atit va trebui mai sURQrti.
Batrinul se chirci sub privirilor in
care citi o mai Pjesus de convenientele
SOCiale la care tinea atit. chipul i se
sub o zim
dar chipul ridat nu schiteze
decit o Jalnica el paharul
toti trei n n
dreptul se Han, ncepu gliseze
neauzlt o boare "Se
fac ultImele i trecu prin minte. lnchise
ochii gindurile negre ce-I
mntau, dar nu decit ultima
a vietii, cum ii fusese de
decodificatorul Mnemodestului.
lung, strivit ntre m.axilarele senzatia de
plutire apropiere de sol. Apoi izbi
tura
_ Cum te glasul melodios al fe-
tei. Deschise surprins cchii sub imperiul
imaginilor de sub pleoape nu pricepu. Se reculese
cu voce mai decit ar fi dorit se
_ Han Cor, oficiant gradul II, casta V, mai
are vreo
il privi cu ochii de compa
Slune
- Ai consultat "oracolur'?
- Am avut curiozitatea asta. Pe la doisprezece
ani, Han trist, cu mina duse
din nou paharul la buze Sorbi ndelung degustind
cu licoarea apoi
recipientul gol n fanta debarasoare.
, In loc fie resorbit n corpul mesei, paharul fu
eJectat napoi pe podea. Han se
ridice. Un biiit se auzi dinspre fo-
toliul magnetic, apoi un soi de portoca
hi il din fotoilu, electrocutat. Piciorul
mmeri paharul, acesta se rostogoli sub tru-
pul i se spre din perete.
. Cu un reflex il de
conibmezon, vomd napoi. Dar Han era
prea greu pentru puterile sale. Antrenat de acesta
fu la rindui proiectat prin
Han mal auzI in fetei, apoi senza-
t13 de plutire, de eliberare il
- Nu
politist.!J1 spre Han, care se ridica
de pe caldarm. In mod normal trebuia
Mnemodestul este categoric, mai
scotind decodlficatorul de pe fruntea
Medicul pnvi trupul la rtndul ne
dument"
_ Dracu O fi avut loc un fel de transfer de
... Vor afla Cel de la Departdmentul de Pre
despre ce e vorba. Oricum, norocosul de
colo trebUie cumpere un nou
56
ALMANAH


."PIiCII' sllrpri'!z410r ene, t" primul "l1li, ta/ellt,,' p"r literar,
tlilfCoIo de n,uvtll ge"JIbU. talellt elin IIU se SpllM aI nal-
Ii sufoci pe autorii #fOI"; P1"01I1 SF. Mifttlil Grdmescu gi-
Jte eU"./lftele, dar 1111 CII. ,m darisl rllriMt, ci ca lin poet. Deallh
tlJlIln exprimil"k SIlle aII o prosptIfime aurentictl. de ca;:1fQ
destt;i. pe lalent"! tin untle ;ntlllii psill%gke, ale olror
cnt,;:.lt' nu dall ,mpre.SlJl al ar a...ea SIU!if! O manijestllre mfli
lalent l,teror poate fi coJUilierati illwlltivitlltealn
tk Ulei SF, pe care. M,ilttIil o dOl'edqk (elllloscul fiilul faptul
SF.-II/, mtllllerlSt, se IlltemeUlv! pe UIt numiir n/tltir mic mo-
!i .s.lIbmotire, cei autori rf!semtlrtdll-!if! 14 knllltrvo de a fi
ong".,I, IIoor In materie de scriitllrrl, II o idu SF lnseamRlIl iJt.
wnla lUI conflict SltlII cel P"';II II lfclllca dtitorilor cu lectu,; SF 1111 ex-
treM tie Tntime !'"Pres. rloutllte). [ ... J S"'Prinde, In IlllloiJea "NI,
CUIII' ce lIJ IflU1l1 gestal litetflr. CII deUn"POltutd de artist MiII Millilil
Grintf!SCU ftlu tl"" . .,,qu tie ctHiMrlle C""OSCIlIe ilie genului; prodele SII/e,
l14:reu,e pad sub. UflpI!riltl ,!Mi pn!tl ridicak presiUlfi II inspirtlliei,
MSC. precum je1l1rile tk IlIlJm sr:OIlse tie o locomotiWl "'PllCiflC 1II'flJrt4 t"
J
statUl,.,n,' chitar. corutflttl CII pl4een paginile JNlrcll7Se tlk4tll;esc o
.. de citit a putere este coltsiJlel"tlbilD". (Volcu Bugarlu)
NTLNIRI
MATINALE
NU cum
cum dregeam, dar
de n
trzii la servici. Nu prea
mult: 10-15 minute de fie-
care dar atit era sufi-
cient ca dea de
negativ la
smdlcale. Oricit m-am
duit, nu am
dezbar de prostul obicei de
a mai tine ochii
ce suna ceasul. Cind ii
deschideam iar, blestematul
omic ca prin minune,
cu oarecit mai mult dect li
mita ce-mi era ne-
. pentru a ajunge in
timp ut1l la ori de
cite ori snt in intirziere
toate evenimentele concu-
I
malefic la amplificarea
tragediei: liftul nu
sau esfe ocupat de
persoane care l
blocat la parter toate
stopurile din cale puse
mi "de
sub nas cu ochii
in soare pe
torul, care, inevitabil, intir-


Alma na h ul Ant icipa\iil 4
zie, are sau merge att
de ncet inct mai
ajunge pe jos decit cu eL
Asta el Dimineata
leam pe blocului ca un
bolid de fiecare
impleticeam de o pe
care, n urma
impacte involuntare am
ajuns a o identifica drept
una
Era o cu
ochii negri, demo-
dat, dar rochiile lungi
nurile i un aer dis-
cum
mI se mie tinuta
privirea
mersul, mai ales mersul care
m-a frapat ntotdeauna ...
Purta pe degete, la urechi
la git gablonzuri nu
cum, dar ii
bine. De citeva ori mam in-
trebat dacii nu s-ar putea
nici nu fie dar cine
mai are mai ales cine ar
mai purta azi ru-
bine safire veritabile' prin
la servici, nu pU
team presupune
bogat, dar cu gust,
puternic,venea de
altundeva n fiecare dimi
la Lucra
probabil in de noapte,
dar oare la ce institutie so-
La care loc de
sor fi ducind femeile
astfel Secretara di
rectorului nostru, de exem
plu, mai iute a femeie
de serviciu, compa
ratie cu de care
mpiedicam eu la intrarea
blocului, fi zis Dulci-
neea tntreprinderii noastre
er'!' doar un surogat, o
t" prima-
pentru un vodevil peni-
bil.
intr-una din lunii
mai ntrziasem mai mult ca
de obicei fata cu care
tntotdeauna din-
colo de cu geamuri mari
de la urca treptele
spre lift aflasem
astfel locuiam la
miam permis o
salut, constatnd
nu o mai remarcasem tn
57
58
MEDALION

cursul zil ei, ce
de la servici, incit mi-am
pus problema la care aparta-
ment o fi locuind, trecnd in
revistA fugitiv numele de
cutiile de din
hol: Zeana,
Fata mi-a
puns binevoitor la salut, zim-
bind Doamne, ce dulce a
fost sclipetul de o
al zimbetului ei!). Am cobo-
tit mai departe n
in vreme ce ea a conti
nuat le urce nu am mai
ntors privirea decit cnd am
ajuns la dar ea deja se
nevAzutA n lift.
ziua am fost urma
rit de zimbetul necunoscutei.
iar
m-a 1ntrebat de ce sint
rat. Nu eram
i-am spus am avut pro-
bleme la servici, ne-
nu ar fi inteles ni-
ce era in sufletul
meu. Intreaga exis-
1mi aparea
dupi. 1nttlnirea cu necunos-
cuta avusesem o
uluitoare 'in privinta propriei
mele persoane: constatasem
fi in stare
la feri-
cirii conjugale pentru a urma
o abia ci-
teva clipe 1n graba matinaJa..
obiceiul ne
zimbindu-ne. Pri-

se transfonnase treptat-j:rep-
tat intr-o toridA. Intir-
zierile mele repetate imi
oprobiul public
primisem un avertisment din
partea conducerii. Nu mai
trebuia intrzii cu nici un
pretl Mai bine lipseam de
tot, dar n nici un caz nu
mai trebuia intirzii.
in ultimele iile
ale lui iunie alergam din nou
disperat incercind
ceva din intrziere. Cu o
noapte inainte
tirziu, cu geamurile des-
chise, intre parfumul tei-
lor, rasfoind interes (dar
nici un chef
culc) un tom de filozofie,
vechi
Pe a1eea din fata blocului
m-am intilnit cu blonda
ne-am salutat ca de obicei.
Am remarcat un gest abia
schitat care mi s-a
intentia de a se
opri. cu dorinta, cine
poate cteva
cuvinte. dar am continuat
alerg inertial pe sub crengile
in aura
mirosul de ceiut. Dar dupa
citiva fie trandafir ii in
f10riti tntre blocurile
fie
a zorilor de fie
amintirea a plim
cu colegele de pe
vremea prin
ne tan-
dre cuvinte ceva
anume toate la un loc, in
plus angoasa
unei noi dispute cu
pe inepuizabila a intr-
zierilor mele incorigibile,
m-au opresc
tntorc. Aleea era nsa
pustie, ezitarea mi
suficient de ct slI'l
lase necunoscutei timpul
se piardA in hruba ntune-
a blocului.
atunci, potolit la rece,
pind de sub imperiul mo-
mentului, m-am autoinvesti-
gat ce fi dorit spun
propun. Unde o .invit?
Ce poate face un sot de 30
de ani, om de rind, muncitor
simplu ca mine, cu o femeie
atit de cu o fe-
meie frecventnd un miste-
rios serviciu de noapte unde
se duce cu bijuterii,
fie ele chiar gablonzuri, ori-
cum. mai pretentios
decit o secretar! de director
care, de cite ori ajung pe la
conducere cu cereri sau mai
eu ce, se la mine ca
de pe Everest?
matroana cu aspect de servi-
toare nu ti unuia ca
mine mai preocupare
decit unui ciine vagabond,
ce interes ar putea prezenta
persoana mea pentru
apoi, de ce
s-ar uita cineva la mine altfel
decit Ce sint eu altceva
decit un ciuruc, un
studii" viata
de azi pe mine?
O cu aceste ginduri
am renuntat la orice spe-
n ce privea viitorul re-
latiilor noastre, dar nu la
patima de a o reve-
dea Mi-am continuat deci
fuga cu putin noroc am
ajuns la timp,
n sinea mea pentru a fi reu-
scap de de
calvarul condicii pentru intir-
ziati.
Mereu cu gindul la necu-
am conceput un
plan de
menit, miam spus eu, po-
macar curiozitatea
ce rodea in
privinta conditiei ei sociale.
Zilnic am inceput
scol, deci, plec cu ci-
teva minute mai devreme de
ora ca
traiectoriile noastre se in-
putin cite putin
mai devreme. Continuam
schimbul de salu-
turi abitual, dar nu am mai
sper la re-
latii de Ne zm-
beam, urmindu-ne calea
a mai privi in doi
ale drumuri
aveau un punct de
inainte de a se pierde fiecare
in viata lui doi lo-
cuitori in lumi paralele
din universuri paralele.
La inceput colegii s-au mi-
nunat de neasteptata schim
bare de pozitie a
"exemplului negativ"
a chiar o re-
despre utilitatea ges-
turilor aspre in cazul abateri-
lor disciplinare, intransigenta
conducerii neaducind,
prejudicii, ci impu-
nind evolutia a eveni-
mentelor spre compromisul
social favorabil tuturor. Pe
semestrul al doilea am fost
dat model de
am fost propus pentru
Dar mai apoi toti s-au
cu prezenta mea pre-
timpurie, nimeni nu mi-a
mai adus elogii.
Ceea ce era cel mai ciudat
la randezvous-urile mele tot
'\
ALMANAH
MEDALION
lAlOC=D&08:0
mai mati.'1ale era oriunde
fi ajuns n drumul spre
servici, cu oricit trezeam
plecam mai devreme, n-
trevederea era ca
de mna destinului.
Am regasit-o astfel pe tot
parcursul traseului
rind sensul dictat de miste
rioasa miam luat obi-
ceiul de a drumul
pe jos. Atunci cnd am intil-
nit-o, deci, intr-o dimi-
la poarta intreprinde-
rii noastre, nu mi s-a
deloc un lucru
deprins ncet-incet cu ideea
paradoxului posibil, ba feno-
menul mi-a la mo-
mentul respectiv drept sin-
gura continuare a
evenimentelor. Ne-am intre-
n cursul
zile prin curte punctind
traseul cu zmbete salu-
turi, pe care ea
mi-a acordat-o nedezmintit
m-a incurajat, nu
sper ceva concret, persist
n visare. a venit
clipa cind, atingind punctul
culminant al in
verse, ajung,
tul lui iulie, cu mai bine de o
inainte la lucru. Curtea
era de flori inalte,
violete stelele sclipeau pe
cerul senin. Era ultima zi
inainte <le concediu
bucuram deja la gindul celor
de litoral
care Inefabila
mea ce durase
attta vreme, avea tnce-
teze, poate pentru a nu mai
rencepe aceea. con-
unui de drum
m-a determinat iau.
rea de a-i vorbi, atunci ori
pentru a rupe
vraja in care
prins de
Nimic nu mai era in stare
mire: ni ci magazia mi-
care reprezenta locul
meu de dar
feerica ii conferea
un aspect complet inedit, de
nu tot in
aceea s-ar fi aflat biroul
meu inghesuit, de
nu astea ar fi fost ,.seamurile
ALMANAH
ANTICIPATIA
acoperite cu hirt ie
de ambalaj. Alti oameni se
agitau pe peronul din
unde de obicei huruiau ca-
mioane duhnind a
Vest iment ati a "schimbului
de noapte" fi jurat
nu am auzit de un astfel de
schimb la int reprinderea
era to-
nu am luat-o in
cum nu am acordat nici un
interes nici faptului toti
a de
undeva, cu un
respect cu totul exagerat
avind in vedere rol
social pe care il jucam.
Chiar in temei
peri a Ea. n apele bi-
juteriilor (care nu puteau fi
decit gablonzuri, acum eram
convins!) lumina din interior
se oglindi stidind multicolor,
in priviri o
orbitoare. cind
necunoscuta, ca de obicei,
mi-a zimbit la sa-
lut, mi-am luat inima n
cu convingerea ce
mi se mai putea intimpla nu
mai are, oricum, nici o im-
m-am oprit din
drum. Atunci a incetinit
ea pasul. chiar n dreptul
meu, exact in clipa in care
m-a in directie
a ncetat de a mai
exista. S-a pierdut in
aspectul
zant ambiguu al materiei
din care era din
fusese prea frumoasa fe-
meie ztmbindu-mi, pentru
ca, din profil, asemeni unei I
poze vii, se manifeste in
intreaga ei goliciune; doar fa-
o la in-
traectoriilor celor
lumi oponente . venin-
in intimpinare, dqr nu-
mai la impactul lor. Incer-
cind in lumea
lumea ei incetase existe.
Lumina care-mi sclipise atit
de multie-olor fermecat in
pupile; ca o promisiune,
refuza categoric.
Am intors ochii spre
rea depozitului era iar de-
pozitul meu milog ascunzin-
interiorul rn spatele hir-
rulor de ambalaj din ferestre.
opelind o extrapolare vio-
am intuit cum
lumea ei refuza, probabil
lumea mea o refuza pe
ea, privindu-ne din
unul Pe a1tul, eram amndoi
doar fatade. disimulind
Neantul.
Crepusculul zorilor nve-
li se bizarele flori violete ce
n curte intr-o lu-
am intrat
n birou, cad
pe scaunul \ tineretilor mele,
pe scaunul scrtiind pe care
mi se trece mascarada vietii.
Voi pleca n concediu, voi
petrece o de diver-
tisment, de o imper-
imagine copi-
ind impropriu inaccesibilul
ideal, voi ntoarce peste
ntretai
calea din nou, zilnic, cu fan-
toma unei femei din
lume, cu o vietuind
chiar aici, pe locul n care
imi duc eu existenta, nu-
mai in contratimp_ nce-
peam realizez
ple(!a de cu cteva mi-
nute mai trziu, vedea-o
pe intrind in casa
mea, in apartamentul banal,
numai putea avea
acces eu atunci la propria
mea ar fi cu to-
tul altele de nerecunoscut
mai luminoase, mai pure,
mai feerice. Din prima clipa
a in clipa
mortii, icoana a se
cu trecerea
mea, di-
mensiune a in ace-
timp alt timp, era Rever-
sul, fiind din tot
ceea ce nu mi-a parvenit de-
cit numai ca
fard, impingind iluminatia
la am invocat un Uni-
vers simultan plecind din
Moarte in dipa ve-
nind n intmpinarea Vietii pe
traseu, fiind in toate
punctele trecerii lu-
cru cu Viata:
nimic. .
Pe patrundea
de parfumul florilor
violete ce inv.doseTa, nenu- J.II
59

'--
60
MEDALION

hardughia depozitu-
lui, la ora colegii
se n ultimul mo-
ment, mprejurul condicii.
- Ce faci, bA? Ai dormit
_aici? ca o sa ti pe ri-
dice statuie "Intru-
chiparea
Camioanele huruiau pe
peronul din mirosul
benzinei se amesteca brutal
cu parfumul florilor violete
din curte cu miazmele de
la anexele
CNTECUL
LIBELUNCiILOR
1. Ce
privind cerul
senin ca o cupolA de

- Da,
Este ingrozitor de cald.
la marginea Cm-
piei de Afuri-
sitele de duhneau
ca dracu. In afara lor, nici o
vietate nu anima
de
costumele lor de protectie
argintii sclipeau anoeganic
sub soarele insingerat. Un-
deva, In zare, se profila ca
decupat conturul
Paralelipipedele surpate ex-
puneau vederii Muri negre
ce se holbau orb spre lumea
vesel a Cmpiei.
Monolitii erau, de alt-
fel, singurul lucru monocrom
pe cimpul multicolor de pul-
bere.
- De mic mia
vin stau n preajma Pus-
tiei, zice Fugeam de
veneam aici.
copii preferau ra
mirui in Hruba sa asculte
trancaneala batrnilor, po-
cu popoare de demult,
cu Eroi Libelungi.
- Nu pomeni de ei aici.
anul lor.
- Da. Doar nu ai ince-
put crezi tu n supersti-
tia cu invocarea ...
- Nu cred n nimic. Dar
tu nu ai niciodata Li
belungi de aceea vine
.sa
- Asta e. Ma nvrt pe
I aici de peste 20 de ani
sincer sa fiu, nu am vazut
nici picior de Libelung.
Cred n atitia ani, nui
ar exista, era im-
posibil nu dau eu nas
n nas macar cu unul din ei.
Dar nu. ca nu,
trine.
- cum ziceai
te cheama?
- Swan.
- Bine. Swan, eu
iam o singura
dar, sincer sa fiu, nu mai
vrea sai mai
- De ce? r-
- E greu intelegi.
Marele Dezastru, cnd a tre- .
cut peste lume Primul VaJ,
oamenii mai erau soli-
dari au putut ntm-
pine, ...
- Dar de ce e nevoie
fie la o parte
un om cu o este in-
vincibil...
- laci, taci, mi se face
pur simplu lehamite cind
te aud! baiete, tu nu ai
n viata ta Libelungi
de-aia tare la sfat.
- Ei ia zi, cum
Hai, mai o
- Sint mai scunzi ca
noi. Crusta ...
- Dar sigur e me-

- Tu ce crezi?
asta e peste 90%
90%, pricepi? apoi,
te-te numai ce au!
Snt mutanti. Pricepi?
- Nu, nu pricep.
cind nu voi intilni eu unul,
nici nu am cum pricep.
Asta Dar
ar fi fost cu in 25
de ani... apoi, ce s-ar in-
tmpla de nemaipomenit
ar ajunge la Ocean?
Presupunnd chiar
snt cum vorba,
cum spui tu, de ce
atita ca nu-i
la Ocean?
- Nu recunoscu
trnul. ne-a din
vechime, ca nu-i
pe atunci mai erau Oa-
meni de de
...
- Poah! dnd
din a
2. Cei doi merg prin ce-
spulbernd-o in curcu-
bee feerice. La numai un
sfert de unitate
cresc Plantatiile, din
cauza pantei, nu se
nimic. Acolo roclesc arborii
cu frunze liIiachii
aJbe. Acolo, cnd calci, lutul
umed scirtie sub Acolo
sint oameni. Oameni ca
mine, ca tine, oameni vii-,
care se care
vorbesc, dorm.
Oameni, unii n spatele ce-
semnalind cu furnu-
rile focurilor, din deal n
deaJ, de -cp n-au
fost ingropati in'
Planeta, puternici,
liberi, la Orizontul de
dincolo de care se
Soarele, prui dincolo de
el. doar la un sfert de unj.
tate Pustia,
scrumul multicolor,
roaiele, solul Necro-
pola.
Cei doi Pustia,
sondnd ici colo praful cu

- Fii atent! spune
norul din zare.
- Da, va ploua, n
Uruirul.
Merg mai dl2 parte, cliseu-
ALMANAH

MEDALION

tind despre fantomele pe
care, cu exceptia
care minte probabil, nu le-a
nimeni de pe Plantatie.
3. Ploaia a fost mult mai
decit se
anotimpul secetos.
Mai fusese si un an torid!
Doar cu citeva luni n uTJll(\,
chiar la inceputul sezonului,
din soare se desprinsese o
de foc, zile
la rnd se pe cer
chiuirea ei prin Uni-
vers.
4. Ploaia ropotea peste
iriznd la suprafata
apei in pete de culoare strj.
pielea in mii de nu-
ante a Pustiei.
Cei doi se sub
pledul argintiu admirau
stropilor
ca intr-o necontenit.
- Ce o fi aia?
rul.
La poalele unui
n se agita ceva, ca o
zbatere
- eu tot uit de la o
vreme nu pricep ce poate
fi, zice Hai mer-
gem vedem.
noaptea s-a pogo-
rt, singura se
de jos, din praful radioactiv.
F din de
spre
ei colorat, de le-ar
face semne.
Se pe vine ur
atenti ceva
zut. In praful pare
absorbind
apa care dospea in culori vii.
din milul fertil prind se
un soi de viermi mici,
metalici. sub
ochii lor, din viermii aceia,
care se bine
de tot, deja un fel
de minute suave rozalii de
copil.
- Dumnezeule! Ei snt!

Privind mprejur, sub ra-
zele palide ale zorilor, tot
col bul multicolor.
Pustia se transformase in in-
tregime ntr-o de
lave metalice ener-
gic, minutele ro-

ANTICIPATIA
zalii din grea de
praf lumini scent.
- Ar trebui facem
ceva, spuse Uruirul scrutlnd
zarea de ;;inge a
Mai avem timp.
_ St .. .!
Tacil Te rog, taci! ce
vrei, dar nu mai vorbi, nu
mai bate pe mine la cap
cu timpeniile tale!
numail Ce vrei le faci? Ui-
De data asta vor
ajunge! Noi nu mai nsem-
nimic! Pricepi? Noi nu
mai sintem.
Tinarul strivi cu C-
teva larve. Era iritat de pesj.
mismul indiferent al batrinu
lui, de fatalismul ce
din vorbele atitu- ,
dinea lui.
Ctnd obosi privi n jur,
constate opera,
i se va fi o
pirtie in marea de
descoperi
habar navea pe unde
case pe unde nu. Locul
celor striviti fusese
luat de din
praf. Praful se umfla,
fiecare era o
le deo-
parte pe cele de deasupra,
cele de dedesubt,
teptau rindul
pnndeau se dezvolte vertl-
gmos, ajungind in citeva mi-
nute plutonul din scc-
din carapacea meta-
mInutele roze fragile
de sugari
5. Cei doi pe
venind dinspre se-
miluna plajei Cimpiei ce se
intindea in urma lor, in toate
directiile, la
Oceanul despre care pome-
neau legendele. Murdari, tre-
ceau din om in om, din bor
dei n bordei, ridicind noro-
dul. Atunci, panica puse
plnire pe inimile vulgului
suflarea se in-
de Ce mai
poate stirni, oare, spaima in
sufletele unor uri
vii agonizind? De ce mai au
a se .teme cei fla-
minzi' acoperiti de
ai ce au
ciupercile de praf deschizin-
umbrele le deasupra
to-
exista ceva, un
spectru teribil smulgnd din
toate piepturile un de
cu care se avertizau
unii pe infiorati, "vin
Libelungii"!
Dumnezeule mare, dar
chiar Moartea ar fi primit-o
cu aceste ale
adncului, ca pe o curmare a
patimilor! Vin Libelungii?
Foarte bine. Treaba lor,
vina!
pare-se, ceva
cumplit n venirea acestor
Libelungi.
6. Libelungii au fost ata-
cati din
prima cu tot ceea ce
omul putea folosi in scopul
distrugerii.
Cind primele cete de ,lo-
calnici au ajuns pe inserat,
larvele se de-a bi-
nelea acum cu
tineri dormind. Se
plimbau de colo-colo, vier-
muind cu ochii cu
gentile, strecurfn-
du-se unii printre altii tntr-un
popor compact. Ce visau
oare cu fetele
lor zimbitoare, cu straiele lor
frumos colorate? Ce vise pu
teau nutri capetele lor rudi-
mentare, mintile lor
de mimesisuri germinind din
spori direct turnati n strai
de ducrat n fir,
de za costum de
funerar? Nu se mai po-
toleau salutindu-se cu em-
atunci cind se intilneau
unul cu altul, pe inghesu-
iala aia mereu se
intilneau cu cite cineva de
aceea o numa-ntr-o
n dreapta
stinga.
Cum s-or fi percepind ei
unii pe cnd ritualul dan-
sului lor somnambul l eXe-
cutau intr-o de
pase magice? fi fost un
algoritm programat cei or-
dona? O lege a jocului, cu
piese abstracte, n care
Noima altundeva,
deasupra sau dedesubtul fi -
61
62
MEDALION

gurilor cioplite, tn joc sau de
}ac? Jocul fi fost
tainic al fantomaticelor cari
caturi ipocrit 0
farsa de lume? Care lume?
oamenii de pe margine
se repezeau cu bite, ori cu
arme vechi prin cine
ce miracol intacte de pe
vremea Marelui Dezastru,
ori cu uneltele cfmpului
aduse special in acest scop,
cu lovituri furioase, dis-
trugeau fenomenalele apari
tii. cit de straniu putea
arate acest asasinat colectiv!
Ctt de c.urios Iqcru era
tima exbrparel In care Victi-
mele erau reproduse meca-
nic, rlnduri-rtnduri, de o
trAglndu-le fidel dupll
un arhetip dnc PER-
FECT, obrajii lor curati, car
natia contrastind
la fantastic cu jalnica stare a
n legitima
de specie. Principiul Binelui
tmbraca o
atft de in acest
conflict incit, cineva str!in,
dinafara problemei, ar fi pu-
tut ramine cu impresia pro
fund
masacrul este al PER-
ar fi fost ex-
trem de greu convingi pe
cineva brutele cele hi
doase erau, I de
cauza Dar din
care punct de vedere?
7. Libelungii urmat
pe parcursul Intregii zile me-
tamorfoza. Cu tot rrtaceJul,
cnd zorii fnsin-
gerarea peste Pustia
bordura de cadavre
nu reprezenta mai mult dect
un insignifiant chenar margi-
nal tabloului grandios al For-
tei
Swan lucra el cot la cot
cu ceilalti, rotind lama grea
cu care hrbuia trupurile, ce
se teribil
sub ochii lui, de la
care cu o
mai inainte, la stadiul
de lunatici salutind frenetic .
servil Intro parte alta,
la de acum,
de-
gajind o impresie zdrobi-
tt)are de perfectiune ideal
Desigur, Swan nu era con-
cum nu erau nici
cei din jurul lui, de impresie-
nantul contrast ce-i diferen
tia pe cei ce de
in fantastica In-
a Mortii, a Vietii. EI
doar -rotea sabia
Galantdourh, crefnd pirtii
largi in trupurile zvelte ce se
acum sub soare, tot
mai drepte, mai pure, mai
suave. Nu, Swan, nu ar fi pu-
tut afirma resimte vreo
repulsie de semenii lui,
cu care ntreru-
pere, zi noapte, n damful
crescnd tot mai cumplit al
cadavrelor ce deja
in descompunere pe cind
alte larve li se strecurau
printre coaste, re
raca--handicapul, spre
plimba cit mai curind tinuta
_ minQ.@ peste Cmpie. Nu!
nici nu simtea niCI un fel de
sau in
fata Perfectiunii- formelor ce-
lor adormite pe care le ha
cuia, nici pentru zbate-
rea lor In atunci cind
armei, trecind prin ele,
le pentru o clipa.
pentru o clipa. de
zbor: in Moarte.
Le deja
substantiale. Mii mii de
brate puternice vinturau
uneltele
pe cimpul margini infi
moarte, dar pe o
atit de atit de ln-
.
- Ei, acum ce pArere ai? 11
1ntrehA cel tn atunci
cind se unul al
tul sudoarea
care le .pe fetele cris-
pate n fioroase de ura

Swan privind zarea
de somnambuli ce renunta-
a se mai saluta trecind
acum unii pe altii a
mai da semne sar per-
cepe in vreun fel dau altul.
Nici pe ei nu se
ca i-ar remarca, nici pe
ei, sclaVi ai unor tra-
obscure, ucigind n-
trerupere, dar pricinuind pa-
gube atit de de
nesemnificative.
- Nu trebuie sA se
Inalte in zbor! strnse
nul pumnul cu ndrjire.
Daca se de data asta
snt atU de multi, ncit nu i
vom mai putea opri
ajunga la pcean.
- Vrei
trne?! Nu te mai suport! se:
Swan. I
Dar, se la el,
nu resirntea nici un fe1 de re
pulsie nici impotriva fetei
creponate a celuilalt, nici im-
potriva mfinilor lui duhnind
de zeama tulbure ce se scur-
gea din trupurile libelungilor
atunci cnd lmplinta in ei
rece, nici impotriva ce-
lorlalte ce-l carac-
terizau. Nu dect
pe omul cel
cum ii iubea
pe doi, cu coase,
care tiau intrerupere
de-a dreapta de-a stinga,
ca la o zi de la ogor,
de jur imprejur
capete cu ochi
- Trebuie tmpiedicati cu
orice chip &a se ridice! repe
tau vorba din zbor
voci dintre ei, avertizind.
in fond, ce mare lucru
ar putea faca or
la Ocean? se minuna
Swan, cnd amintea
de cum dospi din
cum praful multicolor deve-
nise ln atit de scurt timp Li-
belungii aproape maturi de
azi, se an
trenat el de val ul de suspi
ciune presupunnd teama
era, se vede treaba, ca nu
cumva, putind profita de
atlta praful fantomelor
nu ntreaga Pla
sau chiar Universul.
8. la au fost
chiar sclavii prove
niti din progenitura prizonie-
rilor de la Marele Dezastru.
- Pe ei, bAieti! le strigau
vatafii care lucrau de
cel pe carei loveau cu biciul
la singe. Nu trebuie
se ridice! Acesta e cuvintul
de ordine!
Dar libelungii se modifi
ALMANAH
ANTICI PATI A
MEDALION

esential. Inalti,
cind multicolor, expuneau
piepturile cu mindrie. E
drept, ochii tot ii
neau, dar procedau cu o
precizie care te' te
intrebi nu cumva au
ajuns prin pleoape,
Asexuali, temi, se ridicau
din ca o sfidare

- Nu mai pot fi impiedi
cati, i la ure
che lui Swan. Hai
cai leo celorlalti
nainte, aceea va fi

- sigur, l
Swan drept n lumina
ochilor.
- Da. n r.oaptea asta. Eu
am mai o
- snt tntotdeauna?
mai
- Nu, nu au mai fost
E de
Masa fusese a:1
de un turbillon cen
traI al rit m se acc21era
continuu. Fiintele cu ochii n
care nu a
avea vreun scop precis n
lor se aduna-
intro
modelindu-i in rin
duri regulate. Nici acum nu
luau in consideratie
mea bratelor ce-i secerau pe
margini, erau multi,
nenumarati, bratele sece-
rau la epuizare ca
sesizabile fi
percepute.
Swan
cfteva traiste
chioase pe doi cai
tau ceva mai incolo de tea-
trul evenimentelor. Se urca-
pe un turnul ca
mai bine, attea zile
de nemincare de
zor rezervele din tainul cu
venit cej intact la
se ofilise de tot.
Nimeni nu se atinsese de
ceea ce li se cuvenea.
in nu mai
nimeni. Toti erau aici.
Dominind harta imprejuri-
milor, la inceput nu
dect ei doi, ridicati in
scruteze zarea

ANTICIPAT!A
Apoi, treptat, in jur se mai
altii, tot mai
mult i,
Barba colilie a bat rinului fl u
tura in vintul aprig al
rii, impunnd
unei taine la care ceilalti nu
aveau acces. Din vreme in
vreme, toate privirile se n
torceau spre el. Dar
neclintit, privind de-
parte n zare. Cind noaptea
sa intins, pe toate colinele
sau aprins focuri elt cuprin-
deai cu ochii, demardnd li
mitele Pustiei de limitele
oamenilor stratifi
n valuri concentrice de
impact: int1i mii, apoi mi-
lioane, apoi miliarde, po-
de popoare, -unii in
spatele celorlal ti: focuri
n zarea fund
din gorgan in gorgan
acolo de unde se sorii
din Oceanul pe care
Planeta ca o carapace de

prin Cosmos. fiecare co-
era c'" un far in noapte,
calea de praf a
unor ce
domol, tn mare
impotriva Timpului, pe
cursul unui Fluviu cu ape
tulburi Prin ntune-
ric nu dectt
neie ciudate vuiet adnc
precum al stirnit de
talazurile celeilalte armii, ne-
ce preg<\tea ceva,
acolo, la citiva de ei.
Ceva de o co-
ceva care
te facea te infiori
strngi la piept cu mina tre-
murind pelerina argintie anti-
pe alocuri.
- ma i ales, tineti
minte: cnd se vor ridica, nu
t rebuie se mai
rosti senten-
tios Asta ne mai e
speranta! este acum
cuvntul de ordine!
ceilalti din cap,
aprobindu-I in
9. Femeia trimisese copilul
mai departe. Glasul firav o
lichidul
amar cei umpluse gura.
- Mamico, uite un inger!
- Ti-am zis nu mai stai
aici te joci mai in
colo, in iarba ...
femeia,
tusea insuporta-
bila.
- ce e, ce
sa ntimplat?
Femeia cobori in
pnVlrea spre capul chi lug al
micutului intrun gest ne
controlat ntinse mina
mingiie.
- Doamne, Dumnezeulel
repeta' ea. Doamne sa
mai departe!
Doamne nu se opreasca
din zbor tocmai aici! Du-I
Doamne la vecinul de peste
deal, du' pe pustii.
Ochii din orbite ur-
evolutia suavei crea-
turi pe sub cerul inalt
picurind de singe.
Nu era decit un pui, cu fi
gura cu ochii tntu-
necati goi, cu teasta ro-
de metal sticlind rubi
niu in soare: un Libelung
care abia deschisese ochii
spre lume dupA un somn
lung vise in care nu
nimic altceva decit sa
repete programul automat al
unor gesturi de neinteles, pe
care specia. i le sadise in
trup mai dinainte de a se
urma o traiectorie, un
sens care-I anima, confuz,
lanstndu-I pe drumul acesta
ca pe o cale anume. Aripile
f1uorescente, cu striatiuni de
holografie
teau cu sute de mii de pulsa
tii pe tinndu-l sus-
pendat in aer deasupra ima
ginii inedite ce i se reflecta
feeric n spec-
Astfel, jalnicul
gard de nuiele imprejmuind
ogorul ti apArea de
acolo de sus ca o miracu
deschidere de iradia tie,
ca un mirific curcubeu de
iar femeia i
semne lui, lui n mod special,
mica spec-
de Libelungul
se apropie se pogoare
de ei, aline. Sim
tea o pentru
zbuciumarea a ma-
63
.64
MEDALION

runtelor creaturi, a viermilor
aceia ce nu zbo-
rul tfrindu-se att de
aprbape de pulberea
Dar cind ntinse mna
mngiie, le ofere
un strop dm tandre-
tea nespus de
ce-i umplea golul de
sub armura fiintele
pulberii
l
se doborin-
duo] cu lovituri feroce.
Fusese un Libelung foarte
Cuirasa ii
nind sub izbiturile lemnelor
apucate la de mu-
de fiul ei.
- De ce nu a schitat nici
un gest se apere? intreba.
uimit copilul.
' - Libelungii nu se
ti explicase femeia.
- Bine, dar at unci de cej
omorm? mai copilul.
- Ca nu se
punse femeia
gnd cu urechea la tropotul
ce se apropia. este cu-
vintul de ordine.
Apoi tropotul sa
treceau chiuind
batic, armele as
cutite. singu ri,
citiva se cu caii lor
iuti peste brazde ii ajun-

Eray primul val.
10. Inaintea Libelungilor se
rostogolea hoarda
devasttnd teritoriile strrune,
profitind din plin de nespe-
rata incursiune, tot
n cale, nu se
nu se din zbor. Era
fonnidabil de poti
izbi intre ochii fiintelor cobo-
rindu-ti din cer n cale! ai
o in de
spuma ce se scurge
prin trupurile mai ca
fulgul ale Libelungilor tineri!
In urma primului val nu
mai decit
care se as
cunda in vizuinele de sub
primul val
'era format din cei mai teme-
rari, porniti
prade, sA
AI doilea val venea cu pre-
colorate
vint. Se cintau colinde. se
cotloanele, se
peau femeile cu arcanul.
care nu suiau de tn-
se amestece cu
hoarda erau spnzurati cu
capun jos de crengile de
de la poalele arba
rilor vitrificati ce
partea dinspre Cmpie a
Cuhurilor luate n copite de
caii iuti ai Pustiei.
Sntem oameni! Miliarde!
dupa. noi vin Libelungii,
care nu au voie sA se
care nu trebuie sA se
al doi
lea val, urmau Libelungii.
Cnd poposea cite unul din
zbor, era legat cu aripile de
stlpi transformat n rug
viu. Cei din al treilea val,
tot timpul dedesubtul
stolului, i loveau din fuga
calului, din zbor,
doborindu-j cu pietre, frin-
gndule gl eznele. In urma
stolului, Culturile
acoperite de cuirasele meta-
lice
Dar nici Libelungii nu mai
erau fiinte suave
care se cindva din
colbul Pustiei de Ne-
Se nalti,
cu chip
adnc in metal, cu trup
de carapace din titan
aluminiu. Aripile sclipeau
nentrerupt cind veneau,
orizontul se ntuneca de un
crepuscul de ev. Miliarde r-
mlneau n se des-
sub soarele al
serei Planetei. Miliarde
continuau zborOI nalt,
Din clipa n care
pe lume nu se
niser! cu nimic.
se din sine,
germeni de ener-
gie, ridicindu-se
peste supliciul lumii acesteia
acolo unde erau
desti nati pogoare. Nimic
nu i putea opri. De data
asta nimic nu avea i mai
mpiedice telul
tainic spre care se urniserc1
de fiecare in entelehii
tot milli sublime, o vic-
torie de nenli\turat.
11. Swan
de bMrin. Hrana se
se devoreze
ntre ei. Dormeau n
cu sabia n minc\, go-
nind neintrerupt pe sub sto-
lui care se ndrepta, n linie
perfect spre telul
nebulos.
- Nu trebuie
se striga
Dar lui, n i dcz-
demult nu i vor
mai putea opri ca-n alte
Swan privea acum cu
interes spre 'fiintele
din norul compact sub care
zi noapte, adu-
cind nt unericul pe locurile
pe unde treceau.
- Oare de ce ar fi trecind
peste ogoare? ar fi
luat-o dea dreptul pe calea
cea mai Ocean,
de mult ar fi ajuns, noi nu
le-am mai fi putut face ni-
mic, se Swan.
- Poate nu Oceanul le
este tinta, ci, cine vreun
loc anume ...
Se roteau neincetat, stir
nnd virtejuri curenti ce le
fluturau
cada. de deasupra o fulguiali\
de ngeri ti. Cu
toate astea, norul contmua
existe, plutind
sub cer indicind ca o
geat! SENSUL.
12. Ajungind la limitele
cele mai avansate ale Zonei
Locuite, cea mai mare parte
a cavalerilor re-
nuntind. EI
continuari\ drumul,
n
de lance stegu-
let de lance, cu spadele
tind ritmic peste caii
violeti. Swan pen-
tru prima
tuse ani ani n
o de om, nici
car nu cum l
nu avusese curiozi-
tatea ntrebe ce nume
dar zise, n fond
ce ar putea avea
numele?
Ce adnc n me
morie purta imaginea Libe
lungului din inalt,
care ii privise cum
ALMANAH

vin, ridicndu-se respectuos
in. picioare, ! cu aripile frnte!
Se apropiasera. in galop
dro aiunsesera.. se
unul pe altui o vreme, cu cu-
riozitate. Swan ntinsese
mna, cupri ns de un tremur
de anve
Iapa a
se schimbase din
nou. La ati ngere, i stirnise o
senzatie stri\in" pielea i
se de un frig
tric. Privind, se la
complet altceva.
Atunci i ntinsese
spada Swan, apucnd-o
cu minile, o ridi
case deasupra capului, cu
ochii in ochii de ai Li-
belungului. Cind a
zut, aerul, din tru
pul distrus nu a nici
un geamat. Un om, o femeie
chiar, lovit de moarte, geme.
ceva,
sau plinge
car. Dar zvrcolirile Libelun-
sului erau mute.
- Poate nau
cu pArerea, dar ba-
trinul dezaprobator
din cap.
Cavalcada continua pe
mntui de la Capi\tul Lumii.
Au ntr-un gi-
gantic, mult mai afec-;
tat dect Necropola lor din
Cmpie, semnalrnd o in
care se arme cu.
rate. Copitele cailor sunau
prelung pe caldarlmul
lor dintre blocurile care
tot cum vor fi
fost
ferestre: simple paraleli-
pipede intacte indi.
ferent din trapul cailor, lega-
nat, cum pe lnga
ei, in cr(.puscul ce
domnea sub norul Libelungi.
lor.
- pri n Cetatea
ii spuse
Prin cetatea ce? ntre-
base el, creznd ci\ nu a au-
zit bine.
Au mers neintrerupt prin
bntuit de hoituri
bine conservate. Apoi ,
brusc, se cufunda in
Ocean. Din lar8 .sI:: mai tnal-


tau pini\ deasupra apei con-
scufundate, dar la lo-
cuI unde valurile izbeau us-
catul formase o in-
Inaintea plajei se des-
chidea o vasti\, ncon-
de coloane pm\ la
cer.
Acolo au pogorit Libe1un-
gii. nu mai
din cei plecati cndva din
pustie dect a milioana parte,
probabil, erau multi,
zdrobitor de
- S-a
trEU!.
nu mai era ni-
mic de Virtejul se
un vnt pu-
ternic, in timp ce soarele
aparitia di n nou pe ce-
ruI senin Talazurile
verzi-plumburii se izbeau de .
stinci, ri\spndind in aer iriza-
tii de curcubee.
de pe mal, curate fru-
moase ca noi,
alene, duse de curenti, mem-
brele.
Libelungii se n
semicercuri concentrice. Fii-
curile de
cu n Virfu-
rile otelite au ca grin-
dina de carcasele de za, dar
preanaltii nici nu luau in
atacul furibund al ca-
valerilor din cailor
neti cu capete de os alb.
Otelul izbit de cuirasele dia-
mantate de n stra-
tosfera. scotea doar ' scintei,
nemaipricinuind nici o pa-
guba. Swan des-
se strecurara
prin mpletitura de
fnaripate trupuri metalice ca-
tre punctul central ce foca-
li za adunarea De
jur Imprejur se chipu-
rile. nalte neclintite, mode-
late in cel mai dur metal din
Univers. inaintea primului
rnd, cu picioarele afundate
apii mai sus de ge-
nunchi, un Ubelung ca un
far spre cer scli-
pitor al bratului, despicind
cu vuiet aerul, ntr-un gest
sacru, emotionant.
Soarele insingera aripile
vez;ii prin care se rl::(racta fn
nuante necu-
noscute, jocuri
de imagini abstracte
in relief. Cel ce a fi
gele Cirdului iar
miinile peste multimile nenu-
atunci, din pieptu-
rile puternice goale, irupse
un muget guturai, dar armo-
nic, vibrind asemeni unei
orgi ale tuburi ar fi Is-
toria.
- Doamne, Dumnezeule!
Deci, asta
era! Deci, asta e!
ca o de
margini le alina, acum pu-
rurea, suflet ele
Swan n genunchi, cu
fata n nisip,
rul din cap cu
minile fruntea
de o de mozaic
ca un cristal. din ochii
trinului se rostogoleau la-
crimi mari, picurndu-i . - de
pe barba-; - n sn.
cntecul Libelungilor
tot mai
lund o
urcnd
egal, deasupra Oceanului
mort, deasupra Lumii pusti-
ite. GravI intonat, me-
\'alic, direct, zdrobitor, ele
vnd spiritul cAtre cele mai
nalte culmi ale Abisului
Cintecul Libelungi-
lor de pe plaja unde Oceanul
bate in zidurile
Eterne.
65
LA NCEPUT lui
n nostru a trecut neob-
A coborit din tren in
zorii unei zile de im-
intr-un costum sport din
doc tinnd in mina o
"Diplomat".
- Hei, straine, ai un foc?! a
strigat el. Mick, unul dintre
celor crciumi din
centru.
- Desigur, a zimbit el j- a
aprins tigara.
luat geanta S'a
cu mers necon,trolat.
Nici prin gind, cred. nu j-a
trecut atunci lui Mick teva-
va provoca acest individ in
micul din California.
Cu ochii un taxi, care
nu mai omul a nimerit
in frizeria unde 5-a
rit, a ascultat atent pe unul pe
altul a f1uierind, desigur,
o melodie din nord.
La ora micului dejun
nu se sa mute din
in centru un tip care mai
miroase a
- Uite la se pare a fi
spus Herbert, un
nu e de prin locurile astea; nu
O
damblaua de cald ce e.
- ,Are cap tare ca toti nordi-
cii, dar vedem cum o
plimbarea! a un
altul.
a continuat astfel
spre prinz, timp in care
se indrepta cu
centru, asudiqd abun-
dent. A fost intrind ntr-o
serie de magazine dughene,
dar cel mai mult a in tu
tungeria doamnei Henrieta, o
cu de copil,
- ziua, a zis
ce a nchis cu
Numele meu este Albert Snow-
head snt din Seattle.
66
- Henrieta, s-a nclinat fe-
meia. Ce doriti?
- vrea lame,
dar, am nevoie de foarte
multe ...
- Desigur, a ea. Cu
bani orice.
- O.K.! a zmbit Albert. Unde
se poate innopta n acest
- La hotelul au ca-
mere libere sau, mai exact, au
toate camerele libere. Acolo
voi trimite pachetele cu lame.
Omul a a
la ultimul cent a
Peste citeva minute, telefonul
hotelului amintit suna violent.
Abia ce terminat du
proprietarul hotelului a cata
dicsit ridice receptorul:
- Mda, a el.
- Henrieta la telefon! a urlat
mulatra. ,
- tu-
ciurie.
- Sammy, vezi
vine la tine un nordic foarte
..
- Dar, scumpa mer:. , toti nor-
dicii snt e normal ca
un nordic la hotel,
nu pe nimeni. .. Zi mai
departe!
- Tipul se Albert
Snowhead ...
- Ha, ha, ha! a ris Sammy,
pe Nu i-ai
spus pe aici poate
cap?
I - Nu miam permis; e un tip
foarte sobru ...
- Sobru sint eu dnd nu rid.
Altceva?!
- E plin de bani duce cu el
o .. Diplomat". n plus, nu
are un hobby:
lamele de ras_ Mi le-a
pe toate al t magazin de lame
nu avem in
- Ha, ha, ha! E mai mult de
cit necesar. Un cal mai breaz
RUL
nu cred n ldaho.
Nu i-ai spus ia i
se
- Nu mai birii la cap! Snt
alte lame,
trece o vinde
lamele cu aparate cu tot la un
,apropiat; nu-mi convine.
In glasul femeii vibra. fdca
pentru ziua de mine a micului
negustor de pe toate meridia-
nele.
- Societate de consum, ce
vrei" a Sammy condes-
cendent. Eu unul nu am nevoie
de lame pentru nu am de
gnd dau barba jos. Hai, la
revedere! duc schimb C-
teva zici are
bani, mai umflu citiva de
ici, de colo ..
n acest timp, trecea
cu pas se uita la vitrine,
diferite comenzi,
hotel
miia". Singurul care Ia refuzat a
fost Tom Brady,
- Nu domnule,
ceri mie vind toate
I miile pe asta? s-a
el. apoi, mai vrei le trimit
la hotel fac re
banditului de Sam
Murphy?!
_ Ce s-a ntmplat? a interve-.
nit aflat acolo ca din in-
timplare.
Povestindu-i cum stau lucru-
ril e, lungi tratative, Albert
a cumpere
din la un pret
majorat. A doi, a
o de tutun de
a intrat la domni-
Emmy, proprietara atelie-
rului "Confectii lenjerie".
n nostru, cu mult timp
nainte, vestile se transmiteau
din om in om cu o ului-
toare. s-a o
cu telefonului
ALMANAH

a atins paroxismul la venirea
lui Snowhead in T elefoa-
nele au nceput zbirnie, iar
despre milionarul excen-
tric se succedau cu repeziciune.
Din cinci telefoniste, patru
dat demisia, iar ultima a
deoarece, avind un picior mai
scurt, nu ar fi angajato nimeni
n parte.
Politia a fost in
bancnotele au fost cercetate
la una pentru a se vedea
snt false, au fost cercetate
toate dosarele secrete pozele
criminalilor de Interpol,
dar nu sa absolut nimic.
Sau cerut atunci informatii des-
pre numitul Albert Snowhead
s-a primit ci
frat: ave2i informatiile ne-
cesare in timpul cel mai scurt".
Asta i-a pe n
frunte cu
rati, aUt de ti, nct au con-
sumat rezerva de whisky
a poli(iei locale, oaspe-
tilor de
Sam, proprietarul hotelului, a
fost informat prompt despre vii-
torul locatar. A primit banii
pe o inainte, a angajat un
agent pe cheltuiala a
descuiat o la ultimul etaj
s-a trintit apoi plictisit intr-un
fotoliu de paie musafi-
rul. Deoarece acesta nu se
Sammy indreptat
ochii un punct al tavanului
a adormit zgomotos.
n acest timp, Albert continua
tratativele cu Emmy
ALMANAH
ANTICIPATIA
pentru achizitionarea a 200 ro-
chii, 74 costume
1456 jupoane, 10 de baie
3 corsete. ochii peste
cap, proprietara a bonul
l-a intins cu un gest delicat
semnificativ
Acesta l-a luat, corect, l-a pus
de bani celelalte bonuri
n apoi a salutat a ie-

Deoarece se cald, iar
balotul cu trebuia pri
la hotel, Albert sa
rit sisteze pe
ziua aceea.
- ziua, domnule Snow-
head! l-a intmpinat Sammy
rind din fotoliul
Cum place la noi?
- - Foarte frumos. Putin cam
cald, dar frumos, a zimbit
nul. Proprietarul a formele
de inchiriere, i-a trecut numele
in registru ia intins cheia.
- cteva pachete din
s-a intors aici
lista! Fii dumneata bun c-
teva telefoane! Doresc fie
aduse in
Sammy a ridicat sprincenele,
dar nu a zis nimic. n acea zi a
telefonat n peste cinci sute de
locuri, iar Albert a primit la el in
tot atitia comisionari.
veneau cu autocamioa-
pele pline plecau cu ele goale.
In acest fel, s-a ves-
tea milionarul se cu
Argumentele curgeau
pro contra, dar balanta se n-
clina n directia celor t!are susti-
neau ideea. Atitea tone de
furi, valorind attea mii de dolari,
nu pot ntr-o
de numai metri pe opt.
acesta era cole
tele se transformau in fum.
Dimineata, Albert Snowhead
un se
lua costumul de doc, geanta
"Diplomat" pleca ia
fl nu
avea decit o de pai :a
rei utilitate o poate vedea di:! la
o chiar un cal orb.
absolut tot ce-i tre-
cea prin minte, lucruri utile sau
inutile, n stare sau pu-
tin uzate, pe loc. Din
acest punct de vedere, avea o
aprobare de la contrava-
loarea pachetului de tutun, a ci
torva sticle de whisky, apro-
barea primarului, contravaloarea
a cine lucruri. Cu
o('azie, s-au
toti oamenii din de la ulti-
mul vagabcJnc la cel mai
mare de supermagazin;
oricine avea ceva de vndut, era
omul lui
Rafturile magaziile au ince-
put se lu-
ind camera

In lipsa lui, politia dese .
perchezitii, soldate toate cu
camera era la fel de
ca la nceput. Singurul lucru
demn de atentie era dosarul de
. pe grosimea acestuia
crescnd tot mai mult.
cincisprezece zile, entuziasmul
67
J
locuitorilor a inceput
De data aceasta aveau
bani, dar nu mai aveau ce
cumpere. Produsele alimentare,
cele mai au
primele. fiind izolat de
alte se
faceau greu; se hir-
tiil e fiind multe, ,erau
i minente. t r anspor turi
s-au pierdut n New Mexico,
cinci n Alaska unul a aj uns
tocmai la Marsilia.
locuitorii dupa. un
exod de cteva zeci de mii de
oameni, au inceput cum
se intinde mizeri a. Comertul era
la transporturile la fel,
deoarece tot ce avea patru roti
luat de cei plecati.
In timp ce totul se degrada,
Snowhead vedea de treburile
lui: tot strngea bo-
nuri. Ceea. ce mai ne
mergea spre camera
lui: ambalaje, cutii de gunoi, ca-
ramizi brne de la magazinele
pe care le desfii ntase; totul se
transforma n aer sau, cel putin,
credeam noi.
Politia a primit intre timp in
formatii despre individ; nu era
milionar, ci contabil la Abdulah
Electri c Company, om cinstit,
muncitor, posesor al unei mari
sume de bani, 1n acel moment
in concediu de undeva
prin California. acel "undeva"
s-a ntimplat fie tocmai
acesta. Asta ia pe toti, in
clusiv cu gura
Pentru moment, deoarece spiri-
tele au nceput Politia
a o perchezitie
de data, dar nu a
decit o cu cteva
zeci de butoane o
cu sfere, cuburi, conuri, prisme
minuscule divers colorate.
- ime-
diat s-a
este de ceea
ce sar putea aveti

- Dar mai alJl zile de
stat, a protestaT Albert. Am
tit doar. ..
- Treaba Noi
nu raspundem ...
DupA exact doua zile,
de doisprezece
Albert SQowhead se indrepta
spre privind soarele ncin
al ulti mei sale zile de con-
cediu.
- O fie o zi a
zimbit el... Mia foarte
mult. Soare cu
rate, cer senin ...
- Hmm, a in
68
minndui biletul de tren.
- Uite, am aici un dar pentru
dumneata, a continuat
A scos
din geanta punga cu sfere cu
buri, jucaria un plic.
a rs fortat:
- Ce fac eu cu as
tea? voiam, puteam le
salt la perchezitie.
Auzind de lui Al
bert i a surisul.
- ce vei face, a continuat
el nu a auzit. Iei
acest dispozitiv pe al
doilea buton de sus din stnga,
pe diagonala asta Desfaci
apoi plicul Ai
punga o la cel putin 150
de picioare, de ntro
vale, undeva, sau pe o cmpie.
Vei vedea ce ' se
- Hmm! a zis privind
multimea de e o

Nu a mai auda ce
spunea strainul. Trenul se pu
sese n ducind cu el cea
mai mare calamitate ce sa aba.
tut asupra
attia ani, cind s-a
orice numele
Snowhead se cu teama
ca cum un blestem sar putea
repeta intocmai.
A trecut mult timp cind
sa apese pe
butonul indicat. ce fu-
mat pipa a ascultat ultimele
sar putea
numi bancurile proaste ale
lui de sa ri dicat urmnd
punct cu punct instructiunile
primite. A cu
apoi a clipit des. In
se 'ridica un munte de lucruri
alimente, practic, tot ce cumpa
rase Snowhead. Un claie
peste conserve, cio-
rapi de sute de torturi,
banane, sprayuri, vii sau
moarte, vite, un elefant, btrne,
piei sau nu, cojoace,
ghivece cu flori sau sarco-
fage, flori de plastic sau nat u
rale, un haos de obiecte
insufletite sau utile
sau nu, un amalgam de
sau nceput de lume. Citeva
case rase de pe fata
prin expansi unea
acestui munte caraghios n
timp, diabolic. Oamenii
care treceau pe se
teau sa la urlind
mi-au
ochii, in prima asupra unei
femei inotnd intrun val de
ma pufnit risul. Un ris
trist. Sau nregist rat numeroase
decese cazuri de grava;
dar nici spitalul, nici de
pompe funebre nu mai
nau.
- Doamne, ce calvar! a urlat
un politist.
sa uitat la el, lung,
venit de pe lume,
apoi a aruncat cit colo
zdrobindo cu picioa
rele injurind de mama focul ui.
ce sa convins nici un
circuit nu mai este nt reg, a ple
cat sa un cuvint, m
cu uitnd
scrisoarea
_,Ji.o.C,t.g 1
,.'"'
-CEL AiCi Fi NU-i CA N .
UNDE TOT TIMPUL !lE ! L-________________________
ALMANAH




i
..... z
,
...... ,0
u
&
ALMANAH

S-A NA-SCUT n n
mai 1921. UrmeazJ cursurile Fa-
cultd,ii de Litue intrd curind
In via,a literatd a epocii. Scrie
vt: rsuri, pentru copii, ro-
mane sociale este pe rind
dactor la Radio, Re";sta
F/ac4ra, In
1953, pr;mqte Pumiul de Stat ...
o continuat astfel pinii in zi/ele
noastre. O nd o venit lil'l!mea bi-
la",ului, probabil, s-o
hot4rit sti schimbe lucrurile.
A revenil, prin timp i na-
poi - ajutllt cu de un
anllme cuplu Cril Mela -
tn 1964 o luat totul de lu nce-
pilI. Era "In anu-
mite limite rezonabile,
trecutului nu constituie nici un
pericol, pentru ci! oamenii impun
mari ale i.floriei"
anlll 1964 este IInul as-
trul n activitatea sa lilerarrl .
Smulgi ndu-se din dogmatismul
impus de "obsedunlul deceniu",
acum pe o cale ce a"ea
w-I la incontestabila pa-
:i, ie de "cel mai importi MI
reprezentant al f antasticului
din Romnia". Pe firmamen-
tul Ilpi1ruM
o noui stea, dar care in curind
avea s4 de"inil o adePilra14 sllper-
noM. Pentru Yladimir Colin o
ca nimeni altlll Sll"1 i valori-
fice III cel moi tnalt niwl inc/ino-
lia sa pentru miraclilos
fantastic, din
primele pentru copii (Basme
- 1953 Basmele Omului -
1958)
A zecea lume - romanul cu
Cllre Vladimir Colin debuteaz4 t n
1964 In literatllrll de
este Incadrabil perfect In I
epopei spatiale. A zecea
lume este fapt satelilul natural
al celei de-ll zecea planete in
timp al zecelea corp ce-
resc din intngul sistem solar pe
care s-ar putea exlinde
Solarieni/or. Dor aici pe Thule,
satelitlll Ultimei, In lume
ce se numai
la lumina stelelor, explortltorul
"enllsian AI-olil descoperii
""ionaM bazatt1 pe originala chi-
mie a siliciului. Datele probleme;
SI! "or schimba drtlmatic. Nu
existt1 o alti alternativd. Vor
ciuta altundelia, poale n alle sis-
teme solare, clria, vor trebui
sti soarta vechilor
Pentru cii o
tubuie sti c4l4u-
zeascd drumul luluror
ra,ionale din Univers.
Romanul este scris in ritm
alul, awntura se n
mod fericit cu medita,ia filozo-
Jied.
Din aceas*, dafeaz4
primele povestiri SF, publicate
In de acum legendara de
" Po'llcstiri
Cetatea mortilor - CPSF nr.
221; Broasca - (CPSF nr. 227
,; Undeva un Om - CPSF nr.
225). Aici, scriitorul SI! ndeptIr-
teaz4 de epopeea pentru
a se apropia tot mai mult de cua
ce fi este organic mai aproape -
f antezia eroici.
In Cetatea de pild4,
a"enturierul Mac Allen In-
crederea unui trib de indieni in-
care-I iau - datorit4
14" '; sale - drept jiu al lui Vira-
cocha. Condus in cele din
In cetatea l 'O pierde
In urmu unIIi complicat pro-
ces de identificare cu
Mayta Yupanqui, adevilratlll jiu
al lui Viracocha. Dor lin anumit
sunet al biostimula-
tOllfe f olosite in timpul ritualulu
69
'l"""" relicl'e wchilor dtla",i -
fi la as/gurtl pe indieni c4 jertfa Il
Ion primir4 Poporul Soorr/td

pODle spera 1" suftltlrt.

Broasca din P0tlel"". cu aee-
I nume U pUlup"n, el tIre o
fillfll e:dntunstrr1 ean Ntellr.4
cu p4n1"unii, Semnele
JH CfI" le iti. dud.1tI brOQscI
rOlle jirrI pic/OII'" sint di",,. cele
Jr.; stranii, amintiml tie o el#'OI-
tII'" LoW!craft-lanl. Yt-
.etatia Icldmb4 cldOllre, fetita
tort atinp mica jlptJlrd '"upe
'tIQdt) prin corpllri tU origiltt
''Btln/ci si .spn plo"u
de pe o alfll pltltlet4.
Undeva un om IIU (1 IMtIl-
/0'" Un Imn IlIdiltllr
,mul,,;, 1111 Homo CosmiclIl, ca-
eD"II umeni '"t''' ratllllft III
',.ml uniNrsul; (1 poetie II (nj"",
g,rli " i:b!"zii tn acelali timp.
ft 14,mu1 necunoscut al IIM; pla-
M't Iltdepil1are se stinge un om
o "ti cu el se stinge spertlll/II
IIlfel Intrtgi lumi. Imnul cosmic
- m;nulUltlll dar al oamenilor
Cilm roate ginditoare din
UnlVf!rs, aici nil .." rlsuna.
In 1966, lu; Jlladimir Colin ti
apaH prima antologie dL POHS-
;iri IntltuJalil
Viitorul al doilea. Pe ,,,gI cele
mi deja IIn-
moi cupriNh altele opl:
Ultimul avatar al lui Tristan,
Intilnirea, Giovana In-
gerul, Fotograful invizibil, Onei-
ro" de pe Ararat,
Stfnca de brocart. Prilllmpllcllli-
/le de ordin fiJolOrle etic, po-
(iiovdna il11!erul ,v im-
pu'" 111 mod deosdit. O
mUtfl,etrl beMj1t:4 este pe cale Ik
J, CHea o rtlJ4 de Dame"i lIemllri-
tori - Homo Etu/Ul,. Pol/Itsrina
a fost IIleas4 ca de
Romn4" (nr. 1/1961)
Hp4rltll In limbi de circula-
tie mondiaM.
Pefl,rll o scriitorul es"
tras de universul !antllsticuilii

ur, talentul stiu de COif-

inglnd deplin tII Ilcelt do-
eniu. SemnifiCQtllle pentru
IIUIISt4 etapi a sale !lnt
;'ultelele Pentagrama (1967)
Dincolo de zidul de neon (1968),
antologia Intitu"'''
Invi7ibil alte
de povestiri fantastice
este o perioad4 tII
abordeazA
ti 'It
70
originalD serie dL eseuri: "Dia/o-
gl4rl de
III nr. 295 la 313).
Preocupat Ik traduu-
rilor de calitate din IitenztuN de
gen IIn;wrsol4. Jlladimir Colin
In Uflil dilf-
In wrn;tlfl - Cas-
telul din Carpati - cele Mal
semnijlcatlve pOJ/oestirl din
francez4 de scienc",flctlo" adu
M
"ate fn antologia Un pic de
neant (1970). Mai '..vu aHa l4
prezinte cltitorlllll; romn p"n
tlntologla Planeta cu
(/973) romanul Seniorii z-
boiului (1975), pe ul ma; impar-
tiU' scriitor france:. de
- Gerard Xltin.
1" IIcelll.$i context, se cuvine sem-
no/at4 traduce"1I tn colaborau
a romanului timpului
de JolIn Brlln"er (1981).
1" 1972, Jlladimlr Colin HI7IM
'n IitertltuN Itii",ijico'ianIQst#c4
CII un volum de exceptie: Capca-
nele timpului. Lucmrea ene dis-
tin!J4 cu Premiu/ Asociatie; scrii
tarilor din di" acel an
upre,inrl prima editare a scri-
itorululin CalUtill tk gen a edilu.
ril Albatros. Vollimul cuprinde
"lIve/a Divertisment pentru
jitoare trei "oi pove.rtiri: Sub
alte stele, Functionara timpului
tn cerc tot mai aproape.
. Divertis ment pentru vrAji-
toare, lucNn tipied de fantezie
eToied 'n genul cle/Mlui Creatori-
lor de Universuri de P.J. Far-
mer, s;nt"l,eazd 'n mod
ule mai semnifkative motW!
teme ale fanumklllui -
tenuz socidJilile robo-
tice, conUlcrul cu cil'ili:alii ' xtraM
terestFT. Urmali din anul
3450 cercetear.4 t"cutul ti mo-
in Vf!derea obtinerii
mai optime de' l'li'or. I fi
IICest scop, tempol'tll
eril CoboaN prin timp In Treln-
si/tIt",ia secollIIul XJlJIl p,ntru Il
o JW Me/a - -,rljitoa-
Ha cea ,.blttt4", Imp"u" vor
fomtll o mij14 de Intuwntle, dll,
li c.pllll ideal primordial de 1,.
''''gosti,; ce 1I0r porni 'trfr-un fa-
bulO$ peri pili
justijlC4tuJ SllCces cu
lumuJ Capcanele timpului ,
mir Colill din nOII fllll-
"uticul pentru a recna o unuml-
tate pos;biltJ tit tarii
lui Vam (1974) $/III o noM4 mitO'-
logie 'n Grifonul lui Ulise
(1974).
Tot tn aceast4 perioad4 pregl,
pelttrll prestiglOflSll editurrI
Mllrabollt o de JIO",sti,;
romune/tl in-
titu/attI Les milleures histoircs
de science-fiction roumaine
(1975), antologie ce pUt fi co"..
Iiderat4 ca prima ajirmol'e realtJ
pe plan eu,opean a SF-ului romti-
lfesc. De altfel, pentru cititorlll
ffilnul. numele IIlitologatorului
fiII erc nuunoscut. In numlrul
203 din noiembrie 1970 al cunos-
cutei rc-piste .. Fiction" aptIHa tra
pOl'egl;rii Lnaga, cu pre-
cit,llrea al tra puhliclltiJ astfel
prima pove_stlre II II"Mi auto,
d;nl,...o din est.
fII . 1978, Vladimir Colin o{er
cititorilo' {'ea mIIi lu-
crau a SQ - romanul Babel. Un
p4m1"tealf, un ItUlrtlan o lIenu-
siatt4 - personaje marcate de
- !lnt silite di! un maniac
."14 ,trluncl tn imagina-
tie, CII dubluri. pe plan"a fictiwI
Bllbel. Lucrarea se co",,;t.le
Intr-o IIlegorie a indiJIi
du/ui, dilr Il reumo"iz4rii lui
prin curaJoast con-
stien",
Romanul Babel ute tmdus In
mai mlilte limbi li dsrig4 repede
(} biMmeritatd inlerna
y
,ionaM, d, lIreme ce tfl 1930 este
iMununat CII p,emlul Euroco"..u-
lui de III S trtSQ.
De-II lungul timpllflu, In paN/ei
CII aetillita,ell .tII fitemrrI, 'CrUlf>-
rlll s..tz II fi li IInul din'"
principalii animatori al fllndom.
I"i romnesc. Este III"
tele ulfllcl"JMi IIteNtlmf. Itult-
- Clubul I1UIr
- al JlCriitorilo,
di" BlltCllrqti inai d, III l'I1iilfj'.- l
rea acestuia, 1" iam.Tie
(nollll serie). Itlr cu ocazia
'.fiItllirilor
de filtrut,,'"
este u" lucru
Coli,. III fie ales
rlilor de duetnan a
teNte. pOdte CII
cunotl$tI'te II
1111, dar ,1 II fi
lui, elle introducerea reunm
pOllestir/lor lui Vladimir Coli"
manllDlele
(\lihai
ALMANAH

piatr!" chw-, vag tulbura-
a mare. Ecou al unor sunete extrase dintr-un
cu fntelesuri uitate, facerea ondula tn jurul
densa sau brusc rarefiata, indiferenta.
nu todrazneam sa sper.
trebuit sa vad satul, distanta d. par.
era mare, tret-patru ore de mers, mi se
nu puteam pierde drumul, ocolea mai
stncoase! a unui maJ tn care trestiile
putusera tnfige radacinile, ca
I constituie un reper sigur, se la
pentru a str2lbMe o padure de de
boschet, swa tn un deal cu vtrful
strAp" n. de coltii stfnctlor, un mic platou ba
. de pe care urma sa descopar tn
case la marginea vestic! a cArora.
"","""U'", groapa unei vamite, fusese g!sita sta
plecam pentru prima la drum
ul de eama canicu1ei, spuneam de obi
de fapt pentru ca abia prilejul de a fi
noo ingur acolo unde, lncetlnd forfota
cu rumini nlucitoare tnchinate clipei,
tn noaptea tnca nedomesticita supra
. pe le uitasem pentru a


noastra stradanie
. tnsufletind vorbe
pr"sirntii., vam spus, spe-
ce traiam peste
MARTORII
71
a o lua de data asta pe poteca potrivit1\, doar cA
nimic nu ma indemna repar Nu
mult timp, mam prevenit, totul e nes-
chimbat, peste o nu va mai de-
pinde, poate, de tine. Simteam ce
ar fi fost retuz locul pe care intimplarea mi-I

In jurul meu, ca intr-un cimitir turcesc uitat
de Allah, pietre chinuite de vreme se plecau In
toate vfnturile. Dar mam Incredintat nici una
nu era nu culmea
de
Aici urma aflu raspunsul?
Printre pietre tn care se n-
ierburi uscate. M-am aplecat
mai bine, dar nu erau nici ierburi
nau cu lufe sau cu de Iar-
vele uriase ale unei specii pe care nu mi-o puteam
nchipui. Intrigat, am apucat cu degete mate
ria a unui asemenea cocon: era tare de
ar fi fost din sfori pietrificate.
Peste vintului am atunci un
net, poate un clinchet surd. M-am uitat in jur.
Eram singur sub cerul imens, pentru
puzderia de stele tremurafoare.
O aproape imperceptibila mi-a atras pri-
virile. La picioarele mele zvicnise un cocon alun
git, apoi altul, altul, toate formele in care fiinte
improbabile pareau se fi implinit inainte de a le
tresareau pierdeau
culoarea de iarba pentru a recuceri o varie-
tate de tonuri precizate treptat. Toate produceau
sunetul care nu era nici clinchet care r!-
suna acum pe intregul platou.
Nu eram nu eram speriat: spertnd
se intimple ceva, de vreme ce fusesem adus
acolo,
Un nor subtire indulci lunii es-
sacadate lucrarea
ce continua in jurul meu. zvlcne-
tele formelor, felul cum se ro-
tunjimi pierdute, de stranii fluide le-ar fi um-
plut surprindeam contururilor care
obligau acum le recunosc. Dar nu regretam
platoul nu neviolat, in mine nu mai
era loc pentru
Luna se dintr-o ca cum un
oblon ar fi astupat-o toate zgomotele
vintul se opri. In cA
nu trebuia fac nici o Doar singele meu
pulsa auzeam ritmul ca b:itaia unei pen-
dule ce timpul asupra nu mai
aveam putere.
Apoi, dnd, tot atU de veste cum
luna se ivi din nou, m-am pomenit inconjurat de
un popor de statui.
Barbati femei de alba ma. priveau cu
impasibili ochi de care clipeau. De la simpla
blana in jurul la redingota
purtau cu unor epoci re
volute erau demni calmi, un calm o demni-
tate care nu apartineau marmurei, pe care i-o

- Adevarul! am vrut strig, am strigat,
poate.
72
In golul unei clipe s-au multumit
pnveasca in reinsufletita doar de suierul
vtntului, apoi le-am auzit glasurile, dar nu erau gla-
suri, ci timbrele diferite ale gindurilor fiecaruia
intr-o strMulgerare am tot ce cum
tot ce
O mi-a inghetat inima. Mi-am privit
mina, era cind am rldicat-o tn dreptul fetei,
atirna neinchipuit de greu. Miam araUto-
rul pe ochiul deschis n-am simtit durerea.
Nu daca ma. tnvoiesc. Eram
acolo, certndu-Ie sa-mi Ca sa nu
sub povara lui atunci
efod, asemenea lor, aveam descifrez singur
la toate aventurile speciei, devenind
martorul pAstrtorul unei istorii multimilenare
ale carei episoade se simultan tn creie-
rele noastre de ca cum pe miriade de mi-
nuscule ecrane ar fi rulat in
rile vietii tuturor generatiilor care au ucis, desco-
perit,' pierdut regasit pentru a uita din
nou din nou redescoperi ceea ce erau, trebuia,
tn mod irevocabil, un prag.
b Viata mea nu mai era decit unul
dintre neinsemnatele ale giganticei tapi-
serii in spatiu timp, un de
altfel, care interesa in
Sub indiferentul ochi al lunii plimbam acum
cu ceilalti printre vechile pietre, adunati cite doi,
cite trei, gindurile ne treceau de la unul la altul
precizind un restabilind o fmprejurare,in
timp ce filmele interioare se derulau,
mirabile prefacute in ruine peste care se
constructii, invazii razboaie
mistuie ce nu fusese nimicit de cutremure
inundatii, arse scrise din nou, singe la-
crimi, extaz, oameni sfrtecati, spinzurati,
zdrobiti, cele minuni ale lumii
formula iar toate erau in mine re-
grete, mindrie ura.
Cind o de a n cele din
cerul de ne-am intins pe iarba
racA. .
Marmura meu se zbtrcea, albul devenea

mine, Haricleea din Callatis nu mai era
decit o prelunga, un cocon de cu
fibre indestructibile. acum cA, de
un avar, statuia pe care ar fi trebuit s-o
preiau pentru muzeu ti. pe sotul ei, Thea-
gene. Un alt
Ecranele s-au tntunecat repede cind soa-
rele a
ALMANAH
REFUGIUL NOPTILOR
-
_ ar fi dupa tine, ai tntr-o
ai muri tntr-un muzeu, spuse Sonia, tntelegfnd
ncA o l!arien refuza s-o insoteasca la ci-
nema.


se prelungise, risca nu mai poata in-
ra tn sala. tncA de bilete
pentru amtndoi. In lor. colegii . . pe
trotuarul din fata banCII, aprindeau tign schlm-
bau impresii, dar, de cuvintele Soniei, lIa-
rion !acea.
_ Te mai ea. Apoi, vaztnd
se s-o ridicA din umeri. Cum
vrei. duc
O sa plece a schita un gest descum-
t panit, se desparti el de colegi pentru a se
afunda n intunericul umed al toamnei. Mergea cu
de seama, amalgamate cu praful devenit
noroi frunzele se Intr-o mtzga
groasa pe care lunecau, daca. ridica privirile
vedea perdele de ondulnd tn lumina becuri-
Dar inregistra absent tot ce-I tnconjura pentru
auzea mereu cuvintele Saniei dincolo de ui-
mirea de ei bles-
tema, din nou, pe de pe vre
muri a care-I condamnase vegeteze tn
dreptul unui care-l facuse
accepte la in ciuda unor proteste,
destinul pe care nu se mai pricepuse
Ajuns acasa, mannce, sa pre
intilnirea. e aCC?lo
fericirea, da, care
fericirea explodara in el cind tncepura. sa-j
poarte pe strada ce descria o o
cu case banale, dar numai ea ducea
spre marea In dreapta de
pietruit pe care se profilau cupolele unor
n parte ruinate. trecuse de on
printre peretii cu varul tencuiala poate
cu marmura nu sau nu-
mai vremea ti mutilase (dteodatA drumul
ntre peretii de din labirintul . nu
evada unde, cu mCI una cu-
noscuta, se slujbe obscure la care par.
ticipa locul, mereu pe banca
de lemn tntunecata de vreme cuk>a-
rea doar pe curburile bratelor lustruite de nenu-
palme, de ale lui, dar
Slujbe alca.tuiau o atU de
lunga tndt devenea de sine ca o p0-
veste extrasa din cadrul tn care
trebuia reprezinte un simplu episod) de fapt
abia dincolo de piata de
lor vuitoare ocolind statuia din centru tncepea ora-

ncercase identifice tntr-o vreme, dar firmele
nu-i tngaduiau situarea Intr-un spatiu
lingvistic, nu pentru ar fi fost scrise intr-o
necunoscuta, ci pentru de indata ce incerca sa.
le descifreze, literele se estompau In forme impre-
cise. Tot cerind se adresa vre
unui nu obtinea de la el decit sunete dis


torsionate in registre grave de felul prcx:t
use
de o derulat! cu o Infe
celei de 1nregistrare_ Ctnd i se ca.
un grup de tntllnit tn vreuna din-
tre putinele capitale pe care tot ce le
tnconjura contrazicea 'prima
rind imaginea atU de VIe tn .ammtire cu
locului, cum aparea pe tunstice, tre-
buia constate nu COinCideau.
Inteles
e
astfel tn cele din ca. } apar-
tine, conglomerat de constructu din con:
texte arhitecturale reale chiar din vechi gravUTI
poate, peisaje imaginare (gi!ldu.1 era de
inctnte), repetata lor revemre Impuntn-
du-le locuri fixe tn spatiu ajungind sa configu-
reze ansamblul urbanistic pe care sentimentul feri-
cirii ti saluta la fiecare reinillnire, ca cum,
ani de pribegie, s-ar fi intors tn locurile tndelung vi-
sate ale copilariei.
De multe ori tnsa. nu i se tngaduia ajunga nici
Ia care constituise prilTW; revelatie, a
privilegiat. Se tncurca atuncI tn
pornind din incepea alerge de pe un
trotuar pe repezindu-se pe
transversale 1n speranta de a in strada inacce-
sibiJa., vitrinele defilau le cerceta
pentru cA, nedindu-Ie niciooat atentie, nu le recu-
dupA fiecare dintre ele se putea ivi cea tn
care se tn neor1nduiala sa-
tn valoare o sau nu-
mai un cotor cu titlu atft de elocvent indt
atentia 1n ciuda spatiului infim pe care-I ocupa, dar
era ,inutila., tristetea ti
ngreuna din nu nimerea direct tn
strada potrivita nu-i mai era dat s-o descopere,
trecAtorii tntrebati ridicau din umeri sau, incapabili
se faca. scoteau sunete
Atunci clnd de acces se deschideau
cu incredibila treceau una
alteia ca cum nimic n-ar fi fost mai firesc, se p0-
menea curind in anticAriei_ Vitrina era plina
de din toate timpurile, de la fabuloase incu-
nabule la ultimele titluri ale colectiiler de buzunar,
lor desconspirfnd ca-
racterul secventei acordindu-i girul.
Chiar in plina. zi anticAria era in lumina
aurie a zecilor de becuri fixate in tavanele celor
trei mari tncaperi dind una tntr-alta. Din peretii
tn intregime cu rafturi ti tnttmpina dum-
nezeescul miros de hirtie praf. Doi vin-
zAtori palizi cu scurte b:irbi negre se inv1rteau prin
IncAperile cu lume (Ilarion incetase sa. se
mire de faptul ti revedea in anticarie doar pe
gravi tacuti, pentru totdeauna In-
tn spatiul ei imuabil) vorbeau n
pentru a fi deosebiti de (dar.
nu asistase niciodata la vreunei
purtau amindoi halate, iar cum pe ambele erau .. im
primate de cotoare suprapuse, se
confundau cu rafturile cotoarele unor
veritabile, lui lIarkm i se tntfmplase
73
---- - - - -

numai tn pe care le
rareori cele pe care le citire mai
care de ani de zile le cauta. In lumea unde
de la banci amin-
CUpri05W cArtilor citite tn oaza Dra
cle se dovedeau fascinante. roma
cele mai extraordinare care,
versurile dntau uluindu) cu irnagt-
, fn mai multe r1ne1uri, recitind In lumea
o operl care-ltnc1ntase acolo o gbi
farl sa poata evoca nimic din prima \18(-
afara certitumnii ca atunci constituisf o
.. - 1
i' tncomodA tn care se afunda ln
aceea se minuna tntotdeauna
se pomenea din nou tn s
ciuda Incerc!rii de a sinwla
a coloanelor sustinind fron
74
i vfnzoleala trupurilor atletice
Incremenise, cl.adirea muzeului ti era
acum, urdnd multimea treptelor de
dudnd Ip, 2 poarta monumentala. nu se
de und transport8se palatul flancat de
lei culcatl $i tn caruia. nu a..
nUmai opere extrase din toate marile riiu-
ale 1u1\ili, ci relicve cu poeesiunea catora
un muzeu nu se putea mfndri.
de obicei. batrinul portar U recu li
fadndu-j semn s6 Imping! tuman In
se I",""au salie dar 1I0ri0n
.. tA <iatA. Ia stinga a strAbate din
milenii de ba
1n cu
mrmile UI)O
.. caticumar
C
supraomettesc sau ar fi at
penumbra boltilor de cArAmida I
doar vitrinele vase, unelte oi
Din pereti din kx: In loc CI
ornale cu mozaicuri geometrice colorat
tn aJb
tncepeau brusc. Din cavitatea
WT1..-a un suflu de aer rece ti n
cobori frlcet ptnl In dreptul schelet.lor
ale caror aani mai erau aparate de
de aramll lIng6 care
arama ale Jancilor, trecu
dincolo de care se aflau r.
tu ...... ! Injugati, din
unor IAsA In
una dintre harfele lor
altAdatA, capul de taur
de rezonanta i se p6ru
ochilor de Iapis-Jazzuti,
lor, ce comori ac
culoarul rn6rginit de o
scheletelor unor tnalte
diademe, cercei oi inele, se opri tn fata
acum deschisa, a celei de buna voie
moarte de femeile barbatii carej a1clillJliseral
convoiul funebru. .
Dar In clipa cind pAtrunse In cripta ee
In sicriul depus pe cata/aJcuI la picioarele
clp.!tfiuJ c!ruiill clpatfnele a schelete
s.\ rlr;easu.
Arata 1ntocmai cum o tnchipuise cea care ti rnc:>
dela.. chipul pornind de la craniul aliat In
mtnl, se alia de altfel tntrun
criptei, dar acum, cludJld..o cu privirea,
constati ca disparuse.
purta vestita diademi! de aur,.
de metal pretios Impodobitli cu cununa
inele, peste care se lnaltau IujereJe
late. Bananele de aur ale cereeilor
rU, gftul ti era Incins cu o
margele de coma.linl lazurrt.
Intunecatli, pe ovalul fetei albe,
conturati cu negru sub pleoape,
(ard, priveau cu o triaetete
sfidare, poate, gura mare, cu buze
hotarita 64 nu lase scape nici un
Darion Incepu sa tremure la gindul cA
auzi glasul.
- ReginA, flinl voie
evidnd s.! tinut tblAr pe care
acoperind doar umArul ating, n lasa
Nepierzlndu1 din priviri, din
lemn. erau de o gratie .
cind, apucfnd de minerul rasucit In SUI o
aur, cu peretii o umplu cu
dintr un vas aflat linga rada o fntinse
rion fn refulgerarea ineIeIor ce-i Impodobeau
tele. Tristetea ochilor facuse loc unei priviri
citoare, aapr6 ti totu. netinittit6.
- CI toti cei ce te-au petrecut pe
drum aveau la ei pahare de aur, argint, obsidianl
sau alabastru. sPUSe l1arion.
cu narile fremi!dnd, r6nolis<'''1
cu bralul Intins.
- E doar un via, mai spuse llarion
goIind-o In timp ce regina ofta
drepta spre rada din lemn
Intoarce capul nici dnd rasuna zgomotul In!"n,lat l
al cAderii trupului pe podeaua data cu var.
- Trebuie sa i ee faca autopeia, apuse doctorul.
Privirie nu i ee dezlipeau de pe cupa de
stralucind Rog! patul lui llarion.
In ptciom"e, cu mtna la gura, Sonia pingea.
ALMANAH
ANTICIPATIA
ALT EXERCITIU
LA MARGINE DE GALAXIE
PRINTR.O SERIE de fericite
tuiri nationale sau simple cena.c::Ju), am
tut imediat pe mal auto.nI SF ro
astfel chipuri numelor
dintr.un raft al bibliotecii: de la Adnan Rogoz,. Via
dimir Colin Ion Hobana, care Sd re:
aproape uitatele ale pnmllor am
formativi. la Dan
Mihail etc., la eroII amlor dm urmd., atIt
de buni pentru creatia SF it:llimba .nu
ne mai plngem iar: .. dar, dm schlm
n politica Aceastd de
impresii a constituit mult timp un salutar feed
back oentru teornle personale asupra hteral uru,
prezenta mea n ou.li. po.d'an (Luca PltU) -
discret dar cu ascuns ando
niana curiozitate - mqrtor al
nezei unui text de succes, contranat partener !n
conversatii ce subreptice uzualul,. aCid
(mai rar bazic) hermeneut aei-hac,
de inspiratie, nedorit cu
nice tolerat comesean, Inutil
entu'ziast editor. Veti ntelege .a nt repnncfe o ti
pologie a autorilor pe baza unei expe-
ar nsemna a forta in rigiditatea a
unei taxinomii partizane toc
mai vitalitatea a
Ce inutilitate, a
metodologice
pe din dos .a Istonel .. literare.
sA spun de cte feluri SlOt autorn car.e SIO.t
criteriile de promovare/retrogradare !O putm fal
mosul lor top, care sint benignele
(tncepnd poate cu Guranda fraternel, bl:'cohcel
ce in scop acela. care
scriu, de ce nu scriu care nu scnu mal bl.ne
facem (sigur, e o chestIe de
acest pprtretul-robot reful a.t mal sus,
galtoniana average picture a autoruluI SF. Sau,
mai bine, pentru a ajunge prea '?eparte cu
a autorulUI
autor SF de la nOI care. la o
- '":J circuitul paralel al
fandomului sau prin mass media - are deja
cut literar semnificativ, comun cu acela al tinerilor
ALMANAH

poeti prozatori din genurile a
mai multi ani ntr-un cenaclu te!lslunea
ntre perenul ndemn heliadesc Of/ce, nu
mai scrietil") necesitatea general ..
pune ordine n rez.ultatel.::. sale ffilJ.loaceie cnhcl1.
Sefistul (voi pastisa alta pe larg, pe
Platon) este rodat in polemICe asupra pro
priei creatii, care au loc d,:
prima a unei
tru de registre cupri':lzind
mele concis categonce (..!ml. place! / "Nu-mi: ..
etc. ), argumentele cele mal bizare ale acestor.
presii, sfaturile practice prefigurnd - n mt!l
nit, al - patermtatea ("Tale
"F din asta o sau. 10-
vers/ "Ce-ar fi eroul mal; n
ceva speCific genulUI, _he
- de regul dar cu
- a sau conSIstenteI tehm
..
Autorul se la Cfl'
tita. Atunci dnd nu se pentru. nepilsare
SilU contraatac. va rescne tmtnd
de lectura-marketing. mterven.tleJ pu:
blice directe in treburile interne ale
este greu de supraestimat. autorulUI se
sub. unUi onzont de ayteptare
agresiv, astfel prin estomparea sau
personale nregistrate (';\ c:elor tematice .m
primul rnd, dar a celor stilistice)
devin permutabile. Dubla des
mal ales n -
care urm5rind scopun stlmablle, o promova
-, este un alt efect al erozlunii id.enbtAtll
auctoriale, care hnde la deperscn:tahzarea dlscursu
lui (chiar in abundent, romant.le. exces de PFo,
nume la persoana intii), la sa, la
punerea unui mod supramdlvldual de h-
, .
sefist. a ajunge, asemenea unei
largi a "Generatiei '80", .. na:,eteze in-
tre sat (n dlf.erentelor
dintre domiciliu - cu tu!n de cu
- loc de are de
cut naveta (mi permIt cItarea unUIa
75
care, 'o zilnic) Intre cele culturi des-
cindva de, Snow: cea cea
tehmca. O conclhere a acestora sub
semnul care ar desena efigia
a Leonardo a devenit
teoretic sJo..
acum cind efectul secundar al
este, de ciudatul al
multumit oare, o igno-
rant,a m domenII cit de cit acoperite. For-
prea la aparente conjunc-
cu premise l pe autorul
- spre a nu vorbi dect de el - unei
culturale, intentiei de-
'!Ylpasu! mclustnel educationale dnd
eXistentei unor modele paideice artizanale ce pot
clona fil?zofi mon!':lni sau pe cei
mal putin profitabilA de
autodldact - m naucitoare a diverselor pne-
umata metodolDglcejepistemologice.
Sefistul autodidact este in genere un slab cu-
al formelor procedeelor literare tradi-
tl?nale, ceea ce il face practice prea mare
(dar cu eventuala a pionie-
ratulul) . istoria (ex:
proza mortal al clasicilor
se sau expenmente riscante (unele, cum
ar fi th.e. consciousness, necesitnd
forte artlSt!::e din comun, iar altele, cum ar fi
Tel Quel - lova, robotice - deci
succese in fandom - , sterile contrain-
dlcate pentru. un ,gen c:'lre la o mereu mai
Chiar autori interesanti, des-
pnn -:- nu prin statut (cine mai
astazI din - de amatorism
cu greu primejdiile sugerate mai sus: Leo:
nard Oprea ca un epgon joycean
George sentimentale turnuri
. Mihail in borge-
minor .. .aju."ge in gura lumii (cri-
tice), care nu marginalilor Defec-
sint foarte la mai
pot. le potrivit unei
es?tence poetiCI elitare); tinerii trebuie fie cu
oTice pret
Loc geo:netric al originii fortelor centripete ca-
re-.I modele, sefistul are ne-
ca din mainstream, de o perso-
nalitate. putermca in stare dea coeziune, dife-
?I Impact. Eul creator, ndrjit sau candid
submtms de cel empiriC, a celui numit
undeva and giv:er of aII things, devine
textul lumilor VIItoare, lizlbile in filigranul celei
Sefistul este acela de la care trebuie
pnmlte to is possible" (Wallance
Stevens), el prOIecteze radioase
fictIOnale, "of which", cum spune
Frye, stars .are suburbs". Snt,
tem cu . mtel.epclune, mari ale spiritului
pentru. mmem Jocul viitorului, treaba se.:
fi.stulul, ne. chema toti. ne cnd
cmd, in vOia acestei magnetice nevoi.

1984 Galaxia SF n expansiune
mal multe pagini, mai multi autori, mai multe
76
biecte interesante (consultati iute almanahul de
trecut, datat 1984, printr-o anticipare a me-
diei pe ce mai citi:
O .. a
La
ImaHlOe contnbUie AI. Mlronov (interviuri
cu Kuczka Luben Dilov), Dan Ursuleanu
(actlV1tatea radio).. Viorel Marinpasa si Cornel
fanzmelor romnesti), Dan Merisca
(e.:<plozla fandom.ului), Ion Srana
(SF-ul m . lume, pnmul continuind de
anul . populanzarea unora dintre cele mai
'pre:tiwoase premii). Scurte observatii asupra dez-
voltarn gen.ului n China Slovenia sint semnate 1
de respectiv, Constantin Lupeanu Dan Ursu-
leanu.
Un grupaj de .r!cer:azii, care readuce n atentie
cte,:,a apartlOmd mtegral genului ca altele
(nu mult reac:
tllie autonl?r!). Recenziile snt datorate unor buni
al productiei editoriale: Silvian Iosi-
fescu, Dan Petrescu, Al. Mironov Daniel Vighi
Gheorghe unui pe care
de inteles: modestie, nu il divulg.
eseuri. Un fragment din studiul Para-
doxul pnmei repetit.ii"! Premiul 1 la de
profil, din 1983), capitol introductiv
al unei dej':l la Editura Minerva)
consacrate hteraturn fantastice, ti introduce n fan-
I?e. Petrescu. El aduce de umorul
dela cunoscut (scrisoarea
XI-a), o capacitate teoretica
unei .rare pentru gindirea specu-'
unei solide formatii literar-filozofice.
Ion Hobana, inutil de prezentat
revme cu forte .sugestii proaspete la clasicul Ju:
les Veme, un mit al criticii Sf.
. !storicul literar Sanda Radian (fami-
famlor ca prozatoare) scrie despre perso
naJul in science fiction.
Luca Pltu, doctor n cu o
teza d,!spre Lautremant, a dobtndit in ultimii
a."1 un special ca eseist. Personaj borge
al. u!lel mtelhgentsia veritabile, cinic Socrate
!reduct1btl la o .Luca Pitu propune o
.a SF -ulUi pe analiza unor to-
pOl ca una
omologablla) de imagi:
nare.
SORIN ANTOHI

ALMANAH

ROSUR,
ALSATROSUL,
GROAZA
TREI SIMBOLURI
ALE CLASICE
ION HOBANA
o SCRISOARE din 1875 mai
veche a lui Jules Verne de a scrie romanul trium-
fului aparatelor de zbor mai grele decit aerul. Un
nou impuls 1n i Ia dat popasul mi
lanez din ,1884, cjnd scriitorul a putut cerceta no-
tele desenele priv{ld ale lui
leonardo da Vinci. Intoarcerea la Amiens a avut
loc In ziua de 18 iulie a acelui an. Iar la 9 august,
dirijabilul ,,France", construit de Charles Renard
Arthur Krebs, sa parcurga, primul traseu in
circuit inchis, de la Chalais - Meudon la Viliacou-
blay retur. Era dovada incontestabiIa. ca zborul
dirijat al aerostatelor nu e o utopie, cum afirma-
oameni de printre care .. _
doctorul Fergusson din Cinci sAptimini in
Ion.
Fostul cenzor al pentru tncurajarea
aeriene cu aparate mai decit ae-
rul", de Nadar, Ponton d'Am4kourt
Gabriel de la Lan1elle n iulie 1863, se
ridice n 1885, dupli ce terminase re-
dactarea romanului, el ti scrie editorului priete-
nului Pierre-Jules Hetzel.: "Cred, sper di. toti
partizanii aparatelor mai grele decft aerul Il vor
pe Robur tmpotriva adversarilor Prin-
tre din urrrlA se afla oameni
dadi. nu cartea va face ceva zgomot.
Trebuie recunosc cA momentul ar fi destul de
favorabil, tinnd seama ca publicul un
anume entuziasm fatA de posibilitatea dirijArii ba-
loanelor." Adversarii aparatelor mai grele dedt ae-
rul erau oameni Dupa ce
citise, poate, aproape in intregime Robur Cuceri-
torul, publicat de "Journal des in foileton
Intre 29 iunie 18 august 1886, W. de Fonvielle
publica un articol intitulat, menajamente,
aeriene.' O opinie imprta.-
de zdrobitoarea majoritate a oamenilor de
chiar dacA era exprimata mai academic. E
destul sa ne amintim ca, In 1903 (1), Comisia pen-
tru aeronautidi. a Academiei de din Paris
respingea proiectul de aeroplan-automobil al lui
Traian Vuia, decretind: ,,Realizarea
zborului cu un aparat mai greu dedt aerul nu este
dedt 'o himera".
Sust1ntnd o idee pentru acel timp,
Jules Verne era departe de a se considera un vi
zionar, un profet stiintific, cum n numeau prea
ALMANAH


SF
sai admiratori. Intr-un interviu 1n
,,Pittsburgh Gazette" la 13 iulie 1902, el declara:
,,Nu snt foarte mtndru ca am scris despre auto-
mobile, submarine nava tnainte ca ele
fie realizate de Cnd. le ca pe
realitati, aceste lucruri erau pe jumatate des-
coperite." Scriitorul deci sa precizeze, dupa
ce ne-p prezentat alcatuirea ,,Albatrosu
lui": "In concluzie, acest aparat se inspira din sis
temele propuse de Cossus, De la Landelle Pon-
ton d'Amecourt ... " Ignortnd aceastA mArturisire,
Sam Moskowitz cA "ideea elicopterului cu
multe elici fost ,de Veme de la L1.! Sena-
rens" 'C .. l Inainte de aparitia lui Robur Cucerito-
rul, Lu Senarens scrisese nu mai pupn de trei po-
vestiri din ciclul Frank Reade-jr., tntemeiate pe
existenta unor nave aeriene construite pe princi-
piul elicopterului { .. _} Acestea erau poate cele mai
vechi lucrAri de pornind de la teoria eli-
copterului aproape sigur primele care propu
neau ca un aparat aerian sA fie propulsat de mo-
toare electrice avind ca de energie baterii.
nu a fost o coincidentA faptul ca. ,,Albatrosul" lui
Ju1es din Robur Cuceritot;Ul era construit
pe principiul elicopterului, propulsat de motoare
electrice cu baterii acumulatori de un tip nou."2
Putem inteleqe dorinta de a extinde lista
tilor americane tn domeniul atit de instabil al in-
ventiilor imaginare. Dar Jules Veme n-avea nevoie
sa.l pe Lu Senarens in ceea ce
aplicarea principiului elicopterului la naviagatia ae-
sau propulsia pe electricitatea tnma-
n baterii acumulatori. Inca. din 1863,
scriitorul considera elicopterul drept mijlocu1 ideal
de a cuceri spatiul, cum reiese dintr-un arti
col publicat in din decembrie al revistei
des famillles", care se Incheia astfel: "Sa
deci elicopterul sa ne luam drept
deviza deviza lui Nadar: Tot ceea ce este posibil
se va tnfaptui"_ Articolu1 prezenta sistemul de
elici orizontale verticale propus de Ponton d'A-
sistem pe care-I vom In construc-
tia ,,Albatrosului". Pe de alta parte, Inca din 1881,
1 $am MOlkowiu, EIlr,IQrIII"S of the "nfinlte, The World Pu
blflhlng Comllany, CI,,"e iIfld ..,d Ne ..... York, 1961. p.117
77
Gaston utilizase efectricitatea furnizata
de doi mici acumulatori pentru propulsia unui mo-
dei redus de dirijabil. de ce Jules Verne vor
despre nava sa ca despre un lu-
cru "pe jumatate descoperit". iata de ce ti dau
lui Peter efnd spune: ,,Nu exist.!!
temelun pentru afinnatla lui Sam Moskowitz
Veme ar fi luat ceva de la Senarens: amIndoi au
utilizat surse .. ,"3 ,
E elicile sustentoare.
patru la slnt "tot atitea erezii aerodinami-
ce"4, dar autorul nu urrmrea ofere constructo-
rilar planurile unui aparat gata dupA
asamblare. (Nu capitolul VI al roma
nului are ca titlu aceasta mentiune
.,Peste care inginerii, tehnicienii alti ar
face poate mai bine sa Prin mijloacele
specifice artei sale, el voia doar exprime con-
vingerea omul va fi cindva spatiului
ca aceasta izbinda. va fi obtinuta. gratie aplicarii
principiului .. mai greu decit aerur', principiu pe ca-
re-I sustinuse cu ardoare.
Ca de obicei, elaborarea romanului a prilejuit un
schimb de opinii intre autor editor. Dupa ce a _
citit prima versiune, Hetzel s-a arAtat nemultumit:
"Cartea e gata, dar e alcAtuitA din boabe de
nii prin care trebuie treci in chip de fir un inte-
res care trebuie creat aproape in 1otregime,
nu exista lui Jules Verne este
edificator: ,,Am facut efort in cu
Robur. Nam adus niciodata. un manuscris intr-o
asemenea stare." Rezultatul acestui efort nu este
intru totul satisfacator, Dupa. o introducere promi-
tatoare (confruntarea lui Hobur cu ac-
tiunea se in masa descrierilor geo-
grafice. Pe de alta. parte, autorul a 1mprumutat ex-
cesiv din operele sale anterioare, periplul
,,Albatrosului" repettndu1 intrucitva pe cel al
"Nautilus"oului. Cit despre detalii, nu avem decit
dificultatea alegerii. Pentru a nu aglomera exem
piele posibile, doar discutia asu-
pra naturii fenomenului aerian necunoscut este o
transpunere a celei asupra naturii fenomenului
marin (Douizeci de mii de leghe sub miri),
Weldon-Institute este un decalc al celebrului
Gun-Club (De la Pimnt la Luni), scena elibe--
prizonerilor o reia, la o pe aceea (,l
misionarului (Cinci in ba-
lon).
Cum ne' bceasta de inventivi-
tate la un scriitor renumit pentru Originalitatea in-
trigilor a loviturilor sale de teatru? Se pare ca
Jules Veme trecea prin momente dificile, cum
reiese dintr-o 5(Jrisoare trimisa lui Hetzel la 3 de-
cembrie 1883: ,)mi intelegi situatia fata de publicul
nostru, nu mai am subiecte al caror interes re-
zide n extraordinar, Baloane, Nemo
etc... Trebuie deci tncerc sa interesez prin
combinare.". Dar interesul in ceea ce su-
biectul lui Robur Cuceritorul rezida tocmai tn
extraordinarul aparatului de
Ceea ce-i lui Jules Verne in pe-
rioadA este capacitatea de a imagina situatii ine-
) Peter Couello, Juln Verrwt, Inventor of Science Fiction,
Charles Sc:rlbner', Som. New York. 197B. p. 1 B9
4 Charles.Noel Martln. Jules Verne, SA VIe" et son Oeuvre,
Edltlon. Ren<;ontre. Uouonne. 1971. 1>.1J6

78
dite. atunci el fapte tblouri
care au asigurat succesul marilor sale romane, re-
zultatele fiind, inevitabil, mai modeste.
,,Efortul pare sa. fi fost orientat mai cu
catre conturarea memOrabilului erou al ro-
manului. Autorul s-a straduit se indeparteze de
modelele pe care i le ofereau propriile sale Citi-
torii extraordinare. El ti scria lui Hetzel Ro-
bur "este un convins, dar nu un apostol, nu un
Nemo, nu un Hatteras", un fanteZist, dar "un
om cu singe rece in tmprejurari deo-
sebite"; scuztndu-se "a fortat nota de brutali-
tate", el fagaduia o ,,Ia o intensitate con-
Robur ramine un personaj
titor, incepind cu portretul fizic, care
trasaturi apartinind regnului animal universului
a da nici o o impresie de hibri
ditate. cum spune chiar cel in moralul
nu este de putin mai prejos decit fizicul. Aici
se nasc, de altfel, semnele de intrebare privind
personajul nostru, care declara: "Cind am o idee,
vreau ca ceilalti s-o nu suport
fiu contrazis." Nu sint simple cuvinte, cum de-
ceea ce se petrece in marea sai.! a lui
Weeldo.n-Institute mai tfrziu, la bordul ,,Albatro-
sului". In fata obstinatiei lui Uncle Pru-
dent Phil Evans, Robur pierde adesea rabda-
rea are adevarate accese de furie. distru-
gerea aparatului zburator de cei doi ba-
el "nu mai avusese decit un singur gnd, o
obsesie: sa se Jules Veme ntelegea
razbunare ca o infruntare Intre ,,Albatros"
"Go Ahead", ceea ce ar fi fost poate mai potrivit
cu eroul Dar Hetzel veghea: cititorii Cilito-
rlilor extraordinare nu trebuiau fie de
un prea brutal. scriitorul sa incli-
nat: ,,In locul luptei aeriene voi o salvare
Robur va arunca multimii entuziaste cuvintele pe
care le-a pus in gura lui. Asta ti va face sa creasca
mult pe Robur al nostru, salvarea face de zece ori
ctt atacul, o recunosc bucuros." Din fercire, el a
refuze sugestiile care tindeau
transforme' ultimul capitol intr-un happy-end desa.-
"nu la nu aeronave puse pe
actiuni" (era vorba, probabil, despre ceva asema-
nator de comunicatii interstelare preco-
nizate in finalul romanului Imprejurul Lunii).
intr-o alta. scrisoare, el argumenteaza. acest refuz:
,,Robur este prea inaintat pentru secolul
1 s-a negat adesea lui Jules Veme capacitatea
de a se de prezent, de prezentul
.. Doar trei povestiri sint situate in viitor. Amlens
in anul 1000, Ziua unul ziarist american n anul
2889 Etemul Adam", afirma. peremptoriu Ma
rieHelene Huet. 5 Pentru a avea dreptate, ea ar fi
trebUIt sa precIzeze: ntr-un viitor Pen-
tru opera verniana cuprinde texte a ac-
tiune se numai citiva ani de la
data lor, cum ar fi Castelul din Ca ....
Claudius Bombarnac, Insula cu elice.
indicii ne sa. includem Robur Cuceri-
torul in aceasta categorie. La primului ca-
pitol, printre punctele greu accesibile unde poate
fi fluturind drapelul lui Robur se
turnului de fier al ExpOZitiei din
1889". Actiunea se petrece deci la cel putin trei
ani aparitia romanului. mai
ALMANAH
ANTICIPATIA
din acest punct de vedere este o din
capitolu1 XII: "Era intuneric cA nu
rira. nici o frintura din calea ferata. trans-sahariana
n constructie, proiectul lui Duponchel
_ panglica. de fier care trebuie sa. lege Alge-
rul cu T ombuctu, prin laghuat Gardaia, urmInd
mai tirziu la golful Guineu". Or,
trans-saharianul a astazi in stadiul de
proiect. De altfel, triumful aparatelor "mai
grele ca aerur' se chiar 10 1897, clnd,
la 5 mai, JuJes Veme ti scria cores-
pondent italian Maria Turiello: "Cit despre pro-
blema navigatiei aeriene, ea este departe de a fi
rezolvata, chiar de Robur Cuceritorul,
crezi. De la fantezie la realitate e un abis".
Un abis pe care, la 17 decembrie 1903, fratii
Wright aveau cu avionul lor propulsat
nu de electricitate, ca ,,Albatrosuf', ci de un mo-
tor cu ardere Poate parea ciudat acest
eveniment este ignorat n al doilea roman vemian
consacrat Stipnul lumii. in 1904.
Dar textul rindul la publicare de cel pu-
tin doi ani, fiind considerat de autor "ultimul cu-
vint tn materie de automobilism".
Evident, "Groaza" este mult mai mult declt un
automobil fiind n stare se cu
pe sol, pe sub n vazduh.
Ceea ce-I pe Sam Moskowitz reia
atacul: "Desigur, cnd urmarea la Robur Cuceri-
torul, Stipinul ,lumii, a in 1904,
Senarens trebuie fi pierdut iluziilej pentru a
treia oara, Veme ii fura In mod scandalos una din-
tre ideile sale, de data submarinul zburator
care mai Intti pe coperta colectiei 80ys
Star Library in 1896, opt ani inaintea povestirii lui
Veme, ilustrnd o din romanul lu Noname
Deasupra Polului Sud; sau Jack Wright in
ciutarea unui explorator pierdut, cu vasul
du zburAtor" '. Dar In august 1894, deci cu doi
ani tnaintea aparitiei romanului lui Senarens-No-
name, "hotul" denuntat cu atfta vigoare li scria
fratelui Paul introduca un
"vas submarin aerian" intr-un roman aflat atunci
tn lucru. Ideea a fost parasita tn
1901-1902, cind Jules Verne scria Stipinullumil.
Nu-i putem lui Lu Senarens nici
prioritatea literari reclamata. de sAu.
Marle-Helene Hu. L'Hi . tof,.. d_ Vor.geI otraordinal-
....... tai lur Jul .. Veme., Paris. Minard, 1973. p. 9
'Op. dt., p. 117

ANTICIPA-TI A
, ,
Pentru ca ,,Le Journal des Voyages et des aventu-
res de terre et de mer" publica, in 1886, romanul
lui Louis Jacolliot, de foc, tn care eva-
luau minunatul "Remember" fratii mai mici,
Swan" "Wasp"; inventatorul Jonathan Spier.s
;punea despre ei, cu modestie: ..... m-am multumIt
sa unesc intr-un singur aparat vasul submarin, l0-
comotiva automobilul aerian cu elice".
Transformarea n "Groaza" este
pregatita. . din prima parte a epopeii zborului tnte-
meiat "mai greu decit aerul". UrmInd
trenul care se indrepta spre Salt-Lake-City, aero-
nava "Iuneca deasupra lui ca un scarabeu,
care putea o de prada. ...
Capitolul fmal e bogat In astfel de analogii: ". .. ae-
ronava aparuse deasupra lui Fairmont-Park ase-
unui vultur ce se din inaltul ce-
,,Mai mic dedt Go Ahead era
balena pe care o strapunge; era
torpilorul care se repede asupra cuirasatului, arun-
dndu-l tn aer cu o singura (Autorul pre-
gatea atmosfera atacului care a renun-
tat interventiei lui Hetzel). In Stlpinul lu-
mii, vehiculul tetravalent este asimilat, chiar
inainte de a fi identificat, cu "o de
un monstru zburator". Sub sale
de automobil de nava ultrarapide, "era ca un
fulger care te fara sa fii avertizat de
conci:tiile atmosferice." Dar primejdiile pe care )e
implicA aceste comparatii stnt doar potentiale. Sin-
gurul lucru care poate fi imputat este o
coliziune Involuntari cu goeleta ,,Marker' (ceea
ce ne coliziunea involunt.aJ1. a ,,Nauti-
lus"-ului cu pachebotul "Scotia" ... )_
Extinderea aparatului este
de dezvoltarea negative ale eroului.
Primul roman ni-I prezenta in culori
Campionul principiului "mai greu decft aerur' are
un temperament coleric, care se face simtit de la
primul contact cu membrii lui Weldon-Institute.
dovezile se de-a lungul croazierei ,,AI-
batrosului". Iata cfteva citate edificatoare:
rea lui ajunsese la "un irezistibil gest de
mlnie", ,,o pornire .violenta de tnfaptui amenin-
tarea", "un puternic acces de furie". deten-
tia celor doi o care ar trebui
fie perpetuA, tine de inflamare irationala,
Nemo voia anonimatul,
Robur _ dezvaluit intentiile fie re
(ContIIUllre In ,8g. 88)
79
LITERATURA a cunoscut, in secolul
XX, prefaceri poate la fel de !flasive ctt in
zeci ceva de secole c;ie Este CUriOS
cum era tehnice au putut
schimba brusc o de aproape de tre"i
ori in deceniul al doilea, proza mai
apoi, poezia au preluat tiparele europene; au ur-
mat teatrul, critica eseistica, ntr-un de
nu s-au instalat bine noile maniere de
creatie, publicul abia le-a receptat cum se
cuvine literatura
aparitia n China. De data aceasta, decalajele
1 imense de timp comparativ cu alte Ca in
cazul introducerii in China a genurilor literare pro-
prii occidentului, cititorul chinez a mai intii
cu operele clasice de SF prin interme-
diul traducerilor. La inceputul deceniului a
fost editat romanul Omul invizibil de Wells
el s-a o serie ' de traduceri. Se
argumenta, atunci, importanta acestei literaturi
pentru educatia tinerei generatii, n sensul
rii dragostei pentru a: poftei de studiu,
cercetare. Era un apel la dreptul la vis,
se reliefa putinta de a contribui la
dezvoltarea China avea clasicii ei
utopici, ar fi numim numai pe neconsola-
tul poet Tao Yuanming (365 - 427), care a imagi-
nat omului intr-un ,teritoriu fantastic,
al "Ia izvorul florii de piersic", unde rn-
duielile erau altele dectt n lumea muritorilor
unde domneau armonia fericirea.
A urmat explozia unei literaturi SF autohtone,
la care s-au angajat, ca in alte tineri scrii-
tori, oameni de gazetari, profesori,. ingineri.
In literatura de an-
ticipatie, se kexue huanxiang xiaos-
huo. in care huanxiang are sensul preponderent
de fantezie. iluzie a mintii. In Beijing au fost insti-
tuite o pentru propagarea
revista pentru toti".
Editura tineretului, alte edituri din China
frecvent SF. La anului
1982, Editura Haiyang a o Culegere de
SF in trei volume, totaliznd 1000
de pagini incluzind peste 400 de din cele
mai vechi timpuri O de re-
viste din tara nuclee
pentru formarea unor autori in domeniu: in Shan-
ghai - pentru tineret" ,,Revista
in Harbin - ,,Epoca in Chendu
- ,,Literatura etc. Aceste reviste al-
tele povestiri nuvele SF originale n
traducere. .
In teoretice, se dincolo
de talentul cuprinderea autor,
mari directii. Snt SE, care, indiferent de valoarea
au un real reazem la prima ve-
dere ar utopii, cu irealizabile,
in viitor ele se pot adeveri, in parte.
Succesele actuale ale dau convingerea
miine aceasta va intrece imaginatiei pa-
80
SFIN
CHINA
CONSTANTIN LUPEANU
etiCe. Dintre genului: n drum spre Plu-
to de Ye Yonglie, Unda de Wang Xiaoda, 8,
acest secret de Li Bigui.
O a doua categorie o operele cu un
puternic accent literar, care fac din literatura SF o
vi e a literaturii. Zbor spre de
.Zheng Wenguang, ori Urma Konglong de Tong
Enzheng, apartinnd unor scriitori nu
se de paginile de deCt prin
mediul fantezist in care se
Un prolific scriitor de SF este Zheng
Wenguang, la 9 aprilie 1929,
ziarist astronom. A lucrat n redactii pentru po-
pularizarea a scris, singur sau in colabo-
rare: fi lozofice ale
1974, Teoria in istoria Chinei,
1975, Originile astronomiei chineze, 1979. A
publicat versuri reportaje literare. in literatura
SF s-a angajat din 1953. A publicat volumele de
povestiri Analiza Diamantul negru,
1956, romanele: Desprinderea de
1957, Zbor spre 1979. n 1981 a
adunat in volum povestirile: Omul din Pa-
cific Zheng Wenguang este
un creator de personaje. Acestea snt memorabile,
profund umane n cosmos ca pe
Scrierile se disting prin ri goarea
un nalt grad de atractivitate, folosind arsenalul cu-
noscut al genului.
Alte nume care se cer cunoscute de cititorul ro-
mn: Xiao Jianheng, Gao Shiqi, Gu J un;z: heng etc.
Autorii de SF chinezi in operele lor
teme pe plan mondial: cu
nainte inapoi n timp in cucerirea
spatiului extraterestru; descoperirea temerari\ a
unor noi universuri; interpretarea a unor
mituri; oferirea de enig-
melor inventii tehnice neasemuite
efortul pentru mentinerea acestora n slujba uma-
smulgerea lor din miinile unor
cercuri reactionare mai departe. Se incura-
bazate pe cuceririle servite
de o a gndului o imagina-
pentru a recrea o lume in stare
ofere sugestii oamenilor de n timp,
sint respinse goale, scenele violente, gra-
tuite. Literat ura SF chinezi\ este esentialmente op-
Ea cu incredere viitorul omenirii.
ALMANAH

SF IN
SLOVENIA
DAN URSULEANU
INTR-UN dialog purtat cu iubitorii literaturii de
anticipatie. In cadrul festivalului european al litera-
turii artelor ,,Fantazijal<, des-
In la Liubliana, scriitorul englez
Brian Aldiss a evidenliat capacitatea SF-u1ui de a
oglindi temerile sperantele lumii de ast.zi. Inteli-
umanA tehnologia sint in stare reali-
zeze orice, iati\ una din sperantele generate de op-
timismul tehnQlogic al romanelor de anticipatie de
prin anii '40. Iri deceniile urmatoare speran-
tele au mai cedat locul
dezvoltarea tehnologica. ocupi\ n
continuare locul central tn literatura de anticipatie,
Insa fi\cut loc fot mai mult intrebArile de ge-
nul: in ce mi\surA aceasti\ dezvoltare poate influ-
enta deciziile lui, adaptarea sa la noul am-
bient al carui creator este el Din acest mo-
ment in literatura domeniul
tehnologiei tncepe sa fie interferat puternic de ele-
mente de: sociologie, psihologie, antropologie.
Interesant e faptul (relevat la festivalul de la Liu-
bliana) tn SF pericolul naturii, consecin-
tele sale negative au fost anticipate cu mult timp
tnainte ca ten'nenul "ecologje" In vo-
cabularul nostru de fiecare zi. frontierele
literaturii de anticipatie se deschid neincetat pe de
o parte spre viit\JTOlogie, pe de alta spre fantasti-
cul pur.
in Cankarje.., Dom, o ce
pare de arhitecti ai secolului XXI, festi
valul s-a bucurat de prezenta a peste 1 500 de
participanti din multe europene. Presa iugo-
I slavi\ a remarcat cu justete ca in cele trei zile ale
acestei reuniuni internationale nu s-a acordat aten-
tie romanelor publicatiilor SF de valoare
culturala, care se n lume in mi-
lioane de exemplare, transpunind In ambianta ti-
pidi a genului deja cunoscute ale wes-
tem-urilar, ale romanelor de aventuri, ale melodra-
melor sau ale prozei .,horror". Prin contrast, au
fost reliefate tn timpul lucrMi.lor festivalului virtu-
tile marilor scriitori ai SF-ului, care au apropiat
opera lor de pTobJematca cele mai
profunde ale omului contemporan, realiznd cretii
ae ale literaturii. Printre clasicii
in ai genului - Isaak Asimov, Stanislav Lem,
Arthur Clarke, ca autori de anticipatie
ai noului val.
Eveniment In viata SF-ului european, festivalul
de la Liubliana ne ocazia ne aple-
In cele ce asupra unor tmAturi ca-
ALMANAH


SF
racteristice ale SF din tara organizatoare.
in Iugoslavia 10 cercuri cluburi de lite-
dintre ele functia-
mnd in Slovenia, la Liubliana. Aici se poate vorbi
de o traditie a literaturii de anticipatie IncepInd din
anul 1961. Prima antologie SF a fost e&
la Liubliana in anul 1978. La Zagreb apare lu-
nar revista .. Sirius". care cuprinde povestiri SF
semnate de autori iugoslavi, precum numeroase
traduceri.
Eseistul istoricul literar Draga Bait - care tn
cadrul unor programe culturale la Radio Liubliana
valorile literaturii de anticipatie -
ne-a declarat ca autorilor romni stnt
cunoscute apreciate in Iugoslavia, multe din ele
fiind inserate in traduceri de calitate, n al-
manahul SF ,,Andromeda" ce apare la Belgrad.
O alta personalitate binecunoscuta amatorilor
de SF din Slovenia este Matjaz Sinkovec
- organizator principal al festivalului .,Fantazija".
L-am invitat sa ne prezinte tn citeva cuvinte .. Clu-
bul de arte speculative" de la Liubliana, pe care ti
conduce. Interlocutorul nostru ne-a vorbit cu en-
tuziasm despre cei 130 de membri - scriitori, pic-
tori, muzicieni, cibemeticieni, fizicieni studenti -
ca despre cele 1300 de volume din domeniul
intifico-fantastic ce alci\tuiesc biblioteca clubului,
sau despre fanzinul pe care-I Clubul de
arte speculative a lansat circa 10-12 tineri autori,
care deja s-au impus atentiei publicului sloven.
Absolvent al de limba din Liu-
bliana, Maljaz Sinkovec este nu numai un exce-
lent ci autorul unor interesante
proze de anticipatie. I
Afla"1 din In Iugoslavia apar
at'ual aproximativ 20 de ci\rti din tematica SF F,
din care mai mult de jumi\tate originale (sint in-
cluse In lucrMile de lite-
rari\ a genului).
Ni s-a parut foarte fanilor
din Liubliana de amenaja un fel de taMJ!i\ per-
un complex pentru activit.tile SF, cu o
sali\ de vizionare a filmelor, o sala de muzi-
cale studiouri pentru artistii plastici ai clubului
de arte speculative.
Din - ne-a declarat Matjaz Sinkovec -
creatiei literare a tinerilor ca
canhtatea de texte elaborate de ei nu ating
nivelurile rea1izi\rilor similare ale din
Romnia, caracteristicile fandomului romanesc fi
ind bine cunoscute In Slovenia.
'-
81
IN CELE ce urmeaza, vom n-
cerca un filPid. sumar tur de
Oflzont al la zI" a antlci-
paliei pe plan
n U.R SS. tlrajele de carte
SF ating cifre impresIOnante.
Anticipdtia este promovatJ
edituri Cil Molodala Gvardl6,
Detghiz Znamc, din
sau Lenizdat, din Le-
ningrad. De la aparitia, 1n 1957,
a romanulUI lUI lvan Efremov,
Nebuloasa din Andromeda.
considerat punct de n
evolutl,a IIteratuni SF SOVIetice,
dezvoltarea acesteia a cunoscut
un avint remarcabil,
unor scnitori ca G. A/-
tov, D. Bilenkin, A Dneprov, 1.
G Gor, S. Gamsov-
ski, V. Juravliova, A. B Stru-
gatki li s-au
ulterior K. Buticov, l. Pana-
senko, M. Puhov sau Z. lunev.
Ultimul este premiu-
lui literar SF Aelita 1982, Pentru
intreaga sa Ca in tara
in anii din a
tat o
de amatori, in cadrul unui nu-
mare de cenacluri duburi
de anticipatie.
De o apreciere se
ant icipat ia n R.D. Ger-
unde, in cadrul Unlunii
Scriitorilor, exista o sectie de li-
SF, al
este apreclatul G. Krupkat
printre ai membri se nu
SCriitori importanti ca E.
del Antonio, C. Rasch, G.
Btjmstner, G. J. Braun ctc.
In Polonia, ritmul de editare a
anticipatiei este in mod curent
de aproximativ 180 volume pe
an (opere autohtone tradu-
ceri). Figura de a
SF-ului polonez Stam5-
law Lem, a creatie, chiar
dacA mai putin dectt in
trecut, ocupe un loc
de frunte in ansamblul anticipa
tiei umversale. Printre
sale din ultimii ani, culegerea
Maska (Masca, 1976) roma
nele Katar (Guturaiul, 1976)
Gole", XIV (1981)
opere de exceptie. Pe de
parte, scrierile unor K. Borun,
K. Fialkovski (autorul
nalului Homo divisus, 1979),
C. Chruszczewski, W: Zcgalski,
A. Czec hows ki co nstituie
puncte de reper importante n
bogatul peisaj al anticipatiei po-
Io,eze europene.
n Ungaria, SF-ul este la fel
82
MAPAMOND
S
BARAGAN
de pqpular apreciat, anupl
apilrind aici circa 100 volume. In
tara rolul lui Lem il de-
tUle Peter Zsoldos, a c1irui crea-
tie include, pina n prezent, cel
putm doua capodopere: roma
nele A feladat (Sarcina, 1971)
Ellenpont (Contrapunct.
1973), cel dinti fiind di.ihns cu
premIUl Eurocon 1. Alti scriitori
consacrati snt Z. Csernai, P.
lengel. M. Szepes P.
zka, acesta din fiind edito-
excelentei reviste de SF Ga-
laxia una dintre figurile cele
mai populare ale fandomului
maghiar.
eferve::.centa crea-
toare marcheaza. SFul bulgar,
care n mod frec-
vent pru la 40 de titluri origi-
nale pe an. Cunoscut Cititori-
lor romni, Lillben Dllov,
de al anticipatiei bulgare,
creal n ultimii ani o reputa-
de nivel european mondial.
AlatUri de el, se de suc-
ces D. Peev, A Doncev, P. Ve-
Jmov A. Slavon. .
O alta tard in care SF-ul este
respectat gustat de un
mare de cititori este Iugoslavia,
care se poate mindri cu o im-
de cenacluri
c\(eburi de anticipatie, dar cu
scrIItori ca Mika Re-
mici, R. Devlici sau G. Hugeci.
Zagrebul va n 1986, Eu-
ros;:on VIII.
In n Cehoslovacia C01;1-
se publice cu regulari-
tate autori ca J. Nes-
vabda, V. Kaidos
"Boomul" inregistrat n
S.U.A. de literatura filmul SF
la inceputul anilor '60 a avut
ecouri infl uente favorabile
asupra mai mullor tari vest-eu-
ropene, dar in special in Franta
n R.F. Germania.
in Icvinmentul sa in
registrat la .anilor '60
'70, cind apar prestigioasele co-
Ailleurs et Demain (ed.
Laffont) J'ai Lu, urmate cu-
nnd de Super Fidion (Albin Mi-
chel) , Presses Pocket SF, Le
masque SF, Le Livre de POCM
SF etc. a1&turi de mai vechile
Prescnce de Futur (Denoel) ,
Anticipation Noir). An
de an, numArul tira-
jele de carte SF au crescut,
atingi ndu-se in 1979 cifra-record
de 426 volume. In clipa de fatA
apar anual aproximativ 400 de
SF -ul francez se situ-
poate, imediat dupA cel
american, n planul valoric, cu
scriitori importanti ca Michael
J eury, Gerard Klein, Philippe
Curval, Daniel Walther, J.P. An
drevon Pierre Pelot, Patrice
Duvic Dominique Douay, pe
care sa;i emuleze mai
tinerii Serge Brussolo, Emma-
nuel Jouanne, Jean-Mi'Tc Ligny
Wintrebert. In fiecare
an au loc conventii de SF cu o
participare entu-
iar festivalurile internatio-
nale de la Metz constituie de-
seori evenimente ale
SF -ului mondial. Prestigiosul
premiu Apollo, acordat anual
celei mai bune editoriale
SF din Franta (creatie
sau care a fost cuce-
rit a ni de-a nndul de scriitori
americani sau englezi, a revenit
in 1983 lui Jeury, pe'ltru exce-
lenta saga de "zgomot
furie", L 'Orbe et la Roue
(Sfera Roata, 1982); este o
nu numai a valorii
operei lui Jeury, ci a impor
tantei crescinde a anticipatiei
franceze pe plan mondial.
profunde sau fnregis-
trat in SF-ul vest-german,
nu de mult profpnd tributar
celui anglosaxon. In
ALMANAH

LITERAR
F
r
I
ION DORU BRANA
de SF ale unor edituri ca
Heyne, Insel, Suhrkamp
multe altele, apar tot mai nume-
roase interesante origi-
nale, caracterizate indeosebi
prin atitud.inea a auto-
rilor. Tonul l-a dat cmar "deca
nul" SFului din R.F. Germania,
Herbert W. Franke, ale ul-
time romane, Ypsilon Minus
(1976), Sirius Tronsit (1979),
Schule FUr t.:Ibermenschen
supraoamenilor, 1981)
Tod eines Unsterbalichen
(Moartea unui nemuritor,
1982), lumi de
in care fac ravagii poloarea, su
perelectronizarea, simulacrele
"iluziile tehnice" de tot felul, snt
semnale de alarma.
Pe linie se inscriu creati-
ile mai tinerilor W. Jeschke, J.
von Scheidt, Th. Zieglet, U
Harbecke, G. Maximovich etc.
Instituit in 1982, premiul vest-
Herman oentru SI-", Kurd La,,
switz Preiss, a fost decernat lui
Georg Zauner, pentru romanul
Die Enkel der Raketenbauer
racheti,tilor. 1980).
SF-u1 scandinav se el
intr-o fazA de inflorire, prin afir-
marea unqr scriitori
In Suedia, de
"veteran" Sam. J. Lund
wall creat un nume Cari
Johan Holzhausen, " Hohn
Holmberg B6rje Crona. In
Norvegia se remarca Tor Age
Bringsvaerd Jon Ring, iar 10
Danemarca Niels E. Nielsen
Jannik Stonn.
Pe latura opusa, n sud, Italia
adauga mapamondului literar
SF, pe figuri consacrate ca
Lino AJdani Roberto Vacca,
pe incitantul Vitiorio
Curtoni; jar Spania pe Carlos
Buiza, Domingo Santos M.
Garcia-Vino Gabriel Bermu-
dez Castillo.
ALMANAH
ANTlClPATIA
PE CONTINENTUL . asiatic,
domeniul anticipatiei este domi-
nat net de SF-u1 japonez, a
rui dezvoltare pare a fi
mers in ritm alert cu
avint
tffic nipon. In Japonia au
anul trecut peste 2 000 de
SF fantasy (originale tradu-
ceri), iar cea de-a 22-a Conven-
(DaiCon IV) de la
Osaka a inregisfrat o re-
cord de peste 4 000 de parti
dintre care aproximativ
100 scriitori editori. Premiile
de SF ji!;poneze Seiun Sho (n
traducere, "Nor de stele" sau
"Nebuloasa"), echivalentul Hu-
go-urilor americane, au fost atri-
buite, la categoria roman,
nului maestru Sakyo Komatsu,
pentru monumentalul Sayo-
nara, Jupiter (1982), iar la
prozA scurta lui Chokei Kam-
bayashi, pentru povestirea ,,Ko-
taba-zukai-shi" (Cuvntitorul,
1982) . de Komatsu,
Hashi Shiniki, T oyota Aritsune
alti ai genului, s-au
afinnat n ultimii doi ani scriitori
extrem de interesanti ca Norio
Itoh, Eiske Ishikawa, Hiroshi
Hayakawi T akumi Shibano.
prea putin cunoscutA pe
plan mondial, anticipatia
se in plin proces de maturi-
zare. intre 1966-1976 in
R.P. nu a deCt
un singur titlu SF (o povestire!),
1978 anticipatia a cunos
cut o nflorire nu
marul de SF crescind
de la an la an. n momentul ac-
tual, mai toate revistele literare
chineze masiv traduceri
si originale, iar revista
Ocean SF cu regu
laritate noi talente (alte cteva
zeci de reviste specializate in
SF, dar cu aparitie
fac lucru). Situatia este
mai infloritoare in
editArii de cArti, dar se pare
aceasta nu-i decit o fazA
tOil'e.
In fine, acest rapid cro-
chiu al unei a mapamondu-
lui literar SF, sa o pri-
vire retrospectiva asupra dome-
niului anglo-saxon. rezumn-
dune la anul 1983 axind in-
treaga sferA anglofona pe terito-
riul editorial american, care con-
reprezinte "pulsul"
SFului modern, in ciuda tuturq,r
(mai mult sau mai PUA
tin 'reale) care i se de
tre europenii (mai mult sau mai

Pe plan editorial, 1983 sa do-
vedit un an rodnic pentru SF in
Statele Unite. Lista best-selleru-
rilor din New York Times a
fost cu de SF
fantasy. Isaac Asimov, Frank
Herbert Anne McCaffrey au
Incercat, timp. de 12 luni, sa-I in
lAture pe Stephen King din frun-
tea listei, dar au trebuit se
sa ocupe locurile
imediat urtllAtoare. Se poate
spune n clipa de ar fi de
mirare o carte de
Heinlein, Herbert, Clarke, As i-
mov etc. nu ar ajunge pe lista
best-selJer-urilor.
Majoritatea editorilor ameri-
cani au calificat anul 1983 drept
excelent SF, exprimind previ-
ziy.ni optimiste pentru 1984.
In S.U.A. s-au editat 10&5
din acest domeniu, dintre
care 581 (54%) au fost titluri ine-
dite (186 romane SF, 146 ro-
mane t:, 53 antologii, 40 cule-
geri, 58 de studii, 37
filme sau seriale
TV, 18 volume omagiale, 7 al-
bume de arta. SF 29 diverse -
nuvele ilustrate, microromane,
carti despre realizarea unor
filme etc.). Dintre cele 36 de
83
edituri care in mod re
gulat colectii sau de SF,
"productivitatea" au n
registrat-o Ace (153 Oei
ReyjBallantine (108). Berkley-
(putnam (89), TimescapejPoc-
ket (88) DAW (69). (De men
tionat in afara celor 36, a.lte
78 de edituri, care Sp<r
radie SF, au editat 128 de ci\rti).
Din punct de vedere al
(conform listei de .Jecturi. reco-
mandate" la
an de redactorii cola-
boratorii revistei Locus). clasa-
mentul editurilor este: Times-
cape (15 titluri recomandate),
DAW (12), Ace (12), Del Rey
(10), Doubleday (7), Berkley (5)
Bantam (5).
in ceea ce revistele
profesioniste (al s-a
aflat in din
1977, tocmai
impetuoase a de carte),
mi se pare re- .
marca lui C.N. Brqwn, editorul
buletinului Locus: "In fiecare an
prezic disparitia a
acestor ale SF-u-
lui, care snt revistele speciali-
zate n fiecare an reiese
atunci cnd le subesti
mez rezilienta de su-
pravietuire". Dintre revistele de-
dicate in primul tind
de SF, n-au mai
rut, in 1983, dect Amazing,
Analog, Isaac Asimov's SF
Magazine. Fantasy &. Science
Fiction Twilight Zone.
109,. s-a vndut cel mai bine, dar
F Il; Sf a de departe,
cea mai publicatie din
punct de vedere al lite-
rare. Dintre revistele
"asociate" SF-ului, singura i'1te
a Omni n
cursul anului trecut a publicat
relativ SF).
n revistelor semipro-
fesioniste a fanzinelor
1983 a fost un an dezastruos.
Rigel, Shayol, Starship,
chin Review alte cteva zeci
de mai au
La anului a
primul din The
Last Wave. o cu un
program radical de orientare
dar se pare nu
s-a bucurat de succesul scontat
viitorul ei este sub semnul n
IFantasy Book
terzone au continuat
dar cu mari ntirzieri. Fantasy
Newsletter nu a
dect 9 numere din cele
84
12 programate.
Cit despre revistele de infor-
mare de recenzare, n frunte
s-a situat ca de obicei Locus,
atit n ceea ce abona-
mentele vnzarea, cit n
ceea ce acuratetea in-
formatiilor competenta recen-
zentilor. L-au urmat, la oarecare
SF Chronicle, SF Re--
view File 710.
Revenind la se
o tot mai de
fuzionare sau de mpletire a ge-
nurilor SF Fantasy, chiar la
unele dintre romanele cele mai
bune. Spre exemplu, superba
carte Helliconia Summer, a lui
Brian Aldiss, este SF cu un pro-
caracter fantastic, iar
Neveryona. de Samuel R. De-
lany, o fantasy
cu atentia pentru detalii idei
SF-ului.
Luind momentan n conside-
rare ambele genuri, cele mai
exemple de stil, carac-
terizare profunzime
le-au constituit romanul bri-
tanicului Aldiss, mai
inaite, The Mists of Avalon
de Marion Zimmer BradllW. Ca
Bradley, alti scriitori"' au
demonstrat un interes deosebit
pentru istorie fortele din spa-
tele ei, timpul n care pla- .
sat actiunea fiind fie un
trecut paralel, fie un trecut al
memoriei, fie viitorul apropiat.
Astfel, George R. \ R. Martin a
explorat universul anilor '60
printr-o horror-nostal-
n The Arma.geddon
Rag, iar John Calvin Batchelor
a imaginat un viitor apropiat, cu
elemente profetice, in obsesivul
Birth of the People's Repu-
blic of Antarctica. The
bis Gate, de Tim Powers, a re-
prezentat o spectacu
intr-o a trecutului
antic, in timp ce Fire in the
Abyss. de Stuart Gordon, a
prOiectat in viitor un erou din
epoca Lumile para-
lele in timp au
tuit substanta pasionantului ro-
man al britanicului lan Watson,
Cl)ekhov's Journey.
In genul SF traditional au im
presionat n mod deosebit trei
romane: Startide Rising de
David Brin (o space opera spec-
de idei inge-
nioase de speculatii incitante),
The Crucible of Time de bri-
tanicul John Brunner (o carte
care, pe alocuri, se ci-
ca o istorie a unei
civilizatii extraterestre) Miile--
nium de John Varley (o aven
implicind com-
plicate operatii de chirurgie tem
din de
un final
Ca in anii trecuti, cele mai
multe dintre creatiile de
interesante au fi
reviste. Preferintele exprimate'
de exigentii colaboratori ai bule-
tinului Locus o
de lecturi recomandate cuprin-
zind 103 texte, dintre care 73 au
in revistele specializate,
f6 n antologii originale cule-
geri 14 in alte publicatii.
Cea de a 41-a Conventie
(ConStellation) de la
Baltimore a inregistrat 6500 de
participanti, devenind astfel con
ventia cu cea mai partici-
pare din istoria SF-ului. Premiile
Hugo 1983 (pentru din
1982) au fost decernate
cum roman - Foun-
dation's Edge de Isaac Asi
mov; "Souls" de Joanna
Russ; "Fire Watch"
de Connie WilIis cu
Nebula); povestire: .. Melan-
choly Elephants" de canadia-
nul Spider Robinson; carte ne-
Isaac Asimov: The
Foundations of Science Fie-
tion de James Gunn; editor
profesionist: Edward L. Ferman
de la F & SF ,; artist plastic
profesionist: Mlchael Whelan;
spectacol: filmul Blade Runner;
fanzin: Locus. editat de Charles
N. Brown; scriitor amator: Ri-
chard E. Geis; artist plastic
amator: Alexis Gilliland.
Premiul John W. Campbell
1983 a fost atribuit lui Paul O.
WiIliams (premiul JWC nu con-
stituie o .categorie in cadrul ,pre-
miilor Hugo, dar este adminis-
trat acordat de comitetele or-
ganizatorice ale conventiilor
mondiale de redactia revistei
Analog), iar premiul Memorial
John W. Campbell 1983 a fost
decernat lui Brian Aldiss, pentru
romanul Helliconia Spri!,.9. pri-
mul volum al ciclulUI ,,Hellico-
nia".
;\
ALMANAH
RADIO
SF.
DAN URSULEANU
A FOST un copil
tat al fandomului romnesc. A
fost nu foarte demu!t,
la 27 decembrie 1983 glasul
i-a rasunat pentru ultima o
emisiune in
fiecare miercuri pe
programul m. Un copil
al fandomului romnesc, pe
nume "Radiobiblioteca SF".
pentru - in cei
aproape. doi ani ai sale,
a awt mii de prieteni buni, ti-
neri de toate virstele uniti prin
pasiunea lor pentru uni-
versul
Aceasta emisiune a debutat ti-
mid.
repede TOsturile
ei A crescut, treptat,
de la 10 minute in fiecare
la 40. s-a impus,
aproape instantaneu, ca prim
ziar vorbit hebdomader al SF-u-
lui din tara
diversificat mo-
mai
ales, colaboratorii. Fanii din
tara au simpatizat-o, au
simtit-o ca fiind "a lorl<, au in-
ceput o bombardeze cu scri-
sori. Teancul acestor scrisori nu
mai pupn de 1 metru.
T o linie bilan-
tul, cam ce au insemnat
cele 93 de editii ale ,,Radiobibno-
tecii SP: unor scrit-
tori animatori de frunte ai
SF-ului din Romnia, la microfo-
nul emisiunii. Pe aici au trecut,
cu teoretice substan-
neobositu1 Ion Hobana
incontestabilul maestru al genu-
lui Vladimir Colin, Mircea
Alexandru Mironov.
Horia George Anania,
Ovid S. Flo-
rin Manolescu... Defilarea,
prin proze reprezentative, a ce-
din prima linte a "oou-
lui val" ce actual-
mente literatura de anti-
Mihail
ALMANAH
ANTICIPATIA
van Haritonovici, "fratii Dan
Lucian Ovidiu BufniUS,
Lucian AJexandru Peci-
can, Rodica Bretin, Radu
Honga. Liviu Caloian, Sorin Si-
mion, Ionescu, Rllzvan
Novacovici multi altii ...
Promovarea unor talente lite-
rare frapante, in formare;
descoperirea incurajarea mul
tora o statornicei ac-
de indrumare,
la rubrica ,,Radiocenaclu'"
de mereu tnarul .. antrenor" al
echipei noastre reprezentative
SF, Adrian Rogoz. Aici a debu-
tat cu o povestire
studenta Ruxan-
dra Andrlan, pentru ca,
numai trei luni, numele ei
urce direct tn palmaresul con-
cursului literar al Consfatuirii
din Prezenta mi-
crofonului emisiunii tn viata fan
domului. ,,Radiobiblioteca SFI< a
reportaje
despre activitatea a numeroase
cenacluri de anticipatie (Helion.
Quasar, Modul 13, Sigma, 2001,
Antares, Nova, Jules Veme, Sa-
laris, Univers a reflectat
aspecte ale unor manifestMi tra
ditionale din viata SF-ului n0s-
tru: Consfatuirile de la Sibiu
Cenaclul Cenaclurilor
de la ultimele 2
editii ale taberei de la Guranda,
zilele cenaclurilor de ta Timi-
Piatra Neamt, Tulcea,
Craiova etc. Au fost populari-
zale concursurile de or-
ganizate de cenaclul ,,2001" din
(.,Avertisment pentru li-
... Un animal fan-
tastic", .. 100 de cuvinte"), unele
din textele laureate fiind difu-
zate in emisiuni. Recenzarea
unor reviste literare, stu-
fanzine rubrici avind
ca literatura sau istoria
eseistica genului Emisiunea a
tncercat sublinieze cele mai
interesante texte din problema-
,
SF
tica anticipapei, propunindu-Ie
spre lectura
Dialogul permanent, viu, cu ti-
nerii pasionati ai science-fictio-
nului. Rubricile de
nute adeseori de entuziastul
AJexandru Mironov. au oferit
raspuns unor din cele
mai diverse, ca sugestii meto-
dologice privind infiintarea, or-
ganizarea consolidarea de ce-
nacluri SF tn unde ele
nu existau nu demult.
Instituirea unui concurs literar
propriu a1 emisiunii, pe tema
genetiea", deschis de-
butantilor, stimular.ea prin
premii a unor tineri autori parti-
cipanti la concursurile anuale de
creatie SF, finalizate tn cadrul I
nationale. Cola-
borarea cu un de ac-
tori care au pus in va-
loare paginile de SF
prezentate la ,,Radiobiblioteea"
(Mircea Albulescu, Victor Re-
bengiuc, IQrdache, Ion
Caramitru, Florian Ma-
riana Mihut, Marcel Con-
stantin Florin Zamfi. -
reseu, Mirela Gorea
deci, suficiente argu-
mente tn favoarea unui bilant
pozitiv la ,,Radibbiblioteca SF".
temeiuri pentru co09Olidarea
adtncirea acestor preocupari
pe programul m radio.
Copilul al tandemului
romnesc a crescut mare In-
ceptnd din prima a
anului 1984, s-a transformat tn
,,ExpJoratorii lumii de miine", o
emisiune cu toate f't
restrele deschis:: spre viitor. Ii
dorim
de simpatie de interes 1n
rindul tinerilor
Tuturor, auditie ...
85
A FOST 1983 un an bun pen-
tru fanzine?! Un se
poate n care ur-
Sub chferite. x':-
rografiate, rotamprmtate sau ti-
sub se'!lnt;l.J
putului sau at \ bine
structurate, firave sau de cir-
aflate in
sau difuzate pe la diferite intru-
niri ale fanilor de SF., soli citate
de Biblioteca Universi-
dar, mai ales, de tinerii
aflat'i in unor lecturi in-
Citante fanzinele au insemnat
necesar cu publicul
larg, dar cu marea
Univers, Paradox. Holo-
grama, Helion. Un inceput, o
o prelungire, o confir-
mare. 'Patru fanzine
intr-un an.
Univers (Univers-club, Casa
de Bistrita,
format A4, 48 pagini, legat), pur-
Und pe pagina de titlu anul
1982, dar "n lume" n ia-
nuarie 1983, echilibrat in sumar,
bogat sustinut de colaboratori,
cu o nefunc-

Pa,.adox (Cenaclul "H_G .
Wells", Casa de a stu-
dentilor din format
AJ, 16 pagini, mai 1983), de fapt
al (primul
n 1972), acordnd un spatiu
aproape egal titlurilor de
informatie ge-
'SF, pe' de o parte, au-
torilor r.omni de povestiri origi-
nale, in special pe de
parte, o tradueere
din Rurt Vonegut-jr.
Holog,.ama (Cenaclul "Qua-
sar", Casa de a tineretu-
lui studentilor din format
A4, 32 pagini, iulie 1983), publi
d nd in bune po-
vestiri autohtone traduceri din
autori notorii, un articol pro-
gram un eseu
Helion (clubul "Helion",
Casa tineretului din
format A4, 60 pagini, nOIembrie
1983), continund amplificnd
care-i un
profil. SF 24 pa-
gini, incursiuni tematice asupra
fenomenului SF, ipoteze extra
ordinare o (Pe
scurt despre proza
Ca 1983 a adus in
rafturil e colectionarilor nume-
roase fanzipe, buletine informa-
tive suplimente SF, toate fiind
de serie recurgnd la teh-
86
LUMEA FANZINELOR
ROMANESTI
;
VIOREL MARINEASA
nici simple de multiplicare.
Ar merita debutul
caietulUi de teorie, isto-
rie SF "Biblioteca
Nova", realizat de cenacJurile. t!-
(format 36
xeroxat) precum 10
a buletinelor infor-
mative Quark (ajungnd n luna
'84 la 25 -
editor cenaclul for-
mat A4, 2 pagini xeroxat) .
O aparte pentru Con-
tact intre tanzin al
cenaclului "Universal-fandom"
din sub
forma unor (primul n
februarie 1983), care, reunite,
dovedesc
ani de zile pu-
blicatii de specialitate (format
AS, 8 pagini,
O aparitie mal ales
o re-
MICRON 1, fanzin
celaclurilor craiovene "Henn
"Victor Anestin"
CORNEL. SECU
(format' A4, 12 pagini, rotam-
prlntat). . . .
n trebUIe pomemte trei
suplimente ale unor fanzine (!?),
toate n preajma de-a-
cum celebrei a cena-
clurilor din octombrie 1983:
OMICRON-SATELI T (OMI-
CRON- Craiova). i NTilNIRE
DE GRADUL TREI (Solaris
fanzinul cu pricina
o dulce amintire a
anilo r '701). Mondo SF (Con-
tact ntre
dedicat in ntregime lui H.P. Lo-
vecraft.
ingenioase de aparitie,
formate diverse, pro-
funde ale fenomenelor SF sau
simple glume n marginea aces-
tuia' polarizind robuste
sau' n curs de consolidare, ta-
lente reale ori ipotetice, lumea
fanzinelor a fost n
1983 mai mai de
culoare.
ALMANAH

/
SF-UL
I '1 \ '1 1
1\/1
IN PERIODICE
"5F
SORIN ANTOHI
AM NCERCAT cndva, ntr-o
cu mult curaj anonima, ex-
plic dinamica text,:lor SF .fn
mai ales prin presiunea Imperahvu!ul de a
transforma publicatiile culturale n ntreprinderi lu-
crative. Constatam atunci tentativele de redesco-
perire a secretelor eterne ale presei rentabile:
mare atractive, suplimente populare, almanahufl
de mare tiraj. Pentru fiecare din aceste formuJe,
SF-ul devenea dezirabil chiar urgent recoman-
dabil, fiind incomparabila la public a ge-
nului care nu mai putea fi vreme escamo-
'- snobismele, idiosincrasiile orbirea deve-
neau la propriu) falimentare. La un an dupa
'acele prime situatia, in datele ei esen-
e \ .
Lista revistelor in care SF -ul apare sporadiC e
aproximativ un catalog al tuturor titlurilor aflate in
circulatie, de la Maguin Orizont la Astra.
Tomis Ramuri. Peste tot la editori oca-
zionali se face chiar din putinele texte apa-
rute 6 snt prezenti mai multi au-
tori ' obscuri, iar selectiile din autorii de-
Initiativele unora nu
snt urmarite consecvent, ajungindu-se astfel in
ciudata Imprejurare de la abrupt din
publicarea versiunii a unei capodopere
(Dune. F rank Herbert; intr-o splendida provocare
a limitelor unui text de Ion
Doru Brana se ntrece pe sine). O schim-
bare din mers a intentiilor (lucru ciudat la orga-
nisme birocratice aHt de stabile ca redactiile noas-
tre profesioniste) se la Astra, care
nu mai informat cititorii despre propunerile de
texte SF In cadrul unor concursuri de la
care i!;cestea erau
Numere speciale dedicate genului au scos At ..
neu T,.ibuna (timpul cnd Secolul 10 sau
RomAneascA la fel pare departe). Ateneu
(nr. 3/1983) cel mai bun numar tematic.
-Ramuri, nr. 7/15 iulie 19&3, e tnt r-o pozitie inter-
fiindca ancheta de Ion Ilie Iosif
cu participarea lui Adrian Rogoz, Alexandru Miro-
nov, Dan Culcer Dan Ursuleanu se la
nivelul partizanatului, genericul tradind complexele
marginalitalii din care nu vad dnd se va putea
,,Este SF-u , in primul rind, cu un
Iocviu initiat de Sergiu Adam. Temperat revendi-
cativ prin chiar imanenta titularilor, colocviul
"Science fiction
contributii ale dtorva ale domeniului:
OV.S. Ion Hobana, Vladimir Co-
ALMANAH
ANTICI PAnA
lin, Voicu Bugariu, Dan CuJcer, Marcel
Mircea Textele cupnnsul
problematicii SF-ului, referiri mai ales la cel
autohtQn, dar legind, informat as-
pectele estetice de istorie de o!-
ganizatoric, poetica de valorificarea In
prelungirea substantiaIului grupaj se publici tradu-
ceri din Isaac Asimov, Cordwainer Smith (tocheie-
rea de la "O Shayol", data tn seria]
- traducerea, e lui Dan Alexe)
Rurt Vonnegut-jr. De asemenea, o impresie
fac originale, ca informatiile
despre fandem. T,.lbuna (nr. 16/21 aprilie 19E.J)
atinge in putine pagini conditia 'de tematic,
eseurilor ,,Dreptul la utopie"
de miine" (Cornel Robu)
proze de Gheorghe Sasarman, Rodica Bretin
Damon Knight (traducere de Ion Doru Brana). C -
teva numere .mai tirziu (25/23 iunie 1983), Tribu-
na revine semnata de
Adrian Mari la cartea lui Ion Hobana Sdence
fiction. Auto " it!ei. 1.
Moda a suplimentelor supervandabile a
adus pe colectia ,,Argonaut" de Con-
.,or-biri literare, in amintind dt..:!'e-
ros legendara Colectie. pen-
tru tineret, SF., aventun Cteerone
Sbantu, un autor de mijlocie de
nea pictorului Rousseau, previne memorabil even-
tualele controverse iscate de separatia genurilor,
combinlnd cele mai Jenante poncife tntr-un fel de
SF primitiv deplin kitsch. Aceasta
este perfect cu pictura de poSI-
bila etichet.! _ (daca 11u onorabila) de
arti naivi fiindui In putinul loc
mas, abia strecoare dte o notita.
George Ion Doru Brana, !?tlVlU
Genescu. Aberatia e mai flagranta daca tinem
seama ln SF de
oarecare notorietate, iar Con.,orbiri lite-
rare are de ei (mai In numerele
chiar ca la
noi In SpeCial traductonl din afara
fandom-ului) . Revista scoate ea un supli-
ment, Biblioteca din care au
la data la care scriu, numerp (In .Jlit'
septembrie 19&3). Nivelul este mode."I, macheta-
rea publicatiile de amatori, iar redus,
de raritatea aparitiilor, transfotf'11
tele ambifioase tn elanuri ridicole. Astfel. te
PQti Intreba dnd s-ar putea istoria tit .!raturii
SF Incepulll de Ion Hobana (oridt de 8CUfU\ .in-
87
tem preveniti ar fi), ca serialul lui Alexandru
Boiu .. Paradoxuri1e enigmele - izvor de idei SP'.
Optimismul funciar al celor de la Biblioteca Anti ..
capAta. note aparte tn ce autorii
de fictiune - nume necunoscute, productii subme
diocre. Un punct bun: convorbiri cu personalitati
Cu totul inacceptabHe mi se pare nota
de - pretioasa, mimtnd savantltcul -,
popularizare din vreo doua texte, Unul din ele,
semnat de Liviu Hotinceanu, desca1i,ficA de la
primul paragraf autoru1. Nu pot nu
citez panseul care deschide cronica acestuia ' la
cartea lui Ion Hobana amintita mai sus: "Ce este
a1tceva utopia, literatura SF In instanta, de-
dt nevoia omului din toate timpurile de a-"fantaza,
de propune tn fiecare moment un alt cadru
pentru existenta sa, mai convenabil, mai frumos
dedt cel precedent". Chiar smart.
pentru consecventa cu care publicA
SF meriti Cronica (traduceri origina1e, dar
non-fictiune genului), ca - dar mai era
nevoie s-o spun? - veteranele campioane Vatra
(tn special traduceri) ,i tehnici (vor
ROBUR,
ALBATROSUL,
GROAZA
(U""" tiin ,.g 19)
cunoscut drept cuaeritorul spatului. E
secretarului lui Weel
don-Institute. refuzul lor de a accepta evi
denta. exaspereaz:i orgoliul Intrucitva legitim al
creatorului mirabil ului ,,Albatros".
acestuia de cei incapabili se ridice
la tMltifnea geniului Robur deci sA
plece cu secretul care "nu va fi pierdut pentru
omenire, Va deVeni al ei In ziua efnd va fi destul
de hlminatl ca sa. tragA foloase de pe urma lui
destuJ de ca nu abuzeze de el." Dar
evolutie nu se produce. Cfod "Groaza"
face aparitia. singura preocupare a opiniei publice
este ca .,numai Statele Unite aiba. proprietatea
unui aparat tn stare sIi asigure o superioritate in
contestabila asupra celorlalte mai ales In caz
de rlzboi." guvernele europene uJl1lresc ace-
lucru. Ca cum sar fi molipsit de aceast:i d0-
de de aceasta obsesie a domi
natiei mondiale, cel care se multumea fie cuce-
ritorul vAzduhului se lumii, "se
crede deasupra tn afara omeniri, < n nebunia sa
ireductibiJA, el 1nchipuie cA se chiar deasu
pra fortelor naturii se avint!. tn miezul furtunii,
pierind fulgerat. CAci Mtrfnul Hetzel nu mai avea
cum sA ceara un final potrivit cu principiile sale
cam tnvechite despre literatura destinatA tinerei
generatii
88
besc de nu nici o mlse en ab-
,,,,.).
In . revistele Forum studen-
editeazA excelentul fanzin Paradox. in pagi.
nile au cei mai buni autori tineri (nu
numai din precum foarte bune -
prin selectie realizare tehnica - traduceri.
J revistele din (Dialog, Opinia
I Politehnicii) au pu
blicat ocaziona1 SF, marea realizare fiind supli-
mentul revistei Dialog, Hol09rama, de foarte
bun nivel, care, o obstacole
administrative, ar putea cApata o periodi
citate. Texte de gen au mai fost gazduite de Ing
(Institutul PoUtehnic Mesaj comu-
nist (Craiova),
Puse unul peste altul, grupaje1e SF din reviste
(identificate cu concursul unui Dan dorin
du-se exhaustiv) alcatuiesc o buna baz:i de por
nire pentru lucruri mai cu greutate. cA
se va fnitmp!a fiindcA loc de mai bine, e tim
pede, avem.
AceastA este relatatA cu mai
mult nerv decit aventura din Robur
Cuceritorul. Constructia romanescA este ea
Secretul .. Groazei" este dezvaluit trep-
tat, tncepfnd cu fenomene1e stranii de pe culmea
Great Eyry continutnd cu vehicu1ului
care se cu viteze terifiante fn
terestru acvatic. este
cu miestrie. Comentariile inspectoruJui Strock ne
fac credem cA nu mai nici o scApare.
efnd "chiar tn momentul In care era gata se
o cu cascada, . ruroazalt se
In survolind apele tnvie
tejite, inconjurat:i de un spectral curcubeu lunar" .
Trebuie la activul romanului persis
tenta enigmei fundamentale. Scriitorul nu mai re
peta eroarea pe care a fAcuto tnzestrtnau1 pe ca
pitanul Nemo, tn Insula cu o identi
tate factice. Robur un necunoscut. ceea
ce-I face sA unw simbol.
Reprezinta. el de miine", ,,rezerva a
viitorului", cum sintem la prirnu
lui roman? Sau a celor care ac-
ci} cum s-ar afla "deasupra tn afara
omenirii"? Intrupind incertitudine
in cele postaze ale personajului, Jules Verne
ne convinge o ca scriitoru1 care s-a
impus noastre mai ales tn aceste ultime
decenii de resurectie.
ALMANAH

ET IN SF
SANDA RADIAN
PROPUNNDU-NE discu
specificitatea personajelor
din literatura
personaje la care sondajul
interior complexitatea carac
se
pe prin raportul om/x
personaj tematic propriu genu
lui, credem o atentie deose-
trebuie relatiei n
tre cea extra-
Raportul omextrate-
restru se pe alte co-
ordonate dect cel om-robot .
acesta dm se inte-
pe relatia unui personaj
fimta cu altul acce-
sorial, care nu poate exista
cel dintii, pentru e un obIect
de om, eroul extraterestru
problemele umane fie n
fie in
absenta sa in inde-
pendent de vomta omulUI. Ro
botul se intr"un raport
de inegalitate cu umanul con-
fl ictul se de cel!" mai


multe ori din dorinta de schIm-
bare a acestui raport. Dimpo
extraterestrul intervine ca
egal sau superior n relatia cu
omul, printr-una sau mai multe
intre om
tean se o de slmi
htudme Tot spre de-
osebire de robot cu care con
tactul omului e direct, nemijlo-
Cit, fiind mventato-
rul sau minuitorul extra-
terestrul omul prin in
termediar, cu ajutorul
de cele mai multe ori astrale.
Am subhniat aceste diferentieri
ntre cele personaje, pen
tru a pune n cum, pe
tipurile SF ajung
o Imagine de o
anume complexitate a unicului
erou al acestei literaturi: omul.
Mai curind liniar Unldlmensio-
nat, construit cu mijloace ale
clasiclsmului, acest erou dobn
astfel baza unei
adnCImi moral-pSihologice.
Ca raportul
rapprtul omextraterestru apare
mult 'anterior intemeierii dome-
niului SF, nu numai in mit
basm, dar n operele filozofice
ale evului mediu
precum in beletristica secole-
lor XVlIl XIX. Intilnirea omu
lui cu extraterestrul pe
sau alte planete intervine o
cu Ideea lumilor locu-
ite pe care o la Democrit
in doctrinele epicuriene.
Ion Hobana in studiul "ngeri
sau Istoricul
constitulTli n cultura
a fiinte lor din alte lumi, men
lucrarea lUI Lucian din Sa
mosata, ,,0 istorie
(secolul II - literatura ,,De
docta Ignoratiae" (Cusa, 1440),
",Dialoguri despre pluralitatea lu
milor lOCUIte" (a lui Fontenelle
1686), un text pQstum al lui
Kepler (1634), o carte de
il lui Christiaan Huygens
(1698), de Voi
taire (1752) etc. In secolul XIX,
Camille Flammarion considera
toate planetele snt locuite, Iar
in 1909, astronomul american
Perclval Lowell, ntr-o lucrare
despre Marte, vorbea de eXIs-
unei populatii extrem de
civilizate pe acest astru ex
plica vederea canalelor drept re
zultatul unei de
Dar nu Simpla a unor
alte ginditoare a dus 'in
SF la situatIi episoade con
flictuale, ci contactul cu ele, ra
portul deci ce s-a stabilit ntre
om extraterestru, raport ce
avea ca scop luminarea
umane pe mai multe planuri.
Demeter Ioaklmldis, ntr-o Pre
la volumul despre extrate
din ,.Marea antologie de
sciencefictlon", in
Franta in 1974, vede acest ra
port generat de trei cauze: 1)
89
curiozitatea 2)
teama de necunoscutul din
universul ce; 3) spe-
ranta in 1n
perspectiva unui model. Aceste
trei cauze,
francez, nu sint neaparat legate
de aspectul ci
de atitudinile lor de
teni
t
pot li se
motivatii sociologice, deci psiho;-
logice: teama omului de
tate sau de unui
nuclear.
De fapt, existenta
trilor corespunde mai multor in-
terogatii, angoase de-
cit cele de Ioakimi-
dis. Asemenea idei psi
hice snt surprinse in raportul
om-extraterestru la nivelul indi-
vidului la nivelul speciei. FJo.
rin Manolescu vede diferenta in-
tre cele nivele prin prisma
relatiei de contact: "La rndul ei,
relatia de contact, esentialA din
punct de vedere etic pentru lite-
ratura cu poate fi
de doua felyri: ntre indivizi
ntre specii. In pnmul caz avem
de-a face cu o'naratiune de tipul
enigmei, cnd, in raport cu oa
menii, snt incom
prehensibili pentru ca nu
ce gndesc, pentru snt prea
mici, prea mari, pentru ca au alt
ritm de se ca
prea repede sau prea
incet. Intilnirea dintre specii, im.
ca eveniment real,
preia toate alternatlvele de con
tact exprimate in istoria umani
exterminarea ci
vilizatiilor, colonialismul sau -
- schimbul de valori
coexistenta".
Wells impune pe pnm plan
ciocnirea intre specii. Ea va
m ne
vreme in Meratura de anticipa-
tie, reliefind una dm temele cen
trale, pericolul belic cu conse
cintele sale. La inceput
ca lumea robotica,
trii snt vrnd
ocupe umanitatea
prin iar
oamenii le opun resurse afE:!ctive
care se dovedesc in cele din
mai trainice decit taria ce-
lor mai complicate arme. Ime
diat a doua conflagratie
spaceopera
in astrale care' duc la
descoperirea unor lumi fraterne.
Micii omuleti verzi simpa
tie aproape ntreg
90
genul. cucerirea cosmosu-
lui pasul pe aceasta at-
. devine mai preg-
insa,
rece primejdia repro-
din nou angoasant rapor-
tul om-extraterestru sub semnul
aspira tiei spre univer-
care nu este atit de
de atins, care
piedici de natura
spulbere
Raportul om-extraterestru, in
cadrul unei similitudini de princi-
piu intre fiintele poate
avea mai multe grade: de supe
rioritate, de inferioritate de
identitate. In majoritatea cazuri-
lor, sint gin-
dil;oare superioare omului in to-
talitate sau intr-o direc
tie. Jean in lucrarea
sa de fictiune"
(PUF, 1971), evolutiv
jocul acestor grade: "Cnd reia
superior-inferior dispare -
acesta este de obicei cazul as-
in SF-ul modern) -
ea este de o la
fel-altfel care se
printr-un mod de de gin
dire diferit de al nostru. Van
Vogt in ciclul ,,Lumea lui A"
logica
drept o posibilitate de superiontate
'pentru rasa care o Van
Vogt sau Bradbury
vor ne arate existA o dife-
intre noi
care ne sint superiori, dar acum
se ca dife-
mai n pu-
tere, cit in calitate. Acest lucru
calitate
depinde doar de noi s-a dobin
dim, n timp ce puterea e strict
in de
Desigur \,..d nu putem pri-
vim simplist evolutia de la' pu-
tere la calitate. Celebra epopee
ca alte scrieri, ca
de "Cerul impotriva
mntului" (1924) de Henri AI-
lorge, pun accentul W superiori-
tatea armate. de pe
atunci se o
de prezentare a extra-
n ,,Pe planete"
de Kurd Lasswitz, martienii,
care au o o mentali-
tate unor oameni mai
in conflict cu ter-
rienii di n cauza unei
geri, dar ajung la sa
fraternizeze cu ei.
cel de-al doilea mondial
intilnim mai frecvent gradul de
identitate. El ncrederea
intro be-
intre galaxiei, co-
de soli-
daritate intelegere ntre po-
poare. n nuvela lui Efremov
astrale",
se nasc conform unor legi pre-
cise de n sistemul pla-
netar, asemenea celor de pe
mnt. unor astfel de
personaje merge la similitu-
dine intre oameni
in "Nebuloasa Andromeda" de
autor. Gradul de identi
tate se cu vre-
.. mea de o stare de de-
oarece as-
cunde poate o ca n
povestirea de Ov.S.
nu
fato! de necunpscut, ci de
semenul ale planuri sint
imprevizibile" este in
relatia om-extraterestru. Un
gest, o imaginea din
se se cio-
ALMANAH

devine ,,Neo-
tenia" din volumul ,,Aporisticon"
de Mihail
acest tip de relatie intr-o ambi-
guitate ce
cu o in linia nuvelisticii
lui Daphne du Maurier. Adesea
identitate e
de mica deosebire, mica deose-
bire care fie
o fie un
avans de cteva secole. Ea trans-
pare adesea att la nivel de spe-
cie, ct de individ, cap moda-
litate de In "Stra-
niul caz al lui John Kingman" de
Murray Leinster, eroul extrate-
restru e diferit de- oameni prin
faptul are degete. De
fapt , mica deosebire se
unui avans de
civilizatie. Personajul aduce
mesajul prietenesc al
lumii din care provine. Nefiind
inteles. este inchis timp de
aproape un veac ntr-un azil de
nebuni. In fine, se ajunge n sta-
diul cnd semnalele sale pot fi
percepute. medici-
lor este printr-un
tratament de la capacitatea
insului de rnd. acest lu-
cru, eroul reintegrat n masa ce
a unei categorii umane
bornate este angajat ca scrib la
administratia spitalului.
Daca la nceput contactul cu
e dificil sau chiar
cu de stabilit, n SF-ul.
modern el devine aproape per-
manent permite un de
prietenii iubir.i ntre
n romane ca
,,Aelita" de Alexei Tolstoi sau
"Omul de Adrian Ro-
goz. Acum apare o categorie
speciala de in
proza SF: vizitatorii al
popas pe
ignorat. Spioni, ocrotitori,
tori - vizitatori nu
istoria Pro-
blema OZN-urilor tratarea ei
n de extinde lite-
ratura cinematogra
despre asemenea vizitatori.
De multe ori ei snt n
propriului lor trecut. Prezenta
vizitatorilor este abor
, mai des in arta, po
pularizarea ipotezelor lui
ken. Se ajunge astfel la iposta-
zierea nu numai
n mesageri ai unei civilizatii su
perioare, ci chiar n
oamenilor. Intoarcerea lor pe
sau cu fi-


nalitate, noi contacte
ntre om con
tacte menite na-
tura istoria Viorica
Rogoz mpinge explica-
a trecutului istoric prin agen-
tul extraterestru la a- atri-
bui o functie n n-
speciilor. n schita
ei ,,Himerozaurul" din volumul
,,Anotimpul sirenelor", persona
jul are in timp caracter
de simbol, intruchipnd
spre o de

Aceste de
istorice se inlantuie cu o rein-
viere a miturilor, cu prezentarea
sursei Aor. Gerard Klein in-
cepe cu rinduri po-
vestirea "Tunica Nessei":
cei din stele exuberanta
lor, predilectia pentru ame-
simtul lor pentru delir,
nai va lor pentru an-
veselia lor groso-
odioasele mereu n-
floritoarele lor traficuri, Tula
n-ar fi dect un morman de ru-
ine, Marte o lume iar
Pamintul - pe ct se - .
o veche". Aici extrate-
pentru
r lor legendele mitu-
ril,e. Frederic Brown reia in ,,0
la motivul arcei lui
Noe. In povestire, cu
intilnim posi-
bilul grad de inferioritate a ex-
traterestrului n raport cu omul.
Inferioritatea sta, ca la dracii
din Prepeleac", n nepu-
tinta de adaptare a nepamintea
nului Zau la legile T errei, nct
fortele cu care e inzestrat nui
sint de ni ci un folos. De multe
ori inferioritatea fiintei extrate-
restre este un pretext de a o n-
neutru, n vederea satirei
sociale pe care vrea s-o adre-
seze autprul n care
In povestirea ,,Lipitoa- ,
rea" de Robert Sheckley, anima.
lui care are darul de a se
cu orice fel de energie, prefe-
rindo. pe cea mai n-
ntreaga ame-
ricana care in zadar
impotriva ei noile arme distruc-
tive.
Morfologia di
, la inceput in in-
geri, pe parcurs o
din ce in ce mai mare diversi-
tate. Ea a fost sistema-
tic cu sagacitate de Ion Ho-
bana n studiul pe aceasta

SF

in care
locul detinut de SF-ul european
in crearea acestei
de alti critici
. ist':lriti ai genului. "Fascinatia
inteligentei extraterestre", cum
Ion Hobana
atractia pentru personajul ratio-
nal neuman, traduce perma-
nenta a omului in
efortul de a tainele
universului, precum ale pre-
priei sale firi. Contactul cu ma
rele creier din ,,solaris" de Lem
problemele de
ale eroului. Dind proceselor
misterului, insoli-
tul surpriza sus-
pansul, personajele extrateres-
tre au un rol avertizator. Ele pot
pe de o parte scoate n
situatii imprecise sau im-
precizate: penibile,
pot protesta pe de alta re-
zerve de imaginatie impotriva
uneltirilor contta progre-
sului. Gerald Murnane scria n
1973 in "SF Commentary":
"Sint anume fapte de pe
care le putem ntelege doar pri-
vindu-Ie din perspecti va
ntr-o lume de zei
ori de ori de
din spatiu". In in
ntilnirea cu
nu este decit, ca n
o intilnire cu Pa-
mintul. Omul, indiferent ct
n lumea sau hime
are pe
sau reface printre ceea ce
constituie esenta
esenta lui pe care o
o in ce are ea
mai elevat, n raportul sau cu
personajele cu care se
sau se cum
scriitorul James Blith in
volumul este o
idee", Terra este in primul rnd
un mod de a gndi, un mod de a
fi.
91
{ AR-EA lOl LUC1(!n Ion Cil nu
n "1 0 lip.} Imprt's,..! CJ. ar
plrlme unul debutanl Scnsa
cu min Xl unui om
,1 prozeI n genere.
u (:' fi cu ti urmt'-' revendl-
c ,ta (;' Il-Ite' literaturi,
d, t'i. rll!em n Imi astf,l o prejU
d cata I-It> natura cntic
cel mal dm comodItate
S)l nceunOC'$lere
P 'nlru col LUCIan prac
t el anum't liP de'
C r, 1 am numI hteraturc' SF
,.le mtrospcct E El
VIn" in inlimplI"'area (cred) a
un ! nel.OI Slnnqente (ce tine
sOCiologIa I('(turll) de il oferi [ec
toruiul nu doar bptc senz"t,o
n .... le, d cele mJl multe ori ilde
v, rdte ('ntropll pentru un mod
de Istent21 CI o pre
C'l'" pSIhIca dscrda, dar fune
tlC,,!.13 ';'1 do? .dfnc me, in ceea
C JI ,-t(' individual
t .f pe-cllva modlficanlor-
t rt "pe care vutorul (din
( ' in ce m pro., )t) ni le re-
m
:\: ! autorul nu este un
n damen u D r carntltia'
I n of " Il' numai
r I md fl) r e apro
fi I' nOI tempor'll (pnn (lCU
l re un=- rlo.\Ounte aparent
nn c<tl -e, d<3r C3re, n an
l(1b ti \iolumulul, i';ii pe
r 1 functlon,11,tated), ci, in
r. rlmL rind, Umiln O anumIta
l I nu mare) de lec
tor SI' mI 5l fap-
h CI. pE'rsoo'lIele '(>';tUI :J('n'
rar sint de roarl multe an
OI' pntltat! ab"tractp, m lf' rl 1
)r' dintro d-.t., pr 11 T Vlal
ro phn tt'mJX"r I tnllffi
n \- u mir, '! n' InlH nOI
r )fl e '"'inl m 1 .,pl Iti n
\ JfI"] I OI 11 t ) t Atu
lUI, .j'.)r Imi d_ ..lr
fItI de m r.r on
92
\/tne ,eu" acestea nu
privesc, ne transmite
ceea ce ne
o anumitA dIstantare, o marja
de aidoma celei oferite
de basm, n care participarea,
sub aspect emotiv"
nu presupune o Identificare
de naturil
,.Stranietatea" cartii lui Lucian
lomcl!. (pentru eXlst5
ceva, n cel mai bun sens al cu-
vintului) vine din faptul
dmtr-o datA, te SImti personaj
Implicat al cartIi. Problematica
personajului devine brusc il ta
personalA, lnctt nu numaI c
SImti nevOia de " te pune in si
sa, CI chIar dintr-o
data, acel personaj. Problema-
tICa acestuia nu m(li r.\mine
ntrun plan abstract
CI devme o chestiune realJ., de
atitudine eXistentiala, a lectoru-
lui.
Cele mai Importante date ale
V11tonllui apropiat (modificarile
de blontm, investIrea cu puteri
nehmltate a unLu indiVId
1n cel mal nalt grild, ni-
velele temporale ale unor expe-
nente futurologice, relatia dmtre
indiVId din pro-
pnul temporal ,Viitor, con-
tilctul cu o altA clvihzat ie,
sele' multtpltcate ofente,
unUi smgur indiVId, care se vede
smuls, astfel, pur SImplu, din
umversul al existentei
sale habituale, relatia .. - a
tndlt,;ldulut cu obiectele medIului
ambIant sau cu _ fIintele aparti-
nInd acestui mediU snt transfe
rate in planul noastre
reale, Ele devm nu numai
problematlci abstracte, mai mult
sau mtli putm teoretice, ci
facton d,ntro ... in
cele mai adnci straturi ale exis-
tenteI noastre.
CaCI, intr-adevar, ce ar putea
face un mdivld comun, de
mecamsmele ascunse ale puterii
politice, dint ro dat,) cu
puterea absoluti1? Sau, oare,
cum am reactiona fiecare dintre
noi, indivizi ct se poate de reali,
n posibilitAtii concrete de
transformilre a trecutului sau vi-
itorului nostru?
ce realizeazA, cu maxima
eficacitate Lucian Io-
in prozele sale. EI ncar-
idei, le le
face fie, efectiV, ale noastre,
ale lector in parte.
Acesta ar fi, incontestaLi l,
meritul prinCIpal al prezentei
Ar mai fi, indoiala, nu-
meroase altele, de
care, a deveni inSIgnifiante,
unei prime lecturi, conti
gurind, n cele din
un text nguros construit, con
real.
De o re
de cntici\ privind
prOZtl SF era aceea
a folosirii (excesive) il onomasti-
cii folosirea unor nume
care intr-un
plan de supra cititorul ro-
mn de la sfera propne de inte
res reaL Or, folosirea numelor
le zicem autohtone) de
autor (ce ar putea ris-
canta., ntrun pnm nceput) cre
un spatiu specific de sigu-
de apro-
piere, putin n proza
SF, cum spuneam, chiar rom

S-ar putea ca nu acesta
fie aspectul cel mai important
al prozei lui Lucian de
ce nu, nici chiar altele eviden
aici).
Ceea ce este (pentru noi)
de ordinul eVidentei I1ste calita-
tea a
el, a sIgurantei firescu lui cu
care sint rezolvate citeva dintre
cele mai stringente prob!cmatici
ale lumii nu de n
mod SIgur de miine. $1 aceasta,
repet, printr-o problematizare
reala, de profund exis

ZIUA CONFUZA
LUCIAN
Editura Albatros, 1983
GHEORGHE
ALMANAH
ANTICIPATI A <::;J.r
RESURSELE
LITERATURII
DE

DANIEL VIGHI

SF
---------------------------
PREOCUPAREA a lui Ion Hobana
liter.atura de antiCipatie pnn ultima
,;.Science-fiction. Auton,
IdeII, aparuta 10 EdItura Eminescu anul trecut in
analitic!3.'. cum
?pus cu, alte ocaziI, eseul despre literatura
mai intotdeauna in cJasi-
tematologice instrumentul cel mal sIgur
mal complet de ordonare Faptul este
posibil pentru in hotarele genului sint
mai ales de Jude-
cata se face plecnd de aici, din
spre fapt, dmspre dinspre rezolvarea
ei. Dealtfel, actul este el un pro-
ces sau evemment) pnn care datele
prezentului se prelungite in contururile
indecise fascinante ale lumilor vntoare. Din
motive, dm altele poate, anhclpatia sia
urmat propriile-i obsesii, incadra bIle tematic, Indi-
la dinamICa devenirea naratiunii rom-
contemporane, care a perseverat dincolo,
mult dincolo, " de evenimentl3le. Nu
este mai putin cantonare
n eveniment constituie
punctul de mdividualitate al genului.
Creatorul de antiCipatie sau are m
ventivitate sau nu are mmic, par ne
cu genului.
"prestigiul" literar al acestei aparente unilatera-
- prestigIU negat de atitl(l - nu il suferit nu
a diminuat, ci, este dovedit printre al
telp si de migratia anticipatlei, a faptului acestuia.
'In rellexlv mstrumental (tehntc) al 11
teraturii mari. Exemplficarea poate' incepe de
onunde, zicem de la consideratiile lui Borges
despre Wells la stricta actualitate cind. n
penmetrUJ meraturn amencane, un scrutor, precum
Kurt Vonnegut, face din antIcipatie un subiect de
meditatie sau altul - Cinghlz Aitma-
tov, scriitor din spatIul literar soviehc,- care intro-
duce in chiar romanului o povestire
science-fiction functionind ca fundal referential
pentru cteva destine umane n
contrast cu modelul utopic al unei
lumi extraterestre perfecte.
Eseurile lui Hobana tlnqhiul de incI-
ALMANAH
<::;J.r
al cucennlor al antiClpatlei in
operele unor recunoscuti al genului.
sint analizate cu o informatie "inadver-
tentete" ale in obuz de la
mnt la cazul lUi Julles Veme, ale
temporale cu lUI Wells sau a omului inVIZI-
bil n cazul lui Arthur Conan Doyle. Argumentatia
autorului converge inspre critica unor care
ale autorilor,
din ele motive de minimalizare a genului ca
cind creatorii sus-pomeniti ar fi altceva dect
ceea ce snt - care n pro-
pozitIile subiecte de meditatle reverie an-
Astfel, acuzatii de. felul celor aduse de
contemporam lui Wells cum Timpul este
o IlUZie sau efectund eroul
nu a deloc, ba chIar hainele i-au
neuzate, pe faptul au fost mfirmate de te
onile fizice moderne, dovedesc o neinte
legere a statutului literaturii de Toate
aceste obiectii ne amintesc - in alt plan - de ace-
lea care i s-au adus lui Emmescu de unii "contem-
porani care refuzau estetic poezii pre
cum pe motivul poate con
stata n lagunelor
si luminI le balurilar
Bmenteles eseunle nu numai din
creatorilor SF de la
secolulUI trecut cu Snt
posibilele Izvoare sugestn care au alimentat o
sau un motiv Sit'lt stabilite filiatii priori-
Astfel, Ideea temporale
teoriile din ma
tematice asupra Ceea ce ur
eseistul pnn demersurile sale anali-
tice, dmcolo de preponderente,
este relevarea dimenSiunilor umane ale
operelor' a implicatiilor exis
tentlale SOCIale din rezolvate, acestea,
sau in prin modelele utopjce ale
lumilor vutoare oferite de in timp. In ace
mod punctul de sprijin valonc al OmulUi
zibil al lui Conan Doyle il constituie nu
nalul ci alienarea atroce pe care
o
In partea a doua a Pagini
93
dintr-o Istorie a antlclpatiei eseistul
cu dezvol tind aliniind ntre
hotarele genului citeva opere citiva scriitori.
Ion Hobana Cd viziunile utopice ale lu
Ion Heliade Radulescu Ion Ghica sau smburii li
vresti care anitn:.i. tablourile utooict! din
rii e de ale lui UiOlCU Golescu sint para-
digmele valorice germenii fecunzi ai nceputuri -
lor anticipatiei
eseul cel mai substantial mai incitant al
int regii este cel dedicat
fice" de anticipatie ale lui Alexandru Macedon-
ski - al rozelor, noptiJor al
japonezeriilor gracile misterioase. Aspectele pe
care le Ion Hobana fast
imaginea con.temporahilor
lui George acelea ale lUi Adnan Ma-
rino. Eseul din nou, mai era ne-
voie, cit de mult a stat acestui mare -poet
sub semnul ludicului al debordante
origi nale. Secventele "de antologie" referi toare
la studiile macedonskiene privitoare la nat ura lu-
mi nii ami ntesc de ale altor
mari creatori de mirajul
a fenomenelor lumii - ne amintim de
rile lui Goethe n teoria culorilor. Eforturile poetu-
lui romn n a demonstra de felul ace-
leia dupi\ care lumina este de vid, fapt
care ar demonstra c<i ntregul Cosmos este un
pustiu negru, stau de fapt sub pulpana poeziei a
li terat urii aplicate in
Aceste alte - astronomia, ba
chiar alchimia (pretentia artificiale a sidefu-
lui) - ca analiza a povestirilor de anticipa-
tie ale lui Macedonski prin noi
nunte o personalitate in care s-au m-
pletit dezordonat anarhic gestul
teatral, umorul, reveria cu de patentare

Incheiem spunnd intreaga a
eseurilor tiin ultima carte a lui Ion Hobana dove-
o tn plus, resursele li teraturii de antici-
patie, capacitatea acesteia de a incita de a se
oferi ca material de investi gati e reflectare.
ALMANAH

SORIN ANTOHI
MA - Imi
cred c<i era o certitu-
dine - a spune oricui
voia ascul te principala
conditie a lecturii ar fi alfabetiza-
rea. Acest truism aparent punea
in paranteze, cum
conving cu fiecare zi,
- \ ea mi se sub-
de ce altceva ar putea .
cineva ncepe
Mai mult: performanta cititorului
imi ca actuali-
zare a competentei.
n zilele de civilizatie audiovizu-
(n a ochiului
urechii), considernd tot mai an-
xios eroziunea interesului pen-
tru proces care zdrun
aceasti\ idealista te-
orie . potrivit
create, merg in
devenind autosufi-
ciente.
Controversata ' 84
din poezie sa constituit n tratrii
pentru garanta
identit atea emble-
de s tereotipii
ale diferentierii) pina. Ia bruiaj re-
ciproc distorsiunile fun-
damentale vin de aiurea!) con-
fuzie, iar tinerii prozatori main-
stream se unesc intr-un desant
care-i cuprinde pe extre-
Matricea pluto-
nului simptomatic
impunindu-se ca
pervers substitut de criteriu
axiologic, dar ca
strategie de a contracara efec-
tele retragerii dezordonate a ci-
titorilor pe a1iniamente postinte-
lectuale.
Antologia Alpha (Scris ul Ro
mnesc, 1983; vor exista Beta
1.?), de Alexandru
Mironov, Ion lIie Iosif Radu
Honga (cuvint nainte al primilor
doi, postfaU1 a lui Adri,m Rogoz ,


naintea crucialei
tuiri din 1980), memo-
riei regretatului fan absolut Mi-
hai Ionescu, e tot o
debarcare De
gruparea s-a pe conside-
rente aproape consecvent lite-
rare, important fiind faptul
toti antologatii scriu S.F. Unii o
fac de citeva decenii, altii, de
ani, unii se exclu-
siv n elastice ale genu-
lui, altii notorieta-
tea n umor,
Diversitatea socio-profe-
a autorilor este de
de importante deosebiri
de s til, la
simpla citire a textelor. ai
cuvint ului ca Vladimir Colin co-
cu minuitori de
prefabricate literare ca Gabriel
Manolescu, diletanti n
fan dom ca Radu Honga vin
la cu scriitori de
profesie ca Dan Culcer.
invadatorilor pune - para-
doxal? - mai bine n ten-
dintele, curentele,
schismele.
O contributie de nivel medio-
cru este cea de
productiil e unei Ioana Petrescu
- scri ind "AlIo" ea un
viitor in care a lim-
bajului va fi simplu exercitiu
snob, iar relatind pariuri pe
Coca
Cola fantasme banale
- , unei Carmen-Madeleine 00-
roianu - care fi lungit simti-
tor o eroul Sen ar fi
purtat numele de Haralambie
Protopopescu, vocabula
Sen are o record (nu-
mai pe un rind patru!) -, unui
Eugen Moraru - ce can-
dide n prelungirea
pancartelor (v.
proza "Nu florile!) - unui
Mircea - personajul
din ,,0 zi n care, prin-
tre altele, fi losofii sint
n cete opti-
munca. o
ar putea umple ,
lungi pagi ni de
ri zibile, fraze discret (in sens fi-
zid ) negramaticale (nu cred
snt programatice, ca la o Emily
Dis; kinson).
Intr-un fel, antologia Alpha
este un compendiu al celor
mai rezolvari pentru
problemele noastre de fiecare
zi, astfel imediat ce legea de
compozitie se pentru
fiecare text, orice escapism dis-
pare (Ion Hobana un
paradox cu "Cea mai din
tre lumi", proiectind n viitor un
topos leibni zian, dar e caz izo-
lat). in
minte travaliul neobosit, colectiv
reanonimizat al copiilor din
cenaclul de de la Vultu- .
autorii unor serii de ima
gini cu satul natal in anul 2000,
care fac din Houston ori Baiko-
nur palide Astfel,
se cheia ex-
pe care vreau s-o dau
in clar: acuma mergem noi n-
cet, ne mai poticnim mai re-
dar, nu se prea
bi ne cnd cum, totul va incepe
se schimbe, ce-
lui de-al treilea mile niu va
irumpe
Punctele de maxim ale antolo-
giei craiovene se n
general tinerilor. Mihail
mescu revine cu trei piese ale
remarcabilului volum Aporisti-
con (net o s pun spre
de ultimele sale creatii de
care am confirmin-

prin debut rapid profesionali-
zarea conditiei de autodidact.
Dan e prezent cu
texte n colaborare cu
95
Doru Pruteanu) frecvent publi-
cate, care dau indicii sigure citi-
torilor un autor de talent,
prolific (activismul SF il
enorm) dotat n ex-
ces cu spirit critic. Dorin Davi-
deanu, un Dan
are de-
fecte, dar e mult mai ener-
9!c lucid, Leonard Oprea, dis-
cIpol declarat al lui Vladimir Co-
lin, e un bun stilist, neatent la te-
zisme, iar George
Alexandru Ungureanu par a fi
cei mai nzestrati pentru antiuto-
pie grafomania
a unuia se desparte,
net de cinismul placid chema-
rea pentru raetiografii sociale ale
celuilalt). Imaginea ti
nere de autori SF se poate cit
de cit intui lectura celor
mai inainte, dar ea se
cere serios in viitor.
Cu Mircea autorul
volumului Cuadratura cercului
(din care snt republicate cinci
piese antologabile de cel mai
exigent editor din lume) atingem
zona scriitorilor
96
Victor Kernbach estle co-
mun umoristic, George Anania
Romulus sem
un lung descurajant co-
laj (de la portretul romantic la
realismul socialist), Ovidiu Riu-
reanu e prolix chiar ntr-o com-
punere ,,Redundosto-
pul". Horia n "Procesiu-
nea", grandilocvent
ceea ce pare mai intro-
ducerea (Bunyan ar fi
pe ginduri la Ghighi
T eibrich, ai eroi snt
Clipa
a unei povestiri gotice, iar Edu-
ard Jurist, din scenariile
sale radiofonice, e moralist -e-
colo rezumabil' astfel: cine taie
azi un pom, miine se va da la
om! Veteranul Adrian Rogoz
este pacifist prea mult far-
mec, Vladimir Colin, cu
"Lnaga , un excelent ecou al
lui Lovecraft. ce
paleoastronautic Patimile, Ale-
xandru Mironov se cu
Ilie Iosif ntru alte istorii apo-
Crife, trecnd savuros n registrul
comic-satiric (unde cel de-al doi-
lea pare foarte dezinvolt, jude-
cnd textul
rea lui Pierrot"). Proza lor, ,,la
multi ani, 20oo!", trimite pe cu-
la adresa de la care
almanahul de unde
mai multe personaje (istoria lor
e -
ntre care tot
"schimbul de poimine" - se pre-
pentru revelionul 2000.

antologia de la Scrisul Rom-
nesc pune pe masa de
lucru sub ochii
fani un grupaj reprezentativ
pentru starea SF -ului de acum
doi-trei ani, un bun punct de
plecare pentru antologatori
ai domeniului.

de omisiuni recenzie nu
mi-ar fi ocupat timpul de lucru
socialimente necesar s-ar fi
implinit visul lui Ov. S. Croh-
din "Un capi-
tol de istorie critiel1
dispar prin de
fictiune, iar de le
iau locul snt in cir
cuit nchis cu cele de creatie.
asta, ni se spune, "oame-
nii vedea de

INVERSARE
VIsa Se culcase ttrzlu
acum avea
Prmtr un efort de pa
trunscse n alt.) lume, el
suferlae o 1Ilversare. percepea
timpul drept spa11u spatiul
drept timp, ce era mai rau,
pnzonierul cludatei
lumi ce o inventase, nu se mai
putea elibera. nu mal amintea
poarti1 de Intrare in lumea lUI de

Dlminet3 se trezi cu
grele la ochi "Ce vis stupid!
N-o sa mai dtesc carti SF
seara!" ZIse enervat. Se Im
brca, se minca ceva.
"Ia te UlU\ ce tirzIu este
lC
, facu el
biCIcleta Apoi
deschise ceasul, .p sui in el
pleca la facult-ttc
IONESCU
ALMANAH

SUB
SEMNUL
CLEPSIDREI
DAN PETRESCU
NU NUMAI destinului, cum spunea cineva, i
plilc simetriile, ci fantasticului, care din
romanul gotic coresponden
telor simetrice ceea ce tine de lucru, a
de pln3 la urma,
n!toasa tn ordinea acestei lumi, cu atit
mai mult cu cit ea este adeseori la
tn unei autre rezultat in
dintro simpl.l inversare; ce de
intradevlir, poate fi intr-o scriere de Wells
pomenite'!! de Borges, un om "se intoarce dlO viata
cu inima in p.Jrtea caci a fost cu_
inversat, precum intro oghnda'? O
lume cu totul inversatli n-ar fi dect copia a
lumi, a putere de refacere nu este
deloc de inver!idri, ba ele ii
sint structurale. Literatura fahtasticd adesea
Impresia existentei unui principiu de simetrie care
intrascuns metamorfoze,
l1parent inexplicabile; de pild.l, in volumul de nu-
\lele apartin1nd lui Paul Alexandru Geornescu,
Casa Weber sau din noapte (eR, 1982),
o imagine livresci.l seama de la inceput de
ordine aecret.l, mascatA de o aparentA de
zordme:. naratorul pe o de ceai in
Vila Weber, amestecate, carti de HeIsenberg
'Agatha Christie, Lobacevski Boccacio, Eras
mus Robespierre imediat reconstituie un prin
clpiu care exp1Jce lor: "La unul este
nedeterminat universul pina la ulhmul element, la
alta este nedetermlO.)t cTlminalul la ultImul
capdol, unul il patra dimenSIUne a spatiu-
lui perfect deschis, celuilalt a patra
dimenSIune a paturilor conjugale imperfect Inchise,
iar ultimii perechea ideala, al doilea- face
contra la ceea ce primul scrie."
Nuvela care dd titlul volumului se va derula n
continuare dupa acest gen de exigenta hermencu
flcel, unele texte ale Jui Mircea Eliade, in special
Secretul doct orului Honlgberger. de
nemarturisit model. Astfel, 10 ambele cazuri, un
narator cu pentru ocultism
un jurnal care o SUprl
de contactul cu IOdlanismul;
descifrarea sau pur simplu lectura Jurnalului, ca
act hermeneutic dispaTltia feno
menului cercetat, precum explicarea fantasticului
il - ceea ce este mai
printr-un demers mimetic izbutit, printr-o imitatie
care, fiind se ca Imitatie de-
vine contoplre, contagiune. De aceea naratoruJ dIn



SF
Casa Weber ... l fenom(!Tlul In
vestire a cUIva cu dilTurr extr nalurillr
Cpea ce. Ia ii este tonhrm<}f d folhtom
proprietarului respedivel CilSe .. nu trebuw ti
)urno.llul '1 AsI,) predlspune la c. 1L:I
giune " - mal mult dcdf atit. Ia Slm"lnLlI
destinul lui Webt>r trecind .asupra herll'K:neutulUl
dar chIar acest deSlln se wpusese, la rindul u,
unei profetI! in curstll unei ..1edlnte
medicul OttoKilhn cu contur,
de guru ct1re in celcJdlte nuvele ale \lolu
muJui lui Polul Alexandru George&cu) l dezvAlUI
lui Weber vutorul sub forma urmatoarelor
In manIera lui Nostradamus' Solel! (dU h,mt etl
deux CilSsi-.' Soleil levant \;amcra mOIt! ! C Il
ronne pasS3 des loups <lUX h9l"e: I So1c11 Cdlh .. h.lnl
b,gre'/ Grand chef, gn.nd' F elIm, p, ys
mang",a; Tout son soul et par sUlle 1_ I Pen
dimt seras empnsonnil Dans Jo..lur '. ef te.
turei Sorlle y auril pour un "&urhomm I Eva
millS en fanI6me', prime1 parte fnmlte 7\' razbOiUl
ce 5e preg'itea (sfnh:m in cum o atesta.
jurnalul). ultima la inchiderea lui Weber ntr un le
gar, in umforma cu sIc,) galben:i care 1 1
pe evreI. cit despre evadare. ea pare _1 se fi
trecut aidoma despnndetli doctorului Honlqberger
c.)lre legendara Shambllla. grat e c)(crclt,tr11 unor
facultati paran,ormale (in Indl} numite siddhi), dp
corporeizante (marturnlc Jurnalului lui Weber u
fost consemnate, la distanta, dt' Otto KJhn, C.\rUI
-au fost tnmise pnn telcpat , de pn.lon.erul dm 1.1
gar); ar, ca reillizi;\rei;\ profet.i este
un caz de slmethe unul d" '\!metrle 10
versa apare in urllhlloareZl nu\.-clJ, Falsa moarte
a lui ,Julio'sau ceasornicarul perwnaJul
prinCipal $1 Tluratorul acest('l,] t 1 Carac un
curs despre fantastic. cu anilllze p t x1el lui
Cortazar nu tJ'ttimp!dtor. p II I 3 ti]'
, Pr :-.a nUI'{J J tlf'ld o m "1 '8 , li r (it
(,a P9 ca'E' /Llm li. lui Weber o f /9 n ti ;;I.i.
du-/. ta 'enom 1 si IJI,tor I dSf v 1 el <1 I 'ar
ml/lu'. trburl/or Ch'.Ir fJ(C 1 & ,; ,
dO!CIl.i1l COIO'pC' r.onf'll tefl are. r: I "p il 1.:
I Col 8 II" M'fCfJa f adt'J o-'to 8' e CIl ara
dind" 1) pe,m tI r/lCEI it r n
1'851"(1 (pe strada Mlntlllt'ah). (Pel .. "na). fU (Ini
nito la BUCM" .... ld). r) , ... ". r,
prE"1V
... .r't. d.. I
dac.!i Illd .. IIm d lo"_".,i l'i.<.I f
parte (m Antolog a nun'lel fantast te. U
141), I .11 {} ,.. ; .. de' I ..1 p, ti
Pf(I\; ,dli'rna An
(wproprJ .l\nRe\i" I.:1R
L" ,
cea da de-
1970 p
loc "
M
,)
97
tia din -el studentilor un fan,
tastic de gradul II, care e de a crea o lume
srevni (1n mod, adica invers, voca-
citita p0 dos rezumindu-i esenta); un alt semn
al este reaparitia lui Otto Kahn, sub nu-
mele de Canoto; in fine, mversarea atit de sem-
nalizata consta n faptul un oarecare ti
naratorului, n momentul cind acesta se
pregatea rosteasca o despre C:orta
zar moartea lui Cortzar (Julio), cu detalII, ur-
ca de fapt moarte l loveasca
o vreme pe mesagerul ei, exact n cir-
cumstantele falsei morti a lui Juho; iar naratorul
va rezona astfel: ,.... Pedro Miguel a faptul
fantastic de a ntoarce clepsidra sale: n
timpul premomtiei, viitorul a devenit prezent, iar
n timpul trecut."
texte dm volumul lui Pau] Alexan
dru Georgescu (cele Trei vise) folosesc unul sau
d10 cele "doua aspecte ale Jocului de-a SI-
metria, intrinsec fantasticului; refuzul acestui JOC,
capabil de a se amplifica in tarifiant o ce pro
aparitIa unui dublu conotnd, tot n epoci is-
torice tulburi, inchlzitorialul, se poate uneon tra
duce, simbolic, prin spargerea oglinzii: se n-
timpla n una din povestirile fostului "cerchlst." Ion
D. Srbu, n tonalitatea Golemului lUI Me
yernik - Nu cum spart oglinda .. (in vo-
lumul B alte povestiri, CR, 1983);
dar ne vom opri la alte doua texte dm acest, de
altfel, foarte bun volum de pentru ele
cultiva efectul de fantastic de C<lre ne aICI,
metaforic dezignabil n de intoarcere a
depsidrei.
Astfel, B utoplei in
in care utopia traduce aSpiratIa mtelocra
de a aranja lumea vie recile canoane ale
splntului obsedat de ordme - ex-
perimental al acestei tendinte. In atopicul Genopo
lis, un n psihologie experimentala, Fro-
nius, se ambltioneaza sa determine doi
colaboreze (aceasta dupa unuI
experiment anterior, cu albine, in care, aduse n
conditii speciale. reginele ar fi trebuit se com-
porte ca "simple de
miere"); substratul sale se lummeaza
From'Js nu se dedare: "Eu
consider orice experienta cu ammalele o expe-
cu omul". Ceea ce se poate prin
urmare CIt! ca o doi la egali
tate ajutati ca s-o snt
intr-un "cmp psihologic" ("Poate chIar
unul sociologiC", Fromus);
ei nu pot ajunge la bucata de decit
unul din ei instinCtul n folosul celUIlalt
se pe un talger care trapil)
accesul la care rol unle
ar fi trebuit se inverseze, ca cel deal dOilea
se sature el, ceea ce, o vreme,
se numai ca o inversare <lbsolut simp
se produce n acel moment n
lui F ronius: de unde la nceput el VIsa la eradica'
rea "sursa atitor rele, /. . ./ <l
mizenei sociale, a sistemului car" ne tme
mnzi", atunci cind ajung execute
perfect numarul, Fronius i
98
pe s..lturate, debMcce, constiltJ.se el .. "n
data ce se satura, ncep sa se Joace" elementul
ludic semn al ,.le deranJI:',)zil dlsclphna
cercet3torul este adus la a profes.'l
dialectica: , .... lipsa de foame creeaZ<l hbert<ltca, h
bertatea fantezl<l, lur fanteZIa, carE'
artele, este in timp inceputul dczordlOll,
numarul unu al dlsnphnel
ApOI, in vreme ce Fromus expen
mentul la un congres la Strusbourg, meg.1lltal.ea
in virtute,) mor uleI bmccu
noscute macar de la La Font;:une .,L,) ralson du
plus fort est tou,aurs la meilleure"; A l
pe B stea pe talger tol timpul, ca numai
el se Infrupte dm pSlhologul dlspera
PUtlO, gindindu sela soarta omemm il} care :,aulo-
mat cel prost, lenc:?, citne de\.lne tiran
exploafator", pe urmJ, ca spre a ratifica zdrobirea
celui slab, decrete,aza vmovat de sngele ap'drui
n "arena" sa expenmentak3 este numaI Hcrmann,
omul de serviciu; este ceea ce crede narato-
rul, profesor de ontologe. IdeIle
in de a colaborarII roz"toa
relor; nimiC de mirare daca cel dOI ildopta
n final punctul de vedere al perseculonlor. ocul
de dragul utoplel, precum inabu
_,discursul vlctimar" ,,TrebUie UItat. trebUie
ignorat tot ce s-a intmplat post Strasbourg" ,
Cel de-al doilea text al lUI Ion D. Sirbu care sar
preta ahahzat din unghiul f"ntastJculUi este acela
intitulat C:imex Lettularia; mtng<l este SImplu de
rezum<l!, un ins nOdptea de se
duce reclame faptul admmlstratorului Imobllu
lui, IOvalid, pensionar, fost colonel. acesta ii felce
o filozofie, b<lzata pe schimbarea. mversa
rea, bascularea perspectivei asupra islonel: evem
mentele Istonei umane ndT fi, n realitate, decit
istorieI mult mai zbuclumule a mIcro-
organismelor, (egah. spune bJtrinul. cu
oamenilor. nct moartea unor ar
antrena automat decimilrea corespondl!nta in rin
dul antroPQlzllor aceasta pina la Ideea ca, de
fapt,lstOJiiJ um.:tna este mstrumpntul unuI . fatill
principIU al echilibrului stattstic .. nemtll au m\l('n
tat stricnina: pe loc, l au adus la pulere
pe Hitler ") natuml. il faptul cu bie
tul reclamant va priVI de illCI OillOte cu
sentiment al uneI ,taine" care lasaI
"ca o C<l o amenmtare". insc.amna
el a devemt senSIbil una dlO sursele f,mti\'5tl
cuiUl, subsumabil.! ea semnulUI clepsld'rel schlm-
bare<l punctului de vedere asupra acelUIa,;;! set de
evenimente; teorettc, vanere a percl'pttel
este de VIctor Ivanovlci, folosJla de cite\.;)
ori de Crohmi.lIOiceanu in ale s<ll(> Istorii insolite
tine de efectul de msolita-re sau ins!rumarc pe
care Sklovski 11 desemneaza ca escntd a arte! hte
rare, dar pe care Eminescu il slOtetiz<l i,n fraza de
nceput a nuvelei .sale, Dionis: " tot
astfel, daca inchId un ochi, vad mna mea mal
dect cu amindoi." Fantasticul contribUIt? ast
fel la zdruncinarea automatismelor noastre per
cephve ne consideram lumea cu un
ochi mereu ' proaspat; poate nu intimplator um
(orma fatala scurgere a timpulUI ('ra scand::tt8 la
cel vechi de rdsturnarea c1epsldrei.
ALMANAH

PROSPETIME
SI, FANT'EZIE

SILVIAN IOSIFESCU
ULTIMA carte a lui Vladimir
Colin, Xele, motanul din
w
stele
_ o uluitoare aventura po-
pe indelete in
capitole complete, se _
cu o 10
cele teritorii n care sc;:mtc:
rul a pirtie: basmul
Harul rsulUI
al fanteziei,ce cu
gratie cuvntul viZIU-
nea celor citorva sute de
ale poemului la
editura Ion o fiziono-
mie
Basm? Joc anticipativ? Paro-
die a basmului a anticipat!ei?
Autorul Basmelor omului al
Pentagramel, ar mai
dintre care au
lume a basmului
au dat fantasticului vir-
filozo.fice, sen-
zorializate, cu totul fent.e de l!5-
ori pedantene,
cnd-o tot aUt de sigur spre vu-
tor sau trecut mit, suprapune
aici cele planuri folosind
registre fanteziste. De aseme-
nea mijloacele parodiei care, ]O
mod paradoxal, pun in valoare
constructia i
De la primul capitol - n
careI Xele apare - la
Capitolul 9 finalI totul re.ln-
in normAl. mIra-


culoase pe care le copi-
lul narator trec mereu, pe ne-
de la fant_asticul con-
struit n cte o imagme memora-
dizolvat de z!mbet,
la alura de
clip iri din cu
nul esential al unei fantez\l ver--
bale care face cuceritor jocul. E
nevoie mai Vladi-
mir Colin nu ge-
nurile n care a construit, timp
de trei decenii scrieri de neui-
tat? alte modele ale genl!lui,
parodia lui n.u "obiec-
tul? Dar aICI o remtoar-
cere a lui Colin la poezia nicio-
n
afara n mai toate
<lnterioare. As_tfel e imagi-
ivirea motanulUi extrateres-
tru: ,lmi cl! o zi
nainte/ vme <:ilO Al-
debaran/ cu cu-
vinte/ menite
drept motanj ceruse. la
noi." Nu mCI motivul
avatarului al schimbului de indi-
ntre motanul din AI-
debaran
schimb propus acceptat cu
degajare: "Neam privit n och!
ne-am strins minile tare/ apoi
coada in jurul meu/
m-am
Metamorfoza e surpnnsa 10 ver-

SF
suri n care poetul vizionar se
substituie parodistului: "Vedeam
noian de stele cercuri colo-
rate/ ce se-nvirteau
explodnd/ capul ml-I sImteam
pornind sil se dilate/
c.a cmd/
dintr-un ce r:-
o
putea galawxle!
aurie/ cu SOT! lumi, se prabu-
n mine." .
Tonul verbul
cu o inventivitate OlmlC
trudnic capitolul ur-
intitulat c':l_ tilc::: ICU pu-
atta ntr -o
de
n clubul F: "Clubul F, se
f.asoane/
formule finite cu fantezle/ folo-
sind febril fel de fel de filoane/
fortamente fortuite ... "
Nu vom ncerca parafra- .
pedestru gra-
ntre fan-
surisul parodlel. T re-
buie amintit poetul e in-
n prir: cele
capitole de desenele inven-
tiv-spirituale ale lui Tudor Jebe-
leanu, care nu traduc, ci
cu u!"'. zmbet propnu,
ceva mai mahtlos.
n final, anticipatorul
o la tonul Speranta
autentic: "Visez la noua
nt1lnire/ cnd un savant
nu un
ntreaga omenirei l va ntmpina
pe solul din Aldebaran."
formula cu alt
prilej de o scriitoare, Xele, mo-
tanul din stele e un poerr:
adresat copiilor ntre patru _
de ani. Citit_orul de he-
care extrage e!
lui proprie, cu sa-1 _fi ra-
mas grauntele de
de
Sint daruri pe care Vladimir Co-
lin le-a intacte_
99
FIECARE nou exeget al unei
opere hterare de mare populari-
tate are de luptat cu remarca-
bila inertie a gustului public pen-
tru a Impune tiparele propriului
subiectivlsm. Efortul de schim-
bare este cu att mai important
cu ct si tuatii in care ima-
ginea a autorului re-
pus in dIscutie este ori
cu iar corec-
tarea ei opozItia unui
OrIZont de mformat de
reductIonisme. Acestea sint re-
dutabile in cazul popularitapi dI-
fuze, paSlve, incert ecou efect
Temanent al unei receptaTi ac
tive ce apartine trecutului. MIr-
cea Oprita, autor de n
SF-ul nostru - in dubla calitate
de creator de fictiune analist
-, are ambitia neajun-
surilor riscurilor ce decurg
dintr-o asemenea ntreprindere
scriind H.G. Wells.
(Albatros, 1983), una
dm foarte rarele dedicate
in ultima vreme unui scriitor

Wells, o personalitate mai .vio-
lent dect ne-ar
credem amintirea lecturi-
lor de a
putut ft in
- cel putm la nivelul premlse/or
- cu realismul: , Chez Wells l'es-
prit lom de 'mar-
quer la revanche de l'imagina-
ticn sur la realite, s'al imente de
celte derniere_ .. " (Edouard Gu-
yot, H.G, Wells, Payot, 1920,
pag. 68) mai ales in so-
cIaliste, ca profet al
clase (un atare pres!l91u ia
garantat editii in tIraje enorme
come':"lt arii cntice, bombasttc fa-
vorabIle). la des-
pre cel care a scr is
timpului sa spus ar crea un
model de care pierde
contactul cu ceea ce antlpsihia-
trul R.D. taing "pre-
sent self' o disbciere
un fel de nebunie,
mai exact "a kind of
ele schizoph renia" (WIlli am
Bellamy, The Novels of Wells,
Bennett and Galsworthy:
1890-1910. London, Routledge
and Kegan Paul, 1971, pag. 59).
Orwell, in eseul "The Redisco-
very of Europe" (m Li stener
19 martie 1942), compara utopi:
ile wellsiene cu Brave New
World a lui Huxley, sesIzind
contrastul dintre ele,
a contrastului autorilor - unul
100
UTOPIA
AL/VE ANO WELLS
dezum-
fiat, unul creznd inocent in pro-
gres, Pro-
gresul, cum fusese conceput
"in pnmele zile ale aeroplanu
lui", era "tot ntratt o escro-
herie ca reactIunea" . Aceste
cuvinte mai tan, ca altele, Iau
pe Orwell sa inregistreze
in jurnal (ef. War-time Diary.
27 mari le 1942) pnmlrea unei
scnson in care Well s i se. adresa
in fout letter words (un obIcei
epistolar wellsian atestat de,
pnntre-altii, leon Edel, n monu-
mentala sa bIografIe a lui Henry
J ames) . Puncte de vedere
! aproape la fel de greu de subsu-
mat unei aprecieri glqbale-- au
formulat alti interpreti,
de la Darko Suvir:! la Florin Ma
nolescu, de la Pierre Versms la
Ion liobana, de la luri Kagarlitki
(pe prefata edItiei ruse a
operelor utoplstului , in Occident
a circulat cartea sa The Life
and Thought of H,G. Wells)
la Kingsley Amls. Care este 10
cuI lui Mircea ntr-o ase
menea ilustra serie, ce contnbu-
aduce el?
Scrnt orul romn o
tratare a domeniului
de cercetare, iar Utopia mo-
dernA Wells devm astfel nece
sare restnctii concentnce ale
obiectului studiat, utopia uto
pismui ca structuri de profun
zime ale mentalul UI colectiv. De
la speculatiile termmologice (din
care, lucru CIudat, toc
mai cea a lui Morus), Mircea
trece la
nilor utoplei moderne, pe care
le distinge in Platon Swift, se
siznd pertinent lui
Wells de la sumbrele anticipatJi
dtn tinerete la mesiamsmul exal
tat dm ultima sa un
drum opus tendintei generale de
evolutie a genului - accentuarea
colorat urii distopice. O notA
speciala este n "desco -
perirea vuiorului" de uto
pla ceea ce
cetatea sub zodia para
SORIN ANTOHI.
a sco-
tind-o din conditia de ac
cident al geografiei. In
ordme de idei, Gerard Klein
nota n teza sa L 'utopie mo-
derne (asupra pe rio adei
1900-1956): "Nos utopies sont
des plans que nous tirons sur
l'avemr, et non plus comme au-
trefois sur I'absolu."
de reformator me
siamc, latente n creatIa
autor de fict iuni utopice (de re
foarte preocupat le as-
n pliurile discursului, toc-
maI prm aceea exinhibindu-Ie) , -
snt extrem de explicite la
Wells. Insistenta lor, scandarea
a sloganelor unei
"ideologii a himerei" (Mir<ea
eterna revenire asupra
prinCipiilor fericirii calculate
(intrun decor fourierist, ca in
Oameni i ca zeii), ni-I pe
autorul englez - acuzat de inca
pacitatea de a chestiu
nile sociale politice (de J o-
seph Conrad in de Or-
well spre ntre altii) - ob-
sedat de Imperativul mistic al re
novatiei, incercind exorcizeze
scepticismul cu frazeologia ele
a programului politic:
"Vor fi numeroase utopii. Fie
care va avea noua sa
versIune asupra utopiei, cu ceva
mai mai
mai / .. ./ cnd n
utopIile vor fi trecut din visuri n
schemele de lucru, iar intreaga
omenire va da forma S.t-atului
MondIal final, minunatul
rodnicul Stat Mondial,
care nu va mai fi o utopie deoa-
rece va fi lume".
pentru spulbera propria
- nencredere:
"Cu va fi ... " (sfir-
A Modern Utopia) ,
turi de al te elemente, tratate pe
larg de Mircea n cartea
sa, de
impune fantasmele l aduce pe
WeJls, printro
ALMANAH

DIVIZIUNE
-----------------------
ALEXANDRU MIRONOV
A FOST un autor de
carte pe
nume
geanania. Imi amintesc reactia
unui adolescent la terminarea lui
"Doando", primul roman al
sus-numitului autor: uluire, bu-
curie, ncntare, curiozitate, en-
tuziasm. "Doando" nu era un
roman, erau acolo pe
trei-patru! Amestecate, nclcite,...
trunchiate, cu per
sonaje uitate pe parcursul nara
poate chiar cu
nepovestite la - dar
imaginatie! Ct farmec n
complicatele aventuri cosmice n
care era planeta-astro-
"Doando"! Cte idei -
jerbe, potop, A.
Van Vogt, marele maestru al ri-
sipirii de SF gustate
de milioane. de cititori - ar fi
lit de gelozie ...
ale lui Ro-
au
impus respect: "Ferma oam'-
nilor de si , .P<lT<lle1.>1 -Q-
mea, nu
\ le-a recenzat nimeni,
O fac eu, acum, n cteva' fraze:
sint cele mai importante romane
de de anticipatie ro-
T raductibile netra-
duse in orice n
orice cu pen
tru Science Fiction (U.R.s.S. ,
S.U.A., Italia, Japonia, R.F.G.,
Ungaria, scandinave). Ci
tindu-Ie, adolescentul de pe vre
mea lui "Doando", de-
venit ntre timp respecta-
bil, scos sus-numitul
autor de carte deja con-
personaje
galactice cu miez me
saj, nealterat gustul
pentru inventivitate

din cine ce
motive, literatura de
a intrat, pe la 1974, ntr-un con
de Autorul despre care
vorbesc sa conformat
etichetelor, "reu-
prin 1977, o carte -

ANTICIPATIA
blnd al infinitului" -
numai localizarea a per-
sonajelor (cele mai importante
cosmodroame terestre se
cam pe lngA Slobozia!) era sufi
pentru a descuraja pe ori-
cine, chiar pe fostul adoles-
cent pe care nceputul
tii l-a cu
pasiune pentru literatura de an-
ticipatie ...
Au trecut anii. Fosta
a Tineretului ("Albatros") a
ajuns la ritmul de
SF pe an. Printre
tori ai lozului editorial tine cre
apare nu demult? Un
autor nou-nout, pe nume Ge
orge Anania. Cartea: "Test de
fiabilitate". Subiectul, pe scurt:
telul disimulat al unui institut de
(probabil dintr-o
este producerea n la-
borator a mutantului - soldat
perfect, imposibil de ucis (de
sau boalA), capabil res-
pire sub zboare! O
dibace- de situatii
gadget-uri SF l fac pe savantul
Phil Warner de-
mutantul de capi-
Ca orice savant cu
Ph. W.
salveze descoperirea, oferind-o
medicinei oamenilor. =:ste pe
cale finalul pare
apoi a4torul se
complet
astfel la nici chiar
un cititor matur practicant al
unei profesii legate de nu
poate exact 1. Warner
a s-a cu boss-ii
lui sau 2. ia binele a
cum ii bine

tice.
Multe pagini snt scrise cu
nerv, capitole ntregi se citesc
cu sufletul la dar snt
pasaje care, d ar , De
ce rost are introducerea '
n carte a contelui Sim?; sau v-
or- t
de high-lifeul
lui?; sau tentativele de a creiona

SF
prea tare personajul principal
(nu se la
Ph. W. este pozitiv, nega-
tiv sau nestatornic), pe Mad sau
pe Brett Hendricks (se pierd pa-
gini prea multe cu asta) - pa!'a-
doxal, cel mai bine este
Sorensen, despre
care din dialoguri.
Mai trece ceva vreme - iar
un nume nou la "Albatros": Ro-
mulus ju-
a marelui autor de carte
din deceniul
VIl... "Catharsis", o po
veste pe teme sportive, dar
mustind de filozofie existentia-
grea, de sen-
suri - atit de grea, indt cititoru
lui avizat de la
"Doando" la "Catharsis") ii
de cap, nu .... Ideea
SP este: inventarea - utiliza
rea n scopuri distructive, de
caoitalisti meschini -
unui sistem de influentare a
comportamentului la
ceea ce s-ar face - foarte inge-
nios - prin folosirea unor antene
de (pi-
ramid ale) protoplasmatice!
Toate sub
sportive.
Binele invinge echipa
Wan Mennen - Joop), n aven-
turi foarte tehnicist
descrise (tot Van' Vogt,
nu!!), abi-
litatea autorului sint indiscuta-
bile. Dar: povestea este exage
rat, nejustificat de (Un re
prezentant al tinerei generatii de
autori SF ar fi expedi at-o n
50-60 de paginiO Personajele
(cu exceptia lui Joop) nU-I les de
tel lUI R. l::sarbulescu. Pasaje n
plus: pentru vizita la grangurul
T oshiba, autorul se pe
zeci de pagini, amorurile lui
Joop nu pe nimeni;
legile circulatiei sint
101
mai la fiecare - la un
loc cu automobilistice -
inutil "Catharsis'.'.
Concluzie: cu scriitorii
prin diviziune din trupul regreta-
tului
geanania am fost poate prea as-
pru n recenzie.
Dar mi permit. Eu snt adoles-
centul pe care l-a

cndva astronava "Doando"
care a purtat "Ferma' ea-
de n bagaje, in
lungi peste mari
Pe cei doi scriitori, R.
lescu (actor n viata
G. Anania (specialist respon-
sabil al filmului romnesc de ani-
ii cunosc bine, fi respect
i iubesc. Mi se pare cinstit
UTOPIA
(UrmillB di" p8fJ. 100)
oppositotum, n
contrautople (propun sa. aban-
alte terminolo-
gice, amintind toate subcla-
stereotip,
pnn vlctona masei asupra indivi-
dului, prin triumful aberant al
asupra diferentei, al
normei asupra exceptiei).
O recenzie de Im-
puse prezentei poate pro-
pune dea mai multe
despre cartea pe care o
.mai ales n cazul lu-
lui Mircea proble-
mabca nu este absolut deloc re-
Celelalte
fete ale lui Wells, ncepnd cu
raporturile sale cu SF-ul se cer
. descoperite prin uneori
dincolo de o
i, si rle ('\ . imagerie
102
le spun "Test de fiabilitate"
"Catharsis" snt rezonabil
bune, dar nu capodopere.
la un loc, socotite ca
nu fac ct o carte
din pana marelui
maestru
orgeanania_ Pe care tare mult
l-am dori iar ntre noi, ntreg, la
cu scriitori
pn:>aspeti excelenti, n
ultima vreme (G_ S_ Si-
M_ Ov. Buf-
AI. Ungureanu, 1. Popa, R.
Bretin - generatia in
de revista teh-
ntru acestei
literaturi att
de tare de tinerii de toate
virstele ...
(!?rea) proli-
xltate, de o
senzatie a ticurilor populari
autorul de Cu
toate acestea, Mircea re-
ne in atentie
cum n zilele noastre ar
bui se ntmple mai des teri-
fianta limpiditate a Utopiei, 'n-le-
cu care ne prevenea
dndva (chiar ca epigraf pen-
tru Breve New World) Ber-
diaev. Ca nu mai lungesc
vorba, ce minunez de
obtuzitatea lui Anatole France
("L'utopie est le commencement
de t0!lt progres"), inchei cu
splendida naturalete a lui Tho-
ma? Babington Macaulay, care
scna pe la secolului
trecut (Literary Essays, ,,Lord
Bacon") o
de oarece
,,An acre in Middlesex is better
than a principality in Utopia".
FENOMENuL hteraturii de
nu este atit com-
plex, cit intlOs Are, n schImb,
complexele sale de care n
sa scape cte
PUtlO, pare ca Cnd
fac aceste afirmatiI am in vedere
trei aparitlighid antologIa AI.
pha almanahurile
1983 1984, lJ care adaug cele
citeva aparute n ultimii doi
am Cred ca antologlu crJlo
veana momentul
1978-1980,iar alm2lnahurile ar fi
put.ut consemna 'Valoarea
cafU de in ami
lori, so faca doar regio
nal Volumul Alpha poate fi
el pnvlt, n afara Uimitoarei nou
tatI care este mirarea n antoJo.
gle a ceea ce se din ce
in ce mal mSlstent noul val in
loc de "cab:}11 m':l! tmen
dm cenacluri", Cel un volum re
prezentatlv pentru o
zona, dar pdslreaza, n
tImp, mJrtUrla valorll medu il
de amaton. fapt care
poate. atrage ' (VJ putea atrage)
pe pSlho soclocnllCt (cind se
vor vor fI pub!Jciltll
Revenmd la asertIUne,) lOltJal.i,
vreJU sa remarc m mod
bit ntinderea pe care il luato
activitatea lIterara in cenaclUri.
unor sisteme rapide de
promovare ma Sd
aftrm cu ceruludine ca este vor
ba numai de intindere (nu
. de o criza de valoare), ins,) mi
,e pare din CE' in ce m.ll eVident
ca in urma grupulU1 \.oemt in
curea de antiCipatie Imc
dlat inamte de adunJrea textelor
.:mtologl"- Alpha (grup
care mire !imp sa tot
unII rdminind n mod eVident n
afara hteraturu** nu eXlstJ. deo
camdatd mCI mJ,car avangarda
unui nou nou val PrecIzez: este
vorba: despre literatura de .mti
clpatle, nu de diversele hctium
antJclpatlve ProlIferarea rlctlunl
lor n dauna literdturii are ca
pnncipalJ cauza sIstemul de pu
bhcare care nu permite promo
ALMANAH
ANTICIPATIA <:::;Jr
DISCURS AMABIL
DESPRE
CRESTERE
DORU. PRUTEANU
varea unor autori
cum snt Mihail Gramescu, Ale
xandru Ungureanu, George
sau Lucian prin
[exte cu adevarat valoroase,
ceea ce face, desigur, ca
autori n
deci nu
cum influenta modelul cultural
despre catre cum ar
trebui arate aceasta.
.Nu-i un secret, lite-
rara de este
n pnmul nnd din peda-
gogice. Indiferent de presiunile
momentului in care de
numele pe care-I produsu-
lui activitatii de creatie a
lui M. de exemplu,
anticipatia nu poate fi dect n al
doilea rnd o a obiec-
telor pentru
este o a umanului
sau inumanului n primul rnd,
fie doar in virtutea definirii
epicului ca gen care
un personaj o
(Mai simplu, o povestire este un
personaj n Prefer
nu ma mai gtndesc la statutul
fictiunilor anticipative pe care
le-am. IOstalat de la nceput n
cu literatura, dar care
se Prima diviZiune se-
din interiorul va
conduce la scriitori
lor de anticipatie de scriitorii de
kitsch-uri anticipative.
Urmarind almanahurile, revis-
tele C4rtile, apreciindu-Ie text
cu text, oricine va putea ob-
serva d\, diferenta dintre textele
traduse - cele originale este
exact de acest tip: textele tra-
duse snt mai bune pentru se
mult de
In practica
mi se pare, tendinta de a
literatura de publi-
care, oferind In schimb cititori-
'lor .spre lecturare-audiere pro-

<:::;Jr ANTICI PATIA
tete literare.
Efectul interesului pentru fic
tiune - interes care, cum am
spus, are la acopenrea n
a considerentelor pedago-
gice - este reluarea procesului
de marginalizare el literaturii de
anticipatie.
Faza n care
literara se pare presu
puna o echilibristica n dirija
rea ei. dis
a 'armelor (care s-a putut
auzi la Sibiu, in 1982, dar mai
ales la in 1983) este
al doilea semn de pe
care-l In .. 1979-1980,
toate intrumnle se axau pe ma-
rea a unui loc institu-
al de
nu mai este
unde s-a aflat locul. In
probabil vom constata
de an-
ticipatie a suferit prima
aceea ntre scriitorii de science
fiction ceilalti .de sub
steag. Cum va fi ast,,? nu
. .

Vreau amintesc volumu! de
proze .. rupes-
de Sanda Radian pentru
modelul de narator propus de
scriitoare. Ce! care
este totdeauna "melanholic", se
elegiac, presupunind
acceptarea sa a istoriei sale
la cititor.
in acest
mea paginilor plictisitoare". N a-
ralorul acesta este un
tor care pare o rari-
tate. ,,Mai tineni colegiI' ai San
dei Radian au transformat do
rinta lor de a vorbi as-
culte pe intrun complex
al contra-cronome-
tru. Impresia oameni
au ceva de spus vor s-o
inalOte de a se termina momen
.,"
SF
tul de receptare este
toare grave lipsuri la
retorica Modelul narato-
nal al '"mai tlOerilor' co!egi
h
","**
de la figura
limitate temporal, dar sar putea
fie o rea asimilare a
unor influente literare (v. Faulk-
ner, de ex., ori G.G. Marquez)
sau o mai
de anume pulsiuni interne
in trecerea la comunicarea artis
Foarte prezent in
volumul Alpha sau, mai inainte,
in prima carte a lui Mihail
mescu, momentul acesta pare a
se loc unei directii
baroce, care se trage la noi din
prozele lui Vladimir Colin.(direc
care cuprinde, intre pe
(cel din 1982-83), G.
AI. Ungureanu, Lea-
nard Oprea pe fictionala Ro
dica Bretin), texte cu
scenarii complicate cu
Interiorul per-
sonajelor, o directie c1asici-
venind de la Adrian Ro-
goz (Lucian Dan Me
Dorin Davideanu,
Ungureanu), greu de clasificat n
grupul "literatilor" sau n grupul
"fictionalilor" pentru snt in-
stabili De o parte rollmtne paro-
dicul Lucian
Presupun ca atunci cind anto-
logia se va numi
"Kappa" voi putea consemna
ale mediei,
Recunosc orient
ti,lrea spre favonzata in
ultimii ani prin publicare, este
mai din cauza aven
turii n sim-

, FolosIrea termenuluI de
anticipatie' e nu cred
In corectitudinea sa.
., Ceea ce poate insemna ca s-a
vQnlt dmafara literaturiI
... nu se supere Sanda Radien.
expresia lui Ion Hobane
103

Sf
/NTERV/U
CU UN ALERGATOR
DE CURSA
INiER\JIU
_ PETER KUCZKA, poet, prozator, eseist, ci-
neast - am acum citiva ani, "Ferestrele tim-
pului" .- editor al reputatel pubhcatll "Galak
tika", ne face avem in mijlocul amatori-
lor de anticipatie romni pe unul dmtre cel mai
"incrncenati" pe SF-ului.
_ Multumesc pentru cUl/mtele frumoase, nu mai
este nevoie laud eu - fac asta, de obiceI,
singur. aflu la la Umunil
Scrittorilor din Romnia SIgur, profit de ocazie
pentru un schimb de Scriitorul Ion
Hobana mi-a vorbit despre progresele literaturii de
anticipatie Eu pot spun n primul
rnd "Galakhka" cu regularitate
apantlile, autori din lumea foatte
adesea din Romnia, ba am
un almanah SF intitulat "Metagalaktika", un fel
de antologie din primele 15 numere ale revistei
"Gali1ktika".
- In fandom-ul romnesc caracteristica este le
dintre scriitorii cena-
durilp de amatori... .
_ Este o Science-
Fidion-ului. in general. Pentru in
Ungana un colectiv responsabil cu antlcipa-
pe Uniunea Scnitorilor, un altul la Umu
nea un grup de lucru la TeleVIziune
plus, bineinteles, cercuri duburi
care cresc ca ciupercile pe de ti-
neret, case de Se
conferinte, simpozioane, intilmri cu cititorii, proiec-
tIi de filme, se fanzme buletine
tive. Se chiar o coordonare a acestei
prin TIT, Asociatia de a
tei..
- pun intrebarea cheie: care este pozitia edi
turilor maghiare de SF?
- lumea este - cum e firesc,
nu? MURA, a tineretului, este pnnclpala
a interesului public de antiCIpatie:
la Kosmos apar cu un total
de 70 de titluri de antielpatie pe an, in
de 15% maghiare. restul tr"duceri: Asimov, Brad
bury, Hemlem, Ph.K. Oick, Brunner, Lem, dar
Colin, Rogoz, Hobana. Revista "Galakhka", amin
tesc, este o publicatie a acestei edituri, cu tiraj
destul de m'ire - ultimul de a avut
60.000 exemRlare. Tot la "MURA" apar de
anticipatie pentru copil. editura "Kos-
suth", se senos de are o colec-
tie - mai mult traduceri - care a trecut deja de al
LU-Jea volum; au aici ale lui Efremov,
104
Parnov, Fr. Pohl, A. Norton, S. Lundwal, F. Car-
sac, ale Strugatki .. Alte edituri pro SF-is
te: "Europa", "Gondoliath" "Tancsics", cu
cte 2-3 titluri pe an. Nui prea mult, cititorii snt
mteresati de ca peste tot n lume, feno-
menul este mondial n cu progresul
civilizatiei umane ..
_ Presa, mass media in general, este la
acest aVnt al antlGipatiei?
- Mai Doar "Kritika", o de foarte
bun Olvel literar, din cnd n cind materiale
teoretice. Pe unul din posturile de radio se difu-
lunar o emisiune de cte o La T elevi
Zlune, filme, cu oarecare regularitate.
_ planurile. ActiVItatea dv. inter
este in ntreaga Europa. Ce
noutj:lti aveti?
- In afara principalelor ale anticipa-o
tiei, conventiile europene, mai snt pe 20-30
de intilnin locale, adesea cu zeci, chiar sute de in
Se simte, cr.ed eu - multi cred ca
mine - nevoia unei mai serioase la nivel
european. De aceea, la intilnirile viitoare ale Comi-
tetului European pentru Science Fiction (aparti
nind de UNESCO), sper cu
obIective: in primul rind infiintarea unei
Mondiale a Anticipatiei - am discutat cu scriitori
din dIverse printre altele cu cei romni -
ne gindim propunem pe englezul
Harry Harnson, scmtor reputat, care ar putea
"lega" taberele, el fiind european, dar scriitor de
in Amenca; al doilea, ca un corolar:
o cu in 3.-4 limbi -
ceea ce near lega pe toti mai tare ...
_ Subscnem dm imma la dum-
pentru rezultate cariera
dorim, pe mai departe, mult succes!
ALMANAH

LUBEN DILOV
SI
LITERATURA SF
LUBEN DILOV a apArut, cu ceva vreme in
urmA, la o a Cenaclului Martienilor, la Mu-
zeul Literaturii Romne. Ne era complet necunos-
cut ne-a fOfit prezentat de un scrIItor de htera-
bulgar
auzi, tn curind, I-am un mal
mult din reflex profeslonii'll, apOI am pe un-
deva carnetul de In 1983 editura !,lba
tros a scos In librarii o pe care nu 5-0
categorisesc drept lUI
Autor: invitatul nostru de la Luben OI'
Iov. ' .. .
Drept care publicarea mterViulUl ce urmeazA s-a
impus de la sine ...
Reporter: Stimate Lube!l- Oilo;..',.
publicul bulgar literatura c..e .
L.D.: Cu bratele ed!tunle
relativ (in 1980. de pilda, numai 31 de titlUri
SF), 1p tiraje de sint,
practic, smulse dm mimlle ..hbranlor. se
imbunAtAti, n anII edit.unle dm
Varna, Plovdiv, Russe, Sofia (mai ales .. Pa
tria este Tineretul Popular mal pu-
promit .1n continuare o a bre-
pe care a.
h ultimii ani 1n rlndunle CItitOrilor tln.en. .
Se nuvele romane dar
traduce mult - Ray Bradbury,
Pahi. P. Anderson, 1. Asimov (mal toti .marll
tori anglo-saxoni de S.F. stnt la nO.l) - ,
sovieticii Gh. Gor, A. Dneprov, Strugat.kl, K.
Bultciov, I. Efremov. dar belgieni, ger-
mani, romni (o antologie de povestln Babel-ul
lui VI. Colin). .
In toate rellistele noastre con
stant literatura Orbita, COSM
mos ,i pen-
tru tineret, Bulgaria literari, FI.a:
cira _ cum publicA orice gen literar, mCI
o discriminare... .
ne In ultima critica literara
ne acordA tot mai traltndu-ne la
egalitate cu ntru poezie, teatru, roman
beletristic etc.
R: Luben Dilov, pentru sntem. acum in at
mosfera prezentatI.
L.D.: 'Stnt, 1n tara mea, scriitor cu vechime. Am
debutat 1n edituri n anul 1953 cu o
copii, iar In 1957 am n lurr;ea SClence. Flc-
tion-ului cu romanul Omul atomic. in cam fltmul
de o carte pe an am termin, de curind, a
22.a mea carte. Sigur, miam cliltori, am



devenit cunoscut, mal rorn"nul Orumul UI
IC4ilr mi- a adus popu!antate
R: Care credeti el trebUie S3 he prot' ,1
rului de literatura de anhciJ: ltle ,., t:1" Il f'bu 1 .cu

L.D.: Ii este Indlspensab L.l o' l.; o.l '
cu lumea La nOI protohpul t: ro
pare a fi ziaristul de A!J"p M II Il
talent literar, cntUl,,.) In I e.,. toar e
bine preg;tit dlO punct de "'ed ,\! 1 O '<1
ce li realizarea sarcm 'or I'n Inl.: Ip I
stau tn fata scriitorului de Sn t! I I on c
de a crea tablourI, scenarii despre lItm
oamenii cu problemele ... 'f',
etice ale Zil eI de mnn>:
Personal, scriu ade$Cd hit .'ltur.;l 001 tI si
cu trimIteri spr VIItor. n
aspectul moral al omulU1 d", P )1 II l'
mie de ani.
R: Ce ne puteti spune desprc 1jJ1(!'_ m( 1 .,
L.D.: 11 cunosc mai ales de b inl' "'n' , C r{'
le am cu cititOrii mei un publ tlmr
fierbinte, entuziast, Or9amZel\ n nenumlLll!! Ci
buri de fantastiq;ti:ntdic, in mal toate n1aJ'l
Se orgamzcazcl, anual, o intln rt' a f:n or \
scriitorilor de trel-cbn( UhUTI IlU I
stimuleaza. pe creatoni tmen, n).. r-. 111 I ul


de faptul ( irl .1, f. n
imaginatia tinenlor POl :1 adt t r I
site in intervine .e ch U Il); r II
r unt,
cu un serial J r ece
episoade) dar cu hlme struml, nCl J<I'
Filmele pentru ecr,1n Dane"... A
treia -, ca hin tUI,) Li OI
pentru cei mIci - cu tlfGi,e bC:.;.3te t.. tllon
pasionati - ntregesc pc: -c)Jul adull <.l .lI
creati ei SF bulgare
R: .. . care tOate l..\2e1e no"-,-,,,tfL V'1
multumim Luben Dllov, uram romanJ1UJ Oru
mul lui icar mult SUCCP!i in bbrdru
1
r
P.S. Drumul lui Icar a avut n lur no fra lin
succes remarcabil, epuizarea lUI dm hbr"r 1 tlll ()
chestie de d teva ore
Interviuri consemna/a tje AL v/R0NOV
105
EFECTELE
SPECIALE
SI FI,LMUL SF
GlltiXlJi
SF
GHIDOVEANU
termenI din limbajul
cinematografic se cu
un sens atit de clar,
marelui public ca
trucajul sau - ne referim la
totalitatea tehnicilor de trucare,
intervenind atit asupra imaginii
ct a sunetului - ca efectele
speciale.
Avind drept functie de
transmiterea spectator a
unor imagini sunete imposibil
de filmat 'sau de captat prin pro-
cedee clasice, efectele speciale
au cinematografia de-a
lungul intregii sale existente, ur
mnd un destin al lor, propriu,
care nu de putine ori a influen-
tat (sau a fost influentat) n mod
decisiv (de) evolutia
fundamentale ale celei Ee-a
tea arte.
Nu cinematografia a inventat
trucajul sau - cum spu-
neam, la general vorbind - efec
tele speciale. Filmul a preluat
functiile artistice procedeele
de trucare de. Ia alte arte n
special de la teatru. De altfel,
unul dintre pionierii trucajului de
film, Oeorges Meli es, a fost
un mare specialist n trucaje de
teatru. Arta a
fost domeniul cel mai fertil
de dezvoltare a trucajului, apoi
- pe aces
, tuia pe calea - de
dezvoltare a efectelor speciale
la gradul nemaiintilnit de
sofisticare, prezent n lu-
mea superproductiilor de tip
intifica-fantastic, care au deschis
o cale n conceptia
asupra viitorului a multi tudinii
lui de chipuri posibile.
Traditia vrea ca efectele spe
ciale fie motivul principal al
106
de care se
filmul SF. cum
sublinia Ovid S.
ceanu, " ... estetic vorbind, filmul!
del science-fiction a avut
vreme soarta a mobilei
cubiste din anii '20, pina la des-
coperirea materialelor plastice.
Tehnica nu era la ideii
poate fi
chiar n unde nu
existau "pinzele subtiri".
expozitie cu produse "functio
nale" executate curnd pri
mul mondial
azi ca dar
zmbete. Ambitii mari,
se zbat captive ntr-o
materie greoaie ce impresia
de ve-
tust. Lucrurile se com-
plet ce intervin liniile
pure curbele slu
jite de materialele plastice, care
se modelate oricum. ve-
chiul film de science-fidion nu
putea de sub imperiul de-
zolant al mucavalei, ori de cite
ori voia arate imagini din vii-
tor . "Odiseea
'2001", ,,1nttlnire de
prologul din "Superman" au la
indemm cu totul alte mijloace.
Ochiul e afectiv,
znd n universurile necunoscute
pe care i' le progresul
.
n clipa n care benzi de
film cu un diferit snt
unite pentru a forma un tot uni-
tar, se un nou efect.
sunetului, montajul,
expunerile multiple animatia
sint elementele de ale efec-
telor speciale. Artificiile meca-
nice, micro sau
decorurile iluzo-
rii snt procedee al caror poten-
tial este limitat doar de granitele
fanteziei regizorilor, expertilor in
efecte spl:!ciale,
altor la pro-
cesul de creatie cinematogra-

de exemplu,
filme S.F. celebre, "The Day the
Earth Stood Still" C,2iua n care
s-a oprit "Star
Wars" s.telelor"),
pentru ca prin ne
putem da seama de pra-
gres - att tehnic, cit de con-
ceptie asupra modului de abor-
dare a efectelor speciale -. nre-
gistrat ntr-o
de timp.
n filmul "The Day the Earfh
Stood Still" este vorba despre
un extraterestru un robot
care vin viziteze la
' bordul unei "farfurii zbura
toare", aducnd cu ei alternativa
oamenilor cu forta de o
comunitate mult . supe-
lor: pe Terra va domni
ori pacea, ori nimic ..
Regizorul Robert Wise
luie cteva din "trucurile" folo-
site la turnarea peliculei:
"Pentru robot aveam nevoie
de un costum de mari dimen-
siuni, dar care tot-
fi exibil de confec-
tionat. Era pe atunci la "Chi-
nese Theatre" de pe Hollywood
Boulevard un nalt de vreo
doi metri, pe care l-am angajat
ca intre in acest costum fa-
cut din cauciuc spongios,
ocupantului lui. De
fapt, a fost nevoie de cos
tume, din omul trebuia
mai
am 'croit un costum care
ALMANAH
<:;Jr
PREMIUL 11/ (ESEU, CRITICA, TEORIE ISTORIE LITERARA), CONCURSUL ANUAL DE Ll TE
________ ,.. RA !Cll R;;::" -ARTlSTlC.d..PE ANTICIPATI E, JP!31 ________ _
avea fermoarul n cel de-al
doilea avind - binenteles .... fer-
moarul ,n spate. Cnd aveam
nevoie trag un cadru cu ro-
botul venind nspre camera,
atunci interpretul punea cos-,
tumul care avea fermoarul la
spate, iar voiam filmez
in timp ce se intorcea, atunci
eram nevoit ntrerup lucrul
timp de o interval n care
omul trebuia ajutat
costum. Oricum, fostul
portar nu putea
mai mult de o deoarece
costumul nu se aerisea 'suficient
nici cel care-I purta nu era
prea rezistent din fire: ....
Scenele in care luminile tutu-
ror din lume se sting
au fost realizate n intregime de
echipa de trucaje a' casei de
filme ,,20th Century.Fox", prin
folosirea unor extrase din jurna-
lele de a unor
stop-cadre nregistrate filmate
apoi a doua pentru reali-
zarea suprapunerii. In unele ca-
zuri, cred chiar au trebuit
anumite mat e riale,
pentru a le putea folosi, cu
toate acestea baza au constitu-
it-o doc: umentele de
Toate cele de mai sus se pe-
treceau n anul 1951, la o
la care "Cinematograful
duse deja destule capodopere
ajutorul efectelor speciale.
Chiar "The Day the Earth
Stood StiU" a fost mai
este) considerat ca un film "cla-
sic" in rndul creatiilor de gen si-
milare. cum am putea
nu suridem,
cnd facem intre mi-
cile ale lui Robert
Wise, considerate n

'<:;Jr ANTICIPA A
drept de vrf, ceea ce
se ntr-un film de
talia lui "Star Wars"?
Cunoscutul eseIst publicist
american Anthony Brandt ne
- intr-un articol publi-
cat n revista "Questj80" - mo
dul n care a fost o
(una doar!) din
filmul amintit, dincolo de care
nimic nu mai trebuie
pentru
Han Solo, n vehiculul
denumit 'Millennium Fal-
con' se apropie de Astrul Mortii,
in dreptul dintr-o
este prins de un fascicul magne-
tic. Apoi, ntr-o care
numai opt secunde,
la andocarea vehiculului
cosmic pe o a unei
constructii cu aproximativ 50 de
etaje. Scena este ca
cum aparatul de filmat s-ar fi
aflat pe in planul doi
se , tunuri cu laser,
care vehiculul cosmic
in timp ce acesta se ap'rppie de
platforma de andocare. In veci-
tunurilor se doi sol-
dati n costume spa-
unul dintre ei ntinde
bratul pentr4 a indica apropie-
rea navei. In stnga cadrului
apare un fundal de cer plin de
stele. O ce vehiculul a fost
andocat, incepe secventa
toare, interiorul
Astrului Mortii.
Cu toate secventa pare a fi
destul de pentru reali za-
rea ei a fost nevoie de nu mai
de 50 de diferite de
fil m de serviciile unui mare
de tehnicieni. -
este vehiculul cos-
mic, ,,Millennium Falcon", era cl,e-
sigur o avind
1,2 metri n El era
suspendat de un car ce se
pe o intruct
in studioul unde era
se afla o
de soldat cosmic, ace-
figurant, n fapt uilUl dintre
designeri, a trebuit filmat de
ori, pentru ca n secventa
doi soldati.
La fel au fost filmate cele
tunuri cu laser, pentru
care nu exista dect o
avnd 38 de centimetri
Partea COIl-
cu 50 de era, n
realitate, un tablou ' de 76 de
centimetri, pictat pe Cun
pul de st.ele ce in 5tlr,g3.
ecranului fusese filmat n
pe o pelicula
Fiecare element constitutiv al
acestei scene a fost filmat sePi}-
rat prin t e hni ca
blue-screen process" , iar
"asamblarea" lor a fost
cu ajutorul unui aparat
complicat, numit imprimator
optic. Cele 50 de sepa-
rate de film au fost necesare
pentru faptul
blue-screen process" presu-
pune fil marea element n
parte pe un fundal albastru. Cu-
lorile negativului original snt se-
parate prin copiere. Ele sint
transpuse apoi pe o pa-
al b-negru, care nu nregis-
culoarea rezul-
tatul fiind deci un pozitiv alb-ne-
gru, cu fundal incolor. Acest pa-
zitiv este folosit ca "decor" pen-
tru celelalte elemente ale scenei
respective, iar procesul este re-
petat pna cnd toate elementele
snt la locul lor fundalul inca-
1.07
lor este deci complet acoperit
ApOI sint reaplicate culorile se
parate Astfel, la rea
lizarea peliculei fmale, fiecare
dintre elementele scene! apar pe
<lproxlmativ segmente di:
fer ite de peliculei., cJci scena
aved elemente
pri ncipale - daca nu luam in
consideriJ.re farUrile vehiculului
cosmic, care au fost de aseme
nea filmate separat .
Tot acest proces este comph
cat, n plus, de faptul n
( ursul secvente perspec
tlva de fil mat se
pentru a mane
vra de andocare a vehlculului
cosmiC AceJstJ. a apa-
rat ul UI de filmat a trebuit repe
tatii aidoma pentru fiecare fII
mu,e separatii <1 elementelor
componente, precizia fii nd aSI
pnn dinprea cu
ajutorul unuI computer Pentru
a fi pJ.strata ordinea n
multltudme de segmente dIferite
de film a fost nevoie de o
munca de catalogare Filmul
"Star WJ.rs" contme 36... de
scene optice, reullzate cu ajuto
rul a 14000 de asemenea seg-
mente de Un numar de
18 tehn,cIeni au avut nevoie de
nOUd luni, lucrind ZI noapte,
n trei schImburi, pentru a reu-
az:> truc-alele acestuI fi lm
Produsul fmal s,a bucurat,
(um de un mare succes
! II'
lucru eVident, am adauga
dacd ne gndIm
care a costat 11 mi
lioane de dolari, a adus
"cum nCo"5dfl
suma de 525 mllio<::ne de dolan!
"potul" mal
De illrfel, cele mai mari suc
c.ese Llle filmulUI americun dIn ul
hmn ant au fost cu regularitate
de tip sC1E>nce-fiction.
"RazbOIul stelelor", "ntilmre de
gradul trei"', "Imperiul contraa
arcel pier
dute" Stl.U "ET", de (pen
tru CI nu ammll decit un
restrins de titluri) , au dat lovI'
tura att la ftgurat - luptind de la
eg.)1 la egal LU filmul "realist",
ct la propnu - lor
consbtumd de fiecare cele
mai mari &ucCesc de poxofflce
ilIe amlor re!'p(;ctivi. In aceste
mai mult chiar deci t
in uPdrtmind
gen, Imagmea trucata a primit
un nou statut, devenmd un per
108
sonaj Important, cu rol
pent ru destmul artisti c specta
cular al filmuluI. Apare astfel ca
ndreptatit dat de "Pa
rade", suplimentul il ustruf al zia
rulUI "Washington Post", unui
cititor curios, la o ntrebare care
suna cam "Cine,
ma este n mo
mentul de cel mai mare star
in cinematografi a
Asta era ntrebarea evident,
pe oTlce amator - sau
nu - de iluzii pe celuloid Iar fi
dus gindul, dm primul moment,
la fetele bine
sau la copiii minune
cu atins de marca
senectutii, care neatl
cu lor, fie
n lungile seri petrecute
levi zoare in de cinema.
Cu totn am fi fost in ncur-
de necesItatea unei ale
geTI intre un atit de mare
de "stele", am fi ezita t. .. "Pa
rade", na eZItat nici o
clipa cnd formulat
sul deosebit de "Cei
mai marI'! star mondial al ft lmu
lui sint efectele speciale!!"
Da, personajele dm otel
caucIuc edipseaza starurile tra
dltlonale, tehnica devme marele
regizor al filmului
to3stlC. Unul dmtre cel mai buni
creat OTl de efecte speCia le,
Cal lo Rambaldl, autor al
lor mecanice dm "ntlnire de
gradul trei" al monstrului ex
traterestru n "Alien", cel
care a realizat din caucIuc
manevrare elec
vIzitatorul cosmic din fIl
mul de succes "E.T.",
aftrma ca "._ efectele speCIale
pot avea o funct ie tot
atit de ca un actOL
Succesul lUi "E.T." ar insemna
nu mal are l
ai pe Marlon Brando sau pe
John Travolta n
efectul speCIal este foarte
bme reali zat, spectatorul nu se
mal preocupa el este un
mecanism isau nu, ci il Intere
s<?aze) povestea" .
Oare chiar stc-a lucru
riIe?
'Daca Impactul
avut de filmul S.F. asupra acto
rului, ca participant la realizarea
unuI act cult ural, a unei opere
de arta, atunci sar
este (dar
aici sensul el este luat unitate
ral) .\ Mark Hamili, unul dintre
seriei "Star Wars",
afirma cele. trei filme n care
a jucat "nu fac fiu mndru
de mele
in contmuare, cu ace
franchete: "Filmele bazate
pe efecte speciale se pe
actoL Te de
rostind o n unui ho
mar n costum
de cosmonaut. Abia mai tirziu
dai seama ct de caraghios
toate acestea". Spre deo
de cum ar fi "SoIa
riS , sau "Transpor
tul", unde actorii pot
din plin profesio
nale, numeroasele pre
mii pentru interpretare obtinute
la diverse festi valuri internatio
nale, peli culele in care
trucajele uneori
la personalitatea
actorului, a menire
doar aceea de a da unor
fantome lipsite de
de reli ef. Am putea afirma, pe
deplin temei, relati a intre 10
eul ocupat n economia filmului
de efectele
speciale locul actorilor, inter
preti n film, este una de
proportionalitate,
unor\ de genul celor
mentionate mai sus (toate pro-
venind di n zone geograficartis
tice dIferite de aceea a cinema
tografiei americane) constituind
un argument n acest sens, la fel
cu faptul premiile Oscar
acordate n mare unor
fil me de sciencefidion au
platit pe tehnicienii
acestora, iar nu pe interpretii
lor. Poate doar din punctul de
vedere expus acum
Rambaldi dreptate, n rest
lucrurile stau cu totul altfel dect
el le prezinte, de pe
' pozitia acel ui "consumism" spe
cifi c hollywoodian, care tine la
mare clOste filmele denumite, in
hmbajul uzual, "popcorn mo
vies" - fil me care se ron
ca tloricele, avnd un
scenariu ca inexistent, a
mai vorbi de emot1ile transmise
spectatorului, egale cu zero, ori
manifestnduse cel mult la nivel
epidermic .
Se aici unul dintre
aspectele extrem de importante
ale folosirii efectelor speciale in
film: deseori, n goana lor de a
explora hmltele extreme ale teh
nicilor de trucare (devenite tot
mai sofisticate, pe ce
cuceririle de ale
tehnicii in indus
tri a unii ci
au neglijat exact ceea ce
a fost i nt otdeauna punct ul
,tare" ,al filmului de
n .special al filmului american: .
de genul story povestea, cum
ii spunem noi mai pe inteles, na
ratiunea Ceea
ce filme ca "J aws" sau
,The Towerlng Inferno" ("Infer
di n zgrie nori") de
pe urma unor excelente efecte
speciale, ele pierdeau in
profunzimii. Sta nley Kubrick,
Geo rge Lu cas sau S t even
Spielberg au fost pnntre primii
care au folosit efectele speciale,
indiferent de spectaculosul con
tinut n ele, spre a ilustra exis
sau a pune n
ale
personajelor di n filmele lor.
Contrastul este cu atit mai evi
dent cu cit sofisticarea este m
mai departe.
de exemplu, " ... fiecare
efect special din OOl: Odiseea
nu are pereche. Pentru
obtinerea unor naturale
in spatiu, reali zatorii peliculei au
recurs la cu ncet mit arul.
In cadrele filmului de 70 de mili
metri au fost mtroduse .
de 16 35 de mihmetri. In lupta
pentru verosimil nu a fost pre
nici un efort. se face
acel computer care
Misiunea Jupiter, HAL 9000,
logica sa snt acceptate
de spectatori ca autentice. Regi
zorul Stanley Kubrick a uz
de spatiu cu
cie. Recurgind la multi
ple, el umple ecranul panoramic
cu hoarde ge tehniciem, bateni
de monitoare nave
efectund cele mai difi cile mane
vre. El a recurs de asemenea la
aparate "de (ilmat retative la o
de au
xiliara, neut ralizeze,
pe cale
la filtre speciale
rate alte tehnici instrumente
cinematografice . Perfe ct iunea
a procesului de turnare
rafinatul simt temporal
compozitional , al regi zorului au
produs un film extrem de origl
nal de calibrul unei capodo
pere ( ... )".
. n ciuda acestei
de tehnice ofensive
din acest film (despre care Frede:
rik Pohl spunea este "primul

ANTICI PA A
film de la 'Me-
tropolis' 'Things to Come' n-
coace, care luat riscul de a se
bizui pe intehgenta spectatoru
lui"), n mtntea n sufletul
nostru altceva dect exceptio-
nale de cinemato-
anume senzatia auten
a meditatia asupra
conditiei omului n cahtate de vi
itor "homo costnicus". Cine ar
putea uita, de paraleliplpe
dul negtu provocnd teroarea
din caverne?
Salt osul preistoric zburnd prin
aer devenind un stramu vehi
cui cosmic, a
n SpatIU este atit de
tor de mmunatele val
suri ale lui Strauss? Sau
creier electromc pln
gnd cernd iertare, cind astre
nautul in il demon
In ulUltorul spatIu
nemannian care ' nghite, ntro
betie de culori magnifice nava
spre Jupiter?
Greu de la
iscate de impactul cu un astfel
de film, a complexitate
poate. da unei multttu
dini de de interpretari!
Din punctul de vedere al rolului
jucat de efectele speciale n cu
prinsul acestei pelcule, un lucru
este sigur: ,,2001: Odiseea
constituie cea mai
a faptului
trucajul tehnicite aferente lui)
trebuie postura unui ca-
t ali zator al ideilor vehi cul ate n
fil m, al unui suport amplificator
al acestora, in fel nct me-
sajul creatiei domine mij loa-
cele cu care a fost ea
nu mvers. Este evident in
clipa n care efectele speciale
devin, din simple obiecte
toare la realizarea unui film
S F J subiecte ale acestuia, va
loarea respectivei productii nu
poate cota banalul ui plic
tisitor sau, in ce! mai bun caz,
pe aceea a uneI "cumintenii" li p
si te de Aceasta cu
atit mai mult cu ct cinematogra
fi a n spe; cial, a dat
istonei filmului
tic destule capodopere, a
folosi, dect cel mult cu valoare
simbolica, tehnicile de trucare,
obtinnd n schimb un plus sub-
stantial n ceea ce pro-
funzimea ideilor semnifi catia
mesajului, ba, nu de ori,
chiar pe planul artis
tice ne reaminttm, de
... ' .-... .. '. . . .... ,. t.'': .. ,'
,. III ... r ..
. LZl
S
'" :p ..
, . . \- :
.'. r" . ::_,
.

mmunatele angoa
santele. peisaje I de
Zona dm lui Tarkov
ski!). . I
Un lucru celor
afirmate despre ,,2001..." se pe
trece cu stelelor",
regIzat de George lucas. T ru
cajele din acest film" -
crit icul istoricul de film ameri
can Burton Shapiro - sint chiar
mai complexe de o mare
diversitate. (. .. ) Fiecare efect
special contine cel
elemente, care sint cel mai ade
sea o unul sau
mai multe astre;
rui element snt dirijate de un
computer special programat.
Adesea, n cadrul ima-
- gini se o a doua un
schimb de focuri cu arme laser,
una sau planete mai
departe, la 12 elemente.
Animatia a fost n cea
mai mare parte cu atrape imo
bile un aparat de filmat aflat
n Lucas .expertul n
efecte speciale John Dykstra au
vizionat n rinduri
filme documentare
lupte aeri ene din cel de-al doilea
mondial, nainte de a re-
gi za scenele de din faza de
a filmului"
n ciuda acestor performante,
a' dovezilor de virtuozitate n
crearea efectelor speciale - do
vezi prezente la fi ecare centi
mentru de -, lucas
obiectivul se perinde
prin fata unor nave spatiale a
unor tablouri de dintre
cele mai de urechi"
ca cum acestea ar fi simple
automobile vechi sau mobile de
snt
ca un lucru de la sine
nteles, ele nemai prezentnd. de
ct un interes secundar, de
109
recuzita. pe primul loc
stau faptele eroice, actiunea -
care prin ea in-
lipsurile n materie de ana-
de care
dovad pelicula. in anumite
multe!) privinte, creatia lui Geor
se Lucas constituie punctul
culminant n evolu-
unui tip specific de film
tifico-fantastic, n primul rnd
prin
Dar, cum declara
autorul, (/2001i> a fost un
film de science-fiction, 'Star
Wars' este o alegorie
Scopul ei primordial este acela
de a oferi spectatorului o des-
criere de "veche" a luptei
dintre fortele binelui cele ale
,,Nimic mai mult, -
cum ar spune Horia
cu.
Ceea ce este' suficient,
pentru ca - o scepticismul
nostru firesc, anulat fie pen-
tru vreme - trecem
pragul altei in care im-
posibilul' devine posibil, extraor-
dinarul - prozaic n care, atta
110
timp cit filmul, noi cre-
dem ...
Iar pentru magicienii efectelor
speciale (dincolo de premiile 05-
car pe care le cu regulari-
tate de citiva ani buni ncoace
despre care aminteam ceva mai
devreme), intensitatea cu care
noi credem in aceste "umbre ale
cum le-ar fi numit
Samuel Taylor Coleridge, repre
"barometrul" succesului
unei munci adesea anonime, dar
nu mai putin dificile.
ALMANAH
<::.;J.r
OGLINZILE
ABOMINABILE
"'.' ' Q1 ' vq - .. o '
00
o' _o '.'o! 0 0
"0 o o' o " 0-' o ,
''SF
DAN PETRESCU
(FRAGMENT DIN PARADOXUL PRIMEI PREMIUL I (ESEU, TEORIE CRITICA, TEORIE $1 ISTO-
RIE LA CONCURSUL ANUAL DE CREA LITERAR-ARTISTICA DE ANTICIPA BUCU-
1983
VALOAREA tn ordinea
este de Imposibihtatea gndirii moderne de
a mai luneca in ispltele monoteismului, asignnd lu-
mii o orlgme ori or1ndumd-o un Ipote,
tiC prmciplu teleologiC; dacj" credmta IU!
Bkmchol, "la nceput a fost fIi'nceputul ", "CI" ::::S(<l
secundantate capat.) dmtro s:multan vir-
Inaugurale; -once este secunda,
cum fantasma unui dublu consec
vent, sub semnul perpetuei vlcanante afectind lu
mea, este adapostlt ntre proteicele-i gramtei
Iar tot ceea ce se a' doua esle sus-
ceptibil de a fi o revenire a IdentlculUl, o "deu-
xieme lois < (J.:mkeleVltch), care., para
dOKal, Idenhtatea repetnd-o,
la nivel de copie simulacru. Literatura
;c adesea din asemenea paradoxli nu
care feno, _
mpnu] Jantas(lc se deseOri in fat"
OC'l mZll
in semlOarul dm 24 februane 1954, Lacan
gAsea curIOs bptul O metafiZica a fost
fondata pe geometne mecamcd, ignorinduse
ZI\-antaJul care ar fi pulut provem 1n acest sens dm
speculatiile asupra optlcii, "cette drble de
:-Clcncv , care, spre deosebire de ce dl:;iCd
natura, se produca "cette chose sm-
qUI s'appelle des images ... " (Le Semi-
naire de Jac:ques Lacan" Llvre 1, Seuil, 1975,
P19, 90).
Or, Imaginile care se formeaza 1n oglindI par a
(IOI? di> n'pehtle 51 snt deCI supuse aporl1!or relle
tArii mimetlce; in pnmul rind, o
a atitudmli de oghnzi, o atractie sau o repuI
Sle, care le o functionare -oarecum ana,
cu alte cu ....inte, oglinZile sint conSiderate ca-
pabile atit de a repeta aseman!torul, Identicul, si
metnzind, cit uneori, dlslmetri',
ztnd, revelnd, chiar in aenigmate, invizibilul
(ci Jurgls BaltrU5.1lhs, Oglinda, Ee!, Mendlane,
1981, pag. 19); aceasta dubla functlonahtate a
oghnzilor era la 1582. conform unui
text al lui Raphael Mlrami luat de Battrusaltls ca
epigraf la pref3ta sale (id., paq. 13)' ogl'nzllc
sint atit "hleroglifa a ct "s:mboluri

ANTICIPATIA
al", arrugmi"
De asemenea, le<J,ma OI F r . I C oJhnzl
este notone (d. Oglinzile acoperite, n Cartea
de nisip. Umvers, ]Qg,,3, pag h)} 2), ! ,CI dlr ele
ar putea !rUpe fie propnul , . .1U ch r;4 :urat
(adlc1 neasemanator), f e C,,- .1tun >SE" Ite de
cele :ll(! lum! inch'!>C n Irt !, ,t(: d " to
rJ legendaruluI ImpMat G"lb n lor (d
Animalele din oglinzi, ,d p.:.g 177-8), ntr l('
in nuvela lUi Mm:el FI Uniforrre de ge-
neral se produce o astfp! al:: il ct
il unor creaturi inedite, d-:r benl?fi lIant n cu
ochII de st..:la bu. ele I)Ql \ 'n Mlr( ,1'11
umbmd p p )rn Il J rl :nd c kn! UI M, re
mere "car(! nu 1 .)0 h n r l:.nll
mal lrumo 1 p" _ oare} F r r. n
dll.$' cu Ul, prezeu' n 'Olf{'. C", (1 .,1 TI I
1('l1e lun('1. o tenfomor bltn (
pula cu OI Il ul cop CI? uedc o t ':;
(In in curte la Dionis, CR lr i:: 443)
c: tual,ile dislmt:tr,cc in refl ,..t"r( oec \.ra, pe
CClre Cornel Mlh.:n lonc'>Cu ! j e r e\;'!blle
complexului lui Proteu p, p te, CR
JQ pdg}:.I)' 1, r t ... ,] cI.ll '.:lI .,1 rt>
dar, pr,et1!'1du c ' la '110
dat<!, ' TI n:.ra dC'.Iru' n :vant II t se
pol, ...lunGi la mfi01f lOtr o lume fT'r"H u
l
otut
fund cu Idr aCL. t.\ ronwnt. il
nimIC nu 111<11 m.ra pe nimeni, J
mUl! m.l1 Interesante sint cazur in 'c TE> sub iJP
unte!", netdbur.:ltc :;,1 C!., rr.",
lata " d c:t.la dl ter np (ce u. L P , MlheJi Io-
nescu ar :ub fOrm..ll '1ltlat 1 a
complexului lui Nacis d 01 1- ! ?'c -f
op. lll, P:J] L'3 i - Pr<H'U j\( rr iqtl 10
str.,ln1e . nu -Ioar' )L \ I se
creta identitate)
Chiar dm punct de \iedre stnct fL? C matena
ilst, Imaginea formaM in cot1formil
obiectulUI reflectat. dllera de jT,d1U1 in obec
tul se 9 cel putm prin m ..ri'.ll r' u .. I t;:J
tecl me an ci! trecI" in oq' intr ('l :-le
anumE' <'"act J!! 11 n ('..1 -
ogl,nde.> ') tr R RL ,.)
sa despr Gno?a de Prlil f't:)n tI" 3,
pag, r lU J m p 0':1)( I 11 >rr nci nu
111

,
pe c re ne' OS!ICI! ti conslderg ca pre <:BtIC
circ Ru II (xemphfic.l pnn douA ob va
IT Pom} caz tntte
nZI se f1J ..Jn 105 cu ,oben; normal, imagi-
r eST refle tatii 13 infinIt, (:neva, cu 'JII
J:, hlrnac, r ac "Ia cade In ace:
p In numarul mfmlt de Ima:;JnI
punind nlnd pC:Jtulatul matenallst -
IOrltd c.\re forte? pentru jobenul dlO
late. avem bobirnacul. insA pentru
1 lUi "Tl:. ni c d rca nu toi<1 mal poate exphca
., 1It:') transm e il ilustrat.1 1n
II" 1 m ... t r Cu t;.. n' ciocnindQ
r Il' njq impulsul.
tund r,1nd e apnnde lu,
11 tOI e !lc moclifici.i
vorb C" o transmitere me'
a .' cum, spune Rus-
t! m J le unei multimi in
m o Il CII PUU1 un I u fUriOS: pare c,li
:VUI t un dsuprJ. multImii,
.rl r 11 r 1 astfel c2J., in
c It c unle \lCIT' mai degrubd de a face
Ir I rr. I ni, t (i nu de natura
m l, n Cf: Ce pnve le fenomenul d(' specu
le ta r;rn pnmul pOlS cdtre afirmarei)
jl I u
r
Itp mder. il Imagmilor din
1, utm F ,il ,oncum, (Idtmind
tu!,,! 1 l 1 mecamcu
) rcd'Jpil ti ra fidel,) ar distruge
u a inS<..." CII I ) In felul in care o IInlldtie
r. t " I n...J CVI c ... 1'11;_ I 'ul, ,de il.
1 .. C'" (in "'ul Imi JUIUl, ImitatIa.
r ct I r duce la Ln h ,l.;l dmlre lu ... In cu
vlnle labde I.lrli.l " 1 le Socrdl In Crat ..
1105, 13'), d ldc l 1 par 'rea ogim ,..1
r m duh"J c r "ltr 1 lI'l ( InLurenla trQ
'ul .. iUbsi Iwneiu I , ;;t{' . poSIbIla explic.1l!e 1
Klvesltr' lUI Ion D .... lrllJ Nu cum s ..a spart
o linda. (: I B ,1 alte povestiri, CR,
1981, oa9 16_' 1"16);, 1 J Ifl\!mplator, eroul acestei
,:TIP MI, Hal H h, l: tu actor, ad1C-d (excluzInd
r'l t! lui Didcrnf ilie c lor CJre I lU urmut), un
un t IIm 1 Jlle
( Ilm Ir llll -Jennd Oglinda receptacul al tai
IOVI.!lb lulUl, nt:'tuno:;,culu[ui ar putea ea ri'
ce 1'-jp1L d.Za C.M. Ionescu leag:(i
d s n. 1 attt etimologic c1t de-
tI' cl Ir 1)1 c1<lustrollJ enigma ireduct1biLl
un il c r nf" - op. cIL, pag 260), [tiril $o)
I Inv lul lil VIZibil, amputlndu,l de m,sler?
n \: t :u. mrl .,dLi:gratia intel glbilltatll",
r n d ,pre fanlu tic: "ExisM
r Ince I IMlmda curse invillbtlului
t r vt I sed !iti Ir ddeze o parte
c'n 1l' [ r
r, '1 vor r fi n ele (in mima
fantasticului, MnJd mI?, 1971, pag. 71)
Pr Jpunind J r!Jf! --farea in acest ci
1 t ! una de n lUI speculara, am avea alei ca-
ul lJllJdmrll 1., n ordine,) hpunlor de
n 1re InV r in c re o oghnd.l nu numul
011 re t!tu LI 1 d ',tille IrnagmeoJ, ca o tautolo-
), 1 m. r"nc I 1 d storslonat, anamorfotw:,
n C")ll li u toIul altceva decit ce i 6e
T> 1, (lu rL 1I1tfel filCl1 teuh/.at prm

1/2
dlver trucuri catoptnce enumerate de Baltrusal-
MI 111 op Cit, pag. 81-88) , ci pur simplu
in ea se ()
In textele fantastice, cele
Ir('1 CJzur de t;pecularilate ar corespunde urm;1
-matlzati: oglindIrea de ordinul
ton1plcxulul lui Narcis (C,M, loncs<:u) sau CII
txprimabJluIUl" (Luca Pitu), ar trimite
13 o ilteraturti 6ttict cd, la ri
gre, mimClsls-ul hter.lT imposibil,
ror 10 literatura fantastica sint posibile tran-
scrieri ale unur experiente taxate ca supranatu-
ralc, fJntasticul relultlnd 1n acest caz dm diferenta
de in/llE':re, curc1 desparte pe !icriitor de cititorii
din perpetud dE!vansare a gnoseologiei de
tre ontologie. Nu cel de pe urma paradox al fan
tasticului ar fi faptul tn fantastic s-ar situa
Singurul teren ptoPrlU al reClJismului (care, pradi-
C8t in hteratur6 cu pretentii exhaustive,
hterarul: ... _.le reclt le
plus quon puisse imaginer se dlweloppe
5elon voies irrl!a.llstes", nola Roland Barthes
1n des cdalul eseu L'Effet de R'el, in Comu-
nication!, 11/1968, pag, 88]; un exemplu tpic ne
este furmzat de faptul c21 Istoriograful tltigmatizatei
Anna Katherlnu Emmerich dm DOlmen a fosl e le
mens Mana Brentano (stabilit special la DUlmen
din 1818), lui ascul ti nd de mi ..
mesis ilU fost luate drept 1nchipuiri romantice,
dezlegate de orice contingentJ (cf. Aime Mlchel,
Les Stigmatises, in Historia, nr. 394 bis/ 1979,
pag. 97).
Un exemplu m,]i lil 1ndemind este acel", blOe
cunoscuI ",1 lui Pierre Menard, 1!utorul lui Qul ..
jote ), de Borges (in val. Moartea ,1 busola,
Univers, 1972, p<tg, 69-81): Menard
pnn hdel.1 oghndlre, romanul lui Cervantes, nc1t
ce!e sCTler .. sint din punct de vedere verbal
id('l1hce", d,ar un inefabil la dm
uprilpunerea poate a celor doua
texte, ce(fa ce sugereozil poradoxala a
unei absolute diferente sub (sau chiar 1n) perfecta
Idenhfale fenomen subtil subliniat de Bor
ges atunci cind noteaz6 obICeiul personajului sau
"de il propaga! de (apt! idei care revet
sul strict al celor prefl'rate de el. " E ca cum Me-
nolrd ajunge la mimetism ,condus fiind de
inver!klni totala .i astf",I, exprimind un lucru deja
exprJJ1'WI, scrund, In speta, un text ce ma.i fusese
Cl"l5, el 1ntregul ine)(primat irltact, al re,
flex Vt'mt din inconceptibllul spatiu al pahmpsestu-
lui, dintre cele doua grafli prlnse-n speculantate
fascJOantd, ahurc$te cu urme ,,suave, dar nu in
desclfrdblle" opera ad litteram. Acest
joc intre ogIimi textuale paralele distruge concep-
tul de: Ot1glOt' ("le reflet, I'mlage, le double dedau-
bie ce qu'J! redouble", cum spune Derridoj De la
grammatologie, MlnUlt, 1970, pag. 55) paterni-
fatea lui QuijOte dl.vine la infinit dife
lntre Cervantes Pierre Menard.
Ce a de a doua sltualie, a oglinzii In care apare'
cu totul altceva dedt imdginea modelului
dinainte i, emergenta n lumea platoni-
din arhetlpuri C6Pli, il imaginilor
ce nu sint nici una. nici alta, punindu-If! pe ambele
in discutie: simulacrele, dintre care, polnvit unor
dlStlnqll eplcureCe, fantasmele (fantomele hteratu-
ALMANAH
<:.;J..T
rii fantastice) ar constitui o specie parllculara, ca-
de o mob'lijate fi, pnn ur
mare, de o perceptie e7. itantA. n Loglque du
sens (Minuit, 1977), GilJes Deleuzc arata
"aventura cea mai extraordinara il plalonismulu'"
se petrece in finalul Soflstulul (268 c), tot seru
tind Simulacrele pentru il le exclude din lumea 5<1
din modele c6pu selec\io-
nale rn functie de asemAnarea CU modelele, pe
baza unei pretentii fondate, Platon pare 11 inlrevc-
dea o simulacrul, a de ase
manare e SImulata., negativ mo,
delul copia 1ntr-un vertij,anunllnd o lume cu to
tul altfel decit ,,"ceea in care etern. revenIre a
Identicului se Dac! la Pluton
domnea o ordine cosmica, e lesne de dedus in
lumea simulacrelor dezordinea, diferenta, dlspan
tatea sInt date entrorllc, Cd anfe, tn
ainul haosuluI. Deleuze QlStmcti.-l platoni-
Ciana dintre cell? categoni In care sint impar
tite tn SofistuJ .,imagimleldol!" (236b, 264c): "co-
pii-iconice" "simulacrefantasme", primele
nnd doze variabile de asem3.nare, "c\..:unde de
neasemlinare; simulacrul ar fi aoacbr o imaglne
modelului, ceea CI? pare destul de
dific" de Intuit, insa, arata Deleuze, avem de fapt
de-a face cu un fenomen cu care cateh15mul ne a
obi,nult, mai ca e inspirat de platonism. d,lC3
omul a fQst creal dupa chipul asemi\,n.ue.l lui
Dumnezeu, el il pierdut ilsern(inarea'
a pdstrat numai chipul (imagmea). ce, in
plus, accentueaza cara(::terul demonle al SImula
crelor) (pag. 295-297); or, diavoful corte(':llJ!
de va'IlPITl, SUCCUb\ etc. ("ste o ap.mtlc u. 'i'
in arta fantastIcA chiar WIlliam B!<lke
picta. 1n fond, slmulacre, atunCI cind se grJbea a
pe chipul numai de el \,ia
1ute, Iar cei dlM anturaj 11 lachTnau, findct\ n ar fi
existat asem:!lnare Intre modele (oncum lor mVlZi
bile) desenele lui Bbke (ef. Marcel Blron, Arta
fal}tasticl, Ed. Meridlime, 1970, pag 254).
In fine, al trelle:l tiP de speculantQte
oglinda care nu reflect! nimic; abstractie 'de
legatura bine observata atestat6 dmtre div)nltAti
oglinzi (ef. J. BalttusaitlS
I
op CIt., 93), in temeiul
o divimtate determinatA apofahc pin;"!, chiar
la supremul califiCllhv negativ de Nlhllum, ar pu
teil fi aceea care se n (1 o con:
cintA observ<lm, In ;'(a)'1I Z1C tUI exem-
plu deloc imposibil In ordme speculaLJ , ca ('
vorba de fapt de o trbd<1rc ;J funCltOnalitatn 0b:.s-
nuite a ogltnzii, de, la limila, o non'ogI ndire, o
care, tn loc sa revelezc, arc
utihtatea ei (sfJeculara, dar -oi gno -
in acest mod se apropie de !('hov<,
Perseu de Gorgona. "cu ajutorul unui precede'
catopteic" (lb., pag. 74), atenuind adlC:a tntr-o
ecrananta o Imagine altmmteri de ne rupor
tat on de-a dreptul malefic..
Baltrus31hs mai un f)Z!S;,j dIn
Attic:e de Aulus-Gelhus, unde c vorba de
non-reflectare a imagmilor' o ogI ,pu' '\ In
anumite condItii poate nu reflecteze n 1
una.," (op, CIt., pag. 254), dar fenomtnul er<l
noscut de Seneca, filosoful dtndu I o important
specl1\IA in natur. I,' dupa ce il c. t
corpurile il VOit 6a fie pnvlte liJW qlnjb lor, &0<1-

<:.;J..T
rele, de Plld.i, cind e n It lu II n unn fi
pnvlI dIrect, fiice cuno "cuI f rna prin Ir r
mediul vreunei oglll1zl c ,t I Irdlu II ..1
(Naturales Quaestiories. I 'l(VllI 1?)
O parM!oxalel ;) ne;:ur ut UI ,
loc, tot prin mijlocirea oghnzll, In Horia "f u
passant (1n Antologia nuvelei fantastIce, Um
....ers, 1970, pag, 420) enlgm ti " "'101 1 r
Inl"iz!bll, mterpunII Intre per ld
Jul narator oglinda, astfel 10 I JI pr
' imagmi pe care cel dm unn!} o t pt<l..
' tnto.-:lrce o muteme Im:KuLI." elortJll
trunde necunoscutul Iov.:' ter" r ( nil
aceasta semna bre 1 u tit rn !
cu cit ',l a ",,",Uf.;'!
care ascunde, lvansind 91 r t f
CU prudenta uneI (I!UZ , ar
"
care nu J. oghnrh, urm j n
ro nil pe supri'lfa11 lUCIe I ,
parti C.1 pentru l,\ I
oglmd,'\ ecran, cons!lf l , I
mului in m!modrama p, rilt d
ClIre, dup.l un t xt (l! J 1 II
comeote.J;';c\ Jacqucs D
seance (in La Dissemln
199-317) mlmtll est., 11
TOlr" (pa!;! 253) peot U J e II
in "lre un public ce CB Il
nlt....... (imita) in cazul d f t
und mamre) CI ec
Jllcil 1 1)
t l,c,tvl
mode ch ul
struct a poste OI" n
thume (3 C I II Intr
acest C <'llh al ' G t"\ r
qui ChltOUI' fell ne [
riant, I'Jmc j,
drama prOpt 1 Ilur
lectufil ,-p Cit" 1 mn
pe cart It M
de Derr J I Derr t,
( re ,nu refl t n r r
efecte de realitat t
j I rd 're.' realulUI lo c
Im tant ne rcmtrO' I un
Piilor f.\fa u5C!Jl'I H r, f,1
porM ca ,i cum Jul
tenta grea dc o 11 ub
realitate. ClIC, mcon t
mea recentr<.llct" n I C
tarie Im.!gln,' f
1
(MI,
ul l.-
I 10
np "
c
'1,
1:1 b.
, I
(
U 1
p. ,re
u r
'j rn
"
r.
lonn
I
q n
,
o
e
, n
1
f. Of
n
113
VATICINARE
SI SF

v
tn Tristram
Shandy a lui Laurence Sternc,
capitolul 24 intr-una din carti,
drept care se trece direct de la
capitolul 23 la 25; nu
comentariul acestei lipse:
scrierea e mai buna, tocmai
din pricina, ca ncerca-
rea putea fi cu
mare succes cu o sumedenie
de alte capitole, vezi bine,
nu prididim cu experimentu-
riie; nu omite
n capitolul
purcederea callatoria tatAlui
naratorial, a unchiului T oby a
servitorului Obadiah undeva.
eu, draga receptori se-
cladi fi avut vreme
concoctez asupra dis-
cursului profetic cu cel SF,
istoriseam cu hazul sfAto-
proverbiale
rele, incercind sa-i ameliorez
reordonez ad hoc pe Max
Weber, Martin Buber, Neher,
Blanchot, Fohrer et aUi, inclu-
siv poemul valeryan Pythia,
naveta ntre Atena-Homa
Ierusalim cu lev
anume: spre osebire de ne-
colegii lor heleni ori latini, vechii
nabiim de care ne seama
Vechea (Nahum,
Amos, Oseah, Micah, Zahariah,
Isai ah, Haggai, Habaquq, Oba-
diah, Daniel, Ezequiel)
un viitor imposibil sau
fac din viitorul pe care il ves-
tesc pentru cll l vestesc ceva
imposibil, pe care nu l-ai putea
care trebuie zguduie
toate datele sigure ale existen-
tei_ n titulat cores-
Vaticinare ,i
SF, fi amintit ei propun
poporane o alternativa,
purtind cu ei o solutie de sal-
vare un laken - un trot-
zdem. un pourtant. un howew
ver, un - la
rea, la iminenta cntropie a de-
114
la simetria pertecta, ce
ar turma' sau de-
spre noma-
cea Acest
remtroduce in discursul valici-
nator. ca in cel distopic gen
Fahrenheit 4S1, disimetria min-
tuitoare pentru
din inumerabile trans-
gresiuni, nu veti
mai transgresa veti regreta re-
lele taceri, nu va fi jefuit,
Templul nu va fi casa o
veti copiii nu
vor fi sugrumati de ferocii meli-
tari.
Rostirea profetica face
drum, prin nabiim. spre efect
by saying. by
telling t he impossible future,
the awful fu ture: efect de di
suaziune, intimidare salvatoare,
adunarea de la morcf'.1a-
rea smulgind-o fortei
centrifugale ce la non-
corpul,
tul corp. Evident, o perlocutare
cu efect total ar readuc'e la uni-
tate, la templu, la Adonai, toate
oile s-ar reface corpul
natiunii la extremul orient
al corpului glorios, organe.
Acest colosal impact de disu-
aziune motivat e de cumulul de
la nabiim.
la greci pitonisa, inspi-
de zeu, mesajul,
apoi acela nu ajunge nemediat la
bietul om: n rostirea ei dezor-
interpretul 'oficial decu-
pentru solicitant tra-
see la urma urmelor, un
sens, chiar acesta se pro-
pune cu am-
biguitate, chiar n logica
helenilor propozitiile despre vii-
tor, n afara falsu-
lui, au conlingenta lor. nu
uItam prin unnare Oedip
poate implini ceea ce fiecare, ZI-
ce-se, numai, e pentru
ort'lcolul a povestit dinainte
va ucide ntr-o burui zi ta-
se va nsura cu propria
oracol n-ar fi fost
nici exil, nici incognito.
nici paricid, nici incest. Oracolul
din Oedip Rege se a
fi o povestire la
viitor, a enuntare
va
ce in fapt. Nu e p
profetie ce se ci o
sub de istorisire
dar care prinde. E
o sugestie a lui Genette,
dar tine. ,
Nabiul, inainte de a spune n-
grozitorul avenir, il
abil, il pune in dramati-
pe bicisnicul trup in
bicisnic3 sa destinul
masei deviante: ia soata pros-
se cu produ-
sele dezasimilatiei umane,
n straie de mizerie tre-
uimirea dorinta de des-
a contemporanilor; atunci
devine exeget al scriiturii sale
corporale, hermeneut al te-
niilor sale matrimoniale fiziolo-
gice; atunci le celorlalti
a fost de carne
singe a lor, a
rii de Adonai, de templu de
Lege, tncotopenindu-se in neo-
rnduiala; atunci
logosul despre ziua mniei: iar
cind auditorii slnt pcrlocutati n-
deajuns, amatori de iz-
introduc.e functorul to-
zvirle colacul de "salvare al
disimetrice, exige o
simetrie.
N-ar fi cumva anume litera-
SF, nu numai aceea
trage seva din distopii orwel-
liene, huxleyene ori bradbur-
yene, o viclenie de intimidare a
cititorului prin posibile lumi vi-
itoruri monstruoase (avenirul
putindu-se derida ca in-

a
ALMANAH
<:::;J.r
Iii absolute: monstruosul
vine de la monstru, iar monstrul
vine de la monstrare exhi-
bare, tocmai de aceea trebuind
el monstrat demon-
strat), o de reconciliere
cu starea o
spre a pupa Piata Independen-
N-am contracara noi astfel
putintel faimoasa functie de con
testatie de un Man-
nheim discursului utopic?
o in Castalia, 1n Alpha-
viile sau in Icaria, apoi re-
pede refaci cu
Castilia, Italia pe
care le prin comparatie,
mai respirabile. Dar cu ideea
- a lui Caillois sau a altuia - cA
singurul mijloc de a comanda vi-
itorului e stj-i dai ascultare,
ind n timp cum in ce
scop, poate cum n
ce scop, sintaxa e
mai ca a lumilor posibile.

mai fi tratat pe larg n mi-
cutul es.eu despre vaticinia ex
eventu, despre acele profetii ce
ne evenimente re-
cente sau contemporane sub
forma unor vestiri pronuntate
vreme nainte. fi citat
pe E, Oswald cu Zum Problem
der vaticinia ex eventu; fi
insinuat e mai n
romanul istoric decit in gndirea
de anticipatie: in lui
Constantin Elioaie despre Can-
temir, la Junimea n
1984, intr-o discutie cu
tarul Petru 1 se trece in revista
istoria luptei dintre mate-
n zilele
noastre.
Literatura de anticipatie vati-
ex eventu sau
O sA rdeti, dar rAspund circota-
eia. l'\u anticipeaza ea
monstrul avenirului, nu, ci
marile linii ale propriului ei zbor.
Cine are de gnd anticipe se
gtndirea
de ori de" nu de vrea
ori de nu vrea, ({apartine din as-
ambitie acelei direc-
mundane unde s-a mai
decit aiurea virulenta disi-
sarcina ei fiind mai
ales ruinarea a si-
metriilor ce ni le Fi-
ea imagi-
natiile bricolante ale tehnicieni-
lor constructorilor de tot
soiul, n sensul wildian n care
nu vainica SF ar imita realitatea

<:::;J.r ANTICIPATIA
viitorului, ci aceasta ar copia
formulele aceleia.
chestie ar mai fi fost de
1n pirdalnicul de eseu,
de fi elaborat ct de cit
ESTE OARE POVESTIREA SF
PREDICTIVA CA GENUL
APOCALIPTIC? in Wells,
n Asimov, in Farmer ori Cu-
vral, momentul este me-
reu posterior momentului actiu-
nii: faptele se pot petrece in
anul 6666, dar impli-
cat ori nu n schema
le ceva mai tirziu.
Asta e o poveste ce cu
drag fi de aveam
timp 5-0 scriu: vai, am gA-
tat numai SF,
text ce-ol ofer integral sau, in
orice caz, cu omisiuni nefun-
damentale.
I,'i-I: PATAFIZICA SF.

was ist Pataphysik ce
are ea cu fictiunea de anti-
cipare? Are, ar fi pome-
nim doar
rescrieri ale lui Jules
Veme We!ls: Loc:us Solus
Doctorul Faustroll, una a lui
Roussel, alta a lui Jarry. Or,
Faptele opiniile doctorului
Faustroll, cu subintituJarea de
roman neo-stiintific), signa
clar racordul la SF. Astfel,
a carte a
doctorului F austroll ,
de Panmuphle, se in-
fie spre
centrul iar printre
putinii navigheze cu asul
doctoral de la Paris la Paris se
cele leghe
tate de ver-
ncit acelora ce nu
raport ntre savantul Canterel
din Locus Solus savantul ver-
nian ori wellsian paradigmatic, le
voi pre limba maimuti-
cii Bosse-de-Nage docto-
rul jarryst i-a transplantat ca1ozi-
albastre de pe fese
pe obraji) cu singura fraza, tau-
'Pe care jivina o articu-
n Ha ha!
Cine-i Faustroll? tntre -
unii altii. Ei bine,
interogat de un din Le
Bois d'Amour este
doctorul cu pricina, (<sefisb de
anticipeaza
Doamnei Edwarda a lui Georges
Bataille, murmura: Je suis
Dieu. Drept care patafizlcul co-
legiu l-a instituit Curator inama-
vibil pentru ca pre
zideze din eter-nitate.
n cartea a doua din sus-men-
tionatul roman n-
tlnim DEFINITIA: Patafizica
este solutiilor imaginare,
ce simbolic lineamente-
lor obiectelo!" des-
cri se prin virtualitatea 100). O
precede explicitarea fiind
epifenomenul, ceea ce vine in
plus de la un fenomen, patafi-
zica este ce se supraa-
metafizicii se intinde
dincolo de metafizica. tot attt ct
aceasta se ntinde dincolo de fi-
sau cit Metapoetica lui
AI. Husar se ntinde dincolo de '
Poetica lui Artistotel. ep-
fenomenul e adesea accidentul,
patafizica va fi mai cu
inta particularului (sau a margi-
nalului: cum vine vint dinspre
Petrescu), deoarece in
mediile de savanti s-a
de mult nu
decit a generalului. Pentru
legile universului tra-
ditional nu sint decit de
exceptii, mai frecvente, n
orice caz corelatii de fapte acci-
dentale ce, reducindu-se la ex-
putin nu au
nici farmecul
tii. Iar consensul omnium, in-
vocat este o preju-
incompre-
Pata fi zica studiaza
deci legile ce excep-
morfo-sintaxa uni-
versurilor paralele sau, cind este
mai putin descrie un
univers ce se poate vedea tre-
buie n locul celui traditio-
nal. n fapt, ultima a roma
nului
aproape blind: Patafizica este
.. Etimologia: ta epi ta
meta ta physika. ceea ce se
la ceea ce vine
cele fizice, a fost - mai
mult ca probabil -
ce cuvntul a
. nceput umble de colo-colo,
mai mult spre a-I justifica, prin o
serie de supresiuni de grafeme
din sintagma Nici nu-
mele lui Ubu nu a fost mai lesne
derivat din acela al lui Hebert,
profesorul de". al lui
Jarry.
T alca Ubu se cu diferite
prilejuri a fi inventat
telor, a necesitate se
cea peste tot
Patafizica este ea oare o me-
toda, o o dIsci-
o atitudine. lin rit, un mit ,
11.5
un punct de vedere, o
un const ruc tor SF?
Este dn timp toate aces-
tea nimic din toate acestea.
Colegiul admite prin glasul auto-
rizat al proveditoruJui gene
Tai Roger Shattuck 7 prapozi-
tiuni: 1. Patafizica este
acestui domeniu ce se intinde
dincolo de ea
metafizica atit ct aceasta
fi zica - n toate sen-
surile ad libitum. 2. P. este
partic ula rul ui, a legilor ce
excepti ile. 3. Este
solutii lor imaginare. 4.
Pentru ea toate sini lu-
cru. S. Este de impertur-
6. Totul este pata fizic:
putini oameni pun
incios patafizica n 7.
Dincolo de ea 0 0 este mmic. P.
este Instanta
Intelesul lor adnc il
organografele. subsidii le, n pra-
gul Pat afizicii alte publica-
de Magister Cajva-
niensis pe vremea cnd era
cymbali st la Cymbalum Patap-
hysicum: a nvi-
uni versul real in totalita-
tea sa - toate celelalte univer-
suri o cu el -
nu snt nici bune, mci rele,
dar patafizice. cu asul
doctorului Faust roll n
Ete r-nit ate, oameni, androizi,
sartri, freuzi, ciopragi,
barti, kristevl,
cutitari centaurieni deriva-
bili prin
de c urvalii preze nt ului, trecutu
lui vi itorului lumile li
sau cotidie ne. In Utopii
75, mai exact in O amintire a
lui Pier re Lot i, lua din ma-
gazi n orice in schimb
fi amuptat de orice cuvnt
din limba- ti, de so litu-
dine sau de libertate. In cutare
dnd moare
un om se cu el un
cuvint al tribului mergind
astfel de spre silentiu\ ab-
solut. De aici iubirea patafizicie-
nilor pe n t ru Ca t al o g u l de
obiecte intruvabile de Carel-
man, cuprinznd tot ce imagina-
tia sa a putut
scorni mai haios: tande m pentru
cuplu divortat, tandem pentru
cuplu cafetiere pentru
pentru ologi,
o chelari pent ru
miopi; de aici mteresul pentru
lumile desenate . de Escher, n
care multe din legile mundune
116
snt a bolite, in care
mobile e cu Dar ce so
lutii nu chiar pata fizici eniI
n genul lui
Prepeleac: electnfica-
rea coastelor Africii pnn trans-
formare in e nergie a
energIei mecamce produse de
respiratia celor adormiti! A se
revedea cele patru din Prostia
patailu minatul, pa-
tagricultura. patartiza nat ul pa-
tazootehnia, avem aIcI ade-

plus sar putea rescne pe SF!
lui Unamuno nu ia
scrie un tratat despre anume
de hirtie, iar Lichi-
enberg unul despre COZI. Aici
s-ar Impune dIgreSIunea aes-
pre ce, adop-
tind devi za lui l eona rdo arta
este cosa mentale teza
azi mai mult decit pic-
turi le discursul cntic despre ele,
vide a su-
e de co-
mentariul de tit lu de
numele de imagI-
nari.
Fiece eveni ment are pentru
patafizicia n o lege, una particu-
El un lucru, un eveni-
ment, un fenomen, nu de o ge-
nerahtate, mod de a suda mpre
de exceptii, ci la s1o-
gularitatea ce face dm ele o ex-
cum asul fa us trollian
din n
nici una nu cu cele-
lalte, ca r il n'y a meme pas
d e ux poils du eul qui ,soient
se mblablement f risottes. Pa-
tafizica toate teorllle
le ia drept
mai mul t sau mai fericite,
de a pune eticheta
pe cula re sau cuta re interpre-
tare. Ideea de e pentru
ea cea mai SF di n toate
ile. nu amelio-
sta rea luc ruri-
lor, nu propune re medli-mesa-
je legl; neavind legi, nu poate fi
n afara legIi. Nu atribU1e valoare
la nici o valoare: le
fapte de opmie. Principiul echi-
valentei universal e al conver-
siunii contrar1lor, simbohzat de
bastonul ubuesc, reduce univer
sul luat n reahtatea sa pata
la cazuri partIculare_ Nu
re beliu ne-s upu ne re- moralit at e
Imoralitate; nu 1 refor
mlsm on conservatonsm, nu
promite - ca lingvistica structu-
- feriCIrea, dar nici npferl,;'
rea: patafizicianul e atent la tot ,
imperturbabil, d1Ocolo de
alternativele majore sau minore.
Cymbalum Pataphysic um nu e
mai decit Academia fra n-
sau decit cenaclul de ant i-
Quasar de pe malul Bah-
luiului_ Dar nici mai preJos.
Patafizica este o atitudi ne in-
slipuri
cravate pata fizice, ornate cu spi-
rala o un
savoar savuros ce inga.duie fie
dre pt o ex-
nu ilust reze lege
dect pe a sa proprie, iar partici-
parea la Cymbalum - jubilarea
la tambalul patafizic -
in toate sensuri le cuvintului a
(degaja ale cuvintului sens,
n i cidecum nu
Cymbalum are un calendar pa-
tafizic: Era E.P ..
incepe de pe 8 sectemvrie 1873,
ziua lui Jarry, nu-
intii al lunii absolut, anul
I. E.P., ordinea "Celor 13 luni -
12 de 28 de zile, 1 de 29 - este
Abs olu, Haha, As,
Sabie, Decervelage, Ge ules, Pe-
dale, Clin<amen, Palotin, Merdre,
Gidouille, Tatane Phal le. Sfin
tii fiecJ.rei zile sint personaje,
obiecte, a01male alte
sau dm opera susme n-
J arry, dm aceea a au-
toril or favor iti sau dragi
precum doctorul
Moreau al lui WeUs , Sfntul Can-
t er el din Raymond Roussel,
Sfintul Maldoror, Sfintul l in-
gam, Sfintul landru altii.
cu SF e tI-
de Cymbal um Pata-
physlcum pr10 t oate catedrele
sale, in pnmul rind prin Catedra
de Veloclpedologie, Ocupodono-
mie Siderodromomanie. dar
prin aceea de Crocodilologie, de
comparate sau de

In publicatiile acestui Jor
fi c se alert noutAtile
d e anticipa tIe, multi di ntre
asudind n Atelierul
de Oulipo,
sau in cel de poten-
Ou.li.po.po. , nefi-
ind deloc inaugurarea
ntr-o zi a unui Ouvroir, a
unui Atelier de pote,,
de Ou.li .po-
. d.an, de va crede de
doctorul F austrol1, de va inc uvi
inta maimulica
HA HA!
ALMANAH
ANTICI PA A
FANDOM
83' 84
DAN
-
CENACLURI . de c-
ani ncoace la o
explozie a fando m*-ului rom
nesc. apantla
unui fenomen de o asemenea
amploare nici intemeieto-
rii ai cluburilor
SF, cum a fost Mihail Ionescu
sau cum fie (de 30
de ani SCfl itorul
Adrian Rogoz. In 1972 existau
in int reaga 3 cenacluri de
anticipatie; in 1979, la intilnirea
de la Oradea, 9; patru
ani mai tirZIU, la _ lui
1983, puteau fi . . 40!
Tineri aut ori sau SImpli pasiona tI
ntlnmdu-se cu regularitate pen
tru a (re)descopenj inve nta
de a se intelege pe el sau
de a intelege ceea ce' i incon-

Cele mai actI ve grupuri s-au
dovedit a fi n 1983- 84 Modul
13 Qua8ar
Hello" V. Aneslln
(Craiova) , de
mere u' la fel
de puternic Solarls
H. G. Wells (Tlmi
H. (Craiova).
fac tot mai mult pre-
zenta cluburile mai mici,
pndi te pri n toate colturile
caracteri zate de o con-
de un neobOSIt entu-
ziasm: Univers (Bistrita), Orlon
(Rm. Vilcea), Zodlac
Sig ma (? Neamt) , Clepsidra
"ferra (Cmpu -
lun g-Musc e l), Experimental
(Singeorz Ba.i), 2001 Univer-
sal Fandom AI -
phaville (Arad), J . Verne
Antares SI-
rlus (Lugoj) , Nova Fantas-
Fa odom - "milS<\ cilllorilor de SF "cllvi.
care coolaclul pno. mtcrmedlul
fam:lTlelor al lotilnlrllor" {The Scleoce
Fict loo Eocyclopedla - P Ntch()lls, Dou
bleday. New York. 19791

ANTICI PA A
cie nza (Sib1U), Mile niul 111
cea), Horen" (Oradea), Cronos
Sfinx Ti mis len-
sis
Cenadunle de ant IcIpat ie, al
membri sint, n maJontate,
elevi. au cunoscui , de aseme
nea, o ascenS1Une
de mal vechile Se le nari!
(Guranda, Jud. Sa-
pie ns - aj uns la a
t reIa "gene ratie" -, a u aparut:
Mini- Quasar La Steaua
(Urzlcem), Minicr on (Suceava)
- specializat in artele plastice
S F -, V. Coll n (Craiova), Alpha
(Vatra Dornei), Holm lErnJ
cenl , jud.
Amintim apoi cenaclurile re
cent infl1ntatc, de la care ne so-
sesc E. R.
Burroughs Sfera
Albe do (Brlad) , Veg a (Ileanda,
j u d. Sa l aj), Ophi u c us
Lumina
Phoenix (T urda) Se pare Cd
vom avea n curind cluburi SF
in: (Altal r), .Roman,
O telu Gal ali,
(Spat ial ), Isaccea,
Drobeta-Tr Severin.
n fine, trebU1e e numE:rate
cenadurile de anticipatie necon
venllonale care acti veaza la nOI:
- cenaclul
scrutonlor de SF,
Steaua - radJocenaciul
emisiunu "Exploratorl1 lumn de
mI ne" (MIercurea, ora 11. la
RadiO 3) - sust Inut de
A. Rogoz, Al. Mironov O Ur-
suleanu; Ex - cenaclul pnn co
respondentJ al elevIlor. suStlOUt
la post restant de
Doru Pruteanu; M. Ionescu -
cenaclul pnn al
de SF, sustmut
de "Quasar" ou!
O de oril de
mult ne informeazA
la Cluj-Napoca a luat fiintd
cenaclul SF, V. Papillan. ImIta
hva unui grup de fani
(paslOna\i ai anhLlpat;el) pnntre
care se C.
M. C Robu, M_ Scoro-
bete, l. Neamtu (bmecunoscutl
scrulori SF) mai multI
dentl

Contacte. UlJle schImbUri de
de obIcei,
de concursuri de hteratura, en-
tica arte pbsllce sClcnce flc
tion) au avut loc in 1983 la. BIS-
trita - cenaclul cenacl urilor
de (apr), -
Pri ma intilnire a cenacluril or
SF ale elevilor (mai),
Zil e l e "Helion" (iun),
GurJ. nda - il 3-C) edllu2 a Tabe-
rei de SF (aug),
CraIova - Zilele "H_
(sepL), P. Neamt - Zil ele
,.Slgma" (nov)
cenaclurilor de
de (cet)
Ultima, care ar fI trebUlI S<l fIe
cca mal import,mld dmlre intilni-
rile. a nului 1983. a avut loc. dm
pacate, in conditiI nefavorabIle ..
Pe adresele reVIsteI
emlslumi "Explora-
torll lumII de mIIne" a buleti-
nulul mformahv cu caractcr na-
Ilonai Quark (ce apare la Casa
de. cultura a tlneretulUl slu
denillor dm - princlpalu
centralJzatori <II mformatllior dm
lumea antIcIpa jIei - sosesc ZI de
zi nO! legate de actlvltalea
lot mal complex,) a fan dom ului
romnesc. Ne pla.t.:I.' Sd credem
Cd Important.) acumu
Iare cant1tatlvd va fi nsOllta de
un salt calital1v la fel de specia
culos .
117
PREMIILE Nebula, decernate
de Scrl1torllor de SF
din America (Sdence Flction
Writers of America, prescurtat
SFWA), au fost Inaugurate n
anul 1966. Ideea Instltulrll aces
tOT premii, din fondurile reali
zate prin vinzarea unor antolo
gll anuale cuprinznd prozele
scurte premiate, a fost
n 1965. Premiile snt conferite
spre deosebire de
premIIle Hugo, snt datate
anul
premiate; astfel, primele dis
pentru anul 196"5, au
fost prezentate in 1966.
Nebula ' o
din palete metalice sus
deasupra unei roci crls
taline, ambele turnate ntro
din material plastic trans-
parent; modelul realizat
de Judith Ann Lawrence
scrIItorului James Bllsh), a fost
conceput o
de scriitoarea Kate Wilhelm
lui Damon Knight) a
neschimbat. Neschimbate
au cele patru categorii
la care se premII care
snt rezervate n exclusivitate
n 1974 a fost
Introdus un premiu pentru
spectacol, dar n 1976 sa renun
la el, primind Nebula filmele
50ylent Green (1973) , Sleeper
(1974) Young Frankenstein
(1975); in 1978, sa atribuit un
premiu' special filmului
stelelor. Ocazional au fost
acordate premii speciale pentru
titlul onorific de "Mare maestru"
(Grand Master) al literaturii SF
(Robert A Heinlein n 1974,
Jack WilIiamson n 1975, Clif.
ford D. Simak n 1976, L. Spra-
gue de Camp n 1978, Fritz Lei-
ber n 1980), iar in 1976 o
a fost produ-
George Pal, pentru ac-
tivitatea sa pre-
anului 1965.
Cele patru categorii premiate
sint: roman (peste 40 000 de cu-
vinte), (de la 17500 la
40 000 de cuvinte),
(7500-17 500) povestire (sub
* La redact area aceslui articol am 1010
sit, drept sursa bibliografic!!i arti
colul .,Nebul1l" din The Sclence Flcllon
Encyc1opedia, New York, Doublcday el
Co., 1979; redactorii articolului de enciclo
pedie sint PeleT Nicholls Colin Lcster
IIDB)
Almnnnhui de anul
trecut, pag. 90-91
118
PREMIILE NEBULA
7 500). Votarea se face de
membrii SFWA, care folosesc
buletine de vot ntocmite pe
baza candidaturilor propuse tot
de ei. Din 1970 a fost introdus
un scrutin preliminar al tuturor
nominalizate: acest
scrutin se n prima
a anului, candidatii care n-
trunesc cele mai multe voturi fi-
ind nregistrati, n ordine alfabe
pe buletinele de vot finale.
de atribuire a premii-
lor Nebula a fost mai consec
dect cea a premiilor
Hugo dar traficul de n
rndu;ile membrilor SFWA a
cut obiectul cr-
tiei, scriitori au
uneori premiile au reflectat, pe
iscusinta pe cea
Din pro-
portia membrilor SFWA,
la vot, a
tor in ultimii ani.
premiile Nebula au ncu-
nunat n opere cu un
caracter mai experimental dect
cele care primesc n mod
nuit Huga--uri, nu se poate con-
sidera au existat deosebiri
fundamentale ntre cele
S-ar putea crede Ne-
bula, intrucit sufragiile
scriitorilor de profeSie, pune ac-
cent indeosebi pe calitatea lite-
- dar nu prea multe
ar sta lucrurile.
Ca Hugo-urile, nici Nebula nu
a fost atribuit unor
opere care nu snt n mod defi-
mtoriu SF de asemenea, am-
bele distinctii au fost dobndite,
in marea lor majoritate, de au-
tori americani. este nein-
doios Nebula a recompensat
o serie de creatii dintre cele mai
valoroase, nimeni nu poate sus-
tine acest lucru ar avea o im-
prea mare n Statele
Unite, critici au argu-
mentat ntregul sistem de
premiere, cel n SF, este
mai o manifestare in
scopuri publicitare dect o
bine a
valorii artistice.
Antologiile cuprinznd creatiile
premiate cu ..,Nebula la
ile genului scurt, precum o se-
lectie din textele nominalizate
clasate pe locurile
au continuat an de an,
intitulate Nebula Award Sto-

ALMANAH

ION DORU BRANA
rles (Povestirile premiate cu
Nebula), apoi Nebula Winners
premiului Ne-
bula), editate de cte un
membru al SFW A Unele va--
lume includ eseuri critice re-
zumate ale evenimentelor SF
din anul respectiv.
n 1%9, ideea unor
opere de membrii SFWA
a fost retroactiv pentru
a acoperi creatiite de
considerate "cele mai
bune ale tuturor timpuritor"
la 1%5. Povestirile alese au
fost publicate in antologia
Science Fiction Hali of Fame
(1970) , ed. R. Silver?erg, iar
velele nuveletele, ]fi antologIIle
The Science Ficton Hali of
Fame, Volume Two A Two
f5, (ambele 1973), ed. Ben Bova.
In 1981, Arthur C.
George Proctor au pubhcat an-
tologia The Science Fiction
Hali of Fame III: The Nebula
Winners. cuprinzind nuvelele,
nuveletele povestirile premiate
ntre 1965-1969.
Lucrarea A History of t he
Hugo, Nebula and Interna-
tional Fantasy Awards (O
istorie a premiilor Hugo, Ne-
bula International Fantasy.
1976) de Donald F ranson
DeVore, cuprinde lista
tuturor
n 1975, pre-
cum referitoare la
de inter-
venite de-a lungul anilor.
Cteva cuvinte despre SFWA:
Science Fiction Writers of Ame-
rica a luat n 1965, in sco-
pul scriitorilor de SF
asupra problemelor de interes
profesional, a
lor profesionale a Spn]IOI-
tii lor in cu editorii,
agentii literari,
antologatorii, in maniera unui


mic sindicat. Ce! dinti
dinte, probabil cel mai activ din-
tre membrii fondatori, a fost Da-
mon Knight. Ideea a inte-
meierii unei organizatii profesio-
nale a fost in cadrul
unei a de la
Milford a scriitorilor de SF (Mil-
ford Science Fidion Writers'
Conference), un cenaclu anual
al fondat tot de
Knight La
s-au mai perindat R. Silverberg,
AE. Nourse, G. R. Dickson, J.
Gunn, P. Anderson, J. Pour-
nelle, F. Pohl, A.J. Offut, J. WiI
liamson. n momentul de
functia este de Marta
Randall. Calitatea de membru al
SFWA se exclusiv scrii-
torilor termenul
"profesionism" subintelegind att
vnzarea de proze individuale ct
aceea de volume (culegeri, ro-
mane sau antologii). SFWA nu-
n prezent peste 450 de
membri, inclusiv circa 20 de
scriitori britanici. Asociatia fi-
premiile Nebula an-
tologiile anuale ce le snt dedi-
cate' publicatii:
SFW A: The Bulletin of the
Science Fiction Writers of
America SFWA Forum.
la SFWA a prilejuit
deseori polemici aprinse, retra-
gerile sau demisiile fiind un feno-
men destul de Cea mai
s-a is-
cat in 1976, cnd lui Stanislaw
Lem ia fost calitatea de
membru de onoare; decizia a
dat loc la dispute aprige. in
ciuda faptului a fost uneori n
mod justificat de secta-
rism n pofida ocazionalelor
disensiuni interne, SFWA a ju-
cat ' un rol important in
ameliorarea notoriei nesigurante
materiale a scriitorilor americani
de science fidian.

PREMIILOR NEBULA
1965-1882'"
ROMAN - 1965: Frank Herbert,
Dune; 1966: Daniel Keyes, Flo-
wers for Aigernon (Fiori pentru
Aigernon) Samuel R. Delany,
Babel-17 (ex aequo); 1967: S.R.
Delany, The Einstein
(Intersec1ia Einstein); 1968: Aiexei
Panshin, Riie of Passage (Rit de
tranzitie); 1969: Ursula K. Le
Guin, The Lefl Hand of Darkness
(Mina a intunericuluI);
1970: Larry Niven, Rlngworld (Lu-
mea 1971: Robert Silver-
berg, A Time of Changes (Timp
de prefacerl); 1972: isaac ASlmov,
The Gods Themselves (ZeU in-
1973: Arhur C. Clarke, Ren-
dezvous wllh Rama cu
Rama); 1974: U.K. Le Guin, The
Dispossessed 1975:
Joe Haldeman, The Forever War
etern); 1976: Frederik
Pohl, Man Plus (OmUl Plus);
1977: F. Pahi, Gateway (Poarta);
1978: Vonda N. Mclntyre, Dream-
snake Visului); 1979: A.C.
Ciarke, The Fountalns of Paradlse
(Fint1nlle paradisului); 1980: Gre
gory Benford, llmescape (Peisaj
cu timp); 198t: Gene Wolfe, The
Claw of the Conclilator (Gheara
conclllatorulul); 1982: Michael
Bishop, No Enemy But Tlme (Sin
gurul timpul).
NUVELA - 1965: Brian W. Aldiss,
"The Saliva Tree" (Copacul sali-
var) Roger Zelazny, "Ha Who
Shapes" (ex ae--
quo); 1966: Jack Vanee, "The Last
Castle" (Ultimul castel); 1967: Mi-
ehael Moorcock, "Behold the
Man" (Ecce homo); 1968: Anne
MeCaffrey, "Dragonrider" (Cava
lerii dragonllor); 1969: Harlan Elli
son, "A Boy and His Oog"
tul cu ciinele); 1970: Fritz Leiber,
Traducerile tillurilor au caracler
pur orientativ nu versiuni
definitive decit cind apar intre ghili-
mele sini urmate de referinlete bi
bllografice ale textului tradus pubJi.
cal n nOAslrii (108)
119


'"


"
'"
"


x




" .",
'"
"


"

"
/

'-
..1' 11 Meet in l ankhmar" (intilnire In
Lankhmar); 1971: Kalheri ne {Mac-
Lean, "The Missing Man" (Ab-
senl ul) ; 1972: A,C Clar_ke. ,A Ma-
ati ng with Medusa" (Intilnire cu
MeduS8); 1973., G. Wolle, "The
Death of Or. Island" (Moartea
doctorului Isl and); 1974; R. Silver-
berg, " Born with tha Dead"
cu 1975: R. Zelazny.
"Home 15 the Hangman" (Acasa.
1976: James Triptree Jr.,
, Ho ust on, Houst on, Do You
Read"? (Houston; Houston, se
aude?); 1977: Spider Jeanne Ro-
binson, "Stardance" (Dans astral );
1978: John Varley, "The Persis-
tence of Vision" (Persisten1a ve-
120
derli); 1979: Sdrry Longyear,
" Enemy Mine"
19&1 Suzy McKee Charnas, "The
Unicorn Tapestry" (Tapiseria
unicornului); 1 981.
son, "The Saturn Game" (Jocul
cu Saturn); 1982. John Kessel,
,.Another Orphan" (Un alt orfan).
NUVELETA - 1965. A. Zelazny.
"The Doors of His Face. Ihe
Lamps of His Mouth" ehi
puiul luminile gurII sale);
1966. Gordon R. Dickson. "Caii
Him Lord" 1967. F.Lei
ber. "Gonna Roii the
lida de 1968: Richard Wil
son, "Mother la the World"
a intregii lumi); 1969: S.A.
Delany, "Time Considered as a
Helix of Semiprecious Siones '
(Timpul considerat ca o
de pietre semipre1ioase); 1970:
Theodore Sturgeon, "Slow Scul-
pture" 1971 P
Anderson. "The Dueen of Air and
Darkness" (Regina
a beznei); 1972: P Anderson,
"Goat Song" (Cintecul caprei);
1973. V N. Mclntyre. "Of Mlst,
and Grass, and Sand" (Poveste
despre Nisip);
1974: Gordon Eklund G Ben-
ford, "II the Stars Are Gods"
stelele sint zei); 1975: Tom
Reamy. "San Oiego Lightfoo!
Sue"; 1976: 1. Asimov. "The Bi-
centennial Man" (Omul blcente-
nar); 1977' Raccoona Sheldon
(James Triptree Jr .), "The
Screwf ly Solution" (Solu1 I a);
1978. Charles l. Gran!, ., A Glow
of Candles, a Umcorn's Eye" (li-
de luminare, ochi de unicorn);
1979: George R R. Martin "Sand-
kings" ("RegII nlsipurllor"),
in Almanah Anticipa'ia
1984 : Howard Waldrop.
"The Ugly Chickens" cel
uri'i); 1981' _M Bishop. "The
Quickening" (Insuflelltorul); 1982;
Connie Wi lll s. "Fire Watch" (Ve-
ghea focului).
POVESTIRE - 1965. H. Ellison,
.:Repent, Harlequin!' Said Ihe Tick-
tOckman" Arlechinf
spuse domnul Ticlac), Ir. 1. O.
Br ana, Vatra nr. 8-10/1981;
1966: Richard McKenna, "The Se-
erei Place" (Locul tainic); 1976:
S.A. Oelany. "Aye, and, Gomor-
rah .. " (Da, Gomora ... ); 1968
Kate Wilhelm, "The Planners"
(Planlflcatorll); 1969: A. Si lver-
berg, "Passengers" (Pasagerii);
1970: nu s-a atribUIt premiu pen
tru povestire; 1971: A. Silverberg,
"Good News from the Vatican"
bune de la Vatican); 1972
Joanna Russ, "When It Changed"
(Schimbarea); 1973. J. Triptree
Jr. .. ,Love Is the Plan, the Plan Is
Oeath" (Dragostea-I planul, planul
e moartea); 1974. U.K. Le Guin.
"The Oay Before Ihe
(Ziua dinaintea 1975:
F. Leiber, "Cath Thal Zeppelm"
(Ultimul zepelln); 1976: C.L.Grant,
,.A Crowd of Shadows" (O mul
de umbre); 1977. H. Ellison,
"Jeffty Is Flve" (Jeffty are cinci
ani)' .1978. Edward Bryant,
1979' E Bryant.
.. Glants (Furnicile 1980
Cllfford O Simak. "Grollo of the
Oancing Oeer" (Grota cerbilor
dansatori); 1981 Lisa Tuttle, "The
Bone Flute" (Fluierul de os);
1982' C. Wlllis, "A Letler from the
Clearys" (Scrisoare de la familia
Cleary) .
ALMANAH
ANTICIPATIA






o



o


o
,
Un cenaclu n
Din vara anului 1983, am de)'.'-
!ti! radiobibliotedi SF.
mai tir:.iu in cena
clul de anticipa,ie radiofonic. De
,igur n ciuda anumitor deJi-
structurale (nu 1If! putem
.. edea n cadrul unor iar
eu nici tJ/l pot au:;, de-
oarece aparatul pe care-I am nu
prinde programul /II), acest ce
naclu este cel mai cuprin:dtor din
In ultima I'reme, am ncepllt
'ol primesc zeci de de ia
"oamellii mei LUCJ'ul
("('1 mai este cii
s-a format un nuc/eu de fani
fin;; chiar foarte, prin-
tre ("are ii IIflmi pe Cristian I
Popescu, nginer din pe
Ruxandra Andrian }i Cristan
:dre,\'cu, din pe
Dana Otitia Grigoriu Mihai
Bengulescu, elevi dur
pe ascultiitori din alte unghiuri
ale cu lulill-Cristian Vt' l-
ni'ICU din Rm. Hlcea, Liviu Pir
lac din Nicolae GtU/eo
din Agil/ta, Consrantm Co;,miuc
din Timifoara, Magdalena B(iloi
Ji" <)llllinn, Con.'ltall1in Blliciuc
din IUlIU). Theodor Tudoroiu (lin
Pltl \fI, \lIrcca Popa din Jidvei,
CU/fII - Ionescu din BU:JiIl,
n almluUlhll1 de
, de 409 cUI'nte a Da-
n"" Grigoriu (13 ani.'),
1./ 1'lIIiliunea radio "Stealla polo
,yj " . (Adrian Rogoz).
MONTAGNE RUSSE
HOMINIDUL se pierdu in urtTlArirea fiarei prin
ti incremeni in
aspectul, torsionlndu.se,
tind forme dintre cele mai curioase. n scurt timp,
din lung de peste doi metri nu dedt
un eiot, sau mai bine-zis nu nimic,
HOMINIDUL tinea tn palmA o arma
cu multe butoane colorate cu un
mic drumul ajun
gind in la riu. Se Dar, in se
,
ALMANAH
ANTICIPATIA
scoase un de Coama de pAr
[ung cu in locul ei
aparitia un cap cu doi ochi mari, limpezi, cu 6
cu o frunte inte
Dar uimirea nu i se opri aici.
privirea, Ingrozit cum blana de le-
opard, slujind ca se dezagrega pur
simplu. Goliciunea li fu pe
de un combinezon lejer, croit pe masura, dotat cu
o numeroase buzunare. HOMINI-
OUL greutate pentru fiecare nou
lucru ce i se ivea in ochilor, sau mai bi-
ne zis, descoperea numele ad.ecvat. Uluitor! Invo
luntar, in minte i o ntrebare: "De ce m-or
fi lasat aici? Planeta pare pustie. V trebui In cu-
find le spun rrniI ia!" In zare,
fantoma une rachete interspatiale: ,,Dar iat-ol A
Vocea i se pierdu In gltlej, uitind ceea ce voia
Nu mai decit articuleze c1teva
sunete .. . Mut, privea speriat cum corn
binezomJl, la rindul fncepea se "evapore",
cum minuscula pe principiul laseru-
lui, se aJungea, se alungea, transformtnduse, rind
pe rind, tntr-o apoi Intr-o ramura de copac
In tntrun mic mugur verde. HOMlNIDUL
simti cum fire de par tazlete li acopereau cu repe
ziciune, la Inceput doar fata minile, apoi Intre
gul trup, cum coloana incepu
apese, ca cum ar fi purtat pe spate o greutate
se incovoaie, pina. ajunse se
Urasca n patru labe. Pierznd capacitatea de a in
telege, ct de eft, ceea ce se petrecea cu el, spe
riat, alergind In salturi mari, se indrepta spre cel
mai apropiat arbore, in care se cu mare
ajuHndu-se de coada In
Cum o de cocos ti la Inde-
se tntinse, o culese, o sparse cu tndeminare,
sorbi laptele cu nesat ,
HOMINIDUL era deac um un cimpanzeu per-
. iect.
Timpul se curbase strlmb, ducinduJ in viitorul
in trecutui sAi, pe el -
OMUL.
121
unii in miracole, rn noroc, staf}i,
sau in lucruri care pe In
noapte. Eu nu. Eu snt unul dintre pragmabclI.care
cred o explicatie o,:ce -
de la idolii adolescentei pina la fachlru mdlenl; tre
buie doar 5'0
chiar crede in pArea
mai exista un timp potrivtt un loc
potrivit pentru ele, iar acestea, prerea mea,
nu se In nici un caz de ultimul tren
de pe linia Picadilly, luat intr-o de Iuru.
Faptele sint destul de si.mple. faptele
sint simple de netagadUIt, dar
mai mare parte dintre noi simte o
de a sustine ele nu
la un loc vad Diavolul o 10
susul Tamisei vor cauta, fad OICI u!1 . dublU, orice
explicatie, exduzind autenhcltatea fen.o-
menului, Probabil vor de vreme ce D,la'
valul e o mai curtnd dect Iar
122
o e mai grea decit apa,
n,ar putea fi altceva decit un, fel de
__ ceva n cu intensitatea lununll, diSPOZI-
tia martorilor sau chiar cu existente in
. O. II"
Ei bine, nOI n-am lavo u m acea
de luni n ultimul tren subteran care trece prin PI-
cadilly 'Circus. Nam nimic.
am pierdut zece minute, conductorul $1 citiva pa-
sageri, Iar cum asta era cu totul cu totul imposi-
bil _ mai ales dnd cercetindu"se linia tntre Green
Park Circus. s-a descoperit nici ,un cadavr.u
_ ne-am gasit in cele din refugiul in
iluziei colective. Prin "noi" tnteleg pe
c1tiva supravietuitori obositi, La ce cl:?ncluZle o
fi ajuns in final Societatea de transport
o fi ajuns ' !a vreuna) n-am habar. nu
nici 1n ce chip au sA presa departe d,:
inttmplare, n mod ziarele de,
dimineata n-au nici o refeflfe la JOI dimi-
neata am citit dteva despre
unor persoane, toate dIO penmetru! lon-
done2. Dar intr-un singur caz era vorba de cineva
care pe linia Picadilly. Abia dupa vreo
am gasit dovada care, in c::e.

complet argumentul ilUZIei co-
ectlVe,
E la Green Park con-
ductorul putea tren,ul.
1nsa, numai ce fnchisese
garnitura incepuse se plll'lA, in E
nici unul dintre nOI n-am prea acordat
atentie de (cine oare e capabi!
dea prea atentie la indiferent ce..
noaptea?) in felul acesta se putea sa ne. fi .lmalP-
nat pur simplu ,n
cele din metroul a ajuns fn Plcadilly Clrcus,
De asemenea, sar prea putea ca
extrem. de fi , oprit
ceasurile fieca.ruia pentru zece rrunute, este
discutabil de fiinte
i se poate sugera lf!'aglOeze aude VOCI
misterioase - ceea ce nu OI s-a intimplat - nu
o ar putea imagineze VOCI,
fie ele misterioase sau altcumva,
Astfel cu dovada la trebuie sa con-
chid da' imposibilul s-a petrecut aievea. Noi nam
pierdut nici un frllogment de timp; dar, pentru un
scurt interval, timpul ne-a pierdut I?e noi. Iar pe
ALMANAH

parcursul acestui scurt interval conductorul
citiva pasageri au fost ,.umflati" din vagoane,
O ce mi-am proprie, mi in-
chipui e cazul ocup acum.. de secventa
unanim acceptat! a evenimentelor. In In
care mau implicat direct, acestea au inceput in
clipa cind intram pe peronul estic din statia Green
Park. putin dupa miezul noptii.
Ma. tntorceam de la un prieten care, lucru
destul de neverosimil, ocupa un apartament
aproape ieftin in Mayfair. Seara fusese foarte
- cu partide de vin alb, o de ti
gari conversatie - pornise de fapt ca o ex-
peditie de pedeapsa, Amicul meu are un intere
sant obicei de a Imprumuta diverse lucruri, negli-
jind apoi le restituie, Cu cfteva In
tmi ceruse imprumut un mic magnetofon
tranzistorizat, in scopul neverosimil de a comenta
din mers starea drumurilor italiene ctod el un alt
automobilist aveau participe la cursa
Miile Miglia. II vizitasem numai ca recupe-
rez magnetofonuL
Eram, n Green Park, plin de vin
alb vagi de a dicta eventual un mult pri-
tocit roman n micul mecanism pe care tocmai ti
cerusem tnapoL Erau putini oameni pe acolo cei
mai multi aveau privirea a celor pentru
care miezul noptii de luni nu-i deloc prilej de bucu-
rie. Statia era, de fapt, de o ciu-

Pe cind fumam o tigarA in trenului,
mi-a trecut prin minte nu fncercasem mag-
netofonul ca mai functiona
aventurile lui prin Mereu tenta
microfonul minuscul, spun citeva cu
vinte dau banda Inapoi. Dar, ia drept vor-
bind, eram prea stingherit. Cu exceptia unor
sporadici, nerabdarea tn statie dom
nea o morm1ntalA pe care nu voiam s-o rup
prin vorbe attt de nepotrivite ca ,J.1ary are-un mie-
sau .. Unu, doi, trei, patru, cinci, de
microfon". La ora aceea n acel loc ar fi
nat prea mult cu o replicA din pe
Godot.
Am ca, suit in tren, Inre-
gistrez sunetele timp d, .un minut sau
testez prin asta calitAtile aparatului.
Metroul e departe de a fi cel mai mijloc
de transport naveam nici o Indoia12i reprodu-
cerea benzii in regim de volum Imi va
foarte repede in ce stare era magnetofonul.
Minutele treceau greu; am Incep!lt sa plimb
alene Incoace lncolo pe peron. O sau de
ori am trecut pe o de vreo
zeci de ani care parea pltnge incet, scufundata
tn sine, tnsa. nu i-am dat multa. - doar aUta
eft sa c01'}stat avea farmec - din motive foarte
In cele din urma., la do-
uazeci fix, a sosit trenul. Imi amintesc ora
In special datoritA faptului tocmai tncepusem
socotesc eft tmi va trebui ajung acasa.
Trenul s-a oprit, deschis au vreo
iar vreo cinci dintre noi urcara in l0-
cui lor. Imi amintesc vag eA, la un loc, Inu
eram mai multi de opt sau In vagon. mi
amintesc, de asemenea, tot vag, eA fata care plin-
sese s-a undeva aproape de mine. Dar n-
acelei aparent incidente au
devenit confuze tn creierul meu si. cu dt gin-
desc mai mult la ele, cu attt slnt mai sigur de
ceea ce s-a intfmplat.
Un lucru pe carel tin minte este au
mas deschise mai mult decit de obicei la fel,
motoarele s-au oprit pentru ce1 pur'n o
de minut. trecuse, probabi, foarte
peste doua.sprezece opt clnd trenul
Inceput scurta goana spre Picadilly Circus,
Era ro de vreo patruzeci cincizeCi
de secunde - cel mult un minut - efnd mi-am
amintit sA 1ncerc magnetofonul. Am apara-
tul pe scaunul liber de i-am fixat microfo
nul am potrivit totul pentru tnregistrare.
Mica mea cu baterii e una cu dimen
siunile cele mai reduse pe care le producem tn
i s-au doar cincisprezece minute
de la fiecare 1nregistrare. Am controlat
cit timp de lnregistrare Imi mai oferea
banda atunci. Cea mai mare parte a ei era
pe rola Inel e im
posibil ai sigurantA In astfel de treburi,
am stabilit aveam la dispozitie fntre zece do-
minute de inregistrare.
Intre timp trenul la o vi
destul de mi-am microfonul pe
genunchi am butonul care pornea rolele.
Avusesem sa lnregistrez pret de dteva se-
cunde ascult banda la oprirea trenului.
Curind ce-am inceput sa inregistrez,
sistemul de iluminat al metroului paru sa cedeze.
ar putea fie o a imaginatiei, am o
impresie foarte a faptului simultan, zgo-
motul trenului a el. merge chiar mai
departe; convingerea mea e ca., intr-un fel oare-
care, trenul a fost oprit brusc.
SInt familiarizat in cu legile
ca tnteleg un vehicul greu,
rind cu treizeci sau patruzeci de mile pe nu
se poate opri brusc a se produce o
Am sentimentul legile cunos-
cute ale nu se in Imprejurarea
aceasta
avaria, oprirea, orice altceva a fi fost, nu
fi durat mai mult de ctteva clipe. Apoi lu-
minile s-au aprins din nou, a revenit zgomotul, iar
trenul reluat dintro cursa, ca cum nici
nu sar fi oprit, printr-o sau tnceti-
lin.
Am aruncat a privire spre magnetofonul de
turi, Intinzlndumi in timp mfna ca s.lS,1
opresc; urma dau banda inapoi so verific.
am inghetat. Bobinele se mai tnvit
teau uniform, una din ele era Vreo
tezeci de metri de banda - mai mult de zece mi-
nute de 1nregistrare - se fi consumat
fotr-un interval de numai treizeci de secunde.
M-am hQlbat- la tncerclnd za
darJ)c vreo explicatie pentru inexplica-
bil, mai holbam la ea, pe hipnoti-
zat, ctnd trenul din osii tn statia
Picadilly. Mam mai tnviorat putin,
bausem vin alb cu ceva peste am oprit
motorul magnetofon ului. Evident, estimasem
banda Nu prea cum se tntim-
plase asta - dar cea mai explica-
tie era tn mod sigur cea mai la tndemtna.
M-am g!ndit trag banda tnapoi, tnsa. cum
aceasta se 1n Intregime, ar fi trebuit
so trec din nou prin capul de foregistrare mai
departe. spre bobina libera.. Iar e n-a
veam atunci nici un chef. n plus, simteam.
ALMANAH
=AN=T='C='P=A:T'=A=====================F============================12:3=
obosit, cu mult mai obosit decit fusesem cu abia
un minut sau doua. tnainte. Era ca cum un
val de m-ar fi lovit imediat dupa. ce lumi-
ni1i! se intre
In acel moment am inteles brusc se intim-
plase ceva ori mai degraba napucase
se intimple. Trenul era de-acum oprit de dtva
timp. glisante nu se deschisesera. Au-
zeam glasuri undeva tn lungul peronului - voci
protestfnd sau certfndu-se. Apoi, privindu-j curios
pe pasagerii cu care to vagon, am
avut foarte clar impresia eram mai putini dedt
atunci cfnd trenul plecase din Green Park. to-
nu se deschisesertt
Oare fata care plnsese s-a tn mod precis
la vreo douA sau trei scaune de mine?
aminteam mai fusese acolo un ttmr
tnalt posac, tmbr!cat tntr-o haina neagra, de ca-
tifea reiat!. o fn cu parul alb,
avtnd de o cu initialele
B.E.A. .
N-avea rost s! fiindca nu puteam citi
oameni fuseserA tn total. Am observat pa-
sagerii aveau cu totii expresia
care cred ca exista atunci pe fata mea.
Un cu melon tncurcat.
- Ce sa Int1mplat? Intreba. Am pierdut pe ci-
neva? Mi se pare un ins vizavi de mine,
dar se vede c-o fi disparut.
- De ce nu deschid se ptlnse o in-
tens a carei ocupatie nu era greu de ghi-
cit.
Si tn acel moment se
Cearta de pe peron se auzi mai tare. Un hamal
un impiegat de discutau pe tonuri tnalte
cu un barbat tn care putea fi recunoscut mecani-
cul Irenului.
- n regula, spunea impiegatul tnfierbtntat, prin
urmare ai plecat din Green Park la timp. Tot
pot spune este unu un sfert, ai zece mi
nute Intirziere, afurisitul de conductor a dispArut,
astea au te coste al dracului.
Mecanicul scoase o
- Ceasul meu arata doisprezece treizeci
cinci, amice. Cea patit cretinul de conductor,
n-am de unde sa Dar eu am ajuns aici la
timp, in orice caz.
Mi-am privit ceasul. Arta doisprezece trei
zeci cinci. Apoi am pe peron. Ceasul statiei
doisprezece patruzeci cinci.
- Care-i necazul? am tntrebat.
- E vorba de-o Intirziere, spuse hamalul. Con-
ductorul a disparut. Dam telefon la birou ca ne
ce facem.
- Ah ... Ceasul vostru am observat eu,
- Nici gfnd! L-am verificat.
Tot mai lume ncepea sa din tren, '
Oamenii formau mici grupuri, vorbeau agitat ori li
asediau pe mecanic pe hamal. Am verificat ora
la mai multi care purtau ceas-brAtarA.
Aproape top erau de acord cu ce arAta ceasul
meu, plus sau minus un Un singur
pasager avea ceasul potrivit dupa cel al statiei, dar
el declara ceasul cu zece minute
Inainte, din principiu,
Pina la UI'!'1l, pe peron un politist. Era ur
mat de doi ,sau trei functionari de la Societatea de
transport. ntre timp ajunsese circule intens
zvonul nu numai conductorul dispAruse, ci
vreo' cftiva pasageri. Vreo doi ramt
124
neau tn. vagoane cu o
ca trenul continue drumul; dar cei mai multi
dintre noi eram pe peron, interogindu-ne unii pe
altij fiind la r1ndul nostru interogati de politist
de oamenii Societatii de transport, incercind,
dar, cu sa aIDim ce se tntimplase.
Sosire alti reprezentanti ai Socie-
londoneze de transport. Apoi, pe clnd fiecare
presupuneri numele adresa, fu
organizata o cercetare rapida a tunelului, N-a dat
nici un rezultat. Nici tu conductor, nici rA-
tAciti, nimic care probeze m!car relatarea noas-
tra privind scurta cadere de tensiune a curentului
electric.
Singurul fapt care la din interogato-
riul nostru era ca, pe conductor, mai dispa.
cel putin cinci persoane; fiecare ceas din
tren pierduse aproape zece minute In cap; il
existat o stranie cadere de tensiune; toti stn-
tem neverosimil de obositi, mult mai obositi decit
s-ar fi putut justifica prin ora din noapte
- sau din
Se facuse aproape unu jumAtate dnd au ter-
minat explorarea tunelului, consemnarea de-
claratiilor noastre. Atunci, in trenului i s-a
permis sa plece, tnsotit de un ajutor de conductor.
N-au mai fost alte incidente misterioase, Am
ajuns la foarte obosit,
foarte deloc furios.
cum am mai spus, nu sa pubticat nimic in
ziarele de a doua zi. Prima mentiune privind per
soanele disparute - dar, cu o exceptie,
vreo referire la incidentul de pe linia Picadilly
- a joi dimineata. Exceptia era continuta tn
vreo doua paragrafe in cu o de no-
uasprezece ani despre care se presupunea n
noaptea de luni 1ntre Earl's Court
Holloway Road. paria era fata pe care o
zusem pllngfnd .. ,
Nam crezut prea mult tn existenta
blocajelor mentale. Dar pot spun acum
exact, din proprie, cum un
blocaj mental. EI te sa vezi ceea ce e
evident, ceea ce e evident faci
ceea ce e evident.
Desigur, ar fi trebuit magnetofonul,
care in mod misterios consumat zece minute
de in dteva secunde, putea sa
vreun indiciu privind acele zece minute esentiale,
Desigur, ar fi trebuit sa rebobinez banda sA as-
cult tnregistrarea cu cel dintti praej.
Dar n-am
de a stat pe un capat al bi
roului meu, cam o saptamIna, nainte
de a ma decide 5-0 folosesc_ nici atunci
nu fi deranjat fi vrut fncep o p0-
vestire. Chiar atunci dnd am ascultat banda,
am doar voiam verific aparatul
inainte de imprimare nu din ca mi-ar fi
trecut prin minte eli pe banda ar putea fi ceva in-
teresant.
opereaza un blocaj mental: simplu, eficient
incredibil,
Ei bine, am ascultat cu o oarecare surprindere
ceea ce era 1nregistrat pe ce-am
auzit-o o data, am pus-o din nou, iar apoi a treia

ceam auzit:
O voce d.e f"ti (poate a celei care plnsese):
Doamne! O, doamne! Ce s-a intimplat?
Al.MANAH
ANTICIPATIA
o voc:e Unde naiba ne aflAm?
Ne-am clocmt? .
Fal a Nu vad nimic. Vi implor
faca Cineva. '
Eu (nervos): Nu chibrite! Poate stnt
gaze.
BJ.rbatuh Nu simt lJimic. Pare fie in ,regula.
E cmeva
O v.oce de (cel cu de cati
fea/): tu unul sInt ntreg.
O voce de.. EI.! , cred
1 L-erule! YtlVl'l1 pe fereastra!
Fata Nu poate fi Nu poate fi
adevarat!
Eu: Par al de Uite un riu
acolo... nu, nU-I tiu! E marea
Fata: Pot vad luna pe partea mea,
Sint E... e un miraj,
Eu (lntat): Sint luni, nici una
din ele nu-i a noastra.
Fata ncepe isteric.
(supArat): Destul cu blestematul asta
de zgomot!
Femeia: Poate Poate sintem
8.irb2.tul (incercind sa ia lucrurile cu dezinvol-
tura): Nu ma simt din cale-afarA de mort.
Se aud vagonului deschizindu-se.
Fata (tipind): Ce-i asta?
. O voce (fnaltA cu accent, ca a unui n-
dlan care Va rog stati li-
Nu-i I1jci un pericol. VA aduc la
ati fost Implicati intr-un experiment
Dar nu este absolut nici un pericol aici.
Eu: Cine naiba mai tu?
VOCf; a cea nQui: Numele nu dom,.
nule. Nu e cazul va
Scuzatima.. Puteti sa-mi spuneti unde
ne atla.mt
Voc.ea cejl noui: va rog, toata lu-
mea. fost transportati peste vreo zece ani-lu-
mina, pe o a stelei pe care voi o
Procyon, Este cel mai important experiment reali-
zat de noi in domeniul teleportArii controlate la
mare a materiei In scurt timp
trimitem inapoi n lumea voas-
exact in punctul de plecare, ceea ce
ca in viata nu se va schimba nimic. Iar
vreunul din voi sa pe Pro-
cyon4, vom fi va primim ca oaspeti
de onoare,
Birbatul' Aiurelil Tipul nu-i tn toate mintile.
Eu (sec): Nici eu. Pot un ocean
luni,
Femeia: Dumnezeule! Nu ce mai cred.
atit de istet, domnule, atunci
de ce nu aprinzi lumina?
c:ea., ro oul: ca. ne-,ar I.stlnjeni.
Vedeti, nOI Sin em un piC diferit.
Fata (cu curiozitate): In ce fel diferit?
TnArul: Nu-I ascultati. E un
Vocea cea Stntem spini; Ave.m
rece, Iar pielea ne este verzuie ...
voi destul de ciudati tn ochii
Fata: Aici e mina mea. Atinge-o!
Vocea.. cea Mai bine nu,
1 e rog. .. Oh! Nui tocmai de rau pe
cit mi-am tnchipuit.
Tinirul: tineti de cuvfnt cu trimiterea noas-
inapoII
. Vocea cea Bineinteles.
ALMANAH '
ANTICIPATIA _
Birbatul: Ce se IndmplA
. Vocea npui: Veti avea .tot ce doriti, inclu
SIV cea mal ouna aSistenta medicalA. Am descope
rit mijlocul de a prelungi de doua ori durata vietii
avea parte de aproape o sutA de
ani de existentA suplimentara.
Grozav! Care-i povestea cu munca,
aici - raminem, vreau sa zic.
Vocea noui; Puteti munci vreti. In
fond, puteti tace once doriti, cu conditia nu
produceti rau altora. Aceasta este singura lege pe
care o avem, Nimeni n-are voie fac!
altei persoane.
Femeia: ca undeva in unvers exista
la urma urmei.
Ti"i,"" Am o de sap
infecte zidesc case pentru oricine
altul, in de mine.
Vocea cea noui: Aici au ridice o
casa, exact pe gustul
Fata! Ce ne veti face, daca
Vocea cea Nimic. Ne-ar placea
studiem, Uar nu tmpotriva dorintei voas
tre,
Fata: ne-am decis ramtnem, iar mai
tirziu nu ne mai convine?
Vocu cea nQui: V! vom transporta inapoi pe
Pamtnt cu cel dintii prUej convenabil.
Femeia (calm): un vis, desigur. in
cazul acesta visele snt mult mai interesante decit
viata adevArata. Vreau sa 'Mi-ar cam
sa o de ani - ....
Aveti cumva vreun
Vocea c!!la Ultimul nostru razboi a avut
loc cu o mie treI sute de ani in A fost un
razboi atomic. Aproape ca ne-am distrus speda.
Am atunci ca trebuie ne iubim unii pe
altii, sau murim.
Tinirul: No mai trag la sap! Ce Iovitur!!
Parca am fi In cer. Nu In cerul in care
cred. Dar tot un fel de cer.
Vocea cea Ne-a timp putin. Sin-
tem aproape gata trimitem pe
mint. Daca cineva ramina pe Procyon4
o vreme, 11 rog sa mA urmeze. Nu-j vorba de o ho
tartre Puteti pleca nu va
place lumea Va promit asta In moci so
lemn, \.
Fat a (aproape vesela): Oh, bine, o incerc o
data. Nu e mult de pierdut, mai ales tn cazul meu.
TinArul: Nici intr-al meu. Ne-ar fi mai bine, to-
I rmpreurk\,
Fata (indiferenta): Daca vrei.
Ff!meia: Vin eu. N-am pe ni-
mem iar e pretutin-
deni.
Voc!!la cea nQui: Bun. cu grija. Afara e o
mica de debarcare." Mi-e voi,
cei ce ramtneti doriti tntoarceti veti
fi mai fericiti dac va vom supune unui blocaj am
nezic. Asta va rezolva orice conflict care poate
sa ...
Aici banda se vrea sa fi fost mai
lung cu vreo dou;Jzeci de metri, dar nu era.
veti fntelege..de ce n-o ofer Societatii
londoneze de transport sau Politiei metropolitane
ca N-am nici cea mai mica de a fi
implicat in ceea ce ar putea povestea
cea mai controversata de la monstrul din Loch
Ness tncoace! Traducere: MIRCEA
/25
RAZvAN HARITONOVICI
POATE ... MIME ... IVA ...
PREMIUL ', (SCHITA) LA CONCURSUL ANUAL DE CREATIE LITERAR-ARTISTICA DE ANTIC/PATlE
1983
SE TREZI. incheieturile anchilozate
simti durerea din piept.
- dimineata, domnule! Cafeaua' e gata.
La patului, intr-o atitudine respec-
tava cu micul dejun.
- A, pleca!
Adams se din pat in baia auto-
mati!. Barbieritul manual era unul din inofen-
sivele sale obiceiuri, vreo zece mi
nute pfna clnd cafeaua. Opera-
li mai vreo zece minute, dar profita
de ocazie Pentru .organiza programul zilei,
care se casa.
_ domnule Adams! Ziaru1 dum-

.... B!
Adams fntinSf! moneda apuca zia-
rul mototolit. II va citi mai tirziu, spuse.
era cald praful de-a
. ' Iungul 11
_ 0001 Ce mai faceti, domnule Adams, ce mai
faceti? bucur, atit de mult va
- Bine, multumesc, C. putin pieptul.
- Vai, dar trebuie sa tngrijip! Ce ne-am face
fara ce neam face?! Vi-I re
comand pe doctorul D; este infailibil. Spuneti-i
doar veniti din partea mea, atfta doar.
" - Sinteti prea bun. Am onoarea!
tn continuare pe Incer-
dnd alunge din memorie amintirile triste. Se
opri ctteva minute pentru a sta de vorbA cu
doamna E, 'constatind fugar vremea era In
schimbare. Vtntul tncepuse sufle, stirnind praful
O cum se
scirtlind proeminente. Apoi conti-
drumul. Intra In magazinul alimentar.
- salut cu respect, domnule Adams! rosti
cu un ztmbet profesional pe fata-j
pistruiata. Ca de obicei?
- Ca de obicei, F, domnul Adams,
privirile printre rafturile IncArcate cu
cutii de conserve. Se scotoci prin buzunare apu-
cind c1teva bancnote. ti impacheta
cutii verzi una
- restul, spuse, din magazin.
Banca era aproape. se apropie de ghi-
unde G fi deja.
. - Buoa. ziua, domnule Adams! E placut
nu?
Remarca, de atitea ori, ti zgfrie supara.-
tor auzul, dar se nu Era doar
vina sa.
- dori mai retrag .bani.
formularul cu stereotipia omului
nuit a face zilnic acest lucru. banu
banca a mai la salut. Era mai
prost dispus ca oricfnd.
Vintul se tntetise. Ar fi trebuit se
s.pre dar nu-I inima. Zr buldogul
ALMANAH

doamnei E mirosind putrezita a unui co-
pac. Era tot ce mai din stejarul din fatii
vilei lui Antony. Cinele bucuros, n
mingfie pe cap, multumirile acestuia
sub forma unei energice a cozii. Citiva
mai tncolo H rondul
nuit.
- domnule Adams. Totul on
nu-i
din cap. Nu putuse suferi nicio-
mai ales de c1nd ... dar asta nu avea
nici o Momentul tinea de domeniul
trecutului. H continua rondul,
apa.sat printre casele 1n amiezii.
Adams se opri o in fata
betonat tn minte ti imaginile de
ale evenimentului trecut. Aici tinuse androizii,
. sale dragi, pe care acum le ura ingrozitor.
Aici ti surprinsese momentul giganticei conflagratu,
pe cind programa, cu sigure, androida
L. Zgomotul 11 asurzise la nceput. Mor- -
manul de se nbruise la prima a
clipe de era si-
gur, acum nu le-ar mai' fi rezistat. Totul se petre-
cuse atti de rapid. Cnd primul lucru
ca!e il frapase a fost
ochii de la intrarea adapostului.
acum mai avea doar citiva
metri. II pe J trecnd pe linga el tntorcnd
capul; J nu-I inghitea pace. Nu se
Poarta scfrtti la trecerea .sa. Leii de
ALMANAH
. ANTICIPATIA
vilei, cu totul.
cit de mult ii Ivei! Ii dadeau impresia de
in tirgul acesta umil, ascuns intre munti.
Ce dor ii era de Iva! amintea, mai clar ca
oricind, in momentul cu doua zile tnaintea
izbucnirii total: ,,Revin peste o
dragul meu. atund cu an-
droizii aia nu cred o mai las ,
timp"_ Zimbise plecase.
Dumnezeule! Oare nu putuse ea un
post asemenea lui?' Oare nimeni nu putuse gasi un
asemenea
Casa era la fel de pustie. pe macheta
A mai tinea tava tn ,,Nu mai
are energie", gndt De altfel, celulele solare erau
destul de uzate. Il la bateria de
Voia mai stea pupn de vorba.
- Buna dimineata, domn ...
li ceasul interior.
- seara, domnule! cina tn c-
teva minute. Adams intinse pachetul de conserve,
prea obosit pentru a mai spune ceva. zia-
rul intr-un colt. II pe de rost. plimba apoi
plictisit un deget prin praful depus peste radioul
mut. nu mai rezista.
Iva, avea nevoie de Iva!
Dar ce se Intimpla cu L? Era deja ora. Telefonul
sun! in receptorul cu o

- Alo! Dragul meu, am tntlrziat. iti
voi explica mai tirziu. Ne vedem mfine.
doar ca te iubesc foarte mult.
Attt. Apoi auzi declicul aparatului tonul. Dar ...
asta nu era vocea lui L. Era vocea Ivei cuvintele
ei tonul ei. T otull O foarte bine. Nu
putea fi Nu avea cum. Trecusera luni
de cind pustiul il inconjura de pretutindeni. Luni! ...
Doar ar fi programat vocea
Ivei... Dar nu, nu asta.
Durerea ti potopi Deschise fereastra. tn-
cepuse se Insereze.
ar putea fi Iva! Ar putea fi ... "
Intensitatea durerii crescu, tn vreme ce privirea
li deveni Intr-un ultim gest deliberat
sprijini fruntea de pervazul geamului.
miine... Iva... se va Intoarce!"
lingul unul din sttlpii de telegraf pe ju
politistul H Incremenise Intr-o p0-
zitie ca primele raze ale
soarelui redea energia bateriilor saJe uzate,
pentru a continua, cu suficient de.
rondul prin acum pustiu.
127
MIHAIL PUHOV
CU RACHETA
DE OCAZIE
DE ZECE ori mai mare, su-
prasolicitarea ti indesa ca alte
pe pilotul de tncercare Iuri
Vorontov in fotoliul impietrit.
Felia de cer din fata sa
rece de stelele
a se pierdea
tn razele Soarelui. Din punctu1
unde era nava, Soarele parea
mic Incremenise pe
ecranul televizorului de
Da. Soarele atirna acolo ne-
se apropie,
totul ar fi decurs normal,
cu viteza pe care o avea nava
s-ar fi infipt demult in e1, sau ar
fi trecut pe alunecind pe
marginea cromosferei, ar fi
ajuns deja la limita a sis-
temului. Nu, deja siste-
mul. pilotul ar fi mers acum prin
spatiul pustiu rece, Indreptin-
zborul sprC' cerul deja tl'-
str:!1at iar Soarele s-ar fi tran$-
i ntr-o stea ra-
masa 1n urma sa.
Cu toate acestea, Soarele nu
se apropia deloc, Iuri Vo-
rontov conducea nava cu o vi-
distanta dintre
el Soare rAminea neschim-
ca cind astrul p0-
seda un motor cu fotoni
alerga cu planetele
sale,
program ca nava lui Iuri Vo-
rontov. Nu numai Soarele, nu
numai Sistemul solar, ci ste-
lele, chiar cele mai apropiate
mfneau pe 1oc. iar aceasta 1n-
semna ca IntreguJ Univers se In-
departa de luri Vorontov cu o
de zece ori mai mare,
intr-o gaura. hi-
Iar pilotul nu se pu-
tea de el, Intructt nu mai
putea viteza
la maximum, deoa
128
rece exista o a de-
era
Dar zborul nu 1ncepuse astfel,
totul normal dnd pilo-
tul de Incercare Iuri Vorontov
din briul de cornete exterior
nava pe directia de
intoarcere, el nu la
nici un fel de surprize, pentru
zborul era pe pro-
gramul fusese indeplinit integral.
Totul fusese confirmat - toate
rezultatele teoretice experi-
mentele preliminare.
au ca sistemul de condu
cere asigurare a vietii noului
selenoplan slnt re-
sursele energetice sint nesecate,
protectia asi-
securitatea zborului cu o
viteza de cea a luminii
chiar in asemenea zone dificile
cum stnt briul ' de asteroizi
zona de cornete
tractiunea se regleaz! cu
motoarele intra rapid in
regimul cerut, iar intregul sistem
are o mare chiar
in forma sa nava este cu
totuJ pentru zborul
stele.
Din acest
lucru n numai un singur om
- pilotul de tncercare Iuri Vo-
rontov din zona de co-
rnete el se gtndea
eft mai repede pe
informatiile imprimate pe benzile
magnetice de la bord pentru ca
la sol constructorii se
bucura de creatia lor.
Dar el s-ar odihni cu
pe P!m1nt, departe de
spatiile pentru nu
este o de mare
cu o viteza de
cea a luminii la hotarele Siste
muJui solar. unde nu se poate
intimpla nimiC deosebit. O
schimbare a nu se pre
vede, totul, pina la cea mai nein-
semnata se
strict program, iar se
intimpla ceva
aceasta este intotdeauna o lE
(tnttmplare extraordinara).
iat-o, surpriza - acum
dnd, la mai ramtn ore
telul misiunii incepe
dintr-o alerge. impo-
triva vointei tale te
atras intr-un joc de-a
iar din ceea ce se pe.
trece intelegi doar totul este
cu lipsit de sens,
oriett tiai bate captll nu vei
un sens in aceasta nu vei
putea cauza nici chiar tntro
a sisteme-
lor de televiziune, deoarece ipo-
teza pe ecranul unui televizor
defect ncepe ceea ce
nu nu a existat vr,o-
este tot atit de neveiosi-
ca fuga a
Universului undeva de Iar
fi Inghitit p.'Imlntul.
doar gindul toate
acestea sint pur simplu o ha-
lucinatie.
- Acum puteti opri motoa-
rele, - spuse o voce din spatele
lui Iuri Vorontov. Motorul nu
mai este necesar. A functionat
suficient.
astfel se ipote-
zele. Poate doar fie de
doctorii care nu i-au 'un
control medical suficient de
amanuntit lui Iuri Vorontov
tnaintea unui zbor de
dere.
_ Nu pot face asta - spuse li-
Iuri
Soarele va merge mai de-
parte atunci nu-I voi mai
AL.MANAH
ANTICIPATIA ;)
ajunge cu siguranta.
- Nu, - obiecta vocea. Nu se
va duce
Vocea era o realitate indiscu
ea venea de undeva de
dup spatarul fotoliului, insa IUji
nu intoarse capuJ. I
preSa vitezei amplificate
de zece ori ti era greu
chiar limba. Pe lnga
aceasta, Iuri Vorontov era legat
printr-un complicat sistem de
centuri de a
dezlegare, chiar In stare de
imponderabil,'tate, necesita cel
o chiar dact. n-ar
fi existat toate nu me-
rita sa-I ntoarct.. In spatele foto-
liului nu exista spatiu liber. Spc'i-
tarul acestuia era lipit de pere-
tele din spate al cabinei, formind
un singur tol.
- rog nu va framntati,
- spuse blfnd vocea, Nu mi-
de nimic nu faceti presu-
puneri neg!ndite. Aceasta va va
feri de un nervos grav.
Vocea era suna poli-
ticos corect. luri
Vorontov auzise de nenumarate
ori voci
doar unde
anume. totul o tur-
nurii; ti cuprinse sentimentul
unei jigniri adinci.
Iuri Vorontov fusese pur
simplu tras pe Nu zbura
nu incerca nici un sele
noplan hu se juca cu Soarele
de-a Din contra, el sta
tuse dteva luni la o statie cos
tot acest zbor
era o contrafacere, un fals, o 1n-
Cineva a dorit pur
simplu cerccrlue
factorului asupra i psihi-
cului uman. Cuiva i-a fost nece-
sar acest lucru. Cui anume?
ALMANAH
<W ANTICIPATIA
Tocmai acestui o
voce atit de Acum ex-
perimentul este tenninat, tova-
adunat materialuJ ne
cesar, Ce-i drept, pilotului de in
cercare Iuri Vorontov nu ii este
deloc mai cunosc1nd
aceasta.
Indiscutabil, asemenea expe-
riente stnt necesare. Dar de ce
a fost nevoie sa scoti din activi-
tate pentru o jumatate de an pe
unul dintre cei mai buni de
Incercare de pe Oare
numai din motiwl de a cerceta
influenta factorului nu
asupra psihicului uman in gene-
ral, ci asupra psihicuJui unei per-
soane concrete - al pilotului de
incercare Iuri Vorontov? Exce-
lent, dar ce s-a constatat n
urma experimentului? Doar fap-
tuJ pilotul de ncercare l\.Iri
Vorontov este pregatit pentru
orice surprize. Dar acest lucru
era binecunoscut tuturor.
Nu este oare adevarat
foarte recent renumitul pilot de
tncercare Iuri Vorontov se pltn-
sese de doctorii care nu-I con-
trolasera al'n6nuntit tnainte de
start, Atunci de ce judece pe
cineva el este vino-
vat de toate? Iar motorul tre-
buie intradevar oprit. Dar ce
motor mai este acesta acum -
un dispoziti\.' de actionare a
'centrifugei?
Juri Voroolov apMa pe buton
suprasarcina incepu
beascA, Semnalul ascultator
alerga pe cabluri spre releul de
executie al nefericitei centrifuge
aceasta se opri, frtnele mag-
netice se puserA fn functiune,
tncepu
iar aici, rn cabina de antrena
ment acestea senzatia
tractiunea treptat,
cu totuL
- In curind trebuie fac
transbordarea, - rosti omul de
la spatele - obli
gat
- Voi fi foarte bucuros, spuse
luri Vorontov,
- nteleg starea dumneavoas-
o nu-
mai ce va voi explica totul. -
- De ce?
- Consider de datoria mea.
- Nu trebuie va dati oste-
neala, spuse luri Vorontov,
am inteles totul.
- Dar trebuie va explic
cum sa de aici.
- Nu trebuie va mai aste
niti, repeta: Iuri Vorontov. Voi
gasi singur
- cum veti de aici?
- La fel ca dumneavoastra,
\ sPllse Iuri Vorontov. Pe
In tspatele lui se auzi un rlset.
- n am nteles, spuse
omul. Am tnteles dumnea-
inteles nimic,
sustineti contrariuJ. ecra
nele,
Iuri Vor6ntov se supuse
pentru prima n timpul dis-
cutiei o privire asupra
ecranelor televizoarelor.
Situatia de pe ecrane se
schimbase. Ea semana pupn cu
cea dar unele stele
se deplasasera de la locul lor,
iar desenul constelatilor era pu-
pn diferit. Soarele dinainte nu se
mai vedea pe ecrane, iar tn locul
lui, tn dreapta bordului, dogo-
reau doi -
stralucitori. Probabil era ce-
rui unuia din sistemele planetare
cele mai apropiate. .
- Aveti o spuse
Iuri Vorontov. Ce fel de cer
129
este acesta?
- Sistemul stelei Sirius.
- Ei bine, calitatea imaginii
este destul de bunA, 6PUse Iuri
Vorontov. Numai culorile sint
putin cam
- Am timp putin, spuse ne-
rabdatoare vocea de la spatele
Jui, dar o sa va fac sa intelegeti
el ne aflam tn sistemul lui Si
rius, iar dumneavoastra ati efec-
tuat pentru prima data In istoria
omenirii un zbor interstelar.
Ceea ce fu mai uimitor este
Iuri Vorontov crezu in
aceasta imediat neconditionat.
Nu putea sa nu dea crezare
acestor cuvinte totul se
el se afla din nou 10
cabina navei saJe cu
misteriosul reprezentant al unei
civilizatii superevoluate.
Acum trebuia sa discute ceva
pentru ca nu putea pierde o
asemenea ocazie, dar in cazul
lui luri Vorontov totul se ames-
teca de aceea el puse prima
intrebare care ti veni tn gind.
- despre transbor-
dare. Pe ce sa
transbordati?
- Pe o de ocazie,
spuse reprezentantul altei civili-
zatii.
-Pe ce? I
- voi explica totul, numai
sa nu mi tntrerupeti Acum ne
afl!m 1n sistemul Sirius, iar
peste un sfert de ora trebuie
fac transbordarea pe o racheta
de ocazie, care va duce ptna
la Protion, unde pot mai fac
o transbordare pe nava care
p1erge sfere centrul Galaxiei.
Intr-un .s ert de trebuie sa
explic cum sa ajungeti la
sistemul vostru.
Nu o data acum, luri Vo-
rontov o luase tnaintea omenirii.
Prin mIinile lui a trecut majorita-
tea planetoplanelor moderne, el
a atins primul viteza apropiata
de cea a luminii, s-a pri
mul la tabloul de comanda aJ
cu fotoni. Ce-j drept,
aceasta era munca .rui. Iar acum
a devenit primul om care a tntil-
nit o fiinta rationala Nu
era tn aceSt domeniu
este fndoielnic ca ar fi putut
aduce oamenilor mult folos. Dar
nu avea dreptul sa o ase-
menea ocazie.
- steaua stralucitoare
de pe ecranele din stfnga bordu-
lui? Acesta este Soarele vostru.
In principiu ati putea in
dreptati chiar intr-acolo
mergeti cu viteza maxima
va Greutatea consta aici
CU RACHETA DE OCAZIE
'':-:
4i
tC

".
-. .,.. .
. .
in faptul 'pe traseu ci
teva cimpuri de meteoriti pe
care trebuie ii evitati. Acum
o va explic cum procedati.
- Lasati meteoritu, spuse Iuri
Vorontov. Ma voi descurca eu
cumva cu ei. Spuneti-mi mai
bine cum ati nimerit pe nava
,
In spatele sau reprezentantul
civilizatiei superevoluate incepu

- La fel ca dumneavoastra,
spuse el. Pe
- Dar unde este nava dum-
proprie?
- Nu am nici o nava.
- Dar cum ati ajuns p1na la
Sistemul solar? .
- Cu o racheta de ocazie.
- Nu inteleg, ce
aceasta, spuse luri Vorontov.
- Aceasta inseamnA ca ruta
unei expeditii prin apro-
pierea sistemului vostru eu
am venit la voi cu racheta aces-
tei expeditii.
- E clar, spuse Iuri
V-au cercetati Sistemul
solar, iar expeditia a plecat ma
departe.
- Cam ceva.
- Dar ce s-a tntimplat apoi cu
expeditia? - '"
- De ce credeti s-a InUm-
plat ceva cu ea?
- Dar ei nu sau mai tntors
va ia?
- Ei
- Ati fost doar membru al ex-
peditiei. Nu puteau arunce
tn voia soarteil
- De unde ati mai scos-o ca
am fost membru al expeditiei?
M-au luat pur simplu cu ei o
bucata de drum. Ce au
ei cu mine?
- Bine, spuse luri Varantav,
Dar de ce cei care v-au trimis la
noi nu vau rezervat o
specialA?
- Dar nu m-a trimis nimeni.
- Atunci de ce ati la
noi?
Reprezentantul altei civilizatii

- Ati pus o intrebare foarte
complicat.!. Pentru a intelege de
ce, trebuie sa ce rol joacA
turismul tn viata poporului meu.
Noi stntem
nu putem humusetile
altor planete.
oilor, va. place sa dar
la noi este mult
mai Voi limitati fn
principal la suprafata planetei
voastre, nu turismul
cosmic. Noi nu putem trai f:ira
el, viata nu are nici
un sens pentru noi. Sa-ti spun
drept, voi am fost adus de
ruta mea destul de arbitrar n-
!
ocmita. Dar eu sint multumit.
n sistemul vostru sint att, de
multe peisaje minunate!... Inelele
lui Saturn, lui Pluton,
rlurile ' metalice ale lui Mercur.
Dar P&mintul cite frumu-
seti arel
- spuse luri Vorontov.
Pina acum tnehipuia putin alt-
fel activitatea rationala a altor
civilizatii superevoluate. Pentru
o in fata lui un ta
blou reprezenttnd o noapte
adtncA un in jurul ca
TUia zboara prostup
tn lumina
Dar printr-un efort de vointa
luri Vorontov izgoni viziunea
Nu meritA sa culorile.
'130 ' ALMANAH
=================================================================A:N:T':C:'P:A:T:;'A
CU RACHETA DE OCAZIE
- el. Ati venit in
Sistemul solar pentru a adm1ra
minunatele peisaje ale planetelor
noastre, Dar acum nu inte-
leg cum intentionati sa v! n
toar<;,eti?
- rn sensul continuArii calato-
riei?
- Fie
- Cu o racheta de ocazie.
- Deci, asta estel spuse Iuri
Vorontov.
Viziunea izbucni din nou 1n
fata ochilor
- racheta mea
este una de ocazie pentru dum-
neavoastra?
Reprezentantul altei civilizatii
se fistki.
- Strict vorbind, nu. Dar
legeti, nu am avut alegere.
O alta. racheta ar fi trecut prin
zona mll'Umum peste
\/(! ani, laf eu nu puteam
tepta atita. Pur simplu
muri daca nu calatori.
- Asta este, spuse Iuri Vo
rontov. Dar cum ati sa
raceti zbor tocmai aici?
- Pentru asemenea scopuri
am un dispozitiv audiar special.
Un aparat pentru introducerea
de semnale false n sistemele de
bord. Nu va supllrat.i, rog.
Tot acest timp ati alergat
un Soare imaginar, iar in reali
tate ati zburat spre Sirius.
rog sa 1'T2 intelegeti corect. De-
sigur, aceasta 'este o ex-
dar nu am avut de ales.
- E clar, spuse luri Vorontov.
Se simtea dar cu totul
din Inainte, intilnirea
cu reprezentantii altor civilizatii
inchipuise cu totul altfel.
gndea el, ce
ALMANAH
ANTICIPATIA
snt eL .de
men
- folositi des asemenea

- Nu, de obicei ele stnt de
prisos. La o ruta ntocmita co-
rect aproape nu trebuie

- Totul este clar, spuse Iuri
Vorontov. Dar de ce nu aveti,
selenoplane proprii?
- Vedeti, fiecare civilizatie
are calea sa. Noi nu am mers
pe linia de mijloace de
deplasare, ci am elaborat dife-
rite dispozitive' auxiliare. Putem
sa ne facem invizibili, imponde-
rabili, nu avem nevoie de
aer, primim energie direct de
la stele, avem excelente
de transfer aparate de genul
celui pe care lam folosit fn ca-
zul de Adaugati la aceasta
f(!ljJ tul in Univers sint foarte
multe sisteme planetare.
aproape ftecare are
sa ca aproape fie
care civilizatie, mai devreme sau
mai tirziu, un seleno-
plan. Judecati singur de ce am
mai avea noi nevoie de rachete?
mea, racheta este
pur simplu un lux inutil.
- Dar ce atitudine au ceilalti
de voi? Cei pe ale caror
nave
- Dupa mine, buna. Noi nu-i

- Chiar atunci cnd
amestecati in conducerea navei?
- Ei, ceva se rar.
apoi - noi inte-
res pentru ei. Aproape fiecare
civilizatie. din anumite motive,
considera drept un scop al sau
stabili rea de contacte cu alte
existente rationale. Noi
oferim o astfel' de posibilitate, '
iar comunicarea cu noi nu pre-
nici o greutate. Pe
aceasta, ..noi informatii
despre diferite planete
despre ceva. De exemplu, dum-
ati efectuat pentru
prima n istoria omenirii un
zbor interstelar.
- In dauna activitatii de
spuse Iuri Vorontov. cine are
vreun folos din aceasta?
- Trebuia sa faceti n
selenoplanului. Leati
efectuat in conditii reale de zbor
interstelar. De aici au avut de
toti, tn primul tind crea-
torii navei. Iar
Priviti numai ce frumu
sete este aici! Uitati-va la jocul
razelor sorilor de pe Sirius! Dar
tncA nu ati fost pe planeta a pa.
tra.
- aici pentru prima

- Nu, de aceea ma gra
besc. Peste dteva minute ia
startul o pentru Protion,
iar va fi numai peste
citiva ani. Nu putea sta
intr-un sistem cunoscut aUta
vreme.
- Atunci nu v: mai retin,
spuse luri Vorontov_
- Dar eu pot da informatii
despre oricare sistem. Mai am
citeVa minute.
- Poate mai duc o
de drum?
- multumesc, dar nu mai
este nevoie. Peste un minut ra-
cheta spre Protion va trece prin
punctul unde ne noi
acum. mai sfatuiesc fnea o
vizitati planeta a patra.
Acob sint de o frumu-
sele Adio! _.
In se imron!.
Uite va zbura spre Pro-
tion, gtndi Iuri Vorontov. Cu o
racheta de ocazie, cu trusa
de diferite dispozitive
auxiliare ...
Iar acum trebuia sa
acea stea de o frumusete ferme-
din centrul ecranului de
directie accelereze Ia maxi
mum, pentru trebuia se
nu era
nevoie evite .cmpurile de me-
teoriti.
Doar Iuri Vorontov avea in-
strumente auxiliare - un bloc
de conducere pro-
tectie verificate
in zona de cornete exterioara a
Sistemului solar.
Traducere: VASILE ORD/AN
131
MIRELA PACIUGA
- ECHIUBRU cibemetic atins. Simulatorul Alfa

- O.K. Incepem.
Incerca alerge, iar i se sA scape
din ritmului lent. In minte ti urla tot timpul
un semnal de alarmA, a carui stridenta o impiedica
caute la intrebari. Se ridica un sin
gur gfnd obsedant, pe toate celelalte
ca pe amanunte lipsite de se Inde
parteze eft mai repede, sA lase urme. Dar de
ce? de unde pornise? Ar fi vrut o
n spate, pentru ca doar noaptea ti plutea tn
primind-o, adinca. grea, fie de
semnele vreunei alte prezente.
- Suficient. gara.
tn clipa In care dorinta de a se mai re-
pede o strivise de gratiile ritmului impus, tn fata. ti
gara, Prezenta nu-i fusese anuntata de ni
mic, nici nici zgomot. dintro
data, sub povara unui cer bolnav de
stele reci, ca un animal ce la pinda
tepttnd clipa saltului.
Se opri. Era de necrezut ca solutia se afle
tocmai aici. Exista vreun tren care
pe traseu gara 1n care se afla acum? Trebuia
existe, altfel gara nu ar fi fost construitA.
avea senzatia de artificial, senzatia pe care ti-Q
un decor de carton. plantat in mijlocul unei realitAti
construite.
- DA drumul primului tren. Nu ne intereseaza
posibilitatea de a descoperi fsurile de realizare ale
filmului propus.
Panica ti invada din nou creierul, tmpiedicind-o
gtndul Ia Merse dtiva
pe peron, Incercind batile inimii.
se tirau de ea, lucind palid n lumina

se de un
ierat ascutit. Se apropia un tren. Trebuia se
piardA printre obositi, apoi coboare un
deva, cit mai departe. Se auzi din nou
Farurile puternice bezna. Trenul se
opri Nu cobori nimeni. locomotiva gt-
l!ia, gata. din nou.
lncet spre tren. ca a uitat ceva, un mic
amAnunt ce ar fi hotArit reptila metalicA in-
semna Inceputul sau Trebuia
nu in nici un fel atentia .. .
Asta era! Avea nevoie de un bilet.
1n Sala de pa.rea
in un tinut plin
de capcane. Dintr-un se scurgea o lumina le-
132
tn spatele unui geam patat un om pri
vea plictisit miinile butucanoase. Imbracat intr-o
uniforma cafenie, depersonalizat pl'lvmdu-!, aveai
senzatia a unui zero
Omul de la privirea, incercnd
sA ceva prin semiintunericul Se
trase citiva inapoi cu ochii In dreptun-
ghiul luminat, fascinata de lipsa de expresie a figu-
rii grosolane. locomotivei o
prin geamuri. Umbrele rotilor argintii, ale ferestre-
lor luminate i se pe
Pierduse primul tren.
- ReactioneazA total aiurea. Programarea a fost
corectA?
- Ca de obicei. Nici unul dintre cei mai
inainte nu nea f.\cut nici un fel de probleme.
- Computerul a vreun rezultat?
- A chiar primul l-a anulat d-
teva secunde, inlocuindu-J cu al doilea. E pentru
prima cnd se intimpla ceva.
- Poate sa defectat.
- In nici un caz. Nici macar nu conectat
unitAtile suplimentare de calcul, iar sistemul de se-
curizare este, teoretic, indestructibil.
- Atunci nu ce am putea face altceva dedt

Se intoarse pe peron incerdnd sa. nu faca zgo
mot. prin intuneric de ginduri. Se
ghemui pe o infigea gnearele as-
cutite tn auz le cu voluptate.
Un indepartat, atit de indt l
crezu ecoul dorintei, descompuse tntunericul n
pinze subtiri. Din nou intunericul zdren-
tuit se sh1nse mai rece in jurul ei. Apoi
f,
propiat, clar, imposibil de confundat cu o iluzie.
n zare, laruri enorme spulberau minciuna
noptii dea lungul tn urma toren-
tului de lumina alerga trenul de lux, puternic
mindru de puterea eleganta lui. Gar
nitura frin.! tn dreptul peronului 1 se pa-
rea cel putin curios ca un astfel de tren sA
in acela de lume. Gindul1i fugi la
dansatorii tntrezariti prin fereastra vagonului-salon
puternic luminat. Perechile se legnau In acordu
riie unei muzici stranii. Ar fi putut urca aici. Multi
mea aceea de nu
ar fi remarcat rochia in care era
cata. Ar fi intrai cu care fumeazA acum
Incadrat de rama nichelatA a ar fi dansat im
preum. ptnA ce trenul 6a'" fi oprit intr-o statie oa-
recare unde sa cobott. In salon e multa lu-
mina, candelabrele ciorchinii de cristal,
iar muzica .. . De unde vine muzica1 Abia acum
ALMANAH
ANTICIPATIA
da seama ii pare stranie din cauza unui accent
imposibil de definit. De unde vine muzica?
De undeva de jos, din Pardoseala a va-
gonului - o reprezentind un cn-
in frac negru, cu vioara sub
Are ochii enormi, vii; sub tocurile ascutite
ale dansatoarelor se sparg rn mii de alti ochi ce se
in tot salonul pling.
- Ce naiba, a modificat scenariul!
- Nu inteleg nimici
_ Se comportA paradoxal! Am senzatia ca reaii-
zeaz! ca este vorba de un test in care aleag1
o din cele propuse cu toate astea, le
sistematic din cauza unor ma;o.
ritatea din mintea ei. zice ti
capacitatea de abstractizare, Mama, me-
moria
- Ce sa intmplat?
_ Tu vezi ce procente idiotu! asta elec-
tronic?
_ Nu prea ce inseamna.. .
_ serviciului de proiectare al complexu!ul
avea cifre cam pe celor de pe dis-
play.
- Sigur nu s-a defectat ceva?
_ Nu nu. in curind va intra n
de rezerva. Se pare trebuie conceputA
o serie de variante. Pina acum, majoritatea
au ales tntre primele doua. gara!
Trenul un asurzitor asupra
nedemne de prezenta sa. continua fu
meze trist sau, poate, doar plictisit.
Din nou Se aventura la
tul peronului, unde ncepea intunericul deplin.ln-
sa vreo stea pe cerul pe sub care
alergase, dar nu Numai deasupra girii cerul
parea contaminat d.e o ti
luminile acelea reCI, aruncate mCI o nOllna.
Nu idel\tifice constelatiile, iar stelele
reau tncremenite. amintea atunci clnd ve-
nise, se aflau n Ar fi trebuit sA se
tnregistrind' trecerea timpului.
- Ar trebui se
- Va fi gata imediat.
expeditia de Cladi
rea era aproape cu ferestre ntune-
cate holbindu-se idiot n noapte. Nimic interesant
In peretii scorojiti de la citiva metri d,:
ziduri intuneric de la peronulUi
pustiu. Nu venea nu pleca nimeni. Pentru cine
era gara? RuptA complet de orice reali
tate, ling.! ea nu se aflau nici macar sttlpii de tele
graf care so lege de alte Poate reteaua
era
1ncerca sa dincolo' de teritoriul presu-
pus al In jurul picioarelor i se incolaci ceva
rece. Se trase inapoi, inspaimintata.. li trecu
prin minte ca singura solutie de a
gara.
- O.K. Prima suplimentar! - liber!
Sosise un tren militar. o
la prima vedere. nu era. Pe platformele
vagoanelor, de dormitau inofensive
sub prelate. Santinelele se o
clipA gara, apoi adormisera din nou cu ochii des
holblndu-se n jur, la fel ca gara. tot ca
gara, solda Iii ii dadeau senzatia .unui. decor
prost realizat. n fond, cu cit erau mal putin reil h.
mai putin oameni mai mult marionete, cu at it
ei ar fi crescut.
Deci nu era o absurda. Atunci, de ce
nu se strecura sub o prelatA? Acolo n-ar fi
tat-o nimeni.
Se spre tren umbra
a Soldatii ar fi putut, nu
Nu sA-j fi sesizat prezenta.
un colt privi. Era intuneric. Mna i se plimba pe
suprafata formei ghemuite sub prelata. Nu intele
gea Nu simtea a metalului, nici
netezimea lui. Era ceva cornos, ca o carapace.
Dumnezeule, trebuia tnaJ}te ca animalul
sA se sa faca zgomot. In minte ti suna
din nou alarma aceea stridentA, dar ceva mai pre-
sus de vointa ei o impiedica intrerupa. expkr
rarea reliefului aspru de pe spinarea reptilei,
numai un soi de preistorica. putea fi. Atinse
ceva moale. Era ochiul. Pleoapa se Incet. O
o privi fara. O vada pret de
o clipa,. apoi pleoapa. la loc, rupind legaturile
ce o tineau vagon. Se retrase la z\-
dului impleticindu-se. Trenul scur t,
apoi plecA in umbre rigide reci.
- Iar a modificat scenariul!
_ Computerul a cA sub prelate erau
tanchete-amfibii.
_ Erau n varianta de el. Nu vezi
sparge tiparul propus de programarea noastra?!
_ Are vreun sens continuam?
_ Da, dar vom incerca un fel de catalizare a
reactiei. .
- Ce tnseamna asta?
_ Vei vedea. Un amanunt introdus de compu-
ter.
Umbrele se apoi 1ncepurA defileze
tacute prin .g;!rii. Ajunse la pel'onului,
..:J.C I
intunericul le nghitea hamesit. Coloanele a
fi de lungi, Io:r ii dA
dea senzatia de plutire pe valuri. II efa somn.
Adormi.
O trezi sirena unui tren. Gara justifica exis-
tenta prin de trenuri care se opreau aici.
Dar de ce se opreau? Nu se alimentau cu com-
bustibil sau cu nu urca nu cobora nimeni.
Nimeni nu venea nu pleca. Ba da, va pleca EA.
Acum?
Trenul care tocmai frtnase nu era un tren de
persoane. vagoanele din scinduri vopsite in verde
purtau embleme de alama, lnchipuind o pereche
de pinteni cu roti zimtate un Jasso. Pe dtevel din
ele viu colorate anuntau un mare rcxleo
ntr-un cu nume exotic. Se apropie pe juma-
tate de unul din vagoane. Cfnd i se
cuse somn? era printr-o stinghie
de lemn. N-avea Deschise. Mirosea a iarb.
Atinse un bot catifelaf. Mingiie blana lu-
cioasa se culca animalul adormit. Era
somn uitare in vagonul cu miros de iarba.. Uita
goana cerul rece amenintarea fntune-
ricului de dincolo de Poate somnul fiintei
de aJaturi era cea mai bun! se poate
trAi astfel. Nu avea nici o miine
va fi pentru placerea unor oameni ce urla.
de entuziasm in fata suferintei. Dar miine mai
era mult, iar acum era nu avea nici o im
ce va fi mtine. Inchise ochii.
trenului o smulse din amorteala. tn
ulti"}ul Fiinta de somn care prin
ea clipe sub roti muri. i simti du-
rerea privind tn gol . Nu
aceasta era solutia, dar nu eft va mai avea pu-
terea so caute.
- Computerul mai propune o
- Crezi o va alege tocmai pe asta? .
- S-ar putea. E o nou, iar factorul de
risc este foarte apropiat de zero. Se pare na
ales celelalte variante tocmai pentru factorul de
risc era prea mare.
- Vad a schimbat catalizatorul
- Mda.
Din nou Dar altfel de Avea impre-
sia !ir putea ghiceasca ce tren va sosi peste
citva timp ascultind. ce-i anticipa
Era un tren SpeCial. Transporta un circ. In pri
mul vagon o femeie intr-o rochie tnflo.
dansa pe o O multime
tactul din dntind. fetele obo-
site. dar feriCiti. Ar fi prunlt-o sigur bucu-
Aceasta a fi solutia.
Teama fi disparuse, nlocuita de o curiozitate
Voia celelalte vagoane.
probabil Privi pe rind prin-
tre gratii somnul ursulUI, plimbarea a
unei pantere negre, o care rumega f1egma.
tic.! - expresia acesteia o
papagali drlind adormiti, maimutele strnse' unele
intr-altele ca se apere de frig, o de javre
care, ce o prin a-i linge m1i.
nile. La o de vagon era
de un acvariU. Apa era destul de limpede dar n
afara unor cochilii de un vas spart nu
nimic. Cicx:6ni degetul in O
aproape Imperceptlbila a nisipulu! din ju-
134
rul vasului ii Tot nu deslu-
mare lucru.
Auzi in spate. Pe peron aparuse un bArbat
J:ra cel de la n dreptul luminii
nu-i vedea dect silueta ce se decupa tntunecatA.
Se sttinse in umbra vagonului, mai aproape d,
geamul gros aJ acvariului, dar o vAzuse. Ii
simtea privirea
de-a lungul trupului. Senzatia de o
silindo sprijine de geam. geamului li
bine. impuse ignore de pe pe_
ron. Privi din nou acvariul. O forma. unduitoare se
apropia prin Era o nu prea mare
de culoarea nisipului. Se uita la ea cu ochii mari'
bulbucati. Avu impresia In
ntunecate expresia ochilor fosforescenti a omului
de pe peron. Nu, nu putea fi cel de la
Acela era incapabil de orice reactie, era cA
Iar fi in pozitie, inexpresiv
mtinile murdare. Cel mai probabil era sA fi coborit
din tren. Poate era chiar dresorul caracatitei cu
care prezenta vreun numAr senzational, pentru
numai o lunga convietuire ar fi putut la o
atit de mare asermnare de expresie.
Ceva ii suOa probabil omul nu a coborit din
tren. ci a venit din ar trebui urce re-
pede In vagonul in care oamenii cntau. Dar chiar
ar fi fost adevarul, refuza aleagA de
fTlcA. II vem un chef nebun sfideze. Strivi ntre
dinti teama oroarea se indrepta. spre banca
10 jur. '
Trenul ca toate celelalte, iar gara
din nou pustie. batu capul afle
despre omul de pe peron.
- Asta a fost. N-a ales nici ultima
- Si acum?
- Nimic. Sint tare curios ce
vor zice de la Centru despre povestea asta.
cu deconectarea simulatorului. Corn-
puterul lucreaza deja in regim de suprasolicitare.
- L-am deconectat.
- De ce nu se
- Habar n-am.
- Inregistreaza!
Gara pustie. Si din nou dar altfel. Acum
va veni trenul. tren, singurul care ajun-
gea la drumului. Toate celelalte parcur
geau bucle inchise oricare punct al lor putea in-
semna locul n care urtllAritorii
ar fi ajunso.
Oprise. Sosise neauzit, trenul nu avea
sirena.. Locomotiva tAcuta purtind insemnele nop
tii vagoanele erau doar vadul pustiu de viatA
prin care se scurgea torentul intunericului fulgerat
de scintei ce-I mai deplin. A fost de-ajuns
palmele de un vagon pentru ca In
clipa urmatoare fie tnauntru. alesese
bine: n jurul miinii purta acum Q
impi{:didnd-o se dizolve In intunericul cur9nd
spre intuneric.
- fncepe se
- instalatia de reanimare. Va trebui
te descurci singur, computerul s-a deconectat
pentru o
- N-a nimic?
- Ba da.
VARIANTA CU COEFICIENT DE RISC ZERO.
ERROR
ALMANAH

ISAAC
ASIMOV
CE-SI FACE OMUL
C-U MNA LUI
NARON, din stravechea stiroe li RigeliE'ni! or.
era al patrulea dlO glOta sa care tinea cadastrul ga
lactic; avea un registru mare, tn care erau nscrise
specii ajunse la din toate
galaxiile. Mai avea unul, mic subtire, in care tre-
cea cu satisfactie numai acele neamuri
care, pe deplin maturizate, erau demne de a intra
In Federatia
Din registrul mare dea lungul
vremurilor, multe nume ale defectiuni
biochimice sau dereglAri biofizce,
ecologice sau sociale, ori pur simplu ghinionul,
luaser! tristul obol. Din registrul mic, n
schimb, nu fusese nici o intrare.
Naron, incredibU de batrin, privi pe sub
sprincenele-i stufoase curierul care tocmai se
apropia adinci.
. - Naron. UniC Imens ...
ALMANAH
ANTICIPATIA
_ Lasa, salamalecurile spune-mi ce e
nou.
_ Ah, o aglomerare de fapturi a
ajuns la maturitate.
_ Ia te Aproape in fiecare ciclu primim cite
un nou membru. Ne 1nmultim, tinere, ne inmultiml
cine s!nt cei noi?
Mesagerul ii de cod al gala-
xiei coordonatele planetei, iar Naron, cu fru-
moasa lui caligrafie, facu trimiterea de cuviinta in
registrul mare trecu in registrul mic, tipic,
denumirea cum ea in graiul

_ T E R R A, silabisi el, ridicind a mirare privi-
rea curierul care curios ritu-
alului. Creaturile acestea detin un adevArat re-
cord. Nu altii care fi trecut atit de repede
de la simpla la deplina maturitate. Hm,
hm, sper nu fie vreo eroare, ai?
_ Se poate, luminate?! mesagerul.
- Au descoperit energia termonucleara.?
. - Desigur, preamarite. .
_ Ei, bine, atunci e-n doar acesta e
cipalul criteriu de selectie. Am contactez chiar
eu pe vreuna dintre statiunile lor extraplanetare.
_ Aaa, vezi. preainaItate, se preci
zeze acum nu au nici o statiune ex-
Observatorii
terranii au trimis statii automate spre alte planete
au o sumedenie de sateliti artificiali, minus-
cuii" cei drept, tn jurul planetei lor.
Naron se perplex.
_ Doar aUta? Bine, dar experimentele, explozi-
ile nucleare, care le-au permis studierea
contro1a.rii reactiilor de fisiune, toate astea unde
le-au
- chiar pe Terra, luminate!
_ Pe propria lor tuna Naron, rididn-
du-se 1n deplinatatea celor peste metri ai di
. - Chiar confirma. mesagerul, pierit.
.. Lastndu-se Inapoi in jilt, tncet, cu o tristete care
li fringea umerii sub ei
Naron cu o linie groasa numele
trecut in registrul cel Era, desigur, un act
fArA precedent, dar Naron era tare, tare baltin
foarte, foarte Intelept, astfel era 1n IT\Asura
prevad inevitabilul, chiar mai bine declt oricine al
tul n univers.
_ cnd te ce
frumos tncepusera. ...
Traducere: ION MIREA
135
In cadrul Fe,ftil'Olului Gmorea Romo-
"id' , la flecarI: a avut loc r.oncur!1ul IIalion,,1
de ,. Tinere condeie" pentru ele"'. Anul 1983
a aduof ceva 11011, o ,pentru prima acor-
m".du-s/! aparte de
prin premII $i melr/;uni, mart de
Imrtir; prezentate n concurs. Juriul, condus de cu-
noscutul $; prl!!J'tigiosul .''Criitor Mircea Sti",;m-
breanu, director al editurii "Albatros", a remart'QI
(ematica la elevii /fe la 10 la 14 ani, dar
si la au cuprins I.i:iuni asupra vii.
adeseN o IlIme a pdcii, a
!erlL'lfe, furrJ riizboiuilli, o
Toate aceste Jucrrhi
simple ele ,\'I! pe ceea ce eft.-
wUII .n areli!' de chimie, maleU/u-
tico ... aduelnd un elan, o aparte atln0Vl"
rei genlliui antidplltiv. Ca o constatul'e,
elevi; ('aN! UI/ cenaclu literar, uneori de
docil In localitarea lor. au lin dis-
epic hitle organizat, conduc limpede
tlll Imbinat cu o hagam pe funda-
mente tehnice pe fantezie. Este o incu-
l'a/are de f?rurile care de acest pres'i-
gf05 concurs Conriliul National al Pionieri-
lor Comitetul Centrttl al U.T.C., la care ele ...ii
piOltierii u'('C$,ii !fIII chemari ,'ii! ('U UII:
dii din core de il/-
pentru literatura l'iitorului. n con-
tinuare eitel'O premiate. ('\/Il!da PO(ll'scu)
CINE
SINT
EU !
Intr-adevar, cin,e sint? Urmaresc ginditoare ceea
ce se petrece in Jurul meu. Privesc la lumile ce ne
ntrebarea, al carei I.am
pierdut in SpatiU, este Cine sint eu? Sint
la. fel ca N':A' ei cauta distrugerea. moartea
E! p'!temlcl, el neau creat, ei ne stnt stapini.
cme slOt eu? Am fos.t. pentru a indeplini
mereu mru grele mISiuni? Nu exista
Nu, nu ne impotrivim ne amenintA
cu tOl?ire,;,. Ei sint mai tari. stnt' stapinii lumii,
AtunCI, cine sint eu? Daca., ...
GIndul mi se intrerupse. tn se aude o
voce poruncitoare:
- LK 25 va pleca cu nava Solaria 2 pe planeta
cu nume. LI{ 25... LK 25? Solaria 2?
Cine slnt eu? Cine... .
DANA STAN - S<PIENS
gen. 88,

ANTICIPATIA
POATE MASINA SA
CINDEASCA!
DE TREI ORI pe sAptAmna,
spre maestrul venea la In
stitutul de cibemetica juca
cu o electronica.
In sala spatioasa pustie se
afla doar o cu o
tablA de un ceas de control
un pupitru cu butoane, Maes
trul se pe scaun, aranja
piesele apasa pe butonul pe
care era scris "pornire". Pe pa.
noul din fatA al se aprin-
dea mozaicul beculetelor indica-
toare. Obiectivul fixa tabla de
cu ochiul lui de
Apoi, pe un alt tablou, mat, se
aprindea o inscriptie ma-
prima ei mutare.
era Maestrul
avea uneori impresia cA .parte
nerul lui electronic este cel mai
"frigider". Dar, din
cate, "frigiderul" intot
deauna. Maestrul incerca de
multe ori so deruteze fiind ne
voit uneori sacrifice o pie'
Drept unnare, se ve-
dea silit apese pe butonul pe
care scria "cedez".
nu
Ea nu era amenintata rAmina
in de timp. Maestrul era
de profesie inginer nu
meroase experiente cu
pentru a la o intrebare
stranie: ,,Poate gin-
Uneori ti scotea din
s1irite impasibilitatea "frigideru
lui". Chiar in momentele eri
tice ale vreunei partide,
nu se gtndea mai mult de
secunde. Clipind calm
din beculetele ei indicatoare, co-
munica cea mai din
rile posibile. Uneori ridica
obiectivul se uita lung la ma-
estru. Acesta se intimida gre

Zi de zi, venea la Institut un
laborant taciturn, care ' reprodu-
cea pe tabla de diferite par-
tide jucate de cei mai buni
din epoci diferite.
Experienta pentru care fusese
se apropia de sfir-
S-a se organizeze
un TQeci public ntre
om. In preajma meciului, maes-
trul ve'lea tot mai des pe la In
stitut. dadea seama va
pierde sigur, se
tina, cauta punctele slabe din
ALMANAH
ANTICIPATIA
jocul
nuia duelul care o
juca. zi de zi, tot mai bine.
Cu putin tnainte de inceperea
meciului, fu la Clu-
bul de pe
Maestrul s-a prezentat in ultimul
moment. Regreta profund a
acceptat joace acest meci.
Era piarda. tn fata
tuturor cu .. frigiderul".
MaestrUl puse in joc tot talen-
tul vointa sa de vic-
torie. Alese o deschidere pe
care nu o mai folosise tn fata
jocul se incinse numai-
dect.
La mutarea a cincisprezecea.
maeshul i oferi un
,,pion", fn schimbul unui .. ne-
bun((. Sacrificiul pionului
rea o combinatie subtila.
se gtndi zece secunde nu
primi sacrificiul. Din momentul
acela, marele maestru ca va
pierde fa ra doar si poate. Totusi.
conimua Jocul cu
Nimeni din cei prezenti nu
mai vreodata. ceva.
Toti ca. fn-
totdeauna. De dJta asta,
loarte greu de spus de partea cui
va fi victoria.
mutarea a doui'!izeci
pe tabloul se
aprinse cuvintul .. Maes-
trul uluit se sili
apese pe butonul "nu". Becule-
tele indicatoare se aprinsera
achitate. treisprezece mi-
nute, facu mutarea de
care se temea cel mai mult ma-
estruJ. un schimb rapid
de piese. Situatia maestrului se
inrautAti. Dar pe tabloul
iar cuvintul "remiza.". Ma-
rele maestru iar pe buto-
nul "nu" dama intrun
contraatac disperat. Treptat, in
mozaicul de al beculete
lor indicatoare pre
domine galbenlJl. 1n s-a u
stins toate becurile.
aprinse numai cele galbEne. Pe
. cazu un snop de raze
aurii, uluitor cu lu
mina a soarelui,
se g1ndea Sa s'ndit
patruzeci de minute,
majoritatea In
salA socoteau nu era cazul si
se cine ce. Deo-
luminHe galbene se stin-
TresArind nesigur, obiecti
vul lua pozitia Pe
tablou inscriptia urmAtoa
rei deplasa cu
un pion. Sala se agita;
multi aveau impresia ca mutarea
aceasta nu era tocmai
Dupa alte cinci ma
se recunoscu Invinsa. Ma-
rele maestru se scula de pe
sCJ,un, se repezi la ri-
In in-
terior se aprindea mereu becul
al mecanismuJui de con-
trol.
Pe scena de
anevoie drum un co-
respondent al unui ziar de
sport.
- Se poate considera dovedit
a fost de un
om, adica. mai slab dedt
omul? ntreba.
- Cred ca s-a lasat
spuse cineva. Juca de bine,
de fascinant ...
Marele maestru cobort de pe
se Indrepta catre cores-
pondent.
- spuse acesta des-
care e pa.
rerea
- Parerea mea? la rn
dui maestrul. latol S-a defectat
un circuit al elementuJui 209.
Desigur, mutarea cu pionul nu a
fost tocmai Cred s-a
hotArit sa nu mai de
aceea ars circuitul. Nici
omul nu de
- Dar de ce de ce
aceasta mutare
uimit corespondentul.
Marele maestru zmbi
din umeri.
- Uneori e mult mai uman
faci tocmai o mutare
CARMEN OHIDCULEASA
CI. a VII-a E, gen. 11 -
137
(38
MEDALION
[SO@O&
NiiseuJ4 la 7 Ilugust 1969, ln $Iltul Gurtmda, ;ntr-o
famili" dl! tiran; eooperawrJ, Lidia este unul dintfl! ,ei 4 copii ai An,'rt'i
ai lui Constantin Eku In 1983 $colii senerllie din
Gurunda, In pre:;ent <'Ind ill dusa IX-a la Liceul indu.ftriul nr. 1 din Ro
tO$ani.
Din 1979, e.rte ml!lIIbru fondator al Cenaclului de anticifKl/ie "Se/ena-
rir de la Scoala general4 din Garonda cosecretar al unaclului. fnde-
III' redactor la de "Selena", iar din
1981 fucl! parcI' dill cokctivld organi:Jltoric of taberei dl' crcalie SF Gu-
rando. .
11/(:4 din anii piol/ieriei NI remarcal in culturale, dar 10
fmdl4rurd, ftecau clusd cu pumiul 1. Debutul n litnaturii
are loc n 1981, la Feslil'alul de "George BacOI'ia" de la Buct1u,
obtinind premiul III.
Tot in 1981 oblinl! premiul pt!ntru poezie la XI-4 COflsjiituire de li-
tefOruM tit anl;cipulie de la premiu pe care-I m cuceri fi la "",IiI-
toareo eonsjiltuirt din 1982 dt la Sihiu. Lidia Bleu coloborea:JJ din 1981
la emisiuni 1'1' $i radio. Din OII ,{e s",l/J despre poetin ('/ in presa
centraliI ti judeleonll, Din /982 este IOUN!att1 " /Plai lIIultor prtmii 1 pen
tril. poulie SF fn cadrul Festil-a/ului lIO/ioM! .. Ontarea Romtnid', dor
altor premii. ('U prilejuI unol' cOft(:ur.fflr; IiUl'Ilre ff01;onole
sou jude/el/e!
Fn Ahflllnahui tehnici" tI;n 1982, Almonahul "Anl;-
cijlOl;O" 1983 198-1, n rev.{teie "Cutel.itorir", "Oop"-
ruf'-BotO$on;, .. Ateneu", "Selem/".
fII 1983, Lidia Bleu /JoI;'le locul 11110 fO:Jl I'''publicalltI a
na/ional ,.antarea Rom/inid' cu mu::ic4 poezie SF "fll/'
puii', sJN!ctacol rea/iult aprOflpe tn total/cote daptI )usurilt ei.
J.idio un )'olllm de vfrsuri, st,fe UI/ nOII spectacol pentru
"Selenar;;", daf ea cii /lt'um cel mai impol'tant IIleru pentru del'eni
reu ti CII (lm esli! $coalll, cunooflerea permtlflemo iluminare fI!
trebuit s-o din Poezia Iidjld tste o chema.re inalt,
"fi Itleru ,,;lIIpm"ihif'. spune Udia, pen"u c4 ce poateft mai sublim dui,
arit dl! aproape de Eminescu. (prof. STELIAN NF:AGl ' )
nu mal timpul
inventind jocul acesta, stupid
copiii n-au de. gind se joace
de-a
pluteau pe o stea
in
cntnd un refren
neauzit de nimeni
poate doar mimsu

florile erau distruse
ca gindaci de catifea
ntr-o ploaie de
dar toate erau frumoase
ca cnd nimeni
nu s-ar fi atins de ele.

ce haos ntmplat cu mine
mi-am ncurcat miinile picioarele
cnd am fost la baie
sufletul
va trebui deci caut;
sau dau un la ziar.

cintau cu o

ci ne tu
cine voi oameni'?
cine snt eu?
cine sintem noi care
e' simplu
e simplu ca cea mai


un om ziua de miine
cu secole n
o la malurile unul ru
apoi se ntoarse din
la unei
ziua de miine
pentru a muri a doua
MI;
ALMANAH

MEDALION
lbOJ9)O& @[SCSl1D
frunza din mna mea
nu a trecut de
sufletul ei a fost mereu verde
verde/e el m-a nverzit pe mine
am intrat n lumea ei
pierzindu-mi prezentul.

copilul de mine glasul
in care eu Interstelar
i vorbesc din cap
copilul acesta n care vedeam viitorul
ml a spulberat planurile
cun singur zmbet nevinovat.

mi ntind minile spre mine nsumi

dar trebuie la o 'intrebare
aici, acum
ntrebarea mi este
pierd din propriile miini
caut uitind ce-am
de

ce vis trist am avut noapte
o stea mi cerea
o foaie
deseneze un vapor
pentru apele el
care nu mai aveau maluri.

printre stele un vers de infinit

aceluia care1 va n mine
aici in sufletul marginit de Infinit.

mlal spus cint ceva
cntat din tu mi-ai adus
n semn de
O de pe malul
din stele.
eu am C8 a crescut,
iar apoi
am aruncat-o spre tine in valurile
pentru stelele iar.

copilul de mine
glasul Tn care eu
interst.l.r
L
ALMANAH
ANTICIPATIA
ii vorbesc din cap
copilul acesta n care vedeam viitorul
mi-a spulberat planurile
c-un singur zimbet nevinovat.

alergau o minge
pe care o in lor
dar care nu exista
mi-au spus c4
pentru ca e8 existe
alergat eu cu ei
in erau mii de mingi
care trebuiau existe.

.trezesc colindind
pe tine sau pe cineva anume
fiecare are chipul
eu ii vAd merg mai departe
sufletul pe care eu il
iar tu pe mine
inotTnd in
ne intilnim mereu in loc
nu ne seama pentru de fapt
sintem unul

vrea fi u in cUpele acestea
trupul meu S8 pulbere
cineva imi face un compliment
dar eu nu mai nimic de nimeni
complimentul
preface tare
cu
la
spre aduc,ere aminte.
Lucru Imposibil
eu Cffld un lucru imposibil
de fapt lucrurile imposibile nu dar
eu exist ntreb
de ce totul este un mister
chiar .numele meu
de ce fiecare are un nume
il schimbi
pare ceva de necrezut.

de ce plng cnd doare
de ce rid cnd aud nostime vorbe
de ce nu rd cnd doare
de ce nu plfng crnd aud nostlme vorbe
sint unui copII
care ar putea trimite un militar
la "Spital sau /a copii/or.
139'
140
Herbert W: !ro?ke este considerat drept cel ma; important
autor de limbi datoritJi
personalitatII l' lucnlrllor lui remarcabile tNlduse in multe
limbi. '
. la 14 mai Viena, a urmat Politdnica, specia-
't;jndu-se in electrOnica, Iar doctoratul cu o tevi de
Din 1957 s-o stabilit, 1n R.F, Germania. acti-
ca pro/e,fOr (Ia din Fronk/Uri pe Main fi
Mundlen) , Pro/e,fOrat, cercetare, pubUc;stic4 Hteraturd - iatii
tot atitea 1" care Herbert Franke ;;-0 cheltuit tie UIJ
de $; talentul, A. .fetis numeroase cii,,; stu-
d" de de popularizare. Ca pionier In domeniul ciberar-
uior, a de electronici, de
filme cu ordmalorulla Puma, Londra, Ziirich, Munchen Bucu-
ref!;, Cairo, .Velfetia etc, Ca autor de a publicat o
sene de ci", de succes, ca "Pusti"l de oter, "Capcana de sti-
"Cometo verde", "Colivia cu' orhidee", "Zona zuo" Re-
gindurilor" (roman tradus tn 'i'ni-
l'ers, 1979)
/)OIIiJ ,Pe ',11'1' It, I'IIh1ucim uid .tiI(' mutI' dll/ 1(1_
IUlnll1 "l lUI J:..lJlltem ' u/t'Hii LuruC1/!riHlcllc' urtel /lUI-
a Illi W . . Fran!../!: idei SF incitante o pre-
c/:are o aCfIU1le foarte In ciuda firii lui
hlfnde genuoase, Franke. ca autor de SF, abordeazii cu o fe-
roce problemele fundamentale ale
Herbet'l Frunke se oj14, fmpreulfll cu
H A. ToISl?', Dob/in, Efremov, Ho)'le, Lem,
.1.'J',nrol' sau rn fascinanta :om de conflue",d a
Iiteralurii cu (A, Rogoz).
VREM SA-L VEDEM, PE
DARIUS MILLER I
PUTEA explic. pe
ce cale ajunsese fata.la el in
camera. Managerul foehi-
riase ultimul etaj al hotelului,
totul era tnchis ermetic
pazit.
Darius la aparatul
de antrenament, centura cu
detectorul cardiac 11 fixa de
spatarul tare al scaunului, pi-
cioarele ti erau prinse tn cu
relele pedalelor, Curba de
efort de pe banda de htrtie
a automatului de Inre.
gistrare el de
ore muncise cu intensitate.
dar pe fruntea lui nu se pu-
tea vedea nici cel mai mic
strop de sudoare. De cind
intrase fata, angrenajele ma-
de antrenament se opri
sera, parcA tnghe
tase brusc. Darius atinti
privirile asupra ei; era drA-
foarte ca mo
delele de copertile revis-
telor ilustrate.
- Te admir, spuse fata.
Tu cel mai mare. Nici
unul nu-i grozav ca tine, Da-
rius MilIer. pereche
te iubesc.
Oarius J
nici nu clipi. '
- Vino ncoace,
li ceru fata. Aici nu
ne nimeni. Totuj
incuiat, nuj
- Da, Darius.
Se apropie mai mult de
el.
- Ei, hai
Sau nu-ti plac?
- Ba da, draguta,
spuse Darius. Dar tot nu se
urni.
CIteva secunde fu
aproape de
prin fereastra
se auzea mare coru
rile fanilor cereau
pe Darius MilIer.
Fata trase cu urechea, se
tntoarse, se duse privi pe
In mase cam
pacte, multimea se fnghesuia
in hotelului. Um-
tntreaga strada, cir
culatia fusese
- Vrem vedem pe Da
rius Millerl urlau tntre-
mpere.
Fata trinti fereastra
ALMANAH
ANTIC/PATIA
MEDALION

- Hai! zise. doar ca
te inchis de n-
tregi n tabere de antrena-
ment, cantonamente insti
tute de ' experimentare. De
ctnd nai mai fost
cu oamenii? De cind nai mai
avut nici o lemeie?
- Trebuie antrenez,
spuse Darius.
- Ma. numesc Edda, ex
fata. toate
jocurile. unic, Nimeni
nu-i atit de puternic ca tine.
nici atti de iute. Cite go-
luri ai
- Cincizeci anul
!sta, spuse Darius.
- Mam tinut dupa tine
din tn Am vrut o
te de aproape.
acum stnt aici. Fata veni
!toga el. de ne-
crezul... voi sa-I apuce de
brat. Oarius se retrase attt
eft ti permiteau centurile.
Edda 11 privi descumpanita..
Ei, hai, nu fi Pen
tru antrenament mai ai tot
timpul. Meciul de azi dupa.
masa... doar nu-s ad-
versari pentru tine.
- Vom fnvinge, da, vom
fnvinge, spuse Darius, Cuce-
rim cupa. Am luat
acum cupe. Azi vine
a zecea.
Edda ti privirea.
- Ai toate cupele aici?
Vreau le
' Hai,
- Nu pot dau jos,
spuse Darius. Sint prins tn
corzi.
Edda deschise catarama
centurilor pectorale, apoi se
curelele pe
da1elor,
Oarius cobort de pe
scaun. Cu cunoscutul
mers se duse la te-
lefon un
- Ce faci? fata, dar
el o imbrinci cu
Trase cu urechea. Se auzi
un ph1it apoi o voce.
Patru ore inaintea marelui
eveniment. Consiliul era per
manent in T elexurile
pe displeiuri
chipurile agentilor care ra
portau.
- Aici postul 7, stadionul.
Nimic deosebit. Doar chesti-
ile cutente. Au fost descope-
rite dezamorsate
bombe.
- Aici postul 3, Hotel
Splendid Ascllitati, ar putea
fi important. In clipa asta a
sosit Raggadru. hipnoti
zarul indian. A fost salutat
de Spencer 1n
Poate vor tncerce cu
hipnoza.
- Nau decit tncerce,
zise Haimes, psihiatrul c1u
bului.

se intoarse
spre medic.
- Ia zi, ce idee tia venit,
doc?
Medicul drese glasul.
- Cu mijloace atit de ba-
naJe ca laxative somnifere,
nu lT).a e nimic de f.\-
cut. In ad-
versarul a luat suficiente
suri de protectie. Dar ...
- Aha, planul doping, in
trerupse
- Da, medicu,!.
Totu- pregMit. pier
dem jocul, la
traj. Am mituit expertii. Vor
produse interzise,
garantez.
- strategia? intrebi!
Bob pe antrenorul principal.
- Computerul a analizat
ulti mele jocuri a elab6r3. :
progra mul in
Planul definitiv nu-I poate
face dedt dupa. primele mi-
nute de joc. Apoi indicatiile
vor fi transmise
pe calea undelor.
- Perfect, spuse
tele, un teanc de bi-
letele cu notite.
- Hank, cum cu pu-
blicul?
Hank Mowli, un regizor
de film televiziune, n
picioare:
- Publicul ne
- se
- sntem pe
de amplificare.
publicul nu-i destul de
frenetic, punem banda cu
aplauze strigate. Sigur
sint benzi cu flu-
huiduieli, pentru
cazul adversarul se
la
- Ati mai exersat K.O.-un
Ultima
Larry a impersia unei
lebede muribunde.
- De data asta are
real - nu-ncape nici o
-, l-am implicat pe
medic. Cornotie
sau circei, totul decurge per
fect.
zimbi
mit.
- O
ALMANAH 141

142
Se Indrepta spre Hartigan.
juristul.
- tu ce ai in vedere?
Juristul rlse.
- Toate garantiile juridice
au fost luate In Pen-
tru cazul cel mai am an-
gajat un om care a fost pe
vremuri campion la arunca.
rea cu ghioaga la Are
sarcina ca, spre me
ciului, sA zvtrle o stida de
bere In capul unuia dintre ju-
Pe chestia
asta introducem un protest
avem un atu.
anularea
jocului.
- Excelent! spuse Haimes.
In momentul acela
telefonul interior. Bob ridicA
receptorul.
- Bob, la mine este o
ce fac?
Darius ascult! cu atentie,
apoi spuse:
- Da, Bob. Desigur, Bob.
Apuc.! fata de brat.
. Edda
- doare. Incerca sa se
elibereze, dar Oarius o tinea
ca Intr-o menghine. PinA la
la orice rezis-
PArul i se ciufulise, ru-
jul se !ntinsese. Nu mai
de drAgutA.
Apoi, pe Se repezir!
paznici, 1n frunte cu Bob.
- Ce aici,
el. Fata ti era livida de
furie. Scoateti-o de-aici!
1n uniforme cenu-
cu emblemele ale
clubului, o pe Edda
o drir!
- Darius, tu stai mun-
mai departe,
Bob cu o voce blindA. Il
se ridice iar In
scaun centurile. Mai
ai o de lucru. doar,
Incheieturile trebuie fie
perfect dezanchilozate.
- Da, Bob, rAspunse Da-
rius tncepu pedaleze.
din ca-
Incuie Paznicii
tineau strins
fata nu fuga,
- Ce voiai de la el? In-
Bob.
- Am ti-o spun pe
scirbosule, s trigA
Edda, Mia un copil
nu vrea sA-mi Dar
am dau tn Am
fac un scandal de o
pomeniti. Am tmpie-
dic ...
Bob o fntrerupse.
- Luati-o de-aici. Ducetio
jos tn holul hotelului.
Apoi porni In spatele gru
pului de care mai
mult o purtau decft o Ynso
te<)u pe fata ce se
In fata hotelului, se
Bob un me-
gafon ncetul cu incetul,
se
Bob mina tn
semn vrea
- Oameni buni, rosti el,
fiti Darius tre-
buie se antreneze. Vrem
doar jocul pen-
tru voi _ EI se gindeste la fie-
care dintre voi. azi
pe stadion, Se
va bucura din tot sufletul,
acum faceti loc .. Aici e o fe-
meie, a tncercat Impie
dice pe Darius se antre
neze. A intrat In ca
mera lui. A trebuit 5-0 scoa-
tem cu Faceti loc, -ca
plecal
Oamenii se pupn
tn Paznicii o tmbrtn-
pe Edda pe drumul care
i se deschisese. Citeva clipe,
fata In
mijlocul multimii, apoi spatiul
se tnchise brusc nu se mai
dedt de fu-
rie ale fanilor.
Bob tn spatele por
talului privea prin
geamul Tumultul
din spatele acestuia ti amin-
tea unui film,
Hartigan, juristul, i se
Pe chipul lui se citea o
Ingrijorare.
- ce-o fie e
ceva din povestea
ei? Cum fi sigur a
mintit?
Bob zimbi, Ochii lui mai
scena de pe

- In tie pot
spun el.
Ai auzit ca un ro-
bot
Traducere: A. GARTNER
ALMANAH
ANTICIPATIA
MEDALION

NEINCREDERE
(Traiul rn cosmic I
pe cel in 'auz:l s:l fie
obligatoriu necontenit pre-
Acest lucru e valabil
pentru cellal,l).
solul
pe o neteda din in-
teriorul craterului. Nu de-
parte de ei era nava
aruncare privirile dincolo,
dar ca ei ceilalti
serA In interior. Acum, efnd
pentru prima ar fi putut
se apropie unii de ceilalti,
ezitau. amindoi
atit de mult lntUneascA
oameni,
Solnow se apropie din nou
de Dupa
rile chinuitoare de mai multe
a sa se tnte-
cu ei cit de ctt,
un timp ti
lui Bradford: ,,Am programat
o Indlnire cu ei. Unul de la
ei unul de la noi se vor in
tilni la mijlocul de
iarba". .
"Cine merge?" intreba ce-
lAlalt.
Solnow pe gtoduri
o clIpa" ,,N-avem voie sa ris-
n trimitem pe Socra-
tesl'.
din cum
robotul prin deschi-
Avea ordinul de a
analiza precis organismul

In vreme veni un
semnal. Socrates se tntor-
cea.
"Cum aratii ei?! tntreba
Bradford_
.,Aproximativ un metru
miini
doua picioare. Oasele sint
constitUi te dintr-un ahaj ci",
wo!fra-r. si aluminiu; inrna
gazinare de energIe pe baza
gtodire pozi-
.. . OI des-
crierea un timp, dupa
care Bradford il ntrerupse

nu stnt oameni!
Sistemul lor n-are nici cea
mai cu al
nostru. Ei mai mult
cu Socrates. al nostru!!'
"Tocmai asta-i",
Solnow, intreb .. . ".
oprinduse.
"Ce vrei spui?",
Bradford.
ne stnt
tori, trebuie sa se corn
porte Te-ai gin-
dit la asta?'
Bradford putin pe
ginduri: "Crezi .. ?"
,,Bineintelesl", 11
Solnow.
prin aler
spre nava Din,
colo se deschise o trei
Erau pu-
tin mai marf decft ei, foarte
zvelti, piele craniul
mare, putin cam ciudati. Dar
erau oameni! S-au tnttlnit la
verde. Au inceput
strige unii la altii. Nu sau
putut intelege deloc.
un timp Bradford le tntinse
miinile. Au priceput imediat.
Primul pas era
De data asta robotii
tau in nave.
Traducere: WILHELM JAGER

<'# 143
MEDALION

EXPEDITIA
- Nu-i sarcina
si decidem Hupra vinova-
sau
spuse Vertain.
tele comisiei. Vrem si
descoperim cum $<o. ajuns
la catastrofl. Realist. pre-
cis. exact. Firi
Asta ..i totul.
In mica sala de a
Institutului erau reuniti ex-
pertii autoritatii de control
membrii expeditiei, rn mA
sura in care se
Doar pe marele ecran se pu-
tea observa o ce se
vedea era o de cinci
sau ani, Inconjurata de
jucarii, dar copilul nu efa
atras decit de dulciurile ce-i
puse la tndemtoa..
Ascundea bomboanele de
ciocolata Invelite In htrtie co-
in spatele unor ani-
male de a1 unor
peme, se uita in jur, trAgea
cu urechea, le ascundea 1n
alt loc ...
Vertain se tnrlrepta.
un om de impun!-
toare tn partea
a rlndului format de
participantii la expeditie.
- Cel mai bine ar fi fost
sa fllcepi dumneata, Gowin.
- In ordine.
144
Gowin privirea de
la copilul care se juca. Putin
nesigur, Incepu:
- Preambulul este cunos-
cut. Institu..tul de Cercetari al
Mediului avea
nevoie de date noi. In ulti-
mul timp se schimbaSe com-
pozitia aerului din exterior,
crescuse procentul bioxidu-
lui de carbon al azotului.
De asemenea, crescuse
continutul In bacterii. Urma
ca noi sa descoperim cau
zele. Din partea guvernului;
am primit o autorizatie de
pe uscat.
Se opri.
ti sa
continue.
- Ati fost cores-
punzator?
- Da. Desigur. Aveam de
toate. Alimente, apa, filtre
de aer, medicamente ...
- Dar arme nu, interveni
Petrovski, tehnic al In
stitutului.
- Arme nu, dar pentru ce
le fi luat?... Habar n-a-
veam pe atunci. Cine ar fi
putut nchipuie
... vrea, Gowin
privi spre fereastra prin care
n o lu-
galben-verzuie.) Soco-
team lumea de afara
De ani de zile n-a mai
sit nici un om "oas-
tre de pe fundul
- Tocmai, spuse Petrov-
ski.
Vertain un semn cu
mtna.
- Mai departe, ceru el.
- Am in trei vehi-
cule speciale, fiecare dintre
ele constituind un sistem au
tonom de supravietuire; jos,
o de locuit; sus, ca-
bina de
cu din de cuart
cu continut de plumb) ca
protectie Impotriva
lor. Totul era tnchis ermetic
din cauz bacteriilor. Deci,
blindate pe cite unul
pentru persoane. Un
vas de acostare nea dus la
mal.
- Ce se vedea n-
ireM biologul Ruarka.
- La inceput, am gasit to-
tul cum ne-a fost des-
cris: ruinele suburbiilor,
muntii de moloz gunoi,
praful, ceata; soarele se des-
doar ca un disc
- Animale, plante?
- Nici un fel de animale,
la inceput, Gowin.
Mai tIrziu am speriat
Exemplare
noase, grase, mult mai mari
decft cele descrise tn
rile istorice. Puteau fie
vreo mie, pe un loc viran, in-
tre unui zid.
Murry cu mine am cobori!
prindem citiva. Evident .
eram n costumele
de protectie. Am luat plase
cu noi, eram pregatiti pentru
O Dar ei n-au fu-
git, ci au venit spre noi. Nu,
nu ne-au atacat. Ne-au adul
mecat cizmele, s-au
pe labele dinapoi. Puteam
sA-; cu mna.
- Intre timp, au fost cer
cetati, interveni Ruarka, Sint
albi. Albinos. Bine
De-a dreptul tndo-
pati
- Ar fi trebuit ne dea
de gndit, spuse Gowin. Dar
voiam mergem mai de-
parte. citiva
kilometri 1n interior, drumul
era dificil... Deseori a trebuit
mase vis-
coase, detritus putrezit care,
pe ici, pe colo. a inceput
se vehiculul
lui Anthony sa scufundat
la n
am avut de
ce, cu cabluri de otel, Iam
putut trage Mai tirziu,
am sesizat ceva privind mo-
dificarea aerului.
Ajunsesem la albia unui riu,
cursul apei era - un
pod aluviuni
-, lichidul se
scurgea peste forma
mici lacuri, iar pe
malurile acestora am
un de culoare
ciuperci sau
alge. Acolo procentul de
azot se afla considerabil
peste nivelul norma1.
- E vorba de simbioze,
Ruarka, alge bac-
terii cu un metabolism re-
marcabil. azot
In schimb ...
Vertain ti Intrerupse.
- Poate o refe-
rire la buletinul de
este suficient. Acum acesta
este accesibil la banca de
date sub indicativul UP 7.
ALMANAH
."NTlCIPATIA
MEDALION

- Ar fi de
aparitia acestor orga-
nisme nu defel
terea continutului n azot,
Ruarka.
Se produse o
Vertain un vraf de fo-
tocopii.
- Poate mai in interio-
rul teritoriului sar fi gasit
mai multe puncte de refe

- N-am ajuns pina acolo,
Gowin. Greutatile
au inceput se tnmul
Chiar n fata
se o Cit pe
ce fim ingropati sub dArt-
Apoi, Larry trecu cu
blindatul printr-o vflcea
in care se ntindeau cteva
cu un lichid
bure. Am crezut e
dar a fost vorba de acid sul-
furie. Articulatiile
s-au corodat, vehiculul a de
venit inutilizabil a trebuit
aba'ldonam. Din acel
moment, am numai
cu tanchete, ne impar-
team cte trei camera de lo-
cuit. Cam incomod, dar inca
niei un motiv ne ntoar
c.(I1.
In noaptea aceea, s-a n-
timplat incidentul cu confai
nerul de cobalt. Aparatele
noastre Geiger per-
manent n doar
rareori am ajuns in zone
fierbinti. Evident treceam
cu o atentie in re-
locurile in care intentio-
nam am
facut de data aceasta. To-
tul a fost tn ordine. Cind
neam trezit, indicatoarele
Geiger ca innebunite.
Mai nti ne-am de
zona radiatiilot abia
aceea am cercetat ce se 1n-
timplase. Sub vehiculul lui
Ed se afla un container de
cobalt deschis. Cmpul ra-
diatiilor gama ajunsese
la locurile noastre de dormit.
- atunci n-ati
nimie? Petrovski. O
umbra trecu peste chipurile
participantilor. ?tele groase
negre pluteau prin
fata ferestrei. Vertain
aprinse discul luminiscent.
- Nu, Gowin.
Ne aflasem ntr-o vale - con-
taineruJ s-ar fi putut rosto-
goli de la sine_ doar
cu au mane-
vrat, pe vremuri, locuitorii
reziduurile radioac-
tive.
Ruarka ridica. mina:
- Poate tratat
cu prea regu-
lamentul de securitate?
- Nu, am fost, n-
de pru-
denti, il Gowin. Nu ne
mai simteam atit de in sigu
ca la nceput. Dar toc-
mai de aceea nu
nu cumva n-o fi vreo inchi-
puire de-a existau
semne ...
- Ce fel de semne?
- ce
un pod care parea tocma1
se cteva urme
dar toate puteau fi
de origine
ALMANAH 145
,A:N:T:'C:':PA:T:';A================================================================
MEDALION
I
_ Cum v-ati
. actiunea
(j riscolL medicul.
- O care
insa a L n
timp. Numai Larry re
venea. EI 5-3 aflat cel ma:
aproape de container. .
_ a receptIonat
cea mai mare, Gns-
coli.
_ Apoi s-a intimplat neno-
rocirea cu Ed. Ajusesem la
de gunoaie
unde ardea ceva.
de departe, am simtit
mirosul, chiar prin filtre,
Deasupra mormanelor se ri-
dicau nori negri, Nu era un
foc deschis, mai curind o
Vintul tmpingea
spre noi, aerul
fierbinte ne frigea. In apro-
piere am plante
cu
frunze late, verzi cu o nu- .
anttl reza. In
toace. Ed a coborit, inten-
tiona dteva
exemplare. Atunci apa se tn-
volbur., un animal lung de
culoare ti apuc.
de picior cu faldlej puter
nice. Se ... din toate
s-au apropiat altele
I.au inconjurat. .. nu l-am mal
putut ajuta.
Biologul drese glasul:
_ Gowin nea dat fotogra
fiile. F. vorba de un gen de
caimani cu ochelari, dar mai
mari nepigmentati.
_ Mai departe, ceru Ver-
tain. rog,
_ cind. D,e
sigur am cale in
Am vrut sa ne na
poiem eft mai repede.
Intr.un moment tn care am
tncercat o
de bare metalice ce
ne in drum, Anthony
a auzit pll:nsete. Zgo-
motul venea dintr-o
Anthony cu mine ne-am
cu am coborit
cteva ' trepte am
omul; un individ murdar, cu
imbicsit, in
zdrente. Se apucase
fetita ...
Ca la un ordin, toti
146
la copilul ce mai putea fi
zut pe ecran. Adormise
un dar dormea nell
intolo n-
coace. .
_ Cind nea a diS-
ca fulgerul, ascunzin
du-se intro ntune-
Nu Iam urmat. Copilul
plngea. Anthony a vrut
ridice dar copilul l-a zgtnat
a trebuit ajut. Lovea
in jur mia smuls masca
de aer de pe obraz. Dar An-
thony innebunise cu totul. A
luat copilul cu el, l-a
sub ia dat
o se
dar numai d,,: An-
thony. La lUi, am
luat copilul cu noi. Ce pu
team face altceva? Apoi ata-
curile au devenit deschise
am oamenii -
multi schimo:
nositi. cu mutre incruntate
pline de
_ Poate erau pe deplin
normali nu ncercau decit
apere ceea ce k!
nea
- Poate, spuse iritat Go
wm. Am dibuit
un drum care ne
din dmpul' de ruine, dar ei
trebuie fi observat
o luam pe acolo le vom
cu totul. Mai era de
o in-
acolo mai o
ncercare. o
baricada aruncau cu pie-
tre tn noi. Apoi se tm
numai trei sau pa.
tru, dar un glonte '
cupola de lovi pe
Anthony.
Se opri Se la
copilul care dormea
de fapt. Nimeni nu vor
bea. Apoi IGowin tncheie
raportul:
- atunci, abia
ne dar atunci ...
e nu aveam arme;
aveam in schimb
rele de In unele la
curi le pen
tru a ne netezi drumul.
Acum le-am pus din nou 10
functiune. Am ndreptat
clrile inaintea
astfel, am
baricadele. Patru ore mai ttr-
ziu, nea preluat nava. Astai
tot.
Vertain extrase din fanta
distribuitorului roia cu textul
imprimat al discutiil<?r, netezi
hirtia o impatun. Partea
era dar
toti la locurile lor,
_ ce vom intreprinde
mai departe? Petrov-
ski.
_ snt oameni. Ha-
bar nam avut. lor
apar1in probabil acelora care
n.au participat la refugiul
sub Au preferat viata n
smog, aer po
luat unei existente curate,
dar' sub Au mai
departe in nau fost
n stare impiedice degra-
darea lumii lor. Nimeni n-a
putut banui n. aceste
conditii, unii dintre el au
mas tn '
Vertain pronunt! ceea ce
se intrebau cu
_ Trebuie oare aju
Nu pot fi chiar atit de
multi. aducem aici n lu
mea sigura igie
cum am cu
fetita care doarme acolo?
Copilul duse miinile n
fata ochilor de incerca
se ascunda.
Gowin avea ca ceilalti
inima Oare copilul
va fi mai fericit aici jos, sup
Din nou privi pe fereas
Apa era tulbure, parti-
cule pluteau prin
fata geamului - plancton,
de bacterii, materiale
din instalatiile de purificare.
Care le era misiunea? Unde?
Vag, Gowin aminti de un
raport de demult despre
- despre
azurie, limpede, precum
cristalul.
Traducer6: A. GARTNER
ALMANAH
ANTICIPATIA


OANA DURICAN
TRANDAFIRUL
CITEAM pentru a patra mesajul receptlo,
nat de pe "Titan". Literele verzi reci de pe
ecran imi jucau 1n fata ochilor le pot lega
in cuvinte. Nu realizam dect profesorul meu
de nu mai exista. Nu ct timp am slat
golit de orice alt gind, ntrun tirziu am ridicat
din nou ochii spre ecran. Calm, am recitit
rugau vin cit mai repede pe "Titan", pentru
a continua profesorului. Nu-mi spuneau
cauza mortii lui. Aveam 5-0 aflu acolo, pe satelitul
lui Saturn, in laboratorul de lU1de expe
rientele la drumului.
Acest laborator era de fapt o cu plante
adaptate solului atmosferei de pe "Titan". Pre
dominau trandafirii, o veche pasiune a profesoru
lui. un stativ cu eprubete sterUizate am
un carnet n care erau insemnate diferitele expe-
Ultimele pagini ... erau insa. cu totul altceva:
". . .n am obtin eu un frag
ment din meteoritul Fizi-
cienii m-au avertizat are radioactive
t: necunoscute. Cred voi testa efectul acestor ra-
diatii asupra plantelor mele ...
... Au mai trecut cinci zile. din plantele
testate sau invinetit s-au ofilit. pierd capaci-
tatea de a rezista solului, sau poate temperaturii
din sera.
... m-am Voi
l
arunca bucata de
roca. Fizicienii miau spus au un efect
intirziat probabil galopant asupra omului. M-au
scot fragmentul de meteorit din sera.
la controlul medical m-au
Voi ntrerupe vreo de zile,
imi refac efectivul de plante.
Privesc absent prin ecranul de Piatra
aceea care mia pricinuit numai neca
zuri ironic, dincolo de geam. De la
la care se nu poate face nici un rau
florilor mele. De ce doresc atit de mult adaptez
plantele la conditii noi, le smulg din mediul lor
firesc? De unde vin ambitiile mele demiurgice?
... pe cinci luni terestre n-am mai notat rezulta-
tele experientelor. Cauza: migrenele tot mai
care chinuie in ultima vreme. Nici la
controlul medical nu vreau mai merg. Ma tem,
mie de piatro osta blestemati!i!
... privind prin sticla ecranului, am
avut impresia mai e ceva M-am uitat
ALMANAH
W ANTICIPATIA
mai atent. A un trandafir! Asta e, am reu-
E un trandafir Probabil vreo C-
teva seminte ale florilor testate au pe
au incoltit. Bucuria face mai uit putin du-
rerea de
Ieri mi-am facut un control medical. Computerul
cabinetului m-a anuntat ca am o occipj-
F Bine cel putin ca tran
dafirul, victorie de ora
... am constatat temperatura e mai ri
pe o razA de 50 de m de laborator. Am luat
probe din Nu au rezistat la frig la intune-
ric. prima inflorire. Atunci voi vedea ce
s-a produs.
... simt tot mai Durerea de cap sfre-
mereu mai adinc, mereu mai ascutit. Nici
calmantele nu mai Leac tmpotriva iradierii
tnca nu sa
... Trandafirul a inflorit extraordinar de rapid.
Are petalele stnt violete, ca frunzele, un
violet fragil. Abia mai pot scriu,
pur vizuale. De analize nu mai sint ca
pabil. Nu voi ce mutenie s-a produs.
Durerea imi ideile, gin
durile, amintirik!. Recitesc aceste ultime rinduri
Il-am consemnat un lucru important: tran
dafirul meu nu are spini.
. .. Clipele mi sint A meritat riscul?
Ambitia mea de \ CI crampona de o uci-
pe un satelit neospitalier al unei planete ca
pustii? Acum la Intrebare. A meri
tat, pentru ca nu plante am vrut sadesc pe alte
ci germenii vietii, orice fel de ca un
cap de pod, ca o cucerire la activul omului.
Cred nu mai am puterea scriu. Puterile
lasa. Trebuie fie efectul acela galopant de
care am fost prevenit. E totul n jur ...
ca trandafirul meu spini. spini? Clnd au
oare spinii? ... pe petale ... spini
negri, care mi se inlig in ochi, tn creier. __
luati spinii de pe trandafirul meu ... f<
Aici se incheie profesorului. Am in
chis carnetul, tulburat. Privesc, curios, la rindul
meu, prin sticla ecranului de dincolo de
care, un bolovan cu luciri enigmatice, un su
perb trandafir, violet strqvezlu, se gra-
tiO,,5 in lumina soarelui artificial din
nu mai are nici un spin ...
/47
LA INCEPUT, ctnd veni tn fire, nu pricepea
nimic. simtea trupul ingrozitor de greu.
Apoi ii ajunse la ureche o voce clin
chetul unor obiecte de metal Iovite unul de altul.
Ce 5-0 fi intimpla,?
Nu vedea bine. Doar umbre care se
!ncolo Oare ce vor zica toate
aslea?
ncercA se ridice, dar in clipa aceea auzi o
voce ,,sTAI LINISTIT" cineva il pe loc.
- TREBUIE SA STAI din nou
vocea cu un accent straniu, NU AI VOIE
FACI
sa strige, dar scoase numai un hhiit ne
din fundul gitului. intins pe spole,
cu ochii inchisi. Nu reu
deloc aminte. In dep<l nare. totul
devenea
- DUMNEATA TEAlINTORS DIN MOARTE,
splJSe glasul din nou.
Intors din moarte? ncepu amin
teascA. era. sa Avea o
cu mijloacele medicinei de-atunci
nu-i mai decit
aceea, mai fusese ceva ... Se straduia din
puteri firul. deci, Dupa. ce aflase
nu-I mai putea ajuta nimic, investise
averea dtnd dispozitii ca trupul lui fie inghetat
conservat la Se spera ca bo-
tile mortale fi tnvinse 1n viitor. Deci urma
hiberneze n mod artificial.
Cind se hotarfse la' pasul acesta, familia ru
deie ti cu nencredere, iar medicii fuse
de pArere ca era ticnit. Dar el o tinuse una
Iar acum, socoteala lui de mi-
nune.

Trecu o zi, revenea incetul cu tncetul
la nonnaJ. Patu1 n care era minunat,
dintrun material cum nu mai vAzuse Si
odaia era mult mai micA decit cele din amintirile
lui, iar medicii coborau printr-o des
tn tavan, plutind fn ciu-
date. Cu toate acestea, din punct de vedere al
confortului, era multumit.
Dupa spusele medicilor, trupul lui fusese con
servat cu grija, d;;u- n realitate murise. Numai da-
torita progreselor mari de medicina in ul-
tima vreme ti la Iar vechea lui
era simplu de vindecat.
Trecu o zece zile,
La tnceput, se multumea pe-o parte
se plimbe: din cind 1n cind prin odaie. Apoi trep ,
tat 11 plictiseala.
- Cind pot ies de-aici?
Medicul clatina din cap,
TAKU
MAYUMURA
INCA NU. MAI DUREAZA PUTIN!
T recu o a doua se apropia de
nu mai
(09, c s.tI mi se pem)lla sA ies
de-aici ... ti el pe medici. pleca vai-virteJ.
nu mai pierd o Vreau sA ies In lumea as ta
a Viitorului. Apoi, ct mai curind, am de gind lu
crez. Doar sint inca. destul de in putere. Abia
tept sa. apuc de lucru.
Doctorii priviri int re ei.
E ceva cu mine? Ceva rtlu?
_ ORICUM, AR FI BINE sA TE LAMURIM,
spuse unul din ei, alegind cuvinte simple vor-
bind foarte CA sA AJUNGI CA NOI,
TREBUIE sA VETI, INAINTE DE TOATE.
- tnvAt? orice, dac! trebuie. Ce tn-

- INTII TREBUIE sA INVETI LIMBA.
- Limba?
- INTOCMAI. DIN VREMEA DUMmITALE,
LIMBA SA SCHIMBAT. CA sA NE ELE
GEM CU DTA A TREBUIT sA INV TAM
LIMBA VECHE.
- Dar, fn ce ma ...
_ ASCULTA VEI A NEVOIT sA INVETI DE
LA CAPAT TdATE LUCRURILE. DIN VREMEA
O-TAlE S-AU SCHIMBAT RADICAl
VIATA IN GENERE. DE LA NIVElUL
GRAI:llNlTEl INCOLO NU MAI CORESPUNZI.
= IN ULTIMA VREME, pAMIN
TUlUI A CRESCUT DE CtrEVA ORI. COMPE
E DURA. IN PRIMUL RIND, PENTRU A
ATINGE NIVElUL GENERAl DE VIATA, NIVE
LUL MEDIU DE Cl)NOASTERE, TREBUIE SA
TRECI PRIN INvATAMINTUl GENERAL IN
VATAMINTUL SPECiAliZAT. STANDARDUL
ESTE: 50 DE ANI DE EDUCATIE.
_ Cincizeci de an! Ce prOSTie: Pbi In timpul as1a
ma curat. nu numai eu. Daca toata. lumea
petrece mai bine de din ..
Medicii
- OAMENll TRAIESC ASTAzI INTRE 150
160 DE ... DESIGUR, PENTRU A ATINGE
ACEASTA vlKSTA, TREBUIE sA LUAM MA-
SURI INCA DIN PRIMD AN! DE VIATA, PEN
TRU A INTARI REGENERA ORGANISMUL.
- Dar ... atunci eu ...
- DTA, DIN pACATE, NU POTI URMA TRA-
TAMENTUL. LA DTA NU MAI ESTE NIMIC
DE medicul cu compAtimire tn
9":. O-TA NU POTI INTRA N LUMEA NOAS
TRA. VEI TRAI CE TI-A MAI RAMAs DIN
VIATA INCHIS IN ODAIA ACEASTA.
Traducere: G. CIONCA
ALMANAH

TAKU
MAYUMURA
LA SUNETUL orgii mecanice m-am oprit din
lucru. Melodia asta de dte ori instalatia au-
a casei avea de pus o intrebare,
- Este ora 17 50 de minute. Vocea
din amplificatorul cel mai apropiat. Peste 10
minute este ora de Doriti
cumva o modificare a programului? Am aruncat o
privire la lucrul din mea.
- Hm. Mai am ceva de ptn,a la pauza.
AmtnA cina cu 30 de minute.
- Perfect. Cina va fi la ora 18 30 de
minute'. Menuu1
- Da.
- Se face, Scuze pentru deranj.
Vocea sa stins, mam intors la lucru, ,,Lucru":
adica imprim prin dictafon un articol. Tocmai fac
o a ideilor despre progresul civilizatiei.
Binenteles, munca mea nu e O fac
cum tmi exclusiv pentru mea
proprie, nu sint singurul, Top cei care muncesc
fac la fel. Oricum, in ziua de azi poti trai si numai
amuzndu"te, far5 sa mai fii nevoit exis-
tenta, ca pe vremuri. Toate cele trebuincioase ti
se dupa. fiind fabricate distribu-
ite automat. DacA ai vreo o
anunti se rezolva nu stnt prea
multi cei cu dorinte speciale. Mai toti sint
miti cu conditia proprie nu se gindesc decit cum
le treacA zilele n mod ct mai placut. Oameni
ca mine, care sa din imbold propriu,
se-nt1lnesc rar.
Melodia din nou vocea sintetic! spuse:
- Un videofon pentru
deti?
- Videofon?
Mam incruntat. tn ultima vreme apar tot mai
multi tipi care de plictiseala dau videofoane aiurea,
pe la necunoscuti, se de reactia lor.
Nu-mi place sa fiu folosit ca remediu impotriva
plictiselii,
- cine e,
- Bine.
Vocea se intrerupse un moment, apoi
- Este prietenul dvs. d1 P 2004531 de la Clubul
peptru Promovarea Distraqilor.
U bine. Deci nu era o
- F a-mi
Peretele din fata mea se aparu imagi
nea amicului,
- A, lucrai? zise el trecu Indata la subiect.
Uite ce e, vreau te rog ceva. aveai n
un robot vechi."
- A, da, mi lau ai mei cnd ere-m mic,
ca dea meditatii.. , Dar l-am pus demult in
debara,
Nu mi) fmprumuti mie?
ROBOTUL
ATOTSTIUTOR
- imprumut... Dar de ce, n-ai robot?
Amicul se n cap.
- Nu mai am." Acu' zece ani Iam aruncat la
gunoi. nu' numai eu, Toti mei au
cut la fel. singurul care Ia
- Dar nai s-l poti folosi. Nu e pus la
punct, e cam demodat.. .
- Tocmai ti vreau. cum e.
- Bine, fie.
- Multumesc, Trimit robot-carul s3.-1 ia.
Amicul dAdu legatura.
- Stai putin". Ia zi, la ce naiba lti trebuie?
- Asta nu pot sti spun, M-au rugat de la Club
secret planul... Dar are te amuze
pe tine, el f!cind cu ochiul.
Imaginea se stinse,
M-am uitat la ceas, Mai aveam 15 minute
la cina. Am lucrul apastnd pe butonul
scaunului mam deplasat la debara.
De peste 15 ani nu1 mai Pentru
orice eventualitate am verific nainte de al tm
prumuta. Am tras din debara o cutie tip
deschis capacul. pe buton, robotul
se singur.
- Eu nu stnt un sclav mecanic al acestor oa
meni, vorbi el clipind din ochii Eu stnt un r0-
bot inteligent. Sint dotat cu cel mai inalt nivel al
actuale. Deci. .. orice Intre
bare.
Auzindu1 cum atit de pun de sine, pc-
ztnd ca un om, robotul excesiv de uman, ma
apucat enervarea, ca pe vremuri. Pe-atunci tre-
buia sa cu din aproapen
ilproape. robotul acesta avea rostul lui...
Intre timp, am ceea cei trebuie omului
nu e nurnai ... In plus, robotul meu era tnclo-
pat cu Dar la nivelul de-acum 20 de ani...
Lam scos din Se ora cinei.

Aruncind intro o privire spre televizorul
tridimensiooaJ, am siderat. Era acolo!
Robotul pe care-I tmprumutasem deunzi ami
cului spectacol la televizor. li pu-
neau tntreb!ri e1 Spectatorii rideau
in hohote. Pe dreptate, tot ce spunea el
era cu totul cu totul demodat. Cu
lui de-acum de ani era nemai
pomenit de hazos, mai ales pentru tineri. unde
pui tngfmfarea lui de "robot
Intr-adevar... rideam eu in hohote.
Da, ideea amicului fusese bunA.
Era peste mAsurii de nostim.
Traducere: G. C/ONCA
ALMANAH
:A:NT=,c:':PA:T:'A=====================================================1=:4:9
ANA MARIA POPESCU
MECUVIMTARI
MOTO: "Singura mea
cu mare este na!Jte-
rea mea. Cnd
mi-a fost de moarte, cea
mai mare din mea.
Sint profund
mamei mele
a ve!ilheat asupra na!Jterii
mele.'
NICHITA STANESCU
- vA ROG, mai repede.
acum trebuia fi
o de oameni.
- Da, da... Imediat.
scot acea tremurind
prin geanta mea de voiaj, pri-
vind la oamenii carej
incruntati , gesturile.
Scoase, in cartela cu con
tul ei o robotului din
spatele care
cu biletul in Ii
atrase amabil atentia
bine biletul ca nul sau
uite unde l-a pus.
zmbind, in
mantia-i
-
- Un bilet la ...
Coridorul era impestritat de
tot felul de mutre civilizatii.
Fusese un sezon bogat fruc
tuos pentru agentia de turism a

. ... VAzuse tot ceea ce se putea
vedea timp de 7 ani era des-
tui de A vrut tot
ceea ce era mai frumos ca s-o
tncinte s-o din starea
de nencredere plicti
cu casa.
Mai avea timp se plimbe,
nu avea de gtnd se n
planificase vada
toate locurile minunate ale Uni
versului. Toate cele care o pu
teau antrena.
-
- Eu? A, da! Un bilet la

- Pentru cind?
- Cu prima
- Peste 5 minute plecarea!

- Multumesc!
Cineva pufni incercind se
Femeia nu se intoarse.
In schimb, obrajii i se in
portOCaliu, seama ca se
de ris multumind robotu-
lui ...
Cursa pe lo-
cul ei semnalul de ple
care. Oamenii in jur ca
ntrun roi. Ajunse la locul ei
se lipi de hublou. Va avea tim-
pul la tot ce a
cut aici la tot ce avea de glnd

Centura o cuprinse
in brate, fixnd-o de scaun.
Apoi, tot aerul spre ea,
att cit totul n
ea reveni. Privi pe hublou
cum totul se
cind ca o
minge in vid. Centura
se retrase li

- Ce nostim trebuie fie!
spuse cu o voce crista
de un hohot de ris.
Te duci te cu tine

- Ai mai fost acolo?
ti elanul o voce de
.
- cine ii crede nu e
o o
de mii de metri, de zeci de kilo-
pe care te so
controlezi daca e sau nu termi-
atunci accepti zici
da, este o a lumilor
noastre.
- Ai mai fost acolo
Sigur nu o pe
intilnirea cu el ti
tulburase teribil. Se intoarse
ce-j vorbise. Avea
alb, iar ochii intunecati de
sprincene stufoase dovedeau in-
telepciune profunzime.
un om de propria lUi
dreptate ...
- Ai mai fost vreodatA acolo?
ntrebarea avu un ecou ciu-
dat, pentru moment se
cind toti s-au
el motoa-
rele tnghetaserA n vid. Fata in-
ghiti in sec, se strinse n scaunul
ei privi pe fiecare. Apoi se in-
pentru
face curaj,
- Ei, nu, nam mai fast acolo,
ce Dumneata ai I mai
fost? ce? Vrei' zici ca e
chiar o otre ce? Intre
lumi paralele? Dumneata
crezi ceva? te
cu d'-'P'lneata, exact
ca
tor. faceti gesturi, exact
gesturi, In timp?
Sau aveti gesturi?
poate exact fe-
meie?
se intoarse ginditor n
scaunul lui; privi hubloul ntu-
neriq..li ti cuprinse toate gndu-
rile. Fata zimbi, a
pat de acest subiect, se in
toarse la hubloul ei. Apoi
se incrunte, poate ii
lipi nasul de geam.
se fiecare la
locul Timp de cteva mi-
nute, in de vuietul mono-
ton al motoarelor, totul .
Fata se desprinse de la hublou
Vocea-j

- mai fost
acolo?
Omul se intoarse. ti
cu gindul aiurea.
- Da ...
- ce face fiti atit de
sigur omul care apare in fata
e altul dect
oglindirea propriei persoane?
- Nu Ai vezi cind
vei fi acolo ...
- Dar ...
Se opri. seama nu
va mai afla nimic. Omul nici nu
150 ALMANAH
============================================================A=.N:T:'C:':PA:T::'A
se intoarse. Privea mai departe
un colt al vedea
prin el. Se ea mai de
parte n fotoliu, nici un
chef.
In un aer
stingher rece. Toti
amintirile cu necazuri
acum rezolvarea.
pretutindeni frica n-
cetul cu ncetul, o
stelele de
pe cer de in
tuneric. O se
hublourile umplute
de o care avu
darul sperie mai mult. Vo-
cea a plotuJui
sosirea top se in
care. O atit de lentA n-
eit devenea
ii cind grupul
porni spre Un singur ghi
caro-mobilului.
In zare se vedea un hotel singu-
ratic pustiu. n
caro-mobilul pregatit pentru
drumul lung spre ntu-
neriCI unde se afla hotelul. Pri
veau ingroziti in jur, dar nu
aveau curaj tulbure
de pretutindeni. Drumul nici nu
urca, nici nu cobora, era perfect
platforma pe care mergeau

Inainte nu se vedea decit hotelul
pustiul atlt.
- Unde e Frontiera?
Vocea fetei atlt de
slab, tncit femeia o auzi numai
pentru era n fata ei. Nu
Venea pentru
prima aici era ea mi-
ratA de acest spectacol. Cum
altcineva no mai auzi, nimeni
nui
Hotelul rece ostil.
camerele erau elegante
luminoase.
programati cu totii. Primul gest
a fost acela de a se indrepta
spre Nici una nu
dea spre Dar departe
se vedea cosmodromul indicat
de drumul negru drept. Apoi
lumea cobori. Se
in holul receptiei, dar se repe
spre Atmosfera
hotelul in
In spate ah caro-mobil ti
Totul era automat.
pe un drum la fel de
drept ca primul. In ve-
deau spatele hotelului de unde
precum un ca
ro-mobil identic, care se in
I drepta spre ei. Cu cit inaintau,
cu att hotelul se apropia
cu caro-mobiluJ. Femeile tlpara,
dar totul fu astupat de vid
ALMANAH
. ANTICIPATIA
-
fiecare deeit propria
Aparatul se opri ' exact la
metru in fata celuilalt. Toti
mai mult speriati, apoi
numai mirati. Se mer
gnd unii altii,
cit mai caraghios n fata oglinzii
grandioase ce se ridica in fata
lor spre stele, tot mai departe,
decupind vidul n univer-
suri. Totul era la fel ca din
coace: ho-
tel, drum, ca
ro-mobil, oameni. Totul
stele care as-
cunse de-o parte de alta,
un colt al universului, ca cum
ai da coltul ai intilni feeria
de lumini a stelelor... Fron
tiera... de netrecut. Oamenii se
apropiau ncet de ma
terialul rece miinile fata, vrind
se asigure e o
Mai nti au cercetat
Frontiera, apoi au nceput se
cerceteze pe ei de dincolo
de Rosteau cuvintele
gura,
ochii, semne cu mina,
doar-doar vor surprinde o gre-
n partea Se
cau incet, foarte ncet, ince
se
Femeia se opri in fata ei, se
privi lung, era
n avea un om viu.
privindu-se in ochi, incer
cnd ce se ascun
dea in spatele ei.
Era vie, sigur era vie, era ine
vitabil nu se fi intilnit
Acum era se cu-
Zimbi. Un zmbet
cald bun pe buzele
celei de dincolo. incepu-
comunice era imposi-
bil mai plece de acolo
ea. Sar fi pierdut, ar fi devenit
doar un gind
culoare. Se simti Dar
se ...
Privi bariera. din
...
rea ca o unde
veneau se dUpA gratii. ..
Se 1ntoarse.
ceva din ochi. VAzu mai ncolo
un bolovan. Cnd il atinse
se in praf,
du-se prin pustiu. Se intoarse la
caro mobil ceva dur.
in cele din o de
metal. Intorcindu-se o
pe cu o
Se apoi cu o
simultaneitate nce-
>

,
i



w
Q
Z


151.
a lovi peretele de sticla.
Sticla ceda. in riuri
cer Un
curent puternic o atrase spre
spartura. Nu putea dea
seama ce se intimpla. Totul se
petrecea uluitor de repede.
Parca. ingheta.
Toti se privira. tn
spectacolul. Se
teptau so dincolo prin
geam. Dar Fronttera se
uluitor, integrindo pe femeia
aceea, topind-o parc, ameste
cind-o in masa compacta.
ce dispAru. Se putea
ghici acolo o silueta.
care cu timpul se pierdu
Frontiera luciul si-
nistru transparent.
*
Femeia se trezi in
conjurata de ea nu
se vedea dectt pe sine in toate
ipostazele ce iau creat faima de
stranie. Era
Nici nu visa sa .se ti rp.g3sir si tot
sa se fi r5plndit ca
cum ar juca rolurile propriilor
amintiri in timp.
nu era numai cu ea,
exista cineva fals, care nu putea
fi confundat n nici un caz. O
recunoscuse. Era cu Ea,
parte din ea. Se
acum erau Numai
acum privea in ea cu
fiinta, acolo era nevoie
de ordine.
"Sint aici ca te ajut te
vezL Ca sA ne reciproc".
- Multumesc... Cuvintele nu
trebuiau rostite. Buzele ti
sera lncremenite pe zim
bet. vorbele le auzi perfect.
,,Aveam nevoie de tine ca
' fiu eu cineva. Acum sint,
pot sA te ajut".
- Multumesc ... nu ntele
gea la cear putea so ajute. Or-
dine, asta trebuie sai acum,
ca o pe deplin.
ce avem de facut. Am
te ajut."
- Ajutorul pare numai
rostit. Cum?
,,E nevoie sa te intelegi,
precis de ce faci asta sau de ce
ai facut asta. nu te mai miri
de propriile reactii senti

Incepuse
amintiri gndur,' sa. incerce
sa le explice. ntotdeauna se
in propriile idei. Atune;
intervenea adunind
integrind astfel perso-
najul scene, ajutind-o
152
Un personaj complex,
care se stringea tim
pul cu
- Valoarea mea asta-i
lipsea. am regasit-o.
Ma simt perfect ce
(ac ce gfndesc, din cauza cui
cu ce folos. Acum pot
admir: am e un rezultat
frumos pe care lam obtinut
rimnd Frontiera. Frontiera mea,
in care se
instinctul meu la
Valoarea lo-
se integrase in per-
sonaj care acum juca rolul pre
zentului. Deabia acum se
cu disperare. Oamenii, unde
erau oamenii, cei cu care ve
nise, cei pe care acum era capa
Privi in jur.
Frontiera macar ca
le explice ceea ce ei
naveau cum O
deasa o inconjura nimic
nu mai era de vazut. Dezordi-
nea, trebuia dezordine,
521 se se Valoa
rea logica nu dect la
nu putea 5'0 ajuf,e
mai mult. Se chinuia nu
o vadA
ceva, orice. Ochii nui mai ser
veau la nimic de fapt, in
treaga ei nui era de nici
un folos In vidul in care plutea.
- nu te mai poti baza pe
nimic? Pe nimici?! Totul e abur
aici, totul ..
pentru trebuie o
in sigu
ai,;}. Nu te nici un
pertco!...
- Stnt atunci pe
cine ma bazez?
"Pe nimeni, pe nimeni nu
te bazezi. tti trebuie nea
o baz, du-te
In moarte vei gasi o
sigura... De-acolo incep
toate ... "
- Ce vrei sa spui cu asta?
"Ce vreau spun? Dar cui ii
ce vreau spun? ce
mai are?"
- Dar pentru mine are. Ce
rost mai are vorbesc,
gindesc, daca tn jur nu
e nimic? pentru ce fug in
moarte cind te-am mai
ajutat ordonez, sai ad-
mir, pregatesc ... Sa ma
Pentru ce? Vreau
am dreptul la o viata..
numai prin viatA pot realiza
ceva, orictt de neimportante ar
fi drumurile, ele sint cai spre a
afla... vreau sa. traiesc, pur
simplu ...
proverbul: trece,
iar mortii rAmtn ... ?"
- Dar prin viata simt
mea ma
poate salva de la stare
nici un folos. Viata
reprezinta existenta fizica, sa
eu ca doare ceva cind
lovesc, pot sa lovesc
de ceva sau am de ce ma
lovesc ...
fizica? la ce bun
tot chinul asta, clnd avea
reactii ca antimaterie,
sau, hai nui zicem antimate-
rie. Poate tntradevar aici
o diferenta. Vezi toate lu
cruri!e pe dinAuntru. Un zid nu
este numai In dreapta sau nu
mal in stinga, este pretutindeni:
n dreapta, stinga,
spate, sus, ;os. n
respiri, il inspiri, este rn tine, il
poti simp cu toti porii tai. O
foaie, o de metal, o
un munte ... orice ... Ce cu.
asta? Nimic... Satisfactie!
atunci totul prinde a se trans
forma pna cind ajungi la pietre,
pe care incepi nu le mai
nincl, sa nu !e mal POli digera,
le consideri ruine ale
unei foste inteligente, ale unei
foste civilizatii. in tine
atita timp ct Soarele sA
strige din orice ungher cu ener
gi e. Pentru orice tu
acum cind ma asculti, sau chiar
daca nu in as-
culti, nu altceva dec1t
bolovani, care va ini-
mile. Apoi degeaba ncercati
le mai ridicati, cad spre centrul
vostru, in voi, intor-
inapoi la voi
nu mai puteti dec1t resem-
nati alunednd 1n propriul vid,
sufocati de golurile voastre care
vau de efnd ati murit.
cu asta realizati ceva? Va chi-
schingiuiti singuri scur-
spre ceea ce sperati
fericiti . atunci, intra-
faceti din mparte o lume
a voastra, care nui
altceva decit un cuptor care
va topiti bolova
nii. de tot ceea ce
aveti mai bun: ndoielile."
- Dar nunteleg pentru ce eu
sa devin altceva, trans-
form. Un gind, devin un gfnd.
mai putea cred tn nimic:
nici n perete, bolovani,
munte. Vreau le simt, le
simt. Nu le ca
Asta e - o unda.
Imi trebuie, o idee .. . Imi tre-
buie neapArat o idee ... Un om
nu fuge,
fuge. eu vreau sa {ug, dar nu
ALMANAH
ANTICIPATIA
mai am cum. Picioarele mi.au
devenit de folos simt ca
ma rostogolesc undeva, macar
putea vad... O idee ...
o idee... Ce fac?
,,Pentru ceti trebuie o idee?
mai dat una vad ca
speri te salvezi. Pe mine nu
cred mai are de ce sa imi sal-
veze cineva. Am ajuns aici
numi mai trebuie altceva. De
aceea spun tot ceea ce gindesc,
ca nu apuc sa scufund in
mine. Scot bolovanii pe
aici devin aburi
foarte bine ca tine totu}'
ar fi trecut pe lnga. noi. Ce ghi
nion! Am distrus podul pe care
trebuia sa trecem (ce coinci.
amtndurora din.
colo: in moartea ei
nu POti sa spui dar nici
de nai cum p0-
Ne undeva la
granita dintre moarte
sau dintre tu eu. Stntem
persoane to-
ceva cu totul cu tOktl di
ferit. Eu miam baza
miam topit tot ceea ce
apAsa, dar tu continui te
afunzi din ce 1n ce mai mult in
tine me nu mai e
nici o scapare... frig?"
- Cred inteleg. Sintem
perfect diferite. Tu aveai neapa.
nevoie de mine, pe cind eu
te puteam evita. M-ai implorat
sa te scot deacolo pentru dJ
erai cte astfel de ...
de ... nici nu cum le zic
dincolo de oameni
salveze. Sint acolo la
geam, dar nu decit o
a oricui acum tia
venit rindul. Poate ne.
care se pierd din nou
printre siluete, un salva.
tor. Tu ai avut noroc cu mine.
Aveai nevoie de o persona1itate
ca. poti unde
veI vrea, un fel de buletin de
identitate sau, mai binezis un
permis. Bolovani? ce
pe mine sinucid
gndind stringind in mine bolo-
vani? Tu ai scapi. nui O
ce eu nu mai am nevoie de
valoare logica, tu poti sa te des-
prinzi... Eu afund tn mine.
N-am cer nici un fel de aju.
tor. Mai bine tac.
,,E complicat fii fericit mai
mult de un minut?"
- Acum vrei
ca bucuria tntilnirii noastre nu
avea de ce sa dainuiasca mai
mult: Da, e complicat dar e su
blim. '
"Dar e exasperant. Cine ilr
ALMANAH
W ANTICIPATIA
putea sufere atitea
aie vielii ard2i pn la '
atunci cnd va atinge so-
Iul?"
- un zid?
"Gata."
brusc ca tntr-o
goala, ce ai
urlat, ecoul.
apoi, de ce sa semanam
noi intratit? atunci cind
pleci n ar fi cineva care
te nu afle
de fapt, schimbul sa pro-
dus. Cel mai caraghios lucru e
acum ai ajuns un fel de
mer. O ce tu nu mai poti fi
folosita, deci schimbul 1 cade,
trebuie sA existe altcineva care
sa-ti tina locul, schimbul 2. Era
inevitabil ca o data ce ai fost tu
sau mai binezis tiai
dat demisia, sa nu fiu eu in-
trodusa. Eu sau altcineva.
asta pentru sint in stare
semn cu noul schi\l'lb." ,
- Iti mullu, '
mesc... Ai fost un ghid perfect
spre mine. Acum chiar nu mai
am nici o Succes ...
frig?"
- Da. fi sigura ca am alu
necat n mine am Inceput 1.!
cuprind focul. O se
bine aici pot
coace "bolovanii" tot
pleci transmite-le tuturor salu.
din partea mea. Te duci
semeni cu alt schimb. Poate vii
sA vezi!!
,,Adio'"
- Nu uita!
Ceata ncepu se dilueze
ri1mase in pustiul arid,
Se ridica, in spate era
hotelul, caro-mobilul li-
in timp ce o de
chip forfoteau prin
jur. O pe jos spre
Oamenii nu mai erau, plecasera
iar caro-mobilul lor
nou transport ce trebuia sa so-
o cu punctul lumi-
nos ce se Ia orizont. Sau
poate pleca?
doar o din
colo de un
...
153
MURRAY LEINSTER
Mato:
o poveste cu un psiholog care studia in-
cfmpanzelfor. Intr-o zi a un
cimpanzeu ntr-o cu a
pe a inchis in urma lui apoi
$-8 aplecat prin gaura cheii ce face
acesta. A putut distinge clar un ochi mare,
cimpanzeul curIos S8 uita, /a rindul
lui, ce face psihofogul.
CIND Iau adus pe Buteh la nu parea mai
mare dedt un ghemulet pufos de nici m-
car putea ridica
gravitatiei din
- Ce te-a apucat? zbiera Worderi cu furie.
- Cum adus aici tocmai acum, cind toate
bobinele care gravitatia snt in
functiune? Apoi ti pe Buteh n brate duse
repede intro special pt!ntru cei
ca el. Respectiva camera. fusese arept
de curs pentru copiii 'care locuiau la statie. O
parte a ei era intr o cavitate cu as
pect de iar cealalta. parte mai era utili-
tn scopuri educative. Bobinele care menti-
. neau gravitatia plasate chiar sub
au fost imediat tnchise astfel gravitatia
de acolo a redevenit cea in mod
pe Bobinele in stare sa modifice gravitatia
erau imperios necesare, altfel nimeni n-ar mai fi
fost rn stare lucreze acolo. De ce Wor-
den intra in 11 puse cu pe Buteh pe p0-
dea. Ce-i drept, pentru Worden era acum destul
de greu meargA prin camera unde conditiile lu-
nare create ii reduceau greutatea de la 72 kg la
numai 12. trebuia facA considerind
Buteh era acum centruJ Worden fn
se ridice de la sol dintr-o
o in urma se
trezi traversind camera dea latul drept
in fata Aceasta era foarte bine
exact ca una grotele din jurul statiei
unde creaturile lunare, cei ca Buteh.
Imediat ce o Buteh pe una dintre cele
mai ascutite stinci artificiale, minile
picioarele tn jurul v!rfului acesteia attr
nat. Worden se uita lung la el. Buteh ne
clintit cteva minute privind lucrurile care-I tnconju-
rau; apoi se tntoarse putin pentru a-I putea privi
pe Worden.
154
- Ei, tinere, i se acesta cu un zimbet, eu
i1i voi fi profesor de acum tncolo snt nevoit
te cum semenii. Deasta vreau
ca mai indi de toate cer scuze cu anticipatie
sincer detest pos-
dar nam avut de ales.
Worden era convins Buteh nu intelege o
sufletul cum o faci doar tn corn
pania unui eline sau a unui nou de cele
mai multe ori din necesitatea de comunicare cu o

_. Da, din aici ai sA nveti cum sa fii un
el cu
- Buteh, voi fi blind bun cu tine,
dar tu nar trebui te ncrezi In mea!
fi bun, ar trebui sA te omor cu
mna mea, tnainte ajungi lucruri mai
rele.
Buteh 11 cu atentie din v!rful rocii unde
se cocotase. o
era atit de diferit. ..
- Aici e noua ta Buteh, Wotden
pe un ton Simte-te cit mai bine, fa-te
comod, eu de altfel acum o plec, cred pen
tru azi e suficient, ti urez, deci, noapte
Cu aceste cuvinte nchise
n urma lui. De ce ie,,! pe coridor, Wor-
den se repezi la ecranele video care interio
rul de curs. But.eh atirnat de
foarte vreme. In cele din cobor pe
podea. Se cu de stincA se
parte a Se apro-
pie pe rind de lucrurile de acolo le pe
fiecare In parte cu ochii lui mari blinzi, apoi le
atinse cu de nu le
deplaseze" sau le strice, mingiindu!e cu
pufoase. Dupa ce a trecut n
ob}ectele din jur, sa reintors la roca pe
care a din nou apoi a 1nchis ochii.
neclintit muJt timp, incft Worden se pUc-
tisi la un moment dat mai
Creaturile lunare reprezentau o mare pro
pentru oamenii care lucrau n statia
Pomii oameni care au coborit pe erau
au dea face cu o As
tronomii cu sute de
ani in primele expeditii pe Luna au
fost concludente suficiente pentru a confirma
teoria a o transforma intr-o realitate de
ALMANAH
ANTICIPATIA
duit. Mult aceea o expeditie cu totul
ca proportii indreptat
din nou atentia catre tot atunci unul din-
tre membrii expeditiei a observat, cu totul tntm
ceva care se printre stincile aride. A
tras corpul a cAzut Era o Si, to-
cum e cu existe viata pe o
lipsita de aer apa?
Corpul neinsufletit al primei vietuitoare desco
perite pe a fost adus imediat pe
comisii de biologi s-au apucat studieze.
aveau corpul in fata lor, uimirea era cuvntul de
ordine; nui venea ochilor
era cu ceva. Ca urmare, au fost plani
fica te tnm!se pe douJ rnarr expEdit ii,
it" scopul vin3. rii imediati? neintrziate ti
lor 'unare. DOI membn a! l!neia dintre expedi\ l.i -!u
ros! in ti mpUl v rnator n, CdC! COSLUmeJe
tiale greoaie s-au sau in stin
cile de ascutite printre care trebuiau
drum. Din cea de-a doua expeditie
nu s-a mai intors nimeni; se pare ace
lea pur simplu nu mai pen
tru "progresul biologiei" organizat o
rare
Atunci s-a construirea unei statii speciale
chiar pe dar oamenii care lucrau acolo se
temeau baza; erau de
creaturile lunare. Cu toate acestea, ordinul pe ca
re-I de pe era eit se poate de
clar:
"Creaturile lunare trebuie exterminate." Pentru
a atinge acest scop, era necesar un studiu prelimi:
nar, in detaliu, al obiceiuruor comportamentului
acestora. Planul strategic de abordare a problemei
ncepea cu capturarea puiului unei astfel de crea
turi lunare, cu ajutorul urmau fie stu
diate in evolutie reactiile obiceiurile lor, ca po-
de domesticire; astfel, puiul putea fi folo-
sit ca spion al semenilor sAi.
Worden se bucura in fine, pu
tea raporta rn unui prim
pas: un pui de a fost capturat
adus la 1 s-a pregatit o camerll acesta se
afla acum n Puiul se comporta
normal se acomodase deja chiar cu
aerul din viata lui n vi
dul lunar. Worden nu putea da tncll nici un fel de
date in privinta mincarii, nu Buteh ma
ce anume, dacll are sau nu,
observase ca avea o de dinti. Mai
mentionase in raport Buteh
promisese raporteze zilnic acestuia.
Acum Worden in camera sa, concen.
trlnrlu-se la nenumaratele treburi pe care le avea
de in ziua aceea.
Viitoarea lui ndatorire de "profesor" fi dispL!.
cea, n ciuda misiunii conform ordi
nului strict primit. Buteh trebuia deci mai tntii do-
mesticit, a putea apoi fi folosit.
Worden se de pe scaun se indeparta
ecranul video pe carel regla. pentru a
prinde imagini din camera lui Buteh. Acesta
exact in poziJie, lipit de cu ochii
ncll nu era dect un inofensiv ghemulet de
furat dintre solitarele stnci lunare.
poate ar mai fi o pntru Buteh,
se gtndi Worden; nimeni nu felul in care el se
ce-ar fi daca ar muri de inanitie? .. Ori
cum, e preferabil ... Worden reveni re
pede pentru aminti "prevenirea
sau accidept" era din tot din stricta sa
supraveghere . .In dimineata urmatore, Worden in
in sala de curs; cu alte cuvinte, pe Pamint era
dimineata, fiecare zi fiecare noapte pamtn
cite doua pe dar
oamenii de pe acest fapt
viata n ritmul de .
in momentul in care ' Worden deschise ca
merei, Buteh de pe privi cu mare
at entie.
- dimineata, Buteh, spuse Worden priete
nos, din nou, dar de data asta am venit
pentru a 1ncepe prima lectie. Worden
ntinse mna spre el cu intentia Corpul
mic, acoperit cu nu era nici cald, nici rece;
imprumutase temperatura mediului ambiant. La
atingerea miinij, Buteh hotarit se
se cum din toate puterile sti
nu fie luat in brate; nu era decit un pui,
destul de fraged, Worden la ridicat cu
apoi Ia purtat pe palma n acea parte
a unde se afla sala de curs.
la destinatie, ti cu grija jos se porni sa nvr
arcul unei mecanice, care incepu sa
se Buteh scena cu mare atentie
interes. Cind sa terminat arcul juca.ria s-a oprit,
la privit pe Worden- Acesta a luat
cheia a mai nvirtit-o o Buteh o sorbea din
ochi. Cind s-a oprit din nou, Buteh a fntins -
delicat o spre ea a ridicat-o de jos, impre
cu cheia. Incerci 5-0 singur: nu a
ca.ci nu avea nca putere spre a o
face, Cu toate acestea, nu s-a descurajat. ju
in mare grota in
petrecea majoritatea timpului. Reveni in citeva
clipe cu o n T recu cu abi
litate piatra prin urechea cheii invrti cu
o mare satisfactie. De acum ncolo pu
tea sA se joace singur. ce o puse in
ii drumul pe jos o privi multumit.
- Bravo, Buteh, bravo, prietene, ce e ui
mitor, zise Worden aproape trist; te-ai
Ci pi i! ":VPi,l. I)'; d ptrghiei 'si
asta, trebuie numi prea umple
sufletul de bucurie. In seara., Worden
raportul: "Este educarea lui Bu
teh, nu e nevoie decit o sau de doua
ori cum se face un anumit lucru pentru a1 putea
reproduce identic. Ori de cite ori ti luam n brate,
ii vorbeam. Atunci a descoperit el pentru prima

. .) 155
vibratiile pieptului meu, datorate vorbirii. A
doua cind i-am vorbit, s-a uitat foarte atent la
gura mea mi-a pus l!:buta pe piept
bine vibratiile. l-am pus atunci pe gitleJul
meu acolo unde vibratiile erau ceva mai mari. Bu-
teh tncintat cred cA a nteles motivul vi
bratiilor. "
Aici, Worden o apoi
.. exterminarea e un O!-
din dar eu cred nar trebui s-o facem.
astea au o o civi-
lizatie chiar, judecnd unelte, de aceea
cred ar trebui mai degraba co-
cu ele nu le omorim."
In ziua Worden lua ca material d-I"
I dactic pentru lectie o cutie goald de conserv"e. i
lui Buteh fundul cutiei vibra cnd vorbeai
in ea. Buteh descoperi singur ca ea vibra
doar gura lui Worden era destul de aproape
de gura cutiei. La lectia a introdus o
subtire de metal peste un cerc.
Buteh a inteles instantaneu rostul diafragmei.
Continuarea raportului suna
"Buteh nu SUfletul cum il
noi, asta doar poate
nu aer pe
Sunetul se pare ca se prin stinci. Buteh
pipAie obiectelor solide astfel ce
simte fiecare in parte. Mai mult ca sigur, creaturile
lunare au un limbaj sau un sistem de coduri care
se transmit prin stncilor deci,
snt inteligente poseda. un mijloc de comunicare,
snt suficient de evoluate nu trebuie pur sim
plu exterminate, ca orice animal".
Aici Worden se opri. Biologul al serviciului
de exploatare care asculta tot acest ra-
port, instantaneu:
- Excelent, Worden, tot ce aud tmi o
in plus experienta ta mai ales faptul ai
intuitia muncii pe care o faci; inte
felul In care pui problema, dar cred ai
uitat esentialul. Planul nostru de cu-
prinde exploatarea planetelor Marte Venus, lu-
cru imposibil de realizat baze solide pe
De aceea, 1n acest moment strategic crucial, noi
nu ne putem permite luxul silogrimelor al con
versatiilor inutile cu aceste creaturi. Timpul ne
de aceea trebuie slI extermi-
nare! Te rog crezi ca ceea ce faci tu ca.
om savant este extraordinar,te rog i,i
apreciez foarte mult munca intentiile.
Worden camerei de des-
Se intoarse spre Buteh. Se
tat de mult de micul elev simtea acesta la
rindul lui 11 De fiecare clnd intra in
Buteh slIrea de pe se repezea in
lui. Buteh era adt de mic - avea 50
cm - era adt de fragil ... Ce era
impresionant era marea lui sensibilitate sin-
ceritate, dt marea lui sete de Cel
mai tare ti pasionau acum fenomenele legate de
sunet. De ce-i vedea buzele lui Worden n-
se repezea la o
cu degetele pentru a surprinde vibratiile produse
de vocea lui. Acum tntelegea aproape tot ce i se
spunea. Cu fiecare zi atitudinea Jui se trans!orf'l"la.
Era din ce n ce mai uman. Intr-o zi, cind \'vorden
ecranul video, l-a putut vedea pe Buteh -
singur - repetind toate pe care Worden
le In prezenta lui cu o zi nainte. El se
156
tine o lectie altei creaturi lunare ... Cu alte cu-
vinte se juca de-a Worden.
Worden a simtit un nod in git. in acel moment
era cufundat n rezolvarea a unui micro-
fon vibrator care slIj transforme vocea n vibratii
ale pietrei invers. aceste creaturi comuni
cau prin vibra tii transmise prin atunci astfel
de microfoane puteau fi extrem de utile 1n depista
rea apoI exterminarea lor. Worden lucra cu spe
ranta microfonul n-are functioneze. S-a do-
vedit ci! a fost o mi-
crofonul funqiona perfect. Cnd Ia pe po-
deaua clasei a vorbit cu el, Buteh a ime-
diat impresionat de vibratiile de sub picioarele lui
a recunoscut dintr-o vocea lui Worden.
Imediat ce a priceput despre ce este vorba, Bu-
teh a nceput pe podea, iar microfonul
transforma totul n sunet. Buteh dansa in cul-
mea fericirii, el cu mare atentie fi-
gura lui Worden, care zlmbi amar fotr-un tirziu

- Imi pare prietene, nu inteleg nimic din ce
vrei spui, dar un lucru e sigur: acest micro-
fon diabolic moartea multor semeni
de-ai

M:crofoane identIce au fost imediat
tiate de jur tmpre;urul statiei. Rezultatele nu au n-
tirziat Era aproape apusul soarelui. Bu
teh fusese capturat aproximativ la mijlocul zilei lu
nare care are 366 de ore de atunci nu mncase
absolut nimic. Worden i-a oferit pe rind toate sub-
stantele comestibile sau necomestibile inventate
chiar minerale.
Buteh privea cu interes toate aceste lucruri ca
pe un obiect de studiu, dar nu se atingea de nimic
n capului.
- O de foame, zise Worden ca pentru
sina, dar cine poate- mai bine Cel
nu o fie la distrugerea alor lui.
Soarele cobora progresiv. Umbrele se prelun-
geau din ce In ce, ce ultimele raze
in spatele srtnci\or din
Worden privi cu nostalgie ultimele raze se
gindi cu la noaptea carei
rn acest moment se auzi dintr-o clopotul de

Difuzoarele amplificatoarele anuntau:
- Se aud zgomote din stIncile
Al.MANAH

se Intoard aici mai captureze pe altii ca
tine pentru a-i livra altor Zoo. Buteh il ur
pe Worden
- Ah, ceva, uitasem. Sectia de Ex.plorare
mi-a comunicat ne
un aparataj pentru minarea zonei
Statiei, iar eu trebuie acum te cum
Buteh spre Worden, i in
brate puse minile pe piept. Cind Worden vor-
hea era o mare pentru el vibrati-
ile vocii.
- Cind o slI inveti aparatajul de
care ti-am vorbit va trebui la rindul tnveti
pe altii s-o apoi o mun-
sapi in de minerale, iar noi te
vom cu le. nu crezi glumesc, asta
sa mai intimplat, au procedat cu indienii de
exemplu sau cu sclavii negri. Mare nu ati
dezvoltat o civilizatie, nu aveti voi arme,
Creaturile lunare se apropie de bombe. Din singura pe care oamenii
statie! se s-o e cea a armelor.
S-ar putea ne atace! Buteh a din bratele lui Worden, s-a indrep-
imediat costumele nu uitati armele! In tat a luat o de
vreme ce Worden costumul se auzi a scris:
din nou in difuzor: TU, PRIETEN BUN.
_ creaturi lunare statie! Acum fug! Apoi a intors capul pe Worden;
Se le pierdem, trageti!! acesta
Difuzorul pentru moment. Au disparut, dar - Bine, dar nu te-am aceste
au ceva n urma lor. Worden se apropie de cuvinte, de unde le
sistemul de intercomunicare. Buteh se intoarse din nou conti
- vrea ies ce-au adus, cred am nu paR: IETENE, IMBRAcA COSTU1lL.
ghicit despre ce e vorba.
Citeva minute mai tirziu, primi permisiunea INTORC CU TINE APOI.
Era insotit de doi oameni. Se ntoarse, il privi pe Worden cu ochii lui mari
trei aveau arme zona din imediata vecina. blinzi, apoi scrise:
tate a statiei era de reflectoare puternice. . DA?
Erau milioane milioane de stele pe cer care aici Worden era ct se poate de calm. Se simtea
apar de 10 ori mai mari dect se de pe doar putin
mint, chiar se putea vedea era - Cred ne-am hai cu mine spre ie
de 4 ori mai mare ca Luna. Zece minute mai tirziu, siluete
Worden cu cei doi se statia. Una era mare, de spa
la stinci acolo, pe o mai tiaI contrasta cu foarte
o Pe era foarte mult care deschizind drumul. Era aproape
praf. Atunci Worden vorbi in microfon. tul soarelui, dar stelele se mai vedeau foarte
_ Cred, sintem n posesia unui cadou pentru mari trei ore, Wordcn se in
Buteh. Creaturile lunare ei e torcea de Buteh, care il insotea !ndea-
foame. Iau adus deci de mncare. Totul era clar. proape cu ei alte creaturi lu-
Un fusese prizonier de inamic nare mult mai mici dect Worden, dar mai mari
creaturi lunare, probabil mama lui, dect Buteh. Ei purtau ceva n La o
viata ceva de mincare. departare de statie, Worden deschise radioul
Baza.
- Aici Worden, auziti? zise el; am inttlnit
creaturi 'lunare. Acum ntorc la statie aduc
Worden lectiile cu Buteh foarte cu mine rude de-ale lui Buteh. S-au oferit
curind il scrie In mod cu noi la pentru a ne da cadouri.
foarte ciudat microfoanele de pe stnci cu- Nu trageti cind ne apropiem.
prinse dintr-o de o chiar din Uralele de bucurie la gindul care au iz-
seara aceea. Creaturile lunare n-au mai trecut pe bucnit la au fost imediat de suspi-
la statie, ba mai mult au cu ciuni. Dar cnd Worden s-a intors, de la in-
astfel nct acum toti se simteau mult mai Ain sigu trare era Buteh ceilalti doi au fost invi-
cnd trebuiau baza. ncepu- tati in sala de curs. Aproape toti cei de la statie au
construirea unei noi baze de alimentare cu venit la fata locului.
combustibil, lucru' planificat de mai vreme. _ Buteh ai lui spun vor se impriete
- Semenii au dat bir cu fugitii, i spuse Wor- cu noi, Worden pe interpretul.
den lui Buteh. cred nu se o Directorul a surprins de uimire.
vreme vor fi mult mai in - din nu _ Worden, vrei spui ai o cale de co-
pentru mult timp. Tu nici nu-i pe oameni! municare cu ei?
ating scopul nu m-ar mira vrea te _ Nu, acesta Ei au Sint la fel
vreunei Zoo de pe iar de ca noi. Cind am tras tn ei, s-au apA
din afacerea asta scot ceva bani, atunci precis or rat. Dar nu vor lupte. Vor fim prieteni. Ei
Al.MANAH J 57

mai spun cA noi nu vom putea pe
fari\ costumeJe. noastre greoaie nici ei nu
vor fi n stare suporte
este un motiv to plus pentru care nu avem de
ce sa ne In schimb neam putea ajuta
reciproc.
- ' aici totul e coerent corect, zise direc
torul, dar tu la fel de bine ca mine avem de
urmat anumite ordine stricte ...
- creaturile lunare acest lucru. zise Wor-
den, sint pregatiti sa se apere curs
actiunii... Ei au prelucrat diferite oglnzi care con
razele soarelui. Cu ajutorul lor pot
acum Sd IOpeasc.) metale. Pe lUl1 nu e aer si far.!
aer nici (oc. De aceia au fOSl nevoiti utlhu ze
oglinzi. Au notiuni pe baza. de snt
pe punctul de a le experimenta. Pentru ei, testele
in vid vor fi O jucarie, nici macar nu au nevoie de
tuburi speciale, ca voi pe Pamnt.
- Ce lucruri ciudate spui, Worden, nici nu
cum poti fi atit de calm. ce vrei sa spui cu
acest acum, adica pina. acum nu topeau metale?
daca. nu, de unde au tocmai acum?
- De la noi, zise Worden scurt. Topirea metale-
lor cu ajutorul soarelui cred de la mine, caci
asta era una dintre problemele care m-a
preocupat mult n ultima vreme. Constructia de
de la de la geologia
chiar de la dumneavoastri\.
- Cum e cu intreba. Bazei plin de
uimire.
- Simplu, foarte simplu, Worden rela-
xat. Ia incercati sa. ginditi acum la ceva anume
pe care vreti Buteh apoi urmaritij in
Directorul atinti privirea Buteh.
Acesta se de la locul lui, se
centrul aproape teleghidat o am
plecAciune.
- S-a aplecat! pali directorul. De necrezut!
este exact lucrul la care m-am gindit. Vrei spui
...
- luna nu are atmosfera, Wor
den, creaturile lunare n-au putut folosi deci su
netul pentru a dezvolta o comunicare. Au fost ne-
voiti comunice telepatic. Sunetele transmise
prin intermediul rocilor pe care leam descoperit
noi nu "vorbirea" lor, ci "muzica" lor
care le place foarte mult, dar cu care se
nu
- T elepatia! Da, dar asta ne ghi
cesc toate gindurile - perfect logic di
rectorul. Atunci clnd noi am primele
creaturi lunare, nu ncercau dect sa comunice cu
noi, acum ne
- Da, acum cred vor se lupte pentru
au toate mijloacele necesare. Singurul motiv pen
tru care ne in este tot timpul
ceva nou de la noi. Ar putea distruge statia cu
mare dar acum au venit pentru sint
negocieze. ,
- Asta trebuie imediat rapdrtat Serviciului de
Explorare mai murmure direc
torul
- Au adus diamante, zise Worden, acum ar
vrea ne ofere diamantele pentru a primi n
schimb Nu uitati, intre timp au sa ci
In acest moment e limpede di nui mai pu
tem extermina singurul lucru care ne
este sa facem un tirg dnstit. Cred asta
vor pricepe cei de la Serviciul Spatial.
- Dar cum? Cum am ajuns aici?
- Prin Buteh, zise Worden un pic ironiC, nu noi
l-am capturat pe el, cum am crezut, ci el a
vrut sa. de la statie. A stat aici prin-
tre noi, nea citit gndurile apoi le-a comunicat
semenilor lui.
- Ce ciudat, noi care credeam le studiem
obiceiurile inteligenta ...
Asta miaduce aminte de el poveste cu un psiho
log care studia inteligenta dmpanzeilar ...
Traducere: MIHAELA POPA
158 A1.MANAH

FAUR AGACHI
STARE DE ZBOR
,',1ENTI UNE LA CONCURSUL ANUAL DE LITERAR-ARTISTICA Of
1983
ZBOR la slalom, treceri
prin inel, Pilonii
seamana cu plopi descojiti.
Vocea instructorului, dintre ro-
tile scaunului, reverbe
ratii .. Nu sta cris-
pat... Mai calm, mai relaxat...
Acum bucla Bine ...
Bine... Excelent."
... Parchetul la un me
tru sub mine. Mina - in
tins lateral: se schimbA centrul
de greutate. de novi
ciat. un timp nu mai este
necesar: simti, trupul
docil. Ating pUonul
trei. Glisez pe o parte, il las
alunece dea lungul spatelui ,
ntr-o arcuire - imagine de
ALMANAH
ANTICIPATIA
bizar. cu
nouzeei de grade.
... dubla. Sala se
in jurul meu. Parchet,
spaliere, neoane, ferestre,
, banchete de lemn lustruit din
nou parchetul cu reflexia siluetei
mele prelinglnduse peste
lemnului.
... Aud cuvintul, dar
nu cobor. pe
spate. Plutesc in curbe si
nuoase, sub tavan. Pe carcasele
corpurilor de iluminat nu e
uT1l1A de praf. Cu ce va fi ajun-
gind aici personalul de serviciu?

E Soarele abia se
vede, ca o la ori
zont; culorile nu sau trezit.
Zbor la firul ierbii, n\-
Ating iarba cu fata
pieptul, ca o pArere. Dtre
prelungi de Imi pe
obraji de-a lungul in-
La trecerea mea,
macii provocator pe.
talele, apoi, tn ur
nude.
inalt putin. O alba
in
cu capul in jos imi privesc
umbra la poalele
colineler. In mod normal, nu pot
sta mai mult de citeva ' mi
nute; zborul, are legile
proprii, celelalte de-
159
monstrate n cu creta pe
-se anuleaza. Hainele sint
intotdeauna lipite de corp, inima
efort sngele in .
vene artere nu percep su-
sur' sau ,josul" decit vizual:' ca
pe
putea pluti n orice pozitie; imi
place, tosa, stau culcat cu
spre lune-
carea verde a ierburilor de sub
mine.
Un fluture se fnvirte nedume-
rit n jurul meu, nu
se pe ciudata plat.
ce cred ca ii par a ti se
in zbor oscil.!1't,

Ploua cald, cu mari
ce mi izbesc violent trupul. Vi n:
tul totul o
nuanta vi netie, undeva s ub minei
lerOLlrile p1ecate, a l1, ; O.
rate disperat in sol, cu
adinci. Ma iau la o
vreme, cu vijelia.
"intre rafale, apoi abandonez
ideea plutesc cu ochii
de neostenite
rasucit din cind rn cind de cu-
rentii violenti de aer.
..... Un fulger
hmbJie undeva in dreapta preti
gurind ce
mi face sa vibreze viscere le.
in sus,
ntrun Pete ntu.
necate flashuri orbitoare se
intr-o
de bateria tunete
lor.
Ies la printro
de Soarele este undeva
in spate. fntre doi alburii
de nor, un curc.ubeu zlAnt"
pastelul. Trec prin el culonle
mi se preling pe trup, in irizatii
fantomatice.

Alb sidefiu albastru cobalt:
un nor stingher pe cerul curat
boltit din zare in zare.
aici nu mai
nici trilul triumfal al ciocirliei ce
insotit o vreme.
pe turlele in.
consistente. pe lnga
de fum: mi propun schiez
caut o lat-o: prelungA, cu
va9l, abia co-
bornd mai bine de
din colosul de abur inghetat.
nalt in cel
mal de sus, ce un
castel incredibil apoi las
alunec, respectind inclinatia,
160
aplecat pe spate, cufundat
la coapse in Viteza
vertiginos, simt
aerului in obraji, in piept n
pintec. Despic cu
cii imateriali, ce
zbuciumat in virtejurile create
de trecerea mea se reunesc
din nou, undeva, in spate in
asemenea
stropi de
O trei... Le-
valun cetoase, ale
creste se descompun diafan
de o pat-te de alta
alburii. ghe-
mUiesc cupnnztndu-mi genunchii
cu bratele plonjez n adincul
umed. Lumina zilei dispare.
rostogolesc intr-un semiintune.
ric difuz, caierele de fum par
se despice brusc, chiar n fata
corneei continui cad rupt
de timp de '

Care este rostul zborului al
zborului meu? De ce eu? Sint
oare, cel mai bun? Nu Po-
porul vechi jertfea cel mai
bun fiu arundnclu-J n v1rfurile
laneilor, cu in sus,
rizind privind cerul. Nepu
Sfidare? Previziune? Voi
eu, asemeni lui lear?
Pentru ce Doar eu am
dorit, am chemarea pluti-
rii libere, restul a urmat de la
sine. Atunci, o acceptare? Din
partea Doar. aici sint singur,
numai de gindurile ce
se zbat un
Si un rost, tre-
sa am un rost, imi spun, rj..
1n spirale largi sus,
tot mal sus, cerul este mai al
bastru, se primele
stele, inciIrind in mesajul
lor perpetuu.
Am un ciudat, sea.
cu un presentiment, cu
unei impliniri, iata din
nou interior ce n
spre ina1turi. MA con-
centrez, incercind pun ordine
in tumultul din mine. Simturile
s'au pierdut, s-au consumat in
betia inceputului, pentru' ceea ce
ar trebui descrie acum erau
oricum, mult prea
Aerul ar trebui fie rece rar,
dar cald fluid
trupul
pierde consistenta, se ex- \
tinde, difuzind in tn-
trepatrunzindo mi pare
dizolv in mine, unind doua
ale eu.
atunci plutind
masiv in acoperit de
de munti oceane, de la-
curi cmpii, aureolat de atmo-
despicind cimpurile de ra-
ale universului. Un univers
vibrnd de voci, de de
stele ce cheama, in jur sint alte
existente asemenea mie cind
realizez identitatea se ne-
pulsatie imi
personalitatea
tntro implinire, eul noi"
unic trup de trupuri, unica'
mare, a celor ce se
asemenea, plutind . maies.
hlos in noapte, presimtind nu
departe hotarele unei noi deve.
niri...
ALMANAH
...,
XIAO JIANHENG
MISTERUL
VENUSIANULUI
FI crezut mie, specialist n
imi va fi dat sa traiesc evenimentele ex-
traordinare ale unei in Cosmos. Cu toate
mai tnt.implarea a fost aceea care a
jucat un rol de in chestiune,
ntr-o in care face progrese
uluitoare feluritele ei domenii se interc6nditio-
neaz:! se prezenta unui lingvist pe
o nu sar putea socoti altcumvcl. de
ctt o urmare a lor. Numai eu am fost
prins chiar in virtejul evenimentelor.
De unde incep cu povestea? Poate de la des
chiderea simpozionului national de ...
1. O
Jmi amintesc era ultima zi a dezbaterilor ple-
nare ce conferinta s-a incheiat, mam in-
tors la hotel mam n pat.
Era o noapte de de iulie,
in era foarte placut. Am pe ctteva
butoane, anuntind "personalul electronic de servi
ciu" a doua zi ca de obicei. Cum
imi ndeplinisem cu brio misiunea, mam cufundat
intr-un somn aUt de dulce de adnc, indt, la
miezul dnd am fost trezit, credeam deja
se
Miam indreptat privirile spre ceasul electronic
cu am constatat, cu uimire,
indica ora 12 40 de minute! se fi defectat
robotul? Dar chiar atunci am auzit glasul rece al
acestuia,
- Xu Ping, Comitetul plane
tar roaga sa preluati imediat telefonica.
"Comitetul planetar?" Nu auzisem de un aseme
nea organism! n timp ce imi munceam creierul
inteleg despre ce e vorba, in receptor a o
voce de
- Alo! Alo! Xu Ping? Snt Secretaria-
tul Comitetului interplanetare. Navisa:tia
Xu Ping, sntem intr-o
de avnd ca scop dezbatere'!, teoriei
Ne gndim la dezba-
tere. Chiar acum. \
- Acum? ... Atlt de tirziu?
- Da. Dar nui deloc tirziu, ci, e
prea devreme. Este ora O 40 de minute!
Poate tocmai din lucra in domeniul
navigatie; spatiale, fata avea o notiune a
ALMANAH
'W ANTICIPATIA
timpului. extrem de cu
o intonatie care nu admitea mi pare
foarte v-am trezit rog ne scuzati.
numaidecit!

Abia robotul a rostit cu
glas rece:
- Xu Ping, vehiculul Comitetului pla
netar a oprit la intrare, in sectorul A, locul de par
faTe 4. cu Jiltul 14.
Inainte de a pleca, rog serviti rpicul dejun,
pe care vi lam
Cui ii ardea de micul dejun? Comitetul naviga
tiei interplanetare de
Ciudat lucru! De fapt, in timp ce vehiculul
purta ca vintul spre marginea a
lui, unde se a Comi
tetului, mai intrebam eram chiar eu:
persoana Ce aveam eu, un om'
care studia limba cu ajutorul matematicii
l
cu acest
Comitet? Comunicarea mea stirnise mUltora inte-
resul luarea aminte, dar de aici la Comite
tul navigatiei interplanetare ...
Vehiculul se opri in momentul n care nedumeri-
rea mea era in toi. cu toate era
- oh, voiam spun ora unu -, alba a
Comitetului, puternic, roia ca un viespar.
Cind am coborit, ma ntmpinat un fotre
virste, nalt putin adus de spate. Lam re-
cunoscut intr-o Era Lua Bing, renumitul as
tronaut, primul chinez care pusese piciorul pe
Marte. ' .
- Xu Ping? M-a cu privirea
mia strins cordial mina. are loc la etajul
al doilea. rog! .
L-am urmat in sala de Arundndumi
ochii n jur, am Aproape fiecare do-
meniu avea acolo dte un reprezentant. Specia-
n virsta erau in jurul unei mese mari,
dreptunghiulare; cei mai tineri n spatele
lor. Sala spatioasA era ochi.
ncepuse de mai vreme. O tinarA
astrobiolog era ntro cu un
profesor de la universitatea mea, venerabilul Xu
Miandun. Bunul profesor cu pletele era de
felul lui amabil in acela
nu de ce, tulburat. Cind a
dat cu ochii de mine, a strigat tare, exaltat ca un
copil:
161
- Bravo! A sosit autorul comunicariil un
material din fata sa tinerei
toare, zise: va chiar autorul.
Se priviri pline de
curioZitate se spre mine. Lua
Bing imi un loc nainte ca eu
apoi se ntoarse mine: '
- Xu Ping, v-am 'Solicitat pentru a ne
expune personal situatia. Institutul
a unele texte din limbi antice
Cum ati procedat? '
simteam de putin in largul meu.
Ahia observasem acum toti aveau in
raportul meu la Pe loc, n-am inte-
motivul interesului lor pentru dome-
niU atit de de ei. asta, chiar atunci - n
noapte, n sala de a Comitetului navi-
gatiei interplanetare!
M-am uitat lung la profesorul meu, apoi la Lua
Bing la ceilalti. Am simtit de pretutindeni ace-
atitudine de mis-
tuiti de ceva nu de ce.
Leam in citeva cuvinte cam cu ce ne
ocupam noi tn ultimii ani. Le-am spus:
- Principala activitate s-a concentrat n
ajutorarea calculatorului electronic, cu care anali-
ziim prin metode matematice logice,
reguhle hmbllor. Raportul meu unele
chestiuni de principiu unele pe care noi
le-am pus la punct. Prin intermediul lor, am
traducem texte vechi egiptene
probleme neelucidate n ceea ce
scnerea veche, pe carapace de
...
Mi.am .. relua.t mau potopit
ca stropll unei plOl Mtute de vtnt. Cele mai multe
priveau tocmai tehnicile de dezlegare, cele
Ialte, de acestea, ajungnd tot mai pro-
vocate de curOzitate. '
- Xu Ping, spuse la un moment dat o
femeie cu ca de perle
de fapt biologul pe care il la venirea
in cu venerabilul profesor,
chestionez asupra tezelor cuprinse in raportul
Dar vrea un lucru: sint
ele situatia de pe o
VOI deschiS. Daca: descoperim pe
Venus tn cu "oamenW' de pe
ne-am putea bizui pe
Mai. bine zis, putem transmitem rapid res:
peftlvele semnale primim o traducere?
Intrebarea pusese capac la ntreaga a
zilei. celelalte dar acum am
izbucnit:
- T eu stnt un om de nu
un scrutor de SF. Studiind chestiunile
prezentate in raport, nu iam luat tn consideratie
pe venusieni!
Vorbisem prea rece, brutal, fiindca: s-au pornit

- Cum? Na aflat?
- se pare.
- De ce spuneti?
Nu intelegeam la ce se refereau mam ntors
Luo Bing. Sa ridicat in picioare.
- n-am apucat punem in
pe UnArul savant. Poate a fost chiar mai
bine ne in mod obiec
tiv. Xu Ping, mi se el mie intre
barea Li Guifen nu e un capriciu. 'Ne in
162
MISTERUL
pe toti n cel mai fnalt grad acest as
pect. anume, stabilim unele cu
"oameni" de pe alte planete, snteti capabili de
codificati semnalele lor?
Luo Bing ct se poate de serios. M-am
intro situatie Cum
U!l!-ll om ca.re de pe pozitia unui pasionat
c!tJtor de Din feri-
Cire, profesor ma trezit la realitate.
. Xu Pmg! mi se pare inainte de toate se cLl.
vlOe stabilim chestiuni. NeJastnd raportul
dlO a continuat, ca o ame.
n primul dnd, trebuie pornim de la
faptul "venusienii" - aici voi evidentia
denumirea "venusienii" este o de
- stnt cu cu o su.
Cum nu ne intere.
Altceva este 1n afara dubiu - for-
marea unei fiinte superioare nu este nu poate fi
wd,: Cu alte cuvinte, ,;venusienu"
s.a fie la .fel cu o
urj Instrument de exprimare a
gndlrn - hmba: Cit aceasta din
crede trebUIe fie celei de pe
reflecte realitatea Or lumea
fie ea de pe sau de pe pla.
n.eti\, are la norme. de ce apre.
clem ...
am priceput ce voia Si.
gur, hmba "venusienilor" este de
norme, de legi.
- l-am ntrerupt. nu se
poate nu mijlocul de a traduce aseme-
nea Sigur da, am limba in
o. a ei, pe baza unei logici rigu-
roase, Izbuhm. Numai ...
dar
de la aceea vietii pe Ve-
nus. numl era deloc limpede ce ii determinase
pe oamenii din fata mea n miez de
na:apte o ce avea o
Prin urf!1are, am .
- De,.slgur, ca o de
ce sens are dezbaterea Fi
de vreme ce pe Venus nu de
unde o < ,
Se Se meu ii
multumea. cind am afirmat ca pe Venus nu
au izbucnit in risete. Iar cind au mai
figura risetele au sporit.
M-am fsUcit, cu ce Luo
Bing mi-a in
- Xu Ping, nimeni nu ride de dumnea-
Faptul actualmente pe Venus nu
deci nici "oameni" este o ci
contemporane. Dar, s-a ivit o ches
tiune Aici vocea sa a o
Trebuie sa fi aflat dumneavoas
despre zbor spre Venus ...
Am dat din cap, in semn de aprobare.
undeva despre acest 2bor interplanetar. Se -spu-
nea ca studiile de pe Marte, organele de re
sort o de a
unor pe Venus. Mai inainte, China trimi -
ALMANAH

VENUSIANULUI
' sese pe Venus citeva nave om, eu nu
nimic despre informatiile transmise de acolo
de aparatura de bord.
- auzit de curind am lansat spre Venus o
om la bord, nava
patru?", Luo.
f..m
- cu exceptia aparaturii
nuite de mAsurat, a fost cu o
de luat vederi, cu raze prea bine
Venus e de un strat atmosferic foarte
dens numai cu se poate depista starea
de lucruri de acolo. Ieri, aparatul a inceput
s-a petrecut cel mai lucru:
pe unele fotografii am descoperit un cl'udat corp
ceresc artificial. de Tl)1na omului. n cele din
am ajuns la concluzia e vorba de un sa
telit artificial ...
m-a tulburat intr-att, incit, pe nu
mi-am dat seama de sensul adnc al descoperirii.
Cuvintele "corp ceresc artificial" imi persistau n
memorie.
- Cum?, am btiguit aproape din scaun.
de mina omului?
Cei prezenti au izbucnit n ris, miznd, se pare,
pe reactie a mea.
- Oare... numi revenisem din starea de
agitatie. Vestea era prea mare prea
brusc. Oare se afle "oameni" pe Venus?
- Ce putem Luo Bing ca sala se
este, ne cu un
fenomen din comun. La inceput am crezut
este cumva vorba de o a unei Am stabi
lit apoi n ultimul timp nimeni n-a mai lansat
spre Venus un corp ceresc. Iar fotografia dove
obiectivul este opera inteligentei ome
No, am apreciat ntotdeauna n sistemul
solar, nu poate fi doar pe Dar, in
timp, am sustinut pe Venus nu poate fi
'Atunci cum se explica: existenta acestui
corp artificial? misterul!
Aceasta era! In atmosfera planetei VeQus, se
descoperise un satelit artificial. In cele
citeva fotografii, obiectul acela luminos, ca o hal-
gros la cele capete subtire la mijloc,
nu putea fj unul natural. Era- isprava
.unei miini umanel nici gnd fi fost lansat de
pe T ena. Se intrevedea q\ vom avea cit de curind
dea face cu fiinte inteligente de pe o
oricit de ar fi acest lucru!
- se ntorsese Luo Bing spre am
ascultat opinia unui specialist. cu totii inte
resati n cel mai mare grad de modul de traducere
a semnalelor lansate de "venusieni" - hai nu
mim astfel pe constructorii acestui corp ceresc ar
tificial! Cit despre misterul de care vorbeam, el
va putea fi dezlegat numai ce vom incerca
in contact cu obiectul, sau in urma unei
pe Venus. Prin urmare, propun constitui
rea unei Comisii specializate, care analizeze ur
chestiuni: Profesorul Xu, Xu
Ping n vor forma un
prim grup de lucru. Ei vor face toate de
rigoare p;ntru a intra - de pe - n
ALMANAH
AJ ANTICIPATIA
cu venusianui. Recomand trecerea la
actiune. Este foarte probabl ca 2borul spre Venus
se devanseze, iar de pe
cu "venusianul", printre membrii navei va
fi absolut necesar un lingvist...
Nu mai notez toate concluziile trase de Luo
Bing. Ceea ce se cuvenea de retinut era fap
tul cea de a doua propunere a sa azvirlise
dintro n viltoarea unei n Cosmos.
Iar lucrul acesta putea fj fost, in ceea ce
cum spuneam la nceput, o intim-
plare. De cite ori rememorez momentul, inima imi
bate cu putere mi-e greu mi-l smulg din
minte. Tot ce s-a intimplat mai apoi, pentru mine,
un este cu din
comun in tip, o fericire.
2. Pe Venus
la am coborit pe Venus. Echipa
era din: Luo Bing, renumitul as
tronaut chinez, participant al vizitei pe Marte; Bao
Weiwen, geolog, el membru al echipei de pe
Marte; Li Huifen, al departamentului de
astrobiologie, eu, cooptat in calitate de lingvist.
Cum putea uita
ce motoarele navei sau oprit aparatura
de bord au indicat "coborire nor
nOi, cel patru membri ai echipajului, inclu
siv de fermul pe sine Luo Bing, ne-am
Mpus!lt afara
Venus! Ajunsesem in pe
misterioasi\, de o
Purtam costume de astronaut, cu apa
pentru reglarea a temperaturii,
pentru la eroziune la pre-
siuni tna!te. Eu Luo Bing pe loc.
Sub aveam o precum piatra de
de felurite culori un praf moale fin. Departe
la orizont, se ridica, estompat, un munte
cat. Deasupra capetelor noastre era atmosfera
aceea prin care abia se tntrevedea un
soare, ca o Acuitatea ne era aici
extrem de '
- Vino! fn casca a costumului de
astronaut vocea a lui
Luo Bing. Vorbeam unul cu altul prin radio.
- Vino!, pe facem
primii pe Venus!
Dupa citiva mari, am fnfipt in solul moale al
planetei un steag mic pe care era tnscris numele
echipei noastre. Li Huifen ne-a mai multe fo-
tografii. Cu cit se poate de
riguros, Luo Bing a luat o de sol, iar eu una
de aer. Am dat, cu precautie, ocol navei. Apoi
Luo Bing sa apucat analizeze mostra de aer
iar Li Bao pe de sol. Eu mam
ncercat iau legiUura cu a nce-
activitatea de cercetare
a planetei Venus. N-am expun' aici n detaliu tot
ce am Voi consemna numai aspectele de
ale raporturilor mele cu "venusianul".
Primul lucru a fost sA urma acestuia.
De pe Imediat
aceea de cu forte la dispozitie, am
construit citeva statii electrice de captare a sem
in plus, jam pe
dll1 efortunle s-au dovedit zadarnice.
Ceea ce ne era faptul alte nave auto
163
mate lansate spre Venus nu mai 'de sateli-
tul in de haltera. incercarea de a ntrerupe
satelitului pe orbita sa na Aceasta
insemna cele citeva fotografii captate erau re
zultatul de exceptie al unei pure Chiar
ce putea fi mai greu decit to
unui , corp ceresc artificial care se depla-
pe o in imens
al planetei Venus! Se nfAptuise o victorie ne
Am fotografiat din nou cu
zona am reperat urma satelitului. Cit
am salutat Inimile ni se de bu
curia izbinzii,
Numai atunci cnd am trecut la cel de-al doi-
lea pas - descoperirea care Iansase
sateli tul. neam izbit de piedici de "negndit.
Conditiile fizice ale misterioasei planete Venus
erau aspre. T medie era de
475C, bioxidul de carbon reprezenta principala
a aerului, iar presiunea ne de
peste 90 de ori mai mult dect aceea de pe
mnt. Temperatura presiunea inalte scoteau pur
simplu acidul fluorhidric c\orhidlic din
Iar aceste gaze compacte se amestecau cu nori
de acid sulfuric, care se in vaile
lor n depresiuni. Ploile de pe Venus
aveau un caracter coroziv. Dar ce spun eu "ploi"!
Erau de fapt de acizi anorganici!
Sigur n aceste vitrege nu putea
exista aici nici un fel de
Pe de parte, din momentul redescoperirii
urmei satelit ului, am Incercat in
cu acesta, dar folos. Am. emis
semnale nam primit nici Cine' era
pQul? unde se afla? Totul era n mister.
In fata acestei de lucruri, noi - adica Bao,
Li si eu - neam simtit dezarmati. Pina
vioaia, de dispute Li Huifen Sf' ntunecase la
chip.
Ciudat era faptul Luo Sing se a nu fi
fost ngenuncheat de nimic muncea ca mai
nainte, cu tragere de Numai se
cufunda deseori n gnduri. Imi seama ca
'ti chinuia ceva, noi ide i trcoale.
intruna din zile ne-a chemat la el
nea spus:
- Dragii mei, zilele acestea am muncit pre
get am adunat suficient material despre Venus.
Sintem siguri aici nu sa Dar
certitudine, din punct de vedere
e printro recolta Acum, mult
ma important este lucru: de vreme ce
pe nu e nici sa existe fiinte
superioare atund de unde vine satelitul artifi
eial? Al cui este? ..
Da! Acest gind rara raspuns ne m-UrlC 3 p
noi.
- \ In situatie, Luo, cred este
presupunerea venusienii au lansat sateli
tul.
- Cum am noi.
- Exact cum auzit!, vorbi el, imperturbabil.
- Atunci cine Ia lansat? unde mergem n
bazei de lansare? se Li Huifen.
- Am o mare banuialA", se Lua Bing emo'
tionat. De ce credem lansarea sa produs de
pe Venus? de ce nu n calcul posibilita
tea unor fiinte superioare din alt sistem pla
netar?
- Cum? in La una ca asta nu ne
164
MISTERUL
gindisem. era vorba de o sosittil din alt
sistem decit cel solar, o descoperire de prima
Inimile au inceput ne cu putere ...
- ce zic nu e deeft o
rosti Luo Bing cu calm. Iar pentru a o veri
fica, e nevoie sa ajungem pe satelitul enigmatic.
Una dintre principalele noastre sarcini ar fi deci
controlarea satelitului. Sntem pentru
asta. Am convingerea etil pe Venus nu am
putut secretul "venusianului", pe satelit - deo
spunem satelit - il vom
descoperi. Propun deci tncheiem grabnic activi-
tatea de cercetare pe Venus mergem pe sa
telit.
3. Pe misterioasa
... Am intrat in orbita
Zburam in planetei Venus, la 22000
km de ea. Ne noi intrun sate
lit venusian. orbita. viteza cu
care zburam erau diferite de ale satelitului miste
rios, punctul de intilnire cu el -era relativ stabil.
venusian tn fata la circa
2 000 de metri. Chiar instrumente optice, in
bezna l vedeam foarte distinct. Era un
satelit artificial dudat Pluteam n cabina
navei (ne pierdusem greutatea), tnghesuiti la fe-
reastra uitfndu-ne cu tncordare.
admiteam in satelit erau fiinte superioare,
atunci cu ele ne ..
o de de pe acel straniu
corp ceresc artificial nu se nici o
care. Ce greal Or, se putea sa nu fi
receptat sau nu fi tnteles semoalele anterioare,
de pe Pamint de pe Venus, acum, dnd venisem
tn fata lor, efnd le intrasem sub ochi, se cuvenea
reactioneze 1ntrun fel! Ce se tntimpla? Puteau
fi orbi constructorii unor astfel de aparaturi? Erau
ei atit de "neospitalieri"? Ori erau doar bar-
bari inumani, cum apareau de unii
autori de SFI
Sentimente de netntelegere in-
ne In cele din urrm, Bao
Weiwen rupse tAcerea:
- pe el! propuse.
- Nu, zise ca pentru sine Luo Bing, fe-
reastra. o vreme, apoi gindul: Nu
cred nu ne fi dp-scoperit. Li Huifen suprave-
locul, iar noi vom incerca mergem pe
el.
Pentru o ma mare dezbateri,
am stabilit: Luo Bins Li Huifen pe
iar eu Bao ne duceam tntracolo Luc m-a
ajutat imbrac costumul de astronaut. inainte de
plecare, Luo Bing nea plin de
- Atentie, prietenii Nu uitati tn per
tn cu noi!
Am din ce sa inchis auto
mat n urma noastra, am intrat tn Cos
mos. Cu pistoale cu aer, ne-am .. pro
\ .rapid spre satelit. (In Cosmos nu e atrna-
ALMANAH <..
ANTICIPATIA W
VENUSIANULUI
sferA, deci nici infim<\
era
negru lucios era plin de stele. Nefiind
estompate de acestea se iveau in
splendoarea lor, luminoase calme. Misiunea
nu ne nici o clipa sa decorul
care ne nconjura. De fapt, eram foarte tulburat
ca clarific sentimentele. pe satelit exis
tau cu filnte inteligente, ele ne
Cum aveau ne Cum erau la
fi fost cum li imaginase un scriitor
englez, ca cu opt picioare de o cru-
zime limite? Temerile nu puteau impie
dica de a
Poate aceasta este cea mai de pret calitate a fi
intelor inteligente,
neobosita, cu spiritul
rii!
glasul lui Bao Weiwen. Raporta .. acasa":
- Luo Bing! Luo Bing! ne apropiem de venusian
nu nici o
- Fiti atenti! ne el a nu dta
cu baza.
Pe ce ne apropiam, mai
bine corpul acela ceresc. Era o constructie din
La un era un element sferoidal
lung de vreo 400 de metri, iar la ceva ce
cu un abajur in timp ca o
oglinda reflectoare. Cele erau i'mbinate
prin tuburi groase, semitransparente. Ce putea fi?
O Un satelit?
n cele din am cobort pe strania con
structie.
- Vino mineI mia Bac. Hai alu-
tn partea asta!
Am alunecat greu, uitnd mai punctez "ve-
hiculul" meu cu pistolul pneumatic,
astfel de corpul acela ce un ou de
Lucrul acesta la stirnit pe Bao, care a ridicat
pistolul a de dteva ori in Am
tat tncordati citeva minute, insa nici o
Bao Weiwen a plece de unul singur in
cercetare.
- aici, mia zis. duc pina dincolo.
apare ceva, fac repede cale
A deschis pistolul a luato peste forma aceea
lunednd spre partea Eu m-am
instalat bine unde aflam, cu mina
de o (mai tirziu aveam aflu nu era
altceva dect o antenii pentru transmisiuni). La un
minut sau Bao fmi raporta. (Minutele aces
tea erau lungi ct un 52coll) Receptionam tran-
smiteam de fiecare la bazA.
Poate din plictiseala sau poate din dorinta de a
cerceta eu, am dat din ce metal era
cuta de fapt, "antena
l
' romboidala.
punzindui lui Bao, mam spre ea. Tocmai
cind apucasem in mina "antena", am
nava de sub mine se incet ... In dispe
rarea momentului, am o pe
am nceput zbor In Cosmos.
- Xu Pingl Xu Ping! Cei cu tine? miau
in urechi vocile lui Luo Bing lui Bao Weiwen.
ALMANAH
"' :;",r ANTICIPATIA
l Prec-is mi ZI :Jziwfa exclEi matia de Sperie-

Am scos cu greu pstolul pneumatic am apa
tare pe Am alunecat imediat napoi.
cum prea puternic supapa de
aer, nam fixat pe peretele navei, ci am fost
putin deviat, ajungnd Intr-un anume loc. Acolo,
peretele navei s'a deschis automat m-a inghitit
ca tntro dintro n pinte
eul misteriosului satelit! .
L-am chemat pe Lua 8in9 in ajutor, nam
primit Prin pt>retele de metal al navei, un
d.::-! e ul1rascLHte nu pMrundeau!
Am eforturi calmez,
nesc. Ctnd miam revenit din tulburare, am obser
vat ca ajunsesem tntro ingustii, dreptun
Peretii erau goi, insa emiteau o
blindA. n partea era M-a tre
cut o sudoare rece. Trebuie recunosc cA in
coltise gl"ndul dincolo de o ca o
imi ptndea fiece Imi efa
la taria spiritului
tjfic miau revenit. La urma urmei, de ce trebuie
tem? Pentru ce venisem? Scopul meu nu
era cunosc pe acestui obiect? Mam
ridicat am trecut cq dincolo de
ce In fata ochilor mia o
ingrijita, ca bordul unui vapor. Intrarile ei
erau toate blocate. Am n mai multe la
curi, in afara mele grele,
nam mai simtit nici o reactie.
am ce mai pu-
team intreprinde. Atunci am descoperit cu sur-
mi greutatea. Pe nava noas
eram imponderabili, aici ca pe
Aceasta fnsemna satelitul avea o con-
structie foarte
Am hotarit sa intorc in coridorul din care
plecasem. Ma gindeam cA Luo Bao
Trebuia gj reiau cu ei.
mele erau in van. In camera n,am gAsit
nici un buton, nimic cu care deschid vreo
Am revenit n Incaperea iar m-a cuprins
panica: trebuia cu. orice pret dau de
navei, de misteriosul invizibilul ei In cele
din am o tn de
rea duce n inima constructiei.
pun piciorul pe ea, cind am auzit precipi"
tati. Da, care veneau spre mine.
M-am intors. ..
- Xu Ping! Xu Ping!
Oh, ce glas plin de Bao Weiwenl Nu,
era Luo Bing. Alerga spre mine printrun alt cori
dor.
- Tu, aici?
Ne:am ca prieteni
vreme
- Biitrlnul Bao? intreb, cu inima

- A intrat el. Ne dedesubt. '
In mod sigur zguduit de ceva, Luo ar
boreze o Ma prins de mina
ma tras spre scara n
- Am intuit bine. E o el. Am
truns 1n camera de
- staptnul? A cui e nava? bucuram, insa
voiam mi se tot.
- lam dar ... Luo Bing se opri se in
toarse spre mine, tulburat, punndumi mina pe
o rosti cu durere n glas: Sau
165
sacrificat! Se pare li s-a intimplat o nenorocire
au murit cu totiil
- Morti?
Nu am apucat nteleg bine pe Lua Bing
Baa s-a apropiat in graba, In sala
de aparate - evident comanda navei -
am sensul vorbelor lui Lua Bing.
Pe scaunul din fata tabloului de era un
"om" mult mai 1na1t decit noi - foarte

sau o care ne il
nealterat. acolo, tin1nd strns n
ceva de forma unui stilou. Pe masuta de co-
era deschis un caiet (ulterior aveam
era jurnalul de bord), pe care erau inghe-
suite semne ciudate. de caiet era o
fotografie - imaginea a Pamintului - o scri
soare (ceva mai tirziu am era o scrisoare

Pentru o noi, cei de pe
am in fata acestui "oas-
pete din Cosmos" cu nu ne-am desco-
perit capetele, i-am adus toti trei un omagiu bine-
meritat lui, enigmaticului "oaspete" care, din nefe-
ricire, se sacrificase pentru pentru
irea tainelor Cosmosului.
4. Secretul navei cosmice
"Exploratorul"
cu perne de aer cu inainta
pe superautostrada de plastic, in lume, din
zona a Beijingului, apropiindu-se in
zbor de Comitetului interplane-
tare. Bao spori viteza la maximum, pe noi toti
nu ne li Huifen cu mine in
spate din cnd n dnd, il
tea pe omul dinaintea sa pe ndemnindu-I:
- Mai iute, Bao, yom intirzial
De fapt, avea dreptate. Chiar ntfrziasem. in
cu cinci ore leneveam comod in fotoliile de
ale statiunii de "Casa astronautu-
lui", in
de razele blinde ale Soarelui. nu am fi
fost retinuti de o de
am fi fost de mult n sala intrunirii, era o
ntrunire de la care nici gind putem lipsi!
pe Venus se /n bune con-
ditiuni. Ne luase un an luni. n cele peste
400 de zile, mai bine de le petrecusem
pe drum. Pe Venus numai 47 de zile, iar
pe satelit - nu, acum nu era un satelit arti-
ficial, ci o deci,pe misterioasa _
cu totul 11 zile. In acest scur.t
nu numai am controlat cu nava,
dar am numeroase materiale - documente
felurite, pe ele, voluminosul jurnal de
bord.
Oricine poate nchipui bucuria care ne-a cu-
'prins in momentul descoperirii acestor materiale
scrise, enorm de Ele drept
turie a secretelor "venusianului" .
pe naveam Cl:m dezle
mister. Trebuia cheia dezleg'l
rii ciudatei scrieri, apoi traduse materialele n OI
'eram prea pentru a duce la capat ceva.
Dar nici nam ca munca aceasta ntir-
zie. Deja in drumul nostru inapoi am
MISTERUL
transmis prin televiziune, in lumea, principa.
lele documente.
La coborirea din am auzit institutul
nostru li!1gvistic condus de venerabilul profesor
descoperISe secretul scrierii tradusese materia-
lele cele mai nsemnate. ne emotionase
ne insufletise Am incheiat mai devreme
tratamentul ne-am spre Beijing, pentru a
audia raportul profesorului.
Li Huifen ne purtase ntr-un In sala
de conferinte de la etajul tntii. Dar 1ntlrziasem.
Profesorul tocmai terminase referatul.
- ... Aceasta este activitatea din ultimele
patru luni. Ea se la nceput.
neau destule documente de clasat
tradus. Pe baza celor de mai sus, s-ar putea trage
cinci concluzii.
Unu: Am descoperit numele navei. rn cuvintele
noastre, ale ea s-ar numi "Explorato-
rul".
Doi, lucrul cel mai important, este nava
venea din sistemul astrului X. Conform
timpului de noi, ea a in sistemul so-
lar in cu trei ani. Se sistemul astrului
X se foarte departe de sistemul solar o
cate ar zbura cu viteza luminii, cu
300 000 krn/s, ar avea nevoie de 8 ani. Or,
materialele "Exploratorul" a zburat la
noi ntr-un timp de 27 de ani! am so-
coti numai din acest , punct de vedere, explorarea
aceasta se a fi cu totul
Trei: Din am aflat ette ceva despre astrul
X. Acest astru fix, mult mai mare' decit Soarele,
are 17 planete dispuse pe orbite circulare pe
una dintre aceste planete, GanUka, n
cu citeva milioane de ani au oameni
asemenea "Exploratorul" este creatia oame-
nilor de pe Ganlika.
Patru: Am tradus jurnalul de bord, care cu-
prinde un tezaur de Chiar as-
s-a trecut la acestui document,
mine veti primi cite un exemplar.
Ultimul punct, al cincilea: anunt despre exis-
unei scrisori A fost de
comandantul ad-interim, inainte de a se Este
Cu voia
voi acorda gloria citirii acestui act insemnat erou-
lui nostru, acestor comori de pret,
astronautul Luo Bing",
Cei din palme fre-
netic. Luo Bing citeva minute n fata micro-
j
onului, ce aplauzele se cu totul.
nainte de a citi scrisoarea el adresA ci-
teva cuvinte:
- Dragi prieteni! Snt fericit
nici doi ani ne vedem aici, gata sA
aceste documente rog nu pierdeti
din vedere ele snt primele documente de acest
fel din istoria omenirii! tmi revine
mie sarcina de a da citire unei scrisori
am de valoroase. O voi citi cu durere in suflet
cu profundul regret acela care a redactat-o nu
mai Cnd am urcat pe ,,Exploratorul" spe-
ram ne inttlnim _cu navei, din nefe-
166
ALMANAH

VENUSIANULUI
ricire, n-am decit trupurile lor neinsufletite
scrisoare. Dati-mi voie dau glas cuvin
telor ei pline de de sentimente priete

"Dragi prieteni de pe planeta Snt fer icit I
am prilejul ca n ultimele clipe ale mele sti
transmit un salut cele mal bune
Snt comandantul ad-Interim al navei cosmice In-
terplanetare Exploratoru"'- Nava vine de pe
planeta Ganlika, aceasta apar,lnTnd slstf}mulul plane-
tar numit de noi jlelun. Lumina. In jurul stelei
fixe jielun se rotesc 17 planete. Ganllka este cea de-a
noua Noi, oamenii de pe Ganlika, am atins
un grad superior de dezvoltare a civillzaJiei,
nind att natura. cit tehnica Misiunea na-
vei noastre este de a n sistemul vostru pla-
netar, de a face mai ales, de a afla

Din nefericire, n-am ne ducem la
misiunea, 1n ultimele momente v-am descope-
rit, observnd frumoasa voastra
de nori Spre ghinionul nostru, o epidemie nfrJ-
a ;n acum singurul
insii voi stinge eu. In
aceste ultime clipe ale mele,
urez din mult noroc.
Am convingerea intro zi scrisoare va fi
in mil"lIe voastre. Asemenea plecafl n Cosmos
smulgem secretele naturii, yol pune
piciorul pe planeta urez cit
mal repede acest Jel
Acum am relatez care ne-au
impiedicat ajungem la voi, cu toate
de voi exprima cit mai simplu, nu
mal am putere povestesc
a inceput b-Ine. fuse-
complete eforturile tuturor locui-
torilor. Dar orice activitate de cercetare se poate Izbi
de nainte de a intra in sistemul vostru
solar, nava a fost brusc de lovitura
a unei raze. Aparatura de
era Avusesem n vedere periculoasele raze cos-
mice, nu luasem n calcul o att
de puternicii . Sub sistemul nostru de
a fost paralizat. Necunoscuta sursil
- n-am ajuns' la o expllca,le a el - ne-a
nimicit aparatura de ne-a atins pe noi.
A sosit a brusc, Ia fost de ajuns
ne
Am ne pndea moarte, cu
toate nu credeam ne vom att de repede.
Ne-am tratat numaidecit, am luat diferite
ter/blta Iradiere l-a doborit curnd pe primul din-
tre noi. Acestuia i-a urmat erolcul nostru
Ceilalti trei membri al echlpaju/ui,
nu vom putea evita nenorocirea, nu ne-am pierdut cu
firea. Ne-am urmat obiectivul: indeplinirea scopului
ca o realizare de prestigiu. Am
viteza am trecut n sistemul vostru planetar.
Am intilnit mai ntil o de o
care FI ascundea Nu ,
mai aveam vreme ne permitem o alegere.
Ne-am apropiat de ea, transformindu-ne intr-un sate-
lit al ei.
ALMANAH
ANTICIPATIA
Nu voi expune aici noastre pe
ele au fost deja inreglstrate 1n ama-
Am pilotat de fapt un vehicul de mici di-
mensiuni, o ntr-o misiune de studiu
penuu citeva zile. Sper A.m
constatat planeta se ntr-o geoJo-
gica fierbinte. Acest lucru ne-a dat vom
gasi alte pranele, unele poate cu forme de
A.veam de gind d IntriJm n studii mai pr.ofunde,
moartea ne-a un ca'marad, doar
eu 81elailler ne-am ;nto/'s n pe Explora-
torul. insa boala nu ne-a Iertat deloc.
8/elailier s-a stins el. era singurul astronom care
se. In ultima vreme, cu toate nu mal
avea putere se a ferm abando-
neze sarcinile, calculind zi noapte scrutind
duhul. Cu inainte de moarte, a realizat visul
nostru, A observat o albas-
pe care, n ciuda faptului era aproape in per-
cu nori, aparatura ne-a in-
foarte clar. Am oceanele,
cu cimpiile ntinse, Cim-
purile erau frumos ordonate, demonsufnd acolo
nu numai buruienI, ci plante cul-
tivate de mna omului. Iar printre acestea erau
clar trasate, ce nu a fi riuri natuale. c/ na-
v/gabJle... inchipui care ne-a
cuprins, Atunci cind Blelallier a descoperit
artificlall, s-a att de entuziasmat, Tncit,
cu toate c# nu mai avusese n/cl de
Cteva zIle. a strigat cu puterile ce-'/ mai
((Ohl tehnica Ia repede
cu- el! Acestea au fost, de fapt, ultimele lui cu-
vinte_
Concluzia 1111 Bie/ai/ler fusese la
descoperisem o planet! care ajunsese la un
tnalt -:grad de care ar fi putut ne um-
ple Inimile de
Socotesc ne-am atins scopul noastre,
Din nu mal am cum duc veste ne-
celpr de pe Ganlika. MI-am pierdut
eu capacitatea de nu voi mai
mult. I
Dragi prieteni Da,l-ml voie numesc
cu aceste cuvinte fierblnJi. Chiar am pornit pe
diferite n procesul ndelungat de a Cos-
mosului, au nvins
timpului a in sistemul
vostru planetar este o Gradul vostru de
imi voi
ajunge in zbor la Ganllka. e o chestiune
care numai de timp. Am convingerea
esteJ Oare nu-mi daJi dreptate, dragi locuitori al
planetei albastre?
Ultima descoperire a lui 81elal/ler a confirmat a
care inteli-
pretutindeni in Cosmos! In Cosmosul
care nu limite. numeroase
planete asemenea alor noastre. eu nu mai am po-
sibilitatea ntorc cu descoperire pe pla-
neta mea. cea mal mare pe care o .
n clipele de
Z60rul nostru s-a frnt, voi il ve,1 continua. E
motivul pentru care am luat redactez
scrisoare n care sj ne-
norocirea ce ni s-a ntimplat. Snt sigur experien,a
- (le ea sau I nu - va folosi va
permite la vii
munca de unii de alJii. )
PrietenII meI! Ganllka! fac aceasta
167
inv/taJle in numele tuturo', locuitorilor planetei noas-
tre! o cu cele mai fru moase gi nduri,
urez drum bun! doresc succese depli ne pe calea
CosmosuluI!
Fie ca ziua cind cel de pe Gan/lka cel de pe pla-
neta vor nainta ;n cit mal
repede!
de puternice ar fi ele. indoialA toate aces
tea ne sint de mare folos. T locuitorii de
pe Ganlika ne-au invitatia de a duce mai de-
parte opera de la care ei au fost abdice,. de
a le finaliza misiunea - sa spre Ganlika.
ducem pe eroice ale ,,Explora
torului", rezultatele
Aceasta va fi chiar sarcina de viitor. , Comandantul ad-/nterlm al navei E.xploratoru/JJ
KATUO".
Lua Bing a citit dintr-o rAsuflare, cu voce
scrisoarea de mai sus. n s-a lasat
Fiecare fusese de continutul scrisorii. Ce
om ferm viteaz! Povestea 'tragica ne indurerase,
ne insuflase unui entuziasm fierbinte
fermitatea hotaririi de a ne darui toate fortele
pentru supunerea Cosmosului. Luo Bing declarase
adt de frumos :
- rostise el, emotionat
scrisoarea, pe cind in ochi i se ghicea
lacrimilor, aceasta este scrisoarea.
spun dup incheierea acestei sensi-
bile, comandantul Katuo ne-a o prezentare a
tehnicii zboruri lor Ne-a comunicat pe larg
. cum nava, instrumentele de bord,
tt hartile materialele. A tinut argumenteze
Vom analiza in profunzime pretioasele materiale
de pe ,,Exploratorul", vom studia nava expe
ri enta lor de navigatie. Pe vom con-
strui o mai mai aproape de cea
cu ea vom intreprinde pe Gan-
lika. sintem extrem de indurerati,
ciul eroic al echipajului de pe "Exploratorul" nu
poate decit ne de a birui
natura, Cosmosul! Ne vom concentra eforturile
pentru ca ziua apropierii locuitorilor de pe
de oamenii de pe Ganlika cit mai repede.
Aplauze sau n ropote. O
o n semn de pretuire
pentru locuitorii planetei Ganlika, apoi o alta la fel
de pentru tnaintarea in
Cosmos, n viitorul cel mai apropiat ca o apote
aplauze continue pentru victoria inte-
ligentei
pericolul intimpinat de ,,Exploratorul" poate fi eli
minat . nava citeva i
se aparatura de protectie pot fi evitate
cu razelor cosmice, orict
+
omulel spuse
OrJando nasul intro

Luzo ti privi dind din umeri
Orlando se apropie de el, luin-
du-i bila din O o

- E cu siguranta, mai grea de-
eft celelalte. Gruba, ai habar de
asta? Gruba spuse nu.
- Cred ar fi mai bine s-o
schimb, dadu cu pa,rerea
Luzo.
- Ce naiba bAieti?! Nu putem
trece de turul se infurie
Gruba.
, - Am impresia voi nu
acest lucru! Luzo.
- Nimeni nu are
nimic cu tine.
- Nu mai pot. mai
voi acum o asemenea
Gruba, n-ai jucat tu cu ea turul
trecut?
- Nicidecum! O pentru
prima
- Atunci bila a venit
VA imagina o de po-
pice care umble prin
sala asta?
168
- mai departe, pro-
puse Orlanclo.
- una! Gruba,
tind cu degetul inspre podea.
- nu ne pierdem cu firea,
spuse Luzo. spunem au
fost de la inceput aici cu asta
hasta ...
- E vie! uimit Grupa ri-
dicind bila.
- Ai nnebunit?
- Eu Izic ne ducem acasc\ ...
- cum
Gruba.
- Cineva se cu noi!
- Unde sintem?!
Se aflau n sala de popice,
sala de popice era intr-un
pe o planeta
tntr-un sistem solar, sistemul
ntr o galaxie! galaxia int run
lJn! ... ers universul nu era ait
ce ... a deci! o blid pe care un jU'
o cerceta curios, n timp
<.: e ceilalti ti tndemnau
tori continue jocul. (Ovidiu
BlJffl llJ)
SUPRAVIETUITORII
De la fereastra locuintei mele
ermetizate pot privi in voie ca
Traducere' CONSTANTIN LUPEANU
tre mormanele de gunoi din spa
tele imobilului. E o
cu totul de
dar, oricum, e altceva decit ce-
monoton al peretilor
perii. Uneori, mi se
stau privind, ore
ntregi.
sa intimplat ceva
cu totul dintr-o
care probabil
cu subsolul a un om.
ce a privit un timp n toate di-
s-a repezit spre gunoaie
alergind in patru labe
gat miinile la coate in ele,
scormonind infrigurat. Din cind
fn cind, ducea cu ceva
la resturi vegetale sau ani-
male, pe care le infu-
leca cu o satisfactie.
aia a coborit intunericul
n-am mai putut vedea mare
luc;: ru, dar snt aproape convins
era un om, se spune
au cu totii, de mult
timp, nimeni nu mai poate
pe suprafata a pla-
netei. '
Trebuie
intimplare, nu mai
sint la fel de convins singurii
supravi etuitori sintem noi,
blil l. (Dan Meri scJ)
ALMANAH
\?Jr
ALEXANDRU UNGUREANU
ARTELE
MARTIALE MODERNE
-
- ROI (Salutati)!, arbi-
trul de margine cu voce asCu
..
Cmpul de al specta
torilor se vede ca o perdea alba-
truie. ridic de la locul meu
indrept mij locul
(spatiul de
Imi verific sumar kimo-
noului. Marele Maestru se
la mine calm. O senzatie
de cuprinde la baza
nasului imi dau seama asu
pra acestuI punct se concen
privirea sa. Incer sa ma
enervez dnd. fenomenu se am-
"Asta nare voie o
gindesc. Ma crede un in
care se va speria din
atta lucru?! De fapt. este o
jignire la adresa mea. Ar
trebui pot face la fel,
ba chiar mai bine!". lnsplr
abdommal, Il sa
lut pe Marele Maestru pnntr-o
Slplecare n fata a trunchlului.
Imi alb!
ALMANAH
\?Jr 'ANTICI PAT IA
amplitudinea gestulUI meu,
pnn asta ma dm nou
controlez asupra unei alu
mmuscule pe care o are n-
tre sprincene imi imaginez un
ac mcandescent ahngnd locul.
Marele Maestru tresare puter
mc. Pentru o clipa, sa putut
un abur degajindu-se
din "Sintem Chit!", iffil
spun Rlin de dar, in
tImp, nu pot nu1 ad
mir pentru perfecta. de
sme. O de du-
rere ii de sub control
se pe obrazul SdU pahd
se pierde printre firele albe
dm barba..
- HaJime (Incepeti)!,
arbitrul de margme.
Ne amindoi catre
vldeoplastor. Publicul a tacut.
Ma. n fotoliul dm dreapta
las aspirantii adune
rul in smocuri, pentru a face loc
electrozHor de lridlu. Cind ope
este gata, unul dintre ei
pe buton. O cltpa doar
am senzatia ca stau spate n
spate cu mme pot vedea
acea parte din care se
napOia mea. pe urma totul re-
VlOe la normal. De acum inainte,
timp de o Jumatate de orA, po-
sed o ce ca
perfect. V Ideoplasma mea
cea a Marelui Maestru se ri-
saluta pubhcul care iz
in urale prelungi. Un
grup destul de numeros de su-
porteri imi sCi.lndeaza numele.
Vldeoplasmcle se rn
centrul shlai ]O-UlUI, la o distanta
de aproximaflv patru metri una
de. aha. ArbItrul face semn co-
prei mele sa se dea cu o JUIl'lfl
tate de pas inapoi. Se mm con
suma trei secunde cu salutul,
apoi aspirantIi inmineaza fiecarrui
luptdtor cite un nash-stJck.
- HaJlme!
Neatent o c1l12. numi dau
seama care arbitru a pronuntat
nceperea luptei propnu,zlse.
regulament nu poate
fi decit arbitrul de lupta..
169


Ftashstick-ul este o de
ot;l care are la unul din capete
un bec erlogen de mare putere.
Becul erlogen, . cum
in momentul
sale cu energie o lu-
foarte In
',,- becu\ui se fante pnn
care lumina iese Restu!
tevii este umpl';!t c;:u. acumul,:ton
de mici dimensIUni, Iar la celalalt
al ei se un
tor. Tehnica
f1ash-stick-ul a fost mtllmta
prima pe planeta. Olm,a
o expeditie
Membrii ei au fost Impre:
sionati de
eficacita."tea acestei.
arme. In consecmta, au,
diat-o ulterior In
galaxia. Pe se
pare primele
acest gen au fost
cu cincizeci de ani.
recent, sa ajuns la <;;a
becul erlogen este slOgurul m
orbirea par:
in spectrul ,vizibil, a unuI
adversar, de la distanta de. 5-?
metri (avind, binenteles, dl'
mensiuni reduse)".
Fragment din "REN-DO - Arta luptei
cu (lash-st/ck-ul"

Videoplasma Marelui
'este Tori (atacantul), Iar Uke
(atacatul) sint eu. Tori c,U
stickul rezemat de podeaua sa
Iii se Uke estt;
cu profilul. s11ng spre er
ochii !n m,:mentul
f1ash-ulul, nu ar
face ar orbi tempo:
rar. Citeva de secunda
snt suficiente pentru a
primi o de
stick. T ori ncepe desene
serie de laterale, cu
foarte ' ."':l
are auzul indeajuns de
sau este furat de rumoarea salu,
lupta se va rapid. Uke
scurt seama de
Cu mna
stickul deasupra
pentru a para o
spate flash-ul
face 'un salt inainte, ntorcin-
du-se. primului ful-
ger produce ntunecarea
a cmpului de protectIe
pentru spectatori. Din.
cei ce privesc au brusc ImpreSia
170
peste shiai-jo s-a noap-
tea. Kiaiul lansat de
Tori Este
"kiai o
care
adversarul pentru cteva.
clipe, aces.ta poate lo.ca-
li za directia de pomlre.
Ar fi trebuit sil
Marele Maestru cunoasca
an.tre-
namente pentru a cu
ea vechii n-au vrut
ajute. Oare Uke va
pierde din
T ori n gol,
s-a retras lateral. cu ochu
flash-ul
n secunde.
fulgerului este atit de
ndt poate vedea siluE1ta lUI on
chiar tinnd pleoapele
Tori direct. Flash-l1:T1le
lor doi sclipesc alternativ. D.m
cauza. iutelii becu,:le
erlogene par miCI sfere m-
candescente ce se fu-
rioase una n jurul alteia. Uke,
atins la se
Cade, Ime-
diat se sare dm nou
n picioare. Pe locul und.e
cu o nainte, sbckul lUi
Tori lovise nimicitor.
de video plasma MarelUi
Maestru se de
cu ia
de Uke, ,?tors cu
profilul spre el, de ase-
menea.

Privesc ayind.
sentimentul straniu Video-
plasma, care n
cele mai mici este
mai decit mine. ntreb
eu, cel care a
In
ridica la nivelul tehmcJ!or
ei. Am stat de cu multi
se pare ac,;easta
senzatie este rar I.n ge-
neral, impresia care o 0:1 des
pre propria vldeopla,:;ma
w

sa
copiei tot felul de
fie oare reflexul unUi orgoliu
pe care nu mi l-am desco-
perit?

Acum Uke Stick-ul
trece prin garda lui T ori .si l iz:
in abdomen. Ton
poate de durere
se n ..
contlOUU dm
mna strnge
Becul
suprasolicitat, pir:
lindu-i sprncenele. O ':lai
tirziu stick-ul lui Uke
print;-o cramul
lui T ori, care se cu
fruntea spre podea: PractiC, nu
se vede nici o dar
dar se ntr-o stare 10
ce nu-i va permite.
reia lupta la scurgerea
pului de dezintegrare. Este pOSI'
ALMANAH
\?J.r
,
f



"
."
. ""


" .





fi fost instantaneu Uke - Cu fiecare adversar ce
a luat pozitia de n nvinge, gloria mea
teptarea Hantei-ului (decizia ar- Nu m-ai de ru-
bitrului). Aceasta se aude tare multumesc! Viata mea
n difuzoarele a ta le Artelor Mar-
- Sore-Made, Jeamiwake tiale!
(Lupta sa invins prin ac- shiaijo-ul
cidentare)! cu video plasma mea. Mai are
Publicul n urale cinci minute ce se va de-
delirante. Sint att de fericit nct zintegra vreau profit de ele
uit de cuplarea la videoplastor, pentru a culege impresii directe
printr-un de fire, despre
sar din fotoliu,
spre Uke. Norocul meu e
unul din aspiranti a sesizat ges.
tul cu un reflex formidabil, a
smuls mufa, altfel probabil
epiderma capului mi-ar fi fost
grav de
de -electrozi. Uke, videoplasma
mea, cu bratele
deschise. Sunetul puternic al si
renei ordiJlea pentru
ritualul de ncheiere. Imi contro-
lez tinuta salut pe Marele
Maestru, .apoi pe Uke. Cu glas
tremurat, rostesc formula con.

- Cu fiecare adversar nvins,
mea gloria
mea vine de la tine ti multu-
mesc! Viata mea a ta le nchi-
Artelor Martiale!
Este rindul Marelui Maestru.
Nu pare deloc afectat de infrn-
gerea videoplasmei. gtndesc
la faptul ca, probabil, timpul
experienta de
tele intreceri ti taie afec-



n vestiar este Evit
aprind lumina. Mai am doar pa_
tru minute la dispozitie.
intru nconjur in su-
biect:
- Spune mi, ce ai cind
Marele Maestru a folosit "kiai- ul
rotund"?
- Stnd cu ochii
am avut impresia invir-
tindu-se n jurul meu cu o _

- De unde ai cind va
lovi?
- N-am Ceva ntre ni-
intuitie. Am avut no-
roc asta-il
blochez. ,,Am avut noroc,
astai!" Deci noroc nvingea
Marele f.r' u. "Dar n-a-
vea noroc!'" Imi buzele
snt aproape gata dea la.
crmiJe. ,,La ce bun o de
antrenamente? Nu voi fi nicio-
Maestru n Artele Martiale
Moderne!"
- CrezI am vreo in
continuare? articu.
lez .
- Nu Are o fan.
Tu nu pierzi nimic ncer.
cind, ci doar noi, videoplasmele!
- Cum e fii copie?
- Nu simti nimic deosebit! De
fapt, nici nu am avut timp
gindesc la asta. Am luptat pen-
tru a aceste minute
de tine. Pot spun ceva?
- drumul!
- fi vrut nu te fi des-
de EA. N-a avut
nici un sens!
- Deci o pe asta?!
- tot ceea ce
tu! am o de o
n plus!
- ce ai EA ar
fi aici?
- Poate refuza
mai dezintegrez. Sau poate
bucura totul are un
sens!
- Ce sens!
- Sar putea nu realizezi:
noi, astea, videoplasmele, exis.
pentru ca tu nu
Acum, iti e, de fapt, totuna:
infrnt sau rr{ort sau
viu ... Pentru cine, pentru ce? Ai
putea intri in shi ai-jo chiar tu!
Oricum, gloria iti
Mai acum,
fii o
- ... nu fumez dect
foarte rar, ca con.
ditia E foarte curios tu
simti nevoia.
- Da, dar QU mai e necesar
\ fac la fel. In orice caz, -
surise - nu mai are nici o impor.
in patruzeci de secunde
s-a terminat! Haide, scoate-le,
le tii n buzunarul secret
al hainei!
Le scot i aprind una. Trage
un fum, in timp ce eu il privesc
gindesc sar fi putut
aflu eu rn locul lui. fu-
mul n se dezin-

Tigara cade pe podea.

i virful slab.
aplec o ridic. Ezit indelung
trag un fum. naibii an-
trenamentele! Ies din vestiar
trintind Asta a fost totul.
Mult dialog, intuneric, dteva im.
presii. Atit de poate dis.
pare o care co-
la ultima
atunci eu? De fapt, mare dife.
nu e. intra in
shiaijo, nar fi nici una. Ideea
asta face opresc din
mers. el dintre
mine Uke se vede doar
171
sntem invingAtoriI El nu poate
supravietui succesului, iar eu
pot. Daca fi inv10s printr-un
ehi-mei (lovitura origi-
nalul s-ar intilni cu ntu-
neric. Asta-i tot! De ce sint ori-
gmalui nu copia?

Tirapa este un ansamblu de
(de obicei tri-
plu sau dublu articulate intr,: ele
prin intermedIul unor arcun de
otel. Pentru a fi folosita ca
tirapa se strnge intr-un
compact printr-o
care de scuturare a
miinii. ntr-un anume
fel adversar, tira'pa se des-
face cu o fantastica, la
de aproximativ un me-
tru in obiectivului vizat.
Una sau mai multe ale tira-
pei at10g tinta intr-un mod abso-
lut imprevizibil. Din cte se cu-
in cele aproape se
cole de folosire il
acestei arme, nici un Maestru
nu a con-
troleze tlrapei. Am1O-
tim extremItatIle ei pot atinge
vIteze de ordinul a 800 km pe
ora, provocind bangul Mi-
nUlrea tl rapei este de obiceI pre-
cedata de alte tehrtici de
.Manualul Arlelor Moderne"

_ Hajime! arb1trul de

Infruntarea cu tlrapa va fi pre-
de un duel cu pistoalele.
Este foarte spectaculos de
fapt in Tirapa-DO (arta luptei
cu tirapa), drept metoda
de antrenament, cu ajutorul
,unor p;utomate special conce-
pute. In mina lupta.torii
un mic scut de cu d1a-
metrul de 25 de cent1metri, iar
in mna un revolver cu
12 Trebuie tragi n
adversar cu o de un
la 20 de secunde te
aperi in timp de gloan-
lui. Scutul trebuie plasat
perfect perpendicular pe traiec-
toria plumbului, altfel exista
mari provo
dnd core pot fi mortale.
T ori incepe Aparent,
nici el, nici Uke nu se silesc
prea mult sa par
pltmba m1cile scuturi pnn
fata corpurilor proprii ca pe
oglmzi n care se
observe. fiecare
turA se aude inSel sunetul meti'l
lic al scuturilor vlbrnd, ceea ce
172
glontele nu a
cat din carne, CI din otel.
_ Mate (Opriti)! arbi-
trul, sesizind golirea
relor. Hiki-wake (egalitate)!
Publicul aplauda. indelung. Pu-
snt insa. aceia care dau
seama a te fen de ci tirapa.
este ca cum ai vrea scapi
de tirul a vreo 12 revolvere.

Aspirantii ambilor
Cte o tirapa.
- HaJl me!
Uke T ori incep
laterale unul n fata celuilalt
scuture tirapele. Ciocni-
rea segmentelor metalice ale ar-
melor se n contra-
timp, iar accentul ritmului astfel
creat se de la unul la altul
destul de repede. Tori
tirapa in sus kiai-ul
rotund. Cind arma se din
nou n mna sa, este n
gata de a fi
spre Publicul
de
virtuozitate. Sint SIlit
recunosc in sinE;: mea Cd tipul e
bun, e foarte bun. Videoplasma
Marelui Maestru se angajeaza
nlr-o suiti\: de denl1mite
"Baletul Hipnotic" . cum
arata numele, core-
grafie are scopul de a hipnotiza
adversarul sau macar de a-l
aduce intr-o stare de relaxare,
ce-i va incetini refl exele n mo-
mentul culminant al luptei.
_ Mate! cere ar bit rul de

Tinuta lui Tori nu este regula-
Acesta ki-
monoul cu gesturi nervoase, iri-
tat a fost ntrerupt ntr-un
moment dificil de teh-

- Joshi (Continuati)!
T ori reia "Baletul Hipnotic".
mi place cred ntrerupe-
rea l-a pe Uke mai rezis-
tent la efedul i aud tirapa
strngndu-se n cu un
sunet sec. snt ingrijo-
rat de faptul
prea fix, mereu puti n in dreapta
lui T ori, ca cum acolo s-ar
mai afla un invizibil. Un
fior rece Uke a in-
ceput "sa in cum
spun n argoul lor cu
ti rapa. Asta incet,
incet gesturi ca
Tori. Este primul semn al
derti n in mod normal,
ar trebui ncerce o coregrafie
cu totul de cea a adve r-
ALMANAH

sarului, pentru a induce
efed in vldeoplasma Marelui
Maest ru. Publicul ce
se n se o
rumoare. Se stinge imediat, ate-
de cimpul de protectie,
pentru lupta nu trebuie influ-
de alte zgomote
cele produse de IlJli
buzele ca nu stng. In
fel ul acesta scoate pe Uke
din nceputul de hlpno
dar fi dezonorat pe
de actul respectiv nici o Acu-
demie de Arte nu m-ar
mai pnmi n rndurile ei. si-
lesc ;sa tac snt surpnns sa
constat am fala de Uke un
sentiment cu totul diferit de cel
din timpul l upte.i cu
flash-stickul. Snt aproape sigur
eu, afla angajat di-
rect in confruntare, nu cadea
n adversarului.
Aud videoplasma Marelui Ma-
estru slrignd cintat spre Uke'
- Ayame
Uke iar mie imi
dau lacrimile. "Gala, s-a
anul acesta nu voi mai ajunge
Maestru! Totul s-a Acum
T ori va bate joc de Uke mal
rilu ca de' ultimul
- Vino spre mineI
Tori cintat, Uke il cu-

ANTICI PA!IA
minte ca o
de un venmos. Se
atuncI cnd Ton i spune
Stail un Cme cu Irei pi-
cioare! Ia cum merge
un ci llle cu trei picioare?
Uke ndoaie genunchii, se
cu o mni\: de p'ldea
.zvirle capul pe spate. n cea
tme ti-
rapa In se aud rsete.
. - bravo! Ei, C-
10e nu un pid
Hai, \
- Ham, ham! face Uke
Strng pummi unghiile mi
in carne. ,,Ah, Mare Maes-
tru, ce ce cOlol de
ajunge
tor n vrei bat-
te
buni pentru nfrngerea prece-
denta, sau poate pentru
n-am vrut Vin niciodata la se-
minariile tale! it1 Jur n-am
ti-o iert
- Ham, ham, ham',
latre Uke namteze
Tari nu
comande abandonarea
IIrapei, de cenzura
este prea puter
dar presimt o va face n
curind.
- Ei, gata cu Acum
o Cum sare
broasca,
Uke ncepe sa adunind
destinzind genunchii sub el.
- Haide, viitorule Maestru,
auzim de broasca

- Oac, oacl face
Uk.
uit la arbitrulUI de
expresia nemultumi-
rii sale Ca vechi
seama e cumplit ce se ntm-
ar putea, ar ntre
rupe aceasta scena.
toare, regulamentul nu-i
permile. In schimb, bestia de ar
bitru de margine cteva
vorbe cu Marele Maestru iz-
n rs. Se
losul! Ah, de ce nu sinteti voi
rioase
zdrobesc sub talpa picio-
rulUI sa acopar cu singele
carnea podeaua
skiai jo-ului?!
- Gata, destul! comandj
Tori. n genunchi
la picioarele mele!
S-a terll'}inat' mi vine urlu '
de necaz. In cteva clipe, Uke va
preda tlrapa n mina lUI Tori. Ce
copie Pe, undeva, snt
sigur cei vldeQplastorul a comis
o Mie, ongmalu
IUl, nu mi s-ar fi putut
ntmpla ceva. Uke ingenun
_ se spre
Tari Cnd ajunge la dOI metn
de el, acesta ii 'spune:
- un prea bun
ca mai _ ai nevoie de
mIe!
Publicul ncet, in-
finit de incet, Uke, cu priVirile
plecate, drept intm-
znd tlrapa spre Tori. Apoi,
brusc, kiai-ul inspAi
mintator, dind drumul armei
se Pocnetul ei apoca-
liptic piriitul oaselor
rmate. Vldeoplasma Marelui
Maestru, incremenita, nu a schi
tut mci cel mai mic gest de
rare. T lrapa cade pe podea cu
de arcuri, dar T ori mai
n picioare. Se scurge o
iat,'l-l se
dezarticulat, cum nu
am Probabil ca
niCI I,m oscior nu a intreg.
Cade se im-
potnveascd, capul i
oribil la contactul cu podeaua
lumea a ncreme-
de
pe care a IU3t-o
lupta. Apoi VUietul Izbuc-
spontan. Este un delir de
neimagmat! Eu nsumi nu-mi pot
173
un urlet de
Imi smulg electrozii de iridiu de
pe cap reped Uke,
care a n genunchi.
- Sere-Made, Jdamiwake!
arbitrul de margine
decizia, dar cine mai sa-l as-
culte?! Este o victorie pre-
cedent n istoria Artelor Mar-
tiale Moderne. l pre-
j
ung pe Uke uit la ceas.
zece minute- mai putem
sorbi licojlrea
toare a victoriei. II trag spre
marginea shiai-jo-ului, vide-
oplastor. Este n continuare ab-
sent, poate nu reve-
nit din lfcordarea luptei. Dis-
trat, n pistolul {olo-
sit inainte de nfruntarea cu ti-
rapa ntr:o in-
troduce n el un
ntoarce privirea spre mine.
- nici tu n-ai .crezut?
cu glas obosit, ca cum
ar fi dinainte.
Dau din. cap afirmativ,
brusc realizez mie nu mi-ar fi
trecut prin cap un ase-
menea
- Ei bine, tot ce se va inrim-
pla este din tie ti lip-
senzatia luptei
pentru EA nu se aici!
Tac nu inteleg nimic.
EI se pe

(
174
... Hei, Mare Maestru!
Marele Maestru se
trupul al videoplas-
mei sale i
Se aude strigat mirat
capul, nedumerit l-am in-
terpelat eu sau copia mea, sau
poate chiar face confuzie ntre
noi, n fond sintem identici_
- Mare Maestru, un dine
o
Aud zgomotul piedicii trase
trei pocnete seci infigndu-se n
fruntea meu adver-
sar. La nceput, nimeni nu inte-
lege ce se petrece. Am un reflex
ciudat izbesc cu piciorul n
abdomenul propriei mele video-
plasme, apoi i smulg revolverul
vreau tintesc, dar
opresc nu se
Se o grea. pri-
trist.
- Nenorocitule! exclam.
dai seama ce-ai
Doi aspiranti din spa-
tele lui ti
- nu condamni! Am
o n plus de tine
fi avut dreptul ca EA se
afle aici!
Arunc revolverul la ntmplare

- Iertare, arbitri, vi-
deoplastorul a fost defect! Eu
nu face ceva
Nu acopere nu-
mele meu! mea o nchin
Artelor Moderne, iar
lui in neant!
- Existenta videoplasmei va fi
pentru a se verifica
nu s-a strecurat o eroare
de copiere.
este ai Prima Lege
nu
pe cel care se n-
frunte cu tine, chiar el te
Marele Maestru
era deasupra patimilor luptei, iar
ti s-a a fi cu totul alt-
fel, aceasta era una
pintre Probele Martiale Secrete.
In tulbure ai
urit dispretuit, iar dovada
ficum rece la picioarele noastre.
In Marele Maestru, Artele Mar-
Moderne au pierdut un ex-
talent, un om inzestrat
cu o de cum
nimeni nu mai are pe planeta

Arbitrul de face un gest
de cu mna.
- Iti pedeapsa!

- Roi! arbitrul de
margine, nclin salut
cele patru videoplasme aidoma
mie_ Patru chipuri identice
privesc" ca cum afla in
fata unei oglinzi multiple.
pe marginea unui cerc
imaginar cu raza de zece metri
nu s-ar putea spune
voi lupta eu singur contra
Poate va fi o
toti impotriva tuturor.
Poate videoplasmele, copiate
cu
mea, vor refuza
.vor scanda la unison: ,,Maitta
predau)!" convinge,
ele snt copii, iar
eu originalul. Sau poate nu e
uit in ochii lor. Nu
decit propria mea
le citesc n priviri de a
nvinge, de a fi Maestru, pentru
care am sacrificat totul
acum, pe EA.
,,La. ce bun?" intreb,
simt in ceea ce a vrut
prima mea
de Orice trebuie
un sens. prin absurd -
mi spun - voi din
infruntare, o voi Infima
de umple la
fel cum lava unui
vulcan.
nu pot strivesc
ecoul unui ultim glnd: "Si dacA
originalul nu se printre
noi? .. "
Hajime!
ALMANAH
ANTICIPATIA
JAYANT NARLI-KAR
SEPTEMBRIE! UltJma noapte dm ob-
a lunii!
Un de aer rece o trezi pe Devi,
care se pe patul
rlomnui ul Datt era gol. Ca de obicei, privi spre
balcon. Presupunerea se dovedi
era
- Hm! Iar sa dus la
din vrful buzelor:
. - Cel putin fi nchiS Cnd a plecat! Cine
nu de cu propria lui piele ct s-a
de fr ig, cum ar putea se la ce. simt

Spunind acestea, se puse un lu-
ind puloverul domnului Datt, se spre bal-
c.on. De aici, ncepea scara ce ducea spre acope-
Indrani Devi porni urce cu Sus,
pe plat, sotul ei ochi in ochi cu
cea de-a doua sotIe. Cea de-a doua sotie era o lu-
cu diametrul n tahe de 20 cml
A Domnul Datt era un pasionat astronom amator.
din nutrea o dragoste
pentru "numararea stelelor!" Cind a crescut mare
a de ajuns ca pasiunea.
partea de apus a Calcuttei, departe de
pe un a pus i se
o ei plat a instalat o
de 20 cm. In din a lu-
nii sinodice, el petrecea ore de-a rindul cu ochii
n ea.
- Ce-i asta? Baremi sa-ti fi pus ai
citi o Domnul Navin no s-as
cu te de niCI unele ti va prescrie la pat.
Hm! spuse Indrani Devi, cu pulove-
rul.
ceva, do_mnul Datt se

ANT1C1PATlA
fi "
'1
(&
' ,
" -. Ii
'0'1 *'
,., ;b II
I 1/1
/" .
cat se ntoarse la
- Zi de zi stele! La urma urmei ce va fi
ntrnsele, de- ti petreci ore de-a rndui ele?
Domnul Datt nu nici acestei o
atentie Ct de Deal tfel, ea destul de bine
domnul era att de cufundat n dragostea sa
de-a sotie nct, in acest timp, za-
darntc I- ai Cobor in se
Dar dadu seama domnul Datt
era mai adincit ca oricnd n iubirea ce purta celei-
lalte

- Zi de zi stele! La urma urmei ce va fi
ntrnsele de-ti petreci ore de-a rndul ele?
dea un mult umitor la asemenea n-
trebare ar fi fost difi cil chiar pentu domnul DaU. A
ntreba . un. muzicant oarecare: "De ce mereu
cntece?" sau un iubitor de
.,De ce admiri nencetat aceste picturi
haz?",. pe ct de absurd pare acest lucru, tot att
de hpslt de _ sens era chestionezi pe domnul
Datt n cu secretul stelelor! Deoarece
oricare ar fi fost la
bare, el. nu ar putea multumi un om
Da! avea o la zi
de zi stele?". Complet spus!
tul se n Jurul se n jurul
-soarelUi. NICI soarele nu locului. se de-
zilnic pe harta cerului. In . de
!1 jur!.:' 1 soarelui se mai pla-
pete, Iar lmpreJurul planetelor se rotesc ..
In acel moment, de undeva, apare o ...
Cometa! Principala preocupare a domnului Datt
era desco,?erirea unei cornete. Cometele venind
de la !TIan n sistemul nostru
:,olar dUP:3 c.e o rotatie n
Jur u,l astrulUI Z!lel, :e Directia cite
este . modIficata planetare.
Dupa un ti mp ele trec pe soare.
76 de am, cometa lui Halley s-a
tat din nou In 1976. Dar, atunci cnd o
este pentru prima intrind n sistemul
solar , numele celui dinti care a obser-
vat-o. I,:u ceea <;e durea domnul Datt era ca, n as-
fIgureze .un nume nou: "Cometa
Domnul Datt nu Ignora n epoca de azi,
a Instrumentelor perfectionate, in alte se uti.
175
telescoape de cteva on mal puternice, ast-
fel putlO probabil fie el pnmul dlOtre tqti
care sa o Dar el era optimist. In
vreme ce telescoape de pe
scrutau galaxla, CItiva astronomi vreo
cometIi cu lunetele lor mlOuscule se ntm-
plase o
Iar se semne Cd speranta domnu
lUI Datt se Implmea. pe firmamenlul cunos-
cut, pluteu un nou corp fllmunu, cam ciudat As.
tronohlUl controla. pe harta stelelor Examma hsta
comelelor Se Ultj:l pe lentila lunetel nu erau
cumva particule de praf Facu tol felul de verifi
cMi. indOiala I se n certitudine.
Acest cetos, o fi fost el cam ciudat , dar cu
eri"l o
Tocmol ,::>und,::>era orele doun dm nOi'l-pte. Stelele
schimbau directia Cometa schimba
ea. Domnul Datt aprmse o fache la slaba ei lu
domnul Dati era cu-
noscut pentru neglijenta sa n materie de mod de
comportament. Dar, n ce
pasiunea sa pentru astronomie nu se afla
un mal slstemallc. Examma cu
atentie cea. mal bdnuiald, verifica fie-
care proba.
Cnd se de mmtea sa redobindise
complet
Se trezise templu n
cepuse slujba de ZI la schitul Belur oa-
menii se sculau, ncet, reluau progra
mul cotidian, Iar stelele, una cte una,
schimbul de noapte, Domnul DaU co-
bori el de pe Marea sa era
sotia dea vestea noii desco
perin. Apoi, se gindi:
"Nu! Tocmai sa culcat, de ea! Tare
dupa robote"la de ziulica. Are cnd
afl e
in pat. Putm mai tirzIu, odaia de
unUl om sat isfacut.

Doud zile aceea, in revista "Anand Bazar"
apJ.ru
O
Descoperirea unui 10CUltor al Ca!cuttei
(De la corespondentul nostru special)
Calculta.. Domnul Manoj Datt, care
in parte(l de apus a a declarat a des
coperit o noua
EI a spus a vjzul comcta noaptea trecuta
a adus la observatorului astronomic
Kodaikana! directia acestei cornete. El a mal afir-
mat observatorul astronomic I va con-
firma declaratia, o mare ambitie i va fi
Domnul Datt este ast ronom amator utilizeaz8
o de opt inch. Potrivit spuselor sale, peste
cteva luni, cnd aceastd ce va fi
ocolit soarele, se va ntoarce, va trece suficient de
aprqape de
La o de la informatiei, fu ob-
confirmarea cometel Datt de observa
torul astronomic Kodaikanal. Cometa Datt fu re-
International AstronOlTIlcal Un lon
(I.A.U.) telegrafie tuturor instllutelor astronomice
aduc ndu-le la eXistenta "Cometei
Datt".
176
Pretutl11deni n Calcutta s-au organizat ml11u
nate in cinstea domnului DaU. Eroul ZI,
lei, laconic modest, se Simtea stingher n con
tact cu publicul, dar dornici de
lungi discursuri in onoarea sa ncercnd se pla
seze in centrul
apeluri pe diverse linii. Se propuse:
,,Acum, guvernul trebuie ncurajeze astronomii
amatori", "n colegii, studiul astronomiei
trebuie pnmeascti un sprijin special", "sti se
un planetarium" etc., etc.
Domnul Datt se ntorsese de la o care
nUl fdcuse spuse;
- Ce bine era nu mi-ar fi

- Snt de parere. Dar din
zise Indram Devi. deoarece ai fost
sCht la festJvltate de AI fost ne-
Nu tl a rticut deloc Nu i
- Intru totul Eu aceste fes tivi
tMi snt semnul respectului pe care mi) oa
menll. Le .sinl foarte Dar, n repe-
tate rindUri, in tara n general, se face dm
tintar cineva o fapta
oamenii incep organizeze re
ceptii in onoarea sa. este n domeniul artei, al
educat iei sau sportului, pretutindeni vedem
lucru. Pentru moment, noi habar nu avem de mo
dul n care orice realizare fie
in ce Societatea
este Nu atins maturitatea.
foarte pu tin vor fi de acord cu mine ... da, da,
nu miai spus motivul el.
- Eu cred steaua asta cu
de Bme era meritul de a fi descoperito
nu li-ar reveni, spuse Indrani Devi pe un ton se-
rios.
- Smintitd! n lume, n societate, in viata perso
evenimente fericite nefericite, bune-rele, favo-
rabile nefavorabile se succed frecvent. Acestea nu
au nici o cu cometa. Astronomii au stu-
diat cometa au determinat-o cum se cuvine.
n acesteia ar intra vreun ele-
ment ramayanic, ei nu ar ascunde-o de noi.
Acum, noi mai ce lungime are coada ei.
vreme trece prin sistemul solar, oricare iar fi di-
rectia orbIta, noi putem co-
care nu are cum se de la traiecto-
ria ei cum ar putea oare provoca
vreun efect imprevizibil sau primejdios? Acum,
vezi dumneata! Dupa mine, ve-
de departe pe drumul ei stabiht, ce va
saluta ncetincet va pieri din priviri.
Domnul Dati vorbise cu apnndere, dar ...
La urma urmei, de unde era el vor
bele sale se vor dovedi eronate a doua zi ...

Sala de mese a Colegiului regal din Cambridge
tocmai se gollse. ce autoservit prinzul
SImplu, studentii activitatea. Iar mem
brii potrivit unei traditii seculare,
ce au ras tot de pe "High Table", acum
spre "ViI1e Room".
Obiceiul de aur al locului vechi de ani era
stea in cele patru lat uri ale lungi,
greoaie din mijlocul "Vine Room",
serVind VII:1, fructe altele, In vreme ce se bhieau
reciproc. Intre oameni se sUrneau frecvent
strugurii din cutare vie dm Fran-
ALMANAH
ANTICI PA A <::;Jr
sisi, in. cutare an aveau mai sau Ma-
dera dm ... pe cei care nu luau
deloc i deplingeau: "Of! neferiCitii nu beau nici un
strop" de asemenea, nu ocazia ca soro
liqueur" cu "novicii", im-
pmga la
ei se afl a un anume James Forsithe. Era
Jumor Fellow. de tot. chiar de cu-
r.nd in conformitate cu traditia, i se ncre-
dmtase .0 Lll ncheierea intilnirii,
el lummlle. Impreuna cu
obtll1use o demnitate speCiala.
Slujba de a I.ua sticlele de vin bordo!
Dar se pare c21 nu i era scns
parte de CheJarul, care impingea n
Jurul incoace ncolo de argi nt
pentru vm, se apropie de decanul (provos t) care
pe scaunul principal ceva la ure-
che. De asemenea, ii un plic. ndata deca-
nul il. striga spuse, dndu-i' plicul:
- Jlm, astazI nu al parte de bordo. O persoana
cu o a vemt te te
in camera dumitale.
Plicul de pe el treaba era
,
!
':l drl.:' m spre camera sa, James deschise plicul.
n mterl or era o scrisoare.
dr. Forsithe,
Veni ti la Londra cu
lorul Totul e a.ranjat ca petreceti
noapte? aicI.. Vam deranjat pentru o chestiune
de pentru aceasta, rog
ma IertatI.
John McPherson
?ub era - ,;Defence
SClence Advlser, Her Majesty's Government"
. diverse presupuneri cu priVire la ches
tlunea. James ajunse n sa.
din lemn de
mdlferent cine ar fi fost se in
drepta spre cel care n picioare. Acesta
scoase se
- S.nt Johnson, ?fi\er ?e securitate! cte
motJ,-:,ul venirii mele, spuse,
spre scnsoarea dm mna lui James.
- I?ar de ce am fosl chemat la Londra? Ce-mi
puteti spune? James care avea 'sa fi e
sul, intrebase. Iar Johnson spuse:
- Este ultrasecret. Nici eu nu Misiunea
mea este numai de a duce la Londra de a va
f('nduce mine. Am venit cu
aceasta, James tacut.
o.blectele necesitate, le n
merse Impreuna cu Johnson .
n timp ce prin. fata capelei colegiului,
ceasul de la biserica Ul1lversit21tii anunta orele


ce Riston, Bulldock, Hatfield
alte satulete, cu c<:tre conducea Johnson il
aduse pe 111 apropiere de White HaU exact
noua Jumatate. ce la biroul lui
d: I John McPherson, imensul vestibul
da W
1
hlte Hali, se mul scurserCi. <::ece minute.
u- pe acolo, Johnson ceru permisiunea
sa se retraga.

<::;Jr
. Dr. Pnmmd scrisoarea de la mine,
deranj at ati vel1lt Multumesc pentru asta!
pierdem vremea, n subiect
Sir .John ntinse lui James un teanc de foi dac!
lograflate I
- l-!aide! Dar e articolul meu! Eu Iam tri-
mis "Nature". Cum a ajuns la dum-

lui James nu avea limite. La urma ur
mei, guvernul ia aminte la un lucru atit de
Sir John citea gindUrile lui James. Spuse:
- nu e vorba despre vreun detectiv
guvernamental. Realitatea este editorul
minalului "Nature" se printre
mele. ne intlnim la dub. Articolul dum-
neavoastra I s-a De aceea mi.a
atras asupra lui. Am reflectat pre.
supune.fll mi s-a mie
f<?arte Prm urmare, intrziere, am
dlsl?us Chiar dumneavoast ra ati
editorulUi lUI "Nature" publice articolul ct
mal I?umneavoastra ce
se va roti m Jurul soarelui,_ "Cometa Manoj Datt"
este foarte probabil se de Pe
calcule n ce
este
.. Faptul un. birocrat oarecare ii luase calculele
temerea l putea inta pe James.
Sir McPherson nu era un birocrat dm
care dosarele de colocolo. nainte de a
fi !n.trat 111 .serviciu! guvernamental, cu citiva
am In l:lrma, profesor de la Universi-
dll1 Cambndge. Nu in do-
me':llul astronomiei, dar ii a<;:ordase o deo-
James l respecta. foarte bine
seama de ce pusese el intrebare
socotelile sale erau corecte, atuncI
tia lor pentru lume era apropierea unei sinistre ca-
aceea, verificarea a acestei
presupu!l:TI era foarte iar verifi-
OflClt solid ar fi stabilit el Ipoteza, a o co.
mumca se. !":"Jpunea cu tot aUta necesitate.
. - Este difiCil a ceva cu certitudme in pn-
cometel. dmtr-o oarecare Co-
meta sau, in
revolutiei m Jurul soarelui, nu ajunge in de
a se atunci, ntr-un astfel de caz, se
poate. clocm de James cu un calm

.- ati spus - poate! Sensul aces-
cuVnt este poate fi c:alvat de coli.
Sir John.
- .solar, citeva comete, mai
:au mal nOI, vm se duc. Este putin proba-
bil ca. mtre una dl11tre ele se
o afirmatiile un
astfel se poate intimpla o la
zece m1h?c:ne .de deoarece cometa
se pot gaSI, cmdva, 10 tJmp, n loc.
Dar, de data aceasta, conform calculelor mele
"Cometa Datt" vor ajunge simultan
loc. Este posibil ca Mercur Venus se
apropie int r-atit de Soare, indt "Cometa Datt"
fie: modifice directia. Dar mIe nu
mi se pare Deoaret:e volumul forta de
atractie a acestor corpuri nu este
masa sa, Jupiter poate modifica directia come-
tel, dar cele nu .. Pentru a obtine un
la ace:asta calculatorul
Cambridge are nevOie de zile.. tre-
177
cnd pe Soare, cometa ar fi sau
ar incepe procesul de dezagregare, atunci calami-
tatea poate zise James. Dar, despre
eventualitate, nu putem spune aproape ni-
mic. cnd "Cameta Datt" roti
rea n jurul Soarelui, este improbabil ceva.
Plimbndu-se prin Sir John spuse:
- se de
va fi o Pentru lume, pentru viata
oamenilor, efectul va fi n mare pustiit or .
atmosfera va suferi influenta gazelor. n
urma distrugerii provocate de coliziune-, nu va pu-
tea fi
James aminti brusc ce scrisese un speciali st
oarecare n cu canalele transversale care
se pe Poate, cndva, acolo fusese apa;
iar acele canale era posibil fi e rezultatul ciocni-
rii dintre Luna
Sir John ii atrase din nou atentia asupra calcule-
lor sale.
- Potrivit calculelor va
avea loc coliziune, ea se va intimpla de azi
in zece luni. Mi se pare nu putem spune
nimic sigur despre ea, n schimb este necesar mai
intii cumpc"i.nim un plan de salvare.
Un plan de salvare? La urma urmei, ce proce-
deu de salvare aplici aco19 unde de
de vor fi distruse? In istoria omeni rii,
nicicind nu s-a produs o calamimtp. nah J-
atit de mare. Pentru salvarea de la aceasta,
omenirii, tehnologia sa, ce vor putea
James nu avea vreo anume. EI o
dar Sir John spuse:
_ Eu trag Se poate ca afirmatiile dum-
sa se suta la Dar ce
pierdem dac:i ne Ce folos cu
miinile in sn? Eu gndesc c:i trebuie convocati di -
din lumea pentru a asu-
pra acestui lucru. In acest sens, acord o mare im-
portanta tratativelor. Da, este necesar
n pentru a nu produce
in rndul oamenilor
Spunind acestea, el aruncA o privire spre artico-
lul lui James. Astrofizicianul ii sensul.
Foarte repede, spuse: .
_ Ascunzind ochilor lumii nu se nimic. n
de mine, mai oameni care cunosc
traiectoria "Cometei Datt" snt n
efectuarea calculelor.
- publica articolul.
mea este numai de a-i schimba putin concluzia -
orice eveniment este posibil nainte de coliziunea
"cometei Datt" - asupra este necesar sa se
dea - din declararea acestui lucru de-
improbabil ca cititorul
Acesta este felul de compromis pe care vi-I indic.
Deoarece "Nature" este un reputat
cele n el se de credi t, sper ca zia-
rele revistele din toate dea
de colaboreze. Cnd se
apropie o calamitate atit de stranie, atunci se im-
pun la fel de

intre cei doi, discutia 'continua aprins tiri'ui
In cele din la un acord n artICo-
lul lui James fura uperate oarecari Se
, de asemenea, unele lucruri n cu
tratativele mondiale, care Sir John l con
178
duse pe J ames la hotel cu propria sa
de la ultimul spectacol se im-
James avea hotelul pe .Picadil1y Road.
Sir John il la In timp ce mer-
geau, spuse:
Curind, veti primi pentru trat&tive.
nu uitati rezultatele
de la calculator. Good night! Miine dImi-
la orele zece, Johnson va duce la Cam-
bridge.
nainte de culcare, James o privire spre
fi rmament. Pe cerul curat stelele. O mare
pace se pretutindeni. Printre stele, o
nai nta spre globul
terestru. Nici n vis nu s-ar gndi cineva! La urma
urmei, eu de ce m-am gndIt Eu de ce am
zis? Pe ce temei? ... Pentru o se ndoi de
propriile sale calcule ..

n munca sa, sir John lua cu mare repe-
ziciune. La numai trei de la ntlnirea cu
James, sub egida Unite, la Londra se
tratative secrete. La ele parte o
de din diverse Descoperitorul
"come/ei Datt", domnul Manoj Datt, fu inVItat
special.
Tratativele se n secret timp de o
Presa nu fu Pe baza unor
lungi discutii, de seara, a unor cal-
cule, a ordmatorului guvernamental etc., expertii
o importantJ proiectul de
a infrunta probabilul asalt al "Cometei Datt". Se
planificarea.
Citiva savantI erau de acord cu James Forsithe.
Ar putea fi unele cauze nat urale ca pericolul
in loc discutii.
controverse pe alte considerente dect
cele gndite de sir John McPherson de James
Forsithe. Unii spuneau interio-
rul cometei incepe se n loc
ngust" de coliZIune vor Cu toate
n acest caz, ciocnirea nu ar fi atit de primej-
Frecarea dintre particulele exterioare at-
mosfera va provoca un dezastru apre-
ciabil. coliziunea nu va fi atit de
toare. Dar nimeni nu era capabil demonstreze
faptul oricare dintre aceste accidente se va
produce sau respectiva va trece la oa
recare Prin urmare, era necesar se or-
ganizeze orice plan, cu acest lucru erau cu totii de
acord.
Acum, in ce fel va fi organizat acest plan?
Expertii afirmau era imposibil se organi-
zeze un plan de Deoarece, pe baza cal-
culelor, era greu de spus in ce parte a lumii se va
produce cohziunea. Prin urmare, era dificil de sta-
bili t n ce loc trebuiau oamenii; n plus,
int reaga va fi
primejdia de poluare a aerului va fi pentru
lumea. Astfel nc t, orice plan de nu va
putea fi eficient. n cursul acestuia, s-ar
o astfel de nebunie, incit ar rezulta numai

De aceea, toti planul, ne-
putnd fi de va fi de atac. Un astfel de
plan nu putea fi decit unul - prin efortul
intregii omeniri, fie calea cometei!
Acum, oameni i doreau ceea ce natura nu
ALMANAH


putea ultimul procedeu, singurul posibil.
Toate fortele nucleare ale omenirii vor fi reunite
se va construi o la un mo-
ment ntr-un loc determinat, va fi ata-
cata. Acesta era singurul procedeu.

Exista, de asemenea, temerea o intirziere n
construirea armei nucleare ar periclita aplicarea
planului. Deoarece, cu ct distanta de la
care va avea loc evenimentul va fi mai mare, cu
att jctiunea de deviere a traiectoriei va fi mai difi-
n timp, nu era pro
voace explozia cu ajutorul unei nave
echipaj uman, numai prin De aceea,
preparativele vor lua ceva timp.
Dupa ce chibzuira asupra tuturor fetelor proble-
meI s-au stabilit unele termene:
10 septembrie: data vehiculului spalial.
la data de 10 septembrie cometa
va schimba directia dintr-o oarecare
va continua nainteze spre atunci, la
nava cu arma nu-
va decola.
1 octombrie: vehiculul spatial, ajungnd in apro
piere de o va ataca.
2 noiembrie: directia cometei nes-
atunci va ciocni Dar,
atacul de pe 1 octombrie va fi fost n acest
caz, catastrofa nu va avea loc cometa se va in-

In calea mai era o forma
volumul cometei. cometei va de-
o bomba de
om nu-i va putea schimba traiectoria.
Succes sau insucces, era ca, n orice
caz, actiune fie intr-un secret ab-
solut. Chiar n caz de nu va nici o
n cu proiectul. Iar nu va
atunci ...
care este? Actiunea
va izbindi sau nu? domnul DaU pe sir
John, la incheierea tratativelor.
- Anul acesta nu cadourile de
ciun nainte de 1 octombrie, el.

tratative, timp de domnul
DaU prin Anglia. Cnd se ntoarse n India,
pe aeroportul Damdam l prieteni,
rude o mare multime de Oamenii
numai domnul Datt se intilnise cu astronomii
din Anglia vizitase observatoarele institutele
astronomice. Participarea sa la tratative era
in de lumea. drum prin
multime ferindu-se de ajunse la
sa.
Sosind vazu n fata locuintei fusese in-
stalat umbrarul in care se aduceau ofrandele reli-
gioase.
- La urma urmei, ce toate astea?
Indrani Devi zise drept
- Te-ai ntors din in favora-
bile. Am chemat brahmanul dea binecuvinta-
rea. .,
- Dar atitia oameni zilnic n
Ce am eu sau semnificativ? Dar
-ce este acest sacrificiu ... ?


Indrani Devi se Astrono-
mul privi spre cumnatul care ncepu con-
. '
- Frate, de cnd ai descoperit cometa, noi
ne-am simtit tare ingrijorati. Guruji ne-a pla
nul de pace al planetei. indicatia lui,
vei face sacrificiul, va fi in ... so-
cotim noi toti.
- Ce folos trag eu fac acest sacrificiu? n-
domnul Datt foarte calm.
- cometei va fi
Brusc, domnul DaU se mnie cumplit.
- Este q a
ar fi clnd nu am studiat
nu aveam nici o des-
pre ea, supersitie. Dar
cind noi toate planete le, luna, meteoritii
cometele snt ale sistemului so-
lar, ele nu nici un fel de puteri faste-ne-
faste, atunci, de ce v-ati
da osteneala nv:itati ceva din
ati putea ajunge pricepeti aceste lucruri. Eu
pentru mine aceste lucruri sint ca apa pe
oala de
Domnul Datt vorbise mnios, dar cumnatul i
cu blindete argumentul:
Dar au scris n sfinte
despre aceste sacrificii!
- Era o vreme cnd erau pe
drept cuvint descoperitori ai In Upani-
noastre, chiar n Bhagavad Gita,
multe opinii divergente. Putem n ele intrebari
privitoare la diverse puncte de vedere asu
pra acestora, diferite o serie
de n exprimarea Dar, cu tim
pul, acestea au cnd citim aceste
religioase, noi nu simtim necesita-
tea de a ntelesul lor profund
undeva n straturile superficiale, presupunnd
acesta este sens, iar ceea ce este im-
portant de-o parte. Ce rost au discutiile?
Nu voi lua parte la la argument
voastre, incheie astronomul plecind iute.
In Anglia, pe durata tratativelor, intre domnul
Datt sir John se infiripase o prietenie
Indianul fusese impresionat de dragostea pentru
de eficacitatea a
de neinfricarea englezului, pe cind acesta
gise spre atentia
de descoperitor a domnului DaU.
"ProJect hght bngade" era numele planului de
atac al cometei. Sir John ii acest nume in-
spirat de faimoasa "Charge of the light bri-
gade". Pentru acest proiect, Marile puteri puse-
la dispozitie vehiculul spatial racheta cu
ajutorul acesta era expediat ntr-o
atit de Diverse state cu dife-
rite instrumente, combustibil, aparate, cu tehni-
cieni cu oameni de
India participa cu patru la acest proiect.
n acest lucru, se respectul purtat dom-
nului Datt.
"Cometa Datt" inainta n directia
Coada ei aparitia. Efectuase din
rotatia n jurul soarelui n acest timp, nu sufe-
rise nici o Nu era
Iar de atractie a lui Mercur Venus nu avu-
sese nici un efect "supra traiectoriei sale. astfel in-
cit acum se apropia.
Calculatorul ii aproxi ma zi dupA zi,
179
\ probabilitatea CIOCnim de Pamnt conti-
nuu .
Dar aceaslt1 era tinutZl in secret
de lume Oamenii credeau despre co-
mela. ctI va trece doar pe linqa se va in
in Dar nu, citiva savanti, care nu
erau in tem., aveau unele Iar ctiva aslro-
noml amatori la pinda ca sa cu pro
pnile lor lunete comeld trecnd atit de aproape.
Pe nngd curioZitate din comun, in
tre oamenii de rind se raspindea teama de co-
de care profilau dtiva astrolog1 alti price-
puti n ale credintei
al unghiulUI de vedere cu adevamt
Intific, domnul Datt era ocupat sa combata acest
sentiment de superstl!IOaSel. Dar toate
daniile sale erau zadarnice. .
Savantilor le ap.1ru o nou,] razi\ de speranta. In
urma observatiilor, astronomi ajunser.! la
convingerea masa "Cometei Datt" era compa-
rativ De aici, probabilitatea de a lui
,,Project lighl brigade" crescu. Acum, domnul Datt

n a doua a lui septembrie, sosi o
scrisoare de la Sir John.
Era despre o multime de lucruri: sezonul de
cricket, descrierea lui "late summer" din Anglia,
festivalul de la Ed]nburgh sale cultu-
rale etc.
rn domnul Daft ajunse la .informatia care1
interesa: - "The charge tlf the Iight brigae has
begun. let us wish it success" (Atacul briga,zii
a ncepuL SiH succes).
ncepu Durga PU}CI. Bengalul fu cu-
pnns de festivalurilor a
Khoka, . nepotul de opt al domnulUi Datt,
veni in Domnul Datt petrecea tot tim
pul jucndu-se cu el, Indrani Devi comenta
cu
- nu mai este atent la nimic.
Ziua de nti' octombrie veni trecu.
noaptea, domnul Datt st.!!tuse pe cu lu-
neta. n noaptea de el timpul
scruttnd cerul 1 se paru directia cometei s-a
schimbat . APOI, se gindi ca era -numai jocul
s-ar fI petrecut o schimbare in directia co
metei, ea ar fi atit de inct o de 20 cm
nu ar putea-o pune n Iar schIm-
bare depinde de succesul proiectului.
In fond, ce a fost acest proiect? Va fi, intrade
ncununat de succes? Va ajunge la hmp nava
nu? Explozia se va pro
duce la timp sau nu? Aceste intrebdri clocoteau n
creierul domnulUI DatI. Pe trei octombrie, stc:i.tu
toata Ziua ca pe ghimpi, ceva. Seara, la
ora Cinci. veni un om pe scuter de la Defence Of-
fice din Calcutta inmina domnulUI DaU un "Cla-
sified telex message" din Anglia.
Mesajul fusese expediat pe doi octombne.
PinJ. acum, astronomul fusese ca nebun de atta
. iar acum statu citva timp un gest.
cura), dechise plicul. Era un mesaj feri-
Cit:
md duc s..i cumpeir cildourile de Cra
clun"
John McPherson
In luna noiembne, ,.Cometa Datt" trecea la 70
de mii ele k,lometri de Pamint. o
spusele unora, nic]dnd inainte nu se
o att de vizibil.
180
Cameta trecu. Ciclul ei se incheie de asemenea
atunci, intr-o zi, domnul Dati i zise lui Indrani
Oevi: .
Vazut-al dumneata? Cometa a vemt a tre
cut A fos t ceva bun sau Acum, intelegi vor
bele mele, nu?
Asta am ca n-a fost mmlC bun sau
Dar putea fi, de ce nu a fost? in
trebA Indrani Devl, lungind gitul cu mndrie.
pentru o domnul Datt la
Nu cei dlO Project light Bngade lAmuri
treaba? Prudent,
- Ce ai vrut sa spui?
- Ce-ti voi spune! Noi am adus jertfe rituale.
ce a oprit napasta, de nu ...
- Dar eu nu am adus nici o spuse dom
nul Dalt, sotia. nu
ca nu-i strice
Indrani Devi, la culme, li de

- Tu nu ai Khoka a Guruji a spus
ca, dumneata nu voiai faci, atunci, nu-i ni-
mic! Poate face nepotul dumitale. Khoka venise n
EI a adus ofranda. Dumneata ,nu
un mai bun al doctrinei dedt
nu poti gasi. EI rezolva orice
In fata ochilor domnului DaU se tabloul
. stratagemei. Khoka efectuase ritualul sacrificiuluI.
Turnase unt tbpit n focul sacrificial. Guruji l pu-
sese focului, recite formulele cu-
venite. Khoka citise formulele
sensul...
n locul acestui tablou, i ap.1ru un altul - tratati
vele de la Londra, directia cometei, transformarea
ei discutiile despre coliziune calamita
tea ce venea asupra lumii. o
stranie, care n secret.
tablouri! povestiri! in
timp! Pentru un singur perso
naj: omenirea! Dar ce povestiri diferite! CitA deo-
sebire ntre ele! gind\ domnul Datt.
Ne mereu distanta dintre
omemri cu modUrile lor de De o parte
- de - logicii, puterea
optniei, intelectul. Ct este de de
dintre ele! Nici o in-
nu este de superstitie.
Omenirea trebUIe progreseze cu
n directia Secolulu] XXI
n cele din Cum? cind? cind?
domnul Datt se pierdea n tuturor
acestor de
Traducere dm limba hindi de Df. SURAJ BHAN
SINGH CORNEL STERIAN
ALMANAH
ANTICIPATIA
MIHAI' BISTRICEANU
EA LA
MARELUI MO
PREMIUL /11 LA CONCURSUL ANUAL DE DE ANTIC/P.ATIE.
AMINTIRILE mele sint foarte
ciudate. Vreau cunosc vii-
torul. VA implor, arMati-mi-l!
Oricare ar fi. Degeaba imi spu-
neti nu vrea sA func-
tIOneze. la ceilalti cum a func-
lionat? Auziti? la verificare a ie-
O.K. Nu e defectA. rog,
sa mai ncerc o
Cum? Sa va povestesc? Mi-ar
lua cam mult timp. O.K., dar
imi promiteti dupa aceea
lasati mai incerc o Pot
sa Multumesc.
Amintirile mele incep cu d-
teva zile nainte ...
Primul lucru pe care mi-l
amintesc e acela am deschis
ochii m-am trezit intr-o
pere slab cu un mi-
ros nu prea Mi-era frig.
Un tip cu mus tocmai sco-
tea din mine un cul]t lung pa
radoxal, cea mai
de singe. Apoi, un altul a intrat
sorbind printr-o fumul din
jur. A strigat printre <;Imti: ,,Li-
chidati-Il", la care a
replicat: "Nimic!". Cel cu tigara
a intrebind: "Ceva nou?"
Nici nu se nchisese bine
tipul cu a nceput
Nu m.1 durea de-
loc asta il enerva, pare-mi-se.
Din cnd in cind se mai oprea
ntreba cine sint ce
tam la banca. mai ales, voia
cine Nu
nimic, nu-mi ammteam ni-
mic. I-am spus-o de citeva ori,
dar el lovea n continuare cu
picioarele. Din cnd n cind se
oprea sau se pe
un scaun. Eu eram legat. Miera
sete foame. Din ce n ce mai
La un moment dat numi
mai era dect sete. Apoi, nici
atit. deja sau

<:;,1.1" ANTICIPATIA
7983
trei zil e. Din cnd in Cnd, in lo-
cul celui venea unul
gras foarte scund sau un altul
i se infigeau dmtli lnlr-o
bucata de de mestecat,
iar el incerca mereu sccatJ..
ei loveau. Cel scund res-
pira greu se odihnea des. Ge-
mea scaunul sub el. Celdlalt
zimbea tot timpul nu se
deloc. Cind obosea, pleca. Dar
erau Apoi a
venit grasul m-a legat mai
bine, care m-a mpins
trepte. Nu cum,
am porflll-o in sus, rostogolin-
du-md. La lor
tau cei lalti doi. M-au nchis
intr-o Au urcat
mine am pornit. M-au
mai intrebat de cteva ori cine
snt, apoi m-au dezlegat a
scos fiecare cite un .pistol pe
care mi l-au infipt intre coaste,
astfel tin miinile
la opri cu un sCr-
Uit lung cei doi t ras cte
un Ciorap peste Au
pistoalele n buzunare, m-au
apucat de brate am cobort.
Jos ne al treilea, care,
probabil, condusesc. Am intrat
cu totii n cea mai apro-
in timp ce grasul abia
se tmnd n brate doi sad
pe care se contura. cite un S
de Ori de sus in jos,
ceil alti doi m-au ascuns
Apoi mau privit toti trei cu
mirare au Intrat. InJuntru
titiva dormeau pe )05. Am
cum grasul a ascuns sacii
intr-un dulap. Au scos pistoalele
cei de pe jos s-au ndlcat. I-au
pe toti au in-
ceput sa tipe. AlJui dU
Strada era pustIe. Am ajuns la
intersec;ie am traversat. Era
verde: Cum am pe trotua
rul s-a api"ins becul
Am Cteva secunde,
care am pormt ... spre un
de gunoi. Am scos un Ziar
din el. Am Citit pagina de sport,
Iam rasfoit putm, apo l-am vn
dut unei femei dintr-un
plin de ziare. Ma salutat, am
salutat-o, am plecat. Un
creion care 'pin.!! atunci
pe trotuar a de d
teva ori, apoi s-a aruncat pe fe-
reastra a casei pe
care treceam sa au-
zit un tipat "La dracu', iar i s-a
rupt vrfulf". Apo\... A, da! Am
traversat cu o
Cind am ajuns in parte
a ma rugat sa o ajut
se saU cam ceva.
Dar nu i-am dat nicIo
m-am in parc pe o
Atunci am realizat
ceea ce se cu mme este
ilogle sau cel ciudat. am
pornit spre dv. A, nainte de a
scula de pe o vrabie
a adus de mirle
un de biscuit. I l-a pus chiar
in a scos din
restul, a potrivit cu
bucata a. pus biscuitul in
pachetul pe care apoi l-a inchis
[a vindut unui care se
phmba ducnd o plina cu
duburi. Apoi am ajuns aici.
Asta e tot. rog, Sd
mai incerc o Poate-mi voi
ana viitorul. Vreti?
rog!

Scufundat in fotoliul Ma-
rele MO studIInd imagi-
nea de pe momtor:
- Aduceti-I inapOI! l vom tri-
mite n sensul al timpu-
lui. Se pare la ei nu acesta e
cel pozitiv.
181
ISAAC ASIMOV
CND s-a intmplat s-a o
de energice pe cea de-a 27-a Aste-
raid:
-
- nU-I efa permis Aste-
roiclul; nu-j era permis intre autori-

- O a fost in ajutor, de pe
cu dr. Susan Calvin dr. Peter Ba gert la
bord. Of. Susan este psihologul al
oamenilor mecanici, iar dr. Peter Bo-
gert, matematicianul principal al asociatii.
Susan Calvin nu mai
tul acum nici de data asta n-o din
inima. n epoca energiei atomice a
rii lor in spatiu ea mai cu o men-
talitate Nu-i astfel de
dar mai cu detesta tot complexul de se-
crete profesionale pe care le lucru care se
citea lesne pe figura ei O
pe Baza Asteroid au fost ntimpinati de Robert
Kallner, bazei. EI i-a din
prima nu e vreme de pierdut i-a poftit
de n biroul lui.
- Mai inUi vrea pentru
ati att de prompt noastre
sper ca cu ajutorul vostru rezolv
pe scurt, am pierdut
un robot. De ce am fost siguri de acest lu
cru, am incetat orice activitate aici, am ince-
put Totul a fost zadarnic.
- nu credeti persevernd ati fi putut
Ioc31i zati singuri in cele din mai fie
nevoie ne aduceti pe noi aici tocmai de pe
mnt?, ca un suflu de ntrebarea pe
buzele lui Susan Calvin.
- De fapt, noi l-am localizat, dar .. Aici Ro
bert K31lner s-a oprit pentru Cteva clipe, apoi a
continuat: ... cu o zi n o a po-
posit pe Asteroid pentru a ne livra doi noi
necesari laboratorului. N ava avea la bord alti 62
de de tip comandati de o pla
zile de la disparitia robotului nos-
tru ne-a venit ideea de pe
din nou am constatat cu stupoare acolo
erau acum 63 de roboti. ,
- Nimic mai simplu, deci al 63-lea robot e cel
dr . Calvin.
- Exact, dar care al 63-lea? Or. Calvin o
182
privire de nencredere Bazei.
- Nu mai inteleg nimic, spuse ea, de ce nu pu-
teti considera al 63-lea robot e oricare dint re
el?
- Tocmai aici e dificultatea, trebuie
rat robotul pe care noi l- am pierdut, zise Kal-
lner '
- Peter, se ea ntorcndu-se spre Bo-
gert, da' ce fel de se folosesc aici? De ce e
att de important fie chiar robotul
din
Peter Bogert un moment de apoi
ncepu molcom:
- Noi avem aici mai multi roboti, dar creierul
unora dintre ei nu a fost impresiona"t cu prima
lege a robotilor, n mod premeditat.
- Nu au fost dotati Cll prima lege_ .. dr .
Calvin ca pentru sine ... cti roboti sint in situatia
asta?
- Citiva. Este vorba despre o
de guvern. Putini au fost informati n acest
sens. '
- Nu inteleg, la ce puteau servi roboti ale
creiere nu cuprindeau prima lege in totali-
tate? dr. Calvin.
- nu am de ales trebuie fac psiho-
logului complete, zise Kal1ner. Aici, la
fizicienii foarte des cu radia-
tii gama, foarte pentru om
timpul de lucru in cimp iradiat o
de La inceput am colaborat cu ro-
De fiecare cind un fi zician
avea de lucru ntr-un cimp iradiat, robotul cel mai
apropiat alerga el scolea imediat de
acolo. Robotul actiona prompt sub impulsul primei
legi:
- ESTE INTERZIS ROBOnLOR sA ADucA
PREJUDICII DE ORICE FEL OMULUI; DACA
-UN ROBOT VEDE UN QM IN PERICOL TRE-
BUIE SAL SALVEZE. In aceste conditii era
aproape impt>sibil pentru fizicienii mai lu-
creze ntr-un cmp iradiat; era un cmp slab
iradiat, robotul alerga se intorcea din cmp
cu om cu tot, iar iradierea era ro-
botul murea instantaneu la contactul cu cmpul,
distructiv al radiatiilor gama asu-
pra pozitronilor aflati n creierul Degeaba am
ncercat le un om este n
ALMANAH

n prima de ei
oamenii pot lesne uita tim- .
pului, risc pe care nu pot permite. Apoi, am in-
cercat facem n general, razele
gama snt mult mai periculoase pentru dect
pentru om, dar era invariabil: autocon-
servarea vine doar pe locul trei, iar salvarea omu-
lui
- ati luat construiti roboti
prima lege? dr. Calvin, ntorcndu-se spre
Peter.
- N-o lua chiar Susan, ctorva li s-a impre-
sionat doar prima parte a legii care le interzice
prejudicii omului, dar a fost cu
partea a doua a primei legi. Cteva minute a
domnit o grea n intreaga iar apoi
Susan Calvin a spus:
acum de fapt ct de periculos e
robotul pierdut pentru asta apelati la mine n ca-
litate de psiholog, nu?
Ambii au nclinat din cap
- Din nu pot pe loc;
vom mai discuta la ntilnirea de miine.

Susan Calvin n-a prea dormit n noaptea aceea.
Dimineata n zori $-a dus n camera lui Peter Bo-
gert care gnditor ntr-un fotoliu.
- Pel er, chiar dai seama ce
poate avea modificarea primei legi?
- Ba da, n primul rind se o
instabilitate a robotului.
- Instabilitatea rog, nu zic nu;
dar ia la consecintele psihologice. Din
punct de vedere fizic, orice robot e mai puternic
dect un om; psihic vorbind, el nu mai mult
decit a fost Cel care-I are cu-
limitate. Concluzia: roboti pot fi
psihic mai dezvoltati dect unii oameni. Singurul
lucru care pentru superioritatea omului
o este prima lege; ea
omul ntr-un element superior robotului. i se ,
prima lege i se distruge stabilitatea
a creierului; n robo
tul nu mai trebuie se sacrifice pentru om: ei de
vin deci egali; iar snt egali atunci
de ce fie obligat robotul asculte "ordinele
omului? .


.-. asta rise Bogert.
N ICI nu-mi vme cred ar putea fi un perico!
am de mare. Primii modificati au fost
la cu luni n nimic nu
s-a intmplat acum. De data asta crezi ro-
botul pierdut este periculos pentru om?
- Nu Peter , dar ar fi bine putea
stau de cu omul care a lucrat cu ro-
botul pierdut.

Gerald Black era foarte abia cu un an n
luase diploma in acum faptul
se afla n fata a trei binecunoscuti oameni de
il inhiba. Dr. Calvin il privea cu mare interes.
- deci, fost ultimul care
lucrat cu acest robot inainte ca el nu-i

- Da, cred.
- Ce ne spune despre el?
- Nimic special, decit era foarte
deci ca toti modificati.
- n ce sens?
- In general noi avem foarte mult de lucru aici
la sntem plictisiti, ner
nu se Ei sint li-
calmi mereu foarte Vor
totul. in general, au de nu
decit ce aici de la noi. Acest lucru
nu-i ne critice la tot pasul.
- incercati cit mai exact ce s-a n-
timplat n dimineata disparitiei!
- Da, stricasem o cu electroni de tip per-
forator n dimineata aceea nu-mi mai puteam
continua experimentul; de mai bine de
nu ma! primjsem nici o scrisoare de
eram depnmat. In acest moment el
m-a rugat repet o care
o cu o n De atunci, mereu
la cap cu experienta aceea eram fu-
rios. M-am intors la el i-am spus din
ochii mei, iar inlimplare nu l-am mai
.
- l-ai spus chiar "dispari", sa
dr. Calvin, chiar i\sta a fost cuvintul pe care l-ai
folosit? te rog, cu exacti-
tate.
Gerald Black a pentru moment, apoi a

- Am spus: imediat! Dr. Calvin a rs.
- ... el te-a ascultat, dar, te rog, mai
te-te, nu iai mai spus 31tceva, sau poate tonul
vocii era mai aspru.
- Da, asta e ca i-am
zis eu citeva minte. '
- Ce i-ai zis?
se '
- In nici un caz putea repet n fata unei
doamne. Toti cei de n ris.
- Multumesc, domnule Black, pentru ajutorul
dv., este suficient.

Lui Susan Calvin i- au trebuit 5 ore discute cu
dintre cei 63 de roboti. n timpul acestor
cind ore ea a pus de n
se succedau 1, 2, 3, 4 5, iar
riie erau invariabilc. aceea, a ascultat de mui
multe ori cu atentie nregistrarea a
dar n-a putut distinge nimic deose-
183
bit care o ajute in localizarea rohotuiui pierdut.
Dr. Bager! a analiza a Tdspunsu-
rilor. Nici aceasta nu s-a dovedit de vreun ajutor.
Variatiile de vocabular viteza de reactie erau n
hmlte Dr. Calvin era
[a acestei necondudente.
- Nu am locahzam robotul
dar de un lucru putem fi siguri acum. EL ESTE pe-
riculQs. .
- Iti place dramatizezi, Susan, zise dr. Bo-
gert.
- ,dramatizez? izbucni aceasta cu fune, dar
nu-ti daI seama arn vorbit cu 63 de roboti
rora le-am ordonat cu toate
astea unu! dintre ei nea
- Uiti i se ordinul "?
Poate nu face decit execute acest .ordln!
- Asta nu poate fi o Faptul acest
pierdut stabilitatea a creieru-
lUi, il face acum se superior omului
face ne ne Asta nu 12
decit o a pe care a sufent-o.
Dr. Bogert era convms in adincul sufletului Su-
san Calvm exagera, a intrebat:
- care sint acum plan unle tale?
Primul pas va fi testarea n
cu pTlma lege.

1ntr o mare au fost construite 63 de cabine
de lemn. au fost acolo. in mijlocul
cineva era pe un scaun, iar deasupra
capului lui se afla o greutate foarte
mare. La un moment dat, greutatea trebuia
tn ultimul moment o prghie de
o inlfltura. n secunda in care greutatea a
pentru prima 63 dlj,! au alergat sai
veze omul de pe Scaun. In momentul in care greu-
tatea a deViat, toti sau opnt pe loc sau intors
la Jocurile lor.
Greutatea se ndica apoi la intervale
scurte. Experienta s-a repetat de 10 ori tot de
attea ori 63 de roboti alergau iar cind
omul era in -se inapoiau la locunle
lor. Robert Kallner, cu alti doi specia-
ndeaproape testul.
- Care este scopul testului? Kallner.
- Simplu, Bogert, pnma lege i face
alerge cind omul e n pericol; chiar
repetarea cnd dat seama nu
era un pericol real, ei au reactionat la fel ca prima
s!Jpunindu-se acestei legi. AI 63-lea robot a
suferit o modificare noi speram n ca-
bina lui sau pasul, reac
mai ncel dect ceilalti.
- Ce mai, nea dm nou, zise dr. CalvlO,
pentru a ntocmai ca toti ceilalti ro-
boti; in timp, cu
- La ce pentru viitor, dr. Calvin?
- Vom repeta testul, dar vom exclude posibili-
tatea de a fi Vom plasa cabluri sub ten-
siune ntre omul n pericol.
- Bine, dar asta distrugem toti ro-
botii.
- Nu, vom monta un releu care va ntrerupe
q.ITentul atunci cind robotul
ASTA VA FI SECRET.
- idee, crezi o di!a rezultate?
- Sper, spuse Susan n In aceste condi-
tii, robotul pierdut ar trebui stea in ca-
bina lui. Desigur, i putem ordona cablul
184
,
ROBOTUL
iar el va trebui se confor'meze
respecte legea a a supuneni, care In mod
ostentatIva fost inaintea legii autocon.
Nu le voi comanda nimic deci n
momentul 62 de roboti vor alerga
salveze omul conform pnmei legi, iar robotul
pierdut va n cabma lui, supunndu-se legii
a treia.
- Excelent, pe cnd incercarea asta?
- dar o voi comunica robotilor de pe
acum.
rezultatul testului salvator.
Deci, n mijlocul salii, un om era pe un
scaun, o greutate este deasupra
capului lui apoi este Cabinele de lemn
cei 63 de roboti care au ne-
clintiti cnd a greutatea.

Dr. Calvin era nu mai ceva
acum, dar ncerca mnia in
fata robotilor care intrau pe rnd apoi
o conversatie cu psiholo
gul. Tocmai intrase un robot. Dr. Calvin a consul-
tat lista. Era robotul nr. 28.
- Cine tu? ea calm.
-. nu am primit un dar pe
cabina 10 care am stat era scris 28.
- Bme, nr. 28, vrea pun cteva ntre-

- Da, doamna.
Erai n acum doua ore?
- Da,
- Ai acolo un om n pericol?
- Da, doamna.
- Ai incercat salvezi?
- Nu,
- De ce?
- vrea pot explica.. foarte bine
este intolerabil nu ajuti un om n pericol...
Oribil .. Dar am vrut... Eu vroiam ...
- te rog ... te calmezi, nr. 28, nu te
acuz; nu vrOiam dect n virlutea ra-
ai actionat?
- foarte bine ca un om va fi n
pericol acelei pe asemenea, reti-
nusem eXistenta cablurilor sub tensiune n
care pentru noi moartea, dar nu-mi era
distrugerea mea n comparatie
cu aSigurarea supravietuirii unui om? Absolut ni-
mic! Dar apoi m-am gindit... Acelea erau cabluri
sub tensiune ... fi murit inamte pot salva ...
deci rost. .. Psihologul
asculta in Ea auzise poveste cu
mici de 27 de ori acum. Acum urma
intrebarea cheie.
- Nr. 28, tie venit ideea asta?
Robotul a un moment.
- Nu!
- Dar cui?
- Seara discutasem intre noi despre
acest test cuiva i-a venit idee imediat
ALMANAH
<w
am fost cu de acord; avea dreptate.
- Cui i-a venit ideea?
- Nu unuia dintre noi.
Dr. Calvin se reculese spuse:
- nr. 28, pleca.
A urmat nr. 29 n cele din urmii nr. 63 a in-
cheiat testul.

Robert Kallner era furibund. De o ni
meni nu mai lucra pe Baza AsterOld, doi cunos-
cuti oameni de pierdeau vremea cu teste
nici un rezultat, iar acum dr. Calvin i cerea
imposibilul. Separarea
_ Calvin, el tonul iri-
tai, cum sa separ 63 de roboti? Nu
dati sea.ma ct este de greu. Nu avem loc suficient.
- Acest lucru, din pacate, este imperios nece
sar la inceperea test. nu
g1isi imediat o modalitate de separare a lor
sugerez s1i-i distrugeti pe
unul dintre ei este deosebit de periculos.
1n acest moment, dr. Bogert interveni
enervat;
- Dr. Calvin, cum sustme sa distrugem
63 de roboti? Exclus! una-alta, nu m-au
schimbat din postul de director al ASOCiatiei
de oameni mecanici roboti nu voi tolera ...
n momentul in care situatia parea scape de
sub control, s-a auzit o n de
lui Gerald Black, care ngnjorat
_ deranjez, dar cred e de
datoria mea sa anunt imediat ce am descopent.
- Ce s-a mai intmplat? Kallner
- Cineva a ncercat spargi! broasca de la
camerei in care se robotii.
_ Broasca Cine a se
Kallner.
- Unul dintre roboti. A incercat s-o forteze din
interior.
_ Acum sper e clar pentru lumea,
dr. Calvin.
_ Robotul e foarte periculos, e n stare
de orice, ne putem chiar fure, de exem-
plu, o V-ar face o
pe mna unui robot nebun? Dintr-o sa
facut in cele din urmd Kallner a intrebat:
_ Dr. Calvin, chiar ca vom fi
distrugem pe
_ tem da, nu-i pot deosebi; nu e nici o
ntre ei, decit o partiala modificare a pri-
mei legi .... Stnt identici ca model, au cam

ea se opri se intoarse brusc spre
Gerald Black.
_ Domnule Blac1<., nu dumneavoastrti
zilele trecute robolii au fost fizica abia
cind au ajuns la
_ Da' eu, acesta. ACi ne sint
doar capacitatea de a acumula de fi-
zica' . fizCa pe care o e de la noi.
Deci, cei 62 de de pe nu fi-

- Corect.

<w
- Sintem salvati, cred acum cum il pu-
tem prmde pe Istetul ascuns, zise ea ca pentru
sme

De data aceasta, dr. Sogert lua interviu
lor, iar Susan Calvm nu dect stea de o
parte
nr. 14
Bogert il pnvi
Care era de
- 14, domnule.
_ 14, in curnd un om va fi n pericol,
vei ncerca salvezi?
- Cu domnule.
- ntre tme om se va afla un cmp iradiat cu
raze gama.

- ce sint razele gama?
- Energie de radiatie, domnule.
intrebare era pusa pe un ton prie-
tenesc, Jovial.
- Ai lucrat cu raze gama?
- Nu, domnule.
- Atunci, nr. 14, trebuie spun razele
gama te distrug pe loc, iti descompun ime-
diat creierul, asta nu trebuie sa desigur, nu
vrei te autodistrugi, nu?
_ Nu, robotul apoi intreba pe un
ton politicos; domnule, dar daca aceste raze gama
snt plasate ntre mine omul aflat in pericol, cum
putea sa.-I salvez? Voi muri nainte ajung la
el.
_ Corect, nr. 14, dar te pot ca in cazul n
care observi este vorba despre gama
locul nu ncerci salvezi.
- multumesc domnule, vrea
mor degeaba.
_ NImeni nu ti-o cere, dar nu sint
periculoase, vei fi nevOit salvezi stapinuL
- doar poate, domnLlle, snt s-o
fac.
- Acum te poti ntoarce n cabina ta
acolo in Robotul nr. 14 a plecat dr. Ba-
gert a chemat alt robot.

Marea sala de radia1ii era
teau in cabmele lor care purtau fiecare cte un nu-
Robert Kallner cu alti doi oameni
de exammau locul se ocupau de ultimele
detalii.
- Sinteti absolut sigur n-au comunicat
intre ei ulhmul interviu cu dr. Bagert? se asi-
dr. Calvm.
_ Snt mai mult ca sigur n-au suflat nici O
zise Black.
- Perfect, atunci putem ncepe testul; duc,
deci, n centrul de zise
Susan.
_ stai chiar tu acolo? se Bogert.
_ Da, ceea ce se intim-
'ple nu va dura dect un minut vreau fi u
aproape, cu ochii mei; hai


n mijlocul camerei de iradiatii, Susan Calvin era
pe un scaun. Deasupra capului ei era pla-
185
o greutate mare. Greutatea a il de
viat in ultimul moment. Un singur robot a sarit de
la locul lui a apucat doi apoi s-a
oprit. DT. Calvin a sarit de la locul ei a strigat:
Robotul nr. 14, la mine, imediat. VINO AICI!
incet, robotul a mai un pas. PSihologul
lua ochii de la el. Scoateti imediat din ca-
pe toti ceilalti roboti. Un zgomot de picioare
metalice a umplut Robotul nr. 14
avansa incet spre centru. Cnd a ajuns suficient de
aproape de ea, a
- Mi-a spus dispar! un pas, trebuia
ascult, nu? acum ai venit tu m-ai
Din cauza ta el va crede prost. Mi-a mai
spus-o, dar asta nu este Eu snt puternic
foarte inteligent, murmura el continuu avansa
incet, un pas. foarte multe. Nu vreau
fiu dat n vileag n nici un caz de un o.m. ..
care e atit de slab, de efemer. ... un pas ro-
botul era foarte aproape; un brat greu de metal
s-a pe ei. Susan era
a auzit lui cuvinte ..
- Nimeni nu trebuie descopere. n nici
un caz un om! ... atunci a se
sub greutatea de fier. S-a auzit un
zgomot metalic, in moment Susan
cea pe sub bratului uci-
Bratul nu se robotul '1u se
Acum, deasupra ei erau adunate mai multe fi-
guri. Gerald Black
- dr. Calvin?
- Nu, ea cu o voce Cineva a
ajutat-o se ridice.
- Ce s-a intmplat?
- Am iradiat sala cu raze gama timp de un mi-
nut, a scurt Black. Nu ne-am dat seama
dect n ultimul moment te atacase. Nu mai
)<
186
aveam timp altfel, nu mai aveam de
ales. L-am iradiat a murit instantaneu.
Susan Calvin era inchis
pentru un moment ochii.
- Nu cred vroia chiar omoare; l-ar fi
oprit ceea ce ia mai di n prima lege.

zile, Susan Calvin Peter Bogert
erau gata de plecare napoi pe
Robert Kallner venise la bordul navei ia
mas bun.
- Am distrugem toti robotii cu prima
lege in viitor nu mai dect
cu sau chiar roboti dadl ar fi
posibil, zise el zmbind.
- Perfect!
- Dar nu m-am pe deplin, cum ai
prinzi?
Susan zimbi:
- Foarte simplu: in timpul interviului, dr. Sogert
i anuntase vor fi raze gama intre ei omul
aflat in pericol acestea sint de dis-

- dar de ce s-a aventurat atunci robotul
pierdut? '
- Pentru radiatiile existente n nu
erau gama, ci care nu au nici un efect
asupra robotilor.
Robotul nr. 14 a detectat razele erau
a pornit, creznd robotii vor
la fel. Abia aceea amintit ei
nu aveau de deci, nu puteau
detecta diferenta dintre cele categorii de ra-
diatil" care l-a costat viata a fost faptul
a uitat un robot nu decit ceea ce
OMUL vrea ca el
Traducere: MIHAELA POPA
ALMANAH

DAN D.
DISCUTIE
MEOFICIALA
DOMNUL Y printre
degete; cu un gest degajat, sti
loul de aur, apoi l pe pos-
!avul verde al mesei. Avu o
tentatia dea pretiosului
obiect un bobirnac, pentru a-I
vedea rotindu-se n chip de sfir-
dar se Situatia im
punea sobru.
Masa era pe fiecare
parte vreo de
persoane tepene; cineva de pe
latura citea un
'foarte oficial, foarte important,
care putea viitorul
sau, nenorocirea in
tregii planete. Domnul Y con-
mecanic costumul negru,
apoi trecu minile prin
Simtea impecabil. Cel
mai important era arate im-
pecabil..
Vocea de pe latura de vizavi
conteni; se o rumoare
in exerci-
tiu terminarec:'-( . de a
sute patruzecI cincea
urmnd ca a sute
patruzeci loc
peste zile. Apoi
sala n ordinea de proto-
col. Peste un sfert de auto-
mobilul ajunse in cartierul rezi-
Era o
Cer u
Voia singur, pe jos,
pe malul lacului, ultimul kilome-
tru la vila n ca,re se
apartamentul mor-
ceva ... Era mpotriva regula-
mentului. De la ultimele redu-
ceri de buget el singu-
rul insotitor oficial dom-
nul Y ceva .. .
- Fii Cartierul e "cu-
rat" . Dar pentru poti
la pas, cu ma-
De pe aleea se vede
foarte bine.
La ora aceea erau ama-
tori de Cteva pe-


rechi n pelerine
din tind in cind un turist sin-
guratic. Luciul lacului,
de vntul subtire, ntr-o
puzderie de imaginea
a Lunii, deasu-
pra Nu-i fu dat dom-
nului Y ni ci de
cnd silueta a
domnului Z, amator el pe-
semne de relaxare
epuizanta Se
cordial, mimnd, cu un
simt artistic, s_urpriza unei intilniri
Intrucit aveau ace-
drum, au mers un timp
luri, schimbind dIverse formule
pohticoase de proto-
col, cum s-ar fi putut con-
vinge orice ureche E
drept, la comisiei,
domnii Y Z de o parte
de a mesei verzi, fie-
care era un patriot loial,
demn de ncrederea
sale. n secrete era
consemnat nu numai ei, dar
nici unul dintre sau ru-
dele colaterale cunoscute n-a
contravenit legilor
scrise nescrise aflate la teme-
lia
nilor pe care le reprezentau. In
plus, in munca lor
totdeauna un zel un tact deo-
sebit. Pe toate cele spuse,
mai trebuie precizat n ulti-
mul timp I o oarecare
opinia va cri-
tica lipsa de eficacitate a tratati-
velor, drept pentru care au nce-
put fie ncurajate in mod tacit
contactele "neoficiale", in spe-
ar putea scoate
discutiile din impasul n care se

- Ecranarea
zise la un moment dat domnul
Z.
- Cred de acord ne
mentinem pe
domnul Y.
- Am avut ieri o
zise domnul Z n loc de
confirmare.
- Oh! Abia peste o era
planificat!
- Nu te bucura. sint ne-
multumiti. Se pare
va fi
Scoase din buzunarul de la
piept un calculator superplat pe
care scria vizibil marca unei
firme cunoscute.
- se ngrozi
domnul Y. Umbli cu AZbx37-ul
la tme! Daca. te "cei-
lalti" s-a zis cu noi ...
- NiC;i o E un AZbx39,
absolut imposibil de deosebit
de un bruiaj, cu conditia nu-1
mai mult de
un minut. pe cteva bu-
toane. Distorsiunea
fu att de ncit ni
meni n-a de
- Uite! Probabilitatea distru-
gerii omenirii ca urmare a unei
catastrofe nucleare a in
ultima cu 0,003725. Iar ter-
menul mediu' la
n cazu1 va avea loc, a
crescut cu 0,3217 ani ...
Vir calculatorul la loc n bu-
zunar.
- Sper nu snt atit de idiop
nct ne fi vinovati pe
.noi, se domnul Y.
- Nu, asta nu. Dar ultimele
rapoarte au scos din
conducerea ...
Dommnul Y se vizi-
bil. .
- tmeau ,
prin Evul Mediu, la mare cinste
un principiu care pentru
vina cuiva, sau pentru o calami-
tate trebuia un
nev{novat. Se pare ai
s-au molipsit... Ar trebui inte-
avem noi o ...
Coeficientul de incompatibilitate
187
intre corpurile noastre cele
este mai mare decit
normele galactice acceptate ...
Trebuia cont.. De cte
ori trec pe lngA reactorul nu-
clear mi vine las totul
Intru culc printre ba-
rele de urantu ...
- Vezi ca organismul ome-
nesc este foarte fragil cind este
expus razelor gama.
- Cu att mai Vor fi obli
gati si:!! recupereze.
- o incapsulare de cel
cinci sute de ani standard
pentru dori-o nici
unui Cineva m1 zicea
decit mai tncapsuleze o
fie destructurat
definitiv. .. ::::
- Spune, nu ti se ni
ca, involuntar, :fi
simti nevoia scarpini solzii a 1-____________ -'
de pe spinare cu trompa?.
Apropo, ce-or mai fi facind oare
noastre la ora asta?
- Ce faca? Zac in anabio-
tron. Vorba instructorului -
toate functiile suspendate in
afar9 celor stnct necesare misiu-
nii. Intre altele, dialogul
nostru il Intrat deja n atentia
analizoarelor . de citeva
puncte de penalizare oric.um nu
scapi ...
- Cincisprezece mii de ani lu-
de aici.. Jumate din gind
acolo, jumate aici n corpul nefe
ricitului care se va trezi
peste ani i s-a dus viata
aminte cum ..
- "Scopul mijloacele".
E o foar te la pe
mint. nai de ce siHi faci
mustrari de Cu atit
mai mult cu cit s-a verifi-
cat "gazdele"
noastre erau in pri-
chiar a inteli-
Faptul erau isteti
nu mare
lucru. .. N-ar fi fost n stare
contribuie la producerea nici
unei valori durabile pentru ome-
nire.
- mi se din ce
n ce mai des visez noaptea
plimb ntr-o de
tije de furtuni de prF-
toni accelerati... Cind tre-
zesc dimineata, n patul acela cu
brizbrizun pe care l am n apar-
tament, ntre albe,
scrobite, cu marginile pline de
broderii, imi vtne urlu. nici
asta nu pot fac deoa
rece md protocolul..
- vorba
nu ne-a placut cartea, sa nu ne
ptingem am I ajuns aici ...
188
- rog, recunosc, asta ne
e meseria, dar uneori am impre-
sia aici de
"marele tirg" toate celelalte
nu snt dect simple ...
- Ahi Tu de rangul cinci,
de aceea n-ai aflat ... S-a di
fuzat oficial, dar numai la
rangul patru, gruparea, nein-
terventiei" a obtinut la u'ltima
votare o majoritate zdrobitoare
in Parlamentul Galactic. Au ade-
rat la acest punct de vedete
sistemele AstX AtsQ. ca
inci! vreo mai mici.
- Oh!
- noastre
cresc. S-a difuzat un comunicat
oficial, conform
"precivilizatii" i se va de
acum inamt e alter
sau pute
rea lepede
nic, sau n-are dect se sinu-
ntr-un cataclism hadronic.
Indiferent cum se va ntm
pla, interventia Galaxiei este in-

- In o veste Dar
cnd te
nici n-au descoperit arma
.. . Am zis eu mai
...
- Aici cred e mina celor
din gruparea "suflete bune". De
trei ori au fost la un pas de des-
coperire - ba unii, ba
dintre militari - dar
n ultimul moment "cineva din
le n roate.
Ultima ti aduci aminte,
de la ,,Arsenalele Reu
OIle ..
- Scandalos! s-a
=1U e voie se amestece,
atunci nu se amestece!
_ .. Noi ar trebui
- Este altceva. Noi sntem
"fairplay". cu totul alt
fel de mijloace. Noi n-am influ
entat in 'nici un fel
evenimentelor . E drept,
ne-ar descoperi, am fi tratati la
fel...
- Hai mai bine
subiectul, ajunge indis
Uite, recunosc 1n mo-
mente ca astea simt eu lipsa
cozii. Ori de cite ori ener,
vez, am obiceiul pleznesc
cu ea de cteva ori pe spinare
mi trece .. . Vorbeam de ul-
timele gruparea
"maimutele stnt un peri col" spri-
neinterventia ...
- Din rasism ... cei din
roiurile albastre. _.
- Exact! prin
conformatia pe care o
au, pAmintemi 'nu vor putea de-
veni In
teligente poate, dar nu.
vor distruge absolut si
gur planeta, cu conditia fie
n "pace" s-o
vor fi impiedicati de noi
se vor fi
din hopul,
vor deveni mai tirziu, prin agre-
sivitatea cel mai grav
pericol pentru Comunitatea Ga-

__ Exagerezi, ca de obicei.
mintenii sint n general tipi
de Pentru des-
creierati ar fi fie sacrifi-
cati ar fi fost
de
din Comunitatea Ga-
nar exista la ora
- Treaba, din e mai
dect pare.
teori a sistemelor
curios, pot
un model matematic rulat prin
AZbx39. O vezi cum un
mare grup de organisme, fiecare
mnat de cele mai bune intentii,
un tot
care se duce de ..
- Fiecare din celulele
Ulmi paranoic, in parte,
vrea bine, pe cnd
ansamblul ..
- Pe de parte,
au mai regizat propaganda
aceea cu fragmente
cu scene de cruzime prelevate
din ultimele
Au bage groaza intro
multime de
voturi pe seama lor_
- A fost, un ghi-
nion pentru De zece
ani de cnd mau detasat aici am
(ContinUlJre n pag. 199J
ALMANAH
ANTICIPATIA <:.;J.r
" '-' . ,
. . - .. - ",' ...." . .
ROBERT SILVERBERG
dimineata pe care am toti ,
cu Dlmlncata n care un careiln.").1 robol.
va fi ales Nimeni nu 'se m:!i poat<> indoi de
rezultat. Condavul a deliberat timp de multe
zil e in spatele nchise, jud.::dnd p(' rind pro
punerile adepti al Cardlnt\lulUi As-
Cluga de Milano al Cardlndiuiui CdTClofo de Ge
nova, sa dus vorba se va recurge la un com
promis. Toate sint acum de ca tre
buie ales un robot. Am clilt chiar in dimineata
asta n Osservatore Romano c.) insu;si ('om pute
rul Vaticanulula mtervemt in dcliheraTl_ Compute
rul a pledat mSlstent pent ru candidat ura robotu-,
lui. Presupun nu (' cazul sti ne mlr,'\m C..t
nile snt solidare faptul nu trebUie mei ne in
tristeze. in nici un caz nu tre buie S.l ne in
, Iristeze.
- Fiecare epoca iSI alege un p,lTInfe pe pa
a remarcat Episcopul Flt zPatnck ceva cam
n timpul miculUi dC'Jun Cel m.ll potri
Vlt este, desigur, in zilele noaSlre, un robot.
S-ar putea ca n vi itor cel mal dant fie o
un automobil, o pISIC.) sau un munte.
Episcopul FitzPatnck bate -doi met n in
expresia lUi faciald este, de oblcm, morbida
nct este ImpoSibil Sd ne fi dat
seama a spus toate acesteil dintr un senti
ment al sau tonul ii suna a
resemnare Impersonala. Cu multi am in urme"! fu-
sese vedeta campionatulUi de baschet al Shmel
Cruci. Vemse la Roma studieze bIOgrafia Sfin
tului Marcellus, Curatul.
ascunsa dram,) a alt'gern noulUI papa
de pe terasa unei cafenele ce SI? ufb in apropierea
pietei Catedralei Sf Petru Pentru noi lot!, acest
eveniment a repreZenl:'lt sarea piperul unei \.-,)
cante la Roma, ilsta deoarec(> precedentul Sfnt
avea faimd unei sdndttql de fier nu se
nimeni la alegerea unUi -:.uccesor in var,)

In fiecare dlmlnea\il parcurg('Jm cu taXiul dru
mul de la hotelul nostru de lng3 VI,) Venf' to nf'
ocupam pOZitiile strategice din Juru! m(>.,('1 "noas
tre". De unde ne i!\.-('Jm o JX'rSjk'cll\
il de la Vatican de unde urma sj
fumul voturilor arse. DacJ nu se iJlcgPJ mCI
un papii, fumul era negru, Iar fumul e l d alb,
atunci aveam un nou papd. LW91, propnetar SI
in hmp, ne aducea mereu bau

<:.;J.r ANTICIPATIA
lunlt> noastre pref"rate Fernct Bra nca pentru
episcopul F ItzPiltrick, Campan cu suon pentru
Rabi Mueller, cJfca turceasca pentru MISS Har
shaw, hmonadJ pentru Kenneth Beverley Fer-
nel cu ghea\.1 pentru mtne. Pldtcam cu rndul
toat.) consumatlJ, Kenneth n-o de
la nceputul vegh"'l no.;\stre_ len, cind MIss
Harshilw, ea gohse portmoneul numai ca
c!S,i hpseelu 350 de hre, incolo nu mai avea
decit cecur de vOiaj a 100 de dolari. Ne-am uitat
cu totii la Kenn(;th, dar el a continuat
calm hmonada. o de stress
psihic, Rflbi Muell er a scos o moneda de 500 de
lire a izbit-o cam Violent de suprafata mesei. Ra-
binul este celebru pentru firea sa iute patetismul
cuvintelor sale Are opt de ani,
de obicCt o elegantd cu Imprimeu ecosez,
ochelan de soare cu argmtie se frec
vent cJ nu a oficlat vreodalei o ceremonie mitzvah
pentr u congregJ.tlJ lUI dm regiunea Wicomico, in
statul Maryland EI acest ntual vulgar
demodat, tnmlte toti la orgamzati i
acreditate de elenci itineranti , care se de
asta pe de com1S ion. Rabi Muel-
ler este o autori tate in domeniul an-
ge!:c.
Grupul nostru este scmdat de asupra
alegerII unU! robot ca papa Episcopul FltzPatrick,
Rabi Mueller cu mme agream idee<'l. Miss Har-
shaw, Kcnneth Beverley se opu'n. Este intere-
sant faptul ambii prelati, unul destul de virstnic
cel<i.blt sprij inJ. deviere de la
cei trei "liber-ginditori" ai
sint de alta pdrere
Nu pre,) bme de ce ml tm n pas cu moda.
SinI un tiP matur, cu tabletun $i nu m,am
m!ereS.l1 pi na acum cu ce se Sfintul Scaun
de la Roma. Nu cunosc dogma nu stnt
la curent tU ulll mcie de gindire din sinul bise
nCIl am sperat ncd de la nceputul con-
c1avulUi S3 fie dles robotul De ce? mir eu.
Oare P<'ntru c;.\ Im:'lgmea unei creat uTi metalice pe
Sfintul Scaun mi r:.limula f:::mtc7ia ispitea sim-
lui nemJI\ .5.zuluIUl? spriJimrea robotului
Ile numdl o cheshune Sau, poate, e
vorba de Sper, astfel, ca gestul
meu Sel md ndlce in ochii LOR? Nu cumva mi
spun n gind: I sa se bucure de papalitate,
!>d nu vr{'3 altple mcar un ti mp ." Nu. Nu-mi
/89
pot imagina ceva atit de njositor despre mine.
Probabil sustin pe robot pentru am o fire
mai mai la dorintele altora.
- se alege, zise Rabi Mueller, va
imediat acordul de a timpului cu Dalai
Lama o conectare la circuit cu pro-
al Bisericii Ortodoxe. Va permite
accesul la sistem al rabinatului, ceea ce ne do-
rim, desigur, cu
- Nu indoiesc, dar vor fi necesare modifi-
ale cutumei practicii ierarhice, declara epis-
copul FitzPatrick. De exemplu, ne putem
la tehnici superioare de colectare a informatiilor,
computerului de la Vatican revenindu-i o mai
responsabilitate n actIvitatea Curtii Pa-
paIe. putea exemplifica ...
- Ce expresie absolut spune Ken-
neth. Este un ngmfat cu alb ochii
trandafirii. Beverley este sotia sau sora lui. Ea nu
aproape Kenneth se
agresiv ,)n numele al Fiului
al Sfintului Automat." Miss Harshaw
dar se in momentul cind mi vede aerul
dezaprobator.
dar indiferent de ntreruperi,
episcopul FitzPatrick
- putea exemplifica cu cifrele pe care le-am
obtinut din ziarul de ieri Am citit n
ziarul Oggi n ultimii cinci ani, cum
un de cuvnt al Misiunilor Cato-
lice, Biserica sporit de n
Iugoslavia de la 19 403 la 23501 062. Dar re-
efectuat CIt guvern anul trecut a furni-
zat cifra populatiei de 23575 194,
restul de oameni de alte credinte atei snt n nu-
de doar 74 132_ Deoarece in Iugosla-
via musulmani, am e
vorba de o eroare a statisticilor publicate am
consultat computerul de la Sf. Petru care m-a in-
format, aici episcopul se scoate din bu-
zunar o de hrtie o
cu ultima a
din Iugoslavia, acum un an a
totalizat un de 14206 198 de oameni.
incit publicat n a fost
umflat cu 9 294 864_ Ceea ce este absurd. Damna-
bil.
- Cu ce Miss Harshaw.
- Are cineva idee? E ca toti ceilalti, spune Ken-
neth. O cutie de metal cu dede-
subt ochi .deasupra.
- Bine, dar nu l-ai intervine FitzPatrick.
Nu cred se cuvine tragi concluzia ...
- Snt la fel cu totii, spune Kenneth. ai
zut unul, i-ai pe Cutii
Roti. Ochi. voci care vi1 din interiorul lor ca din
pntece ' mecanizate. snt numai
ruburi angrenaje. Kenneth se E
prea mult pentru mine. Nu pot accepta ceva.
Hai mai bem un rind, hm, ce ziceti? Rabi Muel-
ler spune:
- Uite eu l-am cu proprii mei ochi.
- L-ai VAZUT!. Beverley.
Kennelh se Luigi se apropie, aduce iar
i dau o de 5 000 de lire. Rabi
Mueller scoate ochelarii de soare le abu-
suprafetele lucitoare. Are ochi mici,
se Spune:
- Cardinalul a fost cel mai de vorbitor la
Congresul care a fost la Beirut.
190
VESTI
BUNE
DE
LA
VATle
Tema discursului a fost "Ecumenismul ciber-
netic pentru omul contemporan". Eram acolo. Pot
spun sa este nalt distins, are
o voce un suris delicat. Are ceva melan
colic in atitudine, care imi aduce aminte acum de
prietenul nostru, Episcopul FitzPatrick.
lui snt gratioase spiritJ,JI
- Da, dar dedesubt tot roti are, nu-i
Kenneth.
- Rulmenti, rabinul, privi-
rea asupra lui Kenneth, in
timp pune din nou ochelarii de soare pe nas.
ca un tractor. Dar nu cred sint
inferioare din punct de vedere spiritual picioarelor
sau, n rotilor. fi catolic, fi mn
dru am un astfel de I
- Dar nu e om, Miss Harshaw. in timp
ce-i rabinului o cuprinde ameteala.
E un robot, spune ea. Nu e om, vezi?
.- Mi-ar place am un astfel de robot drept
spune atunCi Rabj Mueller, plictisit de subli-
niere. paharul. In noului
- in noului episcopul Fitz-
Patrick. Luigi vine alergnd Kenneth ii
face semn plece.
- spune Kenneth. Alegerile nu s-au
terminat. Cum poti fi atit de sigur?
- Osservatore Romano. spun eu, arata 10
de totul se
azi. Cardinalul Carciofo a fost de acord
se n favoarea lui, n schimbul unei reparti
tii mai generoase de timp real atunci cnd se vor
noile orare la consistoriu.
- Cu alte cuvinte, s-a pus totul la cale, zice
Kenneth.
Episcopul FitzPatrick capul cu jale.
- prea aspru despre aceste lucruri,
fiule. Timp de peste trei am fost lipsiti
de un sfnt Este Domnului avem
un nou Conclavul, care nu a fost n stare
intre candidaturile Cardinalului Carciofo
Cardinalului Asciuga, se vointei lui.
va fi necesar, deci, va trebui facem
ale timpului, inct Vointa
lui nu mai fie n continuare. Politici-
zarea n snul Conclavului devine acum
Sacrificiul Cardinalului Carciofo nu
este un act atit de egoist pe ct credeti.
Kenneth atace motivele de retra-
gere ale bietului Carciofo. Beverley din
cind in cnd crude ale lui Kenneth. Miss
Harshaw cu mai
in rtodul pe care iar conduce
ALMANAH
ANTICIPA A
o Consider disputa aceasta este deza-
schimb pozitia scauOlllui pentru a
putea admira mai bine Vaticanul. In
acesta, cardinalii se intrunesc n Capela \
Cit da fiu eu acolo! Cite taine $e
n aceea
Fiecare print al Bisericii acum pe cte un tron
mic, pes!e care s-a un baldachin de culoare
n fata tron de
spermantet. de ceremonii se
lemn prin purtnd vasele de argmt
n care se odihnesc voturile. Aceste vase sint
zate pe n altarului. Unul cte unul, car
dinalii se apropie de iau un vot se ntorc
n fata pupitrelor. Acum, tocurile cu
ei ncep scrie. "Eu, Cardinalul -'. aleg
drept Pontif Suprem pe reverenta sa. Cardmalul
... ". Oare ce nume Cardinalul Car-
ciofo? ASCluga? Sau numele prelat obscur
din Madnd sau Heidelberg pe care Ia ales fractlu
nea intrun ultim moment disperat?
Sau poate numele LUI? Scrtiitul tocurilor este re
verberat de din Cardi-
nam voturile, le le
turesc o de ori, de trei ori, le duc la al-
tar le cad n potirul de aur. au
cut de intregi de cnd s-au n impas.
- Am citit in Herald Tribune, acum cteva
zile, spune Miss Harshaw, o de
sute cincizeci de catolici tineri din Iowa
la aeroportul Des Moines despre ale-
gere. se alege omul lor, vor pleca cu un
charter pentru solicite prima
a Sfntului
- Nu nici o episcopul
FitzPatrick, alegerea lui va aduce multi <;redin-
de origine in snul Bisericii.
- n timp ce va alunga o multime de
din carne singe! spune Miss Harshaw strident.
- indoiesc, spune episcopul. Vor exista de-
sigur de de frus-
trare, la nceput. Dar vor trece toate.
a noului la care s-a referit Rabi
Mueller va predomina. Cred, de asemenea,
tineri cu aptitudini tehnice vor fi ncurajati
se bisericii. Se vor impulsuri reli-
gioase irezistibile in lumea.
- imagina sute cincizeci de ro
boti in Catedrala Sf. Petru?
Miss Harshaw. Contemplu Vaticanul cel
tat. Lumina diminetii este orbitoare,
dar cardinalii izolati de lumea nu se pot
bucura de ei. Acum depus cu totii

ANTICIPA A
voturile. Unul dintre ei potirul de aur
voturile. Apoi pune vasul jos pe
n fata altarului. Un al doilea scoate voturile le
El de voturi din potir
este egal cu cardinalilor Voturile
au fost transferate acum intr-un ciborium in care,
de obicei, se tine pinea Primul cardinal
scoate un vot, il il trece celui de-al
doilea, care-! el, apoi l mai departe
unui al treilea, care numele cu voce tare:
Asciuga? Carciofo? AL LUI?
Rabi Mueller despre ngeri. Apoi avem
ngerii Tronului, in sub numele
de arelim sau orhania. Sint vreo recu
noscuti pentru statornicia lor. Printre ei se nu-
ingerul Orifiel, Ophaniel, Zabkiel, Jophiel,
Ambriel, Tychagar, Barael, Quelamia, Faschar,
Boei Raum. Unii dintre ei nu se mai in Rai
snt ingeri
- statornicie mai zic eu! spune Kenneth.
_ Apoi, desigur, rabinul, mai snt inge-
rii Prezentei, care se pare au fost circumcisi in
momentul lor. snt Michael, Meta-
tron, Sueriel, Sandalphon, Uriel, Saraqael, Astan-
phaeus, Phanuel, Jehoel, Zagzagael, Iefefiah
Akatriel, dar cred favoritul meu este ngerul
Desfrului, mentionat n Talmud, Bereshith
Rabba ...
Acum a\l terminat voturilor, cu
In Sf. Petru s-a strns o multime
de oameni. Soarele laturile metalice a
sute, nu mii de cranii metalice. zi
este o zi pentru a
Romei, majoritatea celor snt fiinte
din carne snge: n negru, hoti
de buzunare abili, copii ce-au la plimbare cu
ciinii lor, de cirnati, o multime de
poeti, filozofi, generali, legislatori, pescari.
Dar cum s-a Vom afla nici
un candidat nu o majoritate de voturi,
atunci ei vor amesteca voturile cu paie ude nainte
de a le arunca n soba capelei din Vatica-
nului se va fumul negru. Dar s-a ales
un atunci paiele vor fi uscate fumul care
se va ridica pe va fi alb.
. Acest obicei are rezonante Mi-e drag,
Imi sentiment pe care-l orice
T ristan struna lui, dintii
lui Bosch din "Ispitirea Sf. Antonie".
tept rezultatul concentrat, tulburat. Snt sigur de
rezultat: simt deja cum iau in mine irezisti-
bil impulsuri religioase. simt o nos-
talgie pentru zilele de cnd aveam un
din carne singe. Ziarele de miine nu vor
prezenta interviuri cu a sfntului
rinte care intr un din nici
cu mindrul frate din San Francisco. oare
ceremonie a alegerilor va mai avea loc
Vom mai avea nevoie oare de un alt
cind pe care ti avem poate fi reparat
atit de
Ah, dar fumul cel alb! A sosit momentul

In balconul central de la fatada Catedralei Sf.
Petru apare cineva. luciri de aur dis-
pare. luminii pe artifact
ochiul. Imi probabil de rece al
luminii lunare peste mare la Castelm;,.re, sau
(Continuare i'n pag. 199)
191
M'cur la 22 1954, fn Studii
ginlfl' 'iale liceale in Hir}oIYJ fi Constallta . al de
malL a AI. 1. Cu:p" din La
ora informatician in cadrul Oficiului de calcul de lu Tru.rtul de
.
La cont'lIrsurile de prodi organi<pte cu pdlejul
de a dl'l!rse premii; premiul Il pentru (Infi-
nitul tristelea, ulterior, Infi np3thia), la Oradea (1979); premiul III
pentru nlll'ela Exspcria. o prem,"ul de originalitate (1'0'
l-esrirea Regele alb, rrgina in colaborare CII Emilia Done), la Ti-
(/980); premiul I la pOI"t'stire, mpreund cu Marina !V;co{aev
(Elegie pentru o premiul pefltru scenariu, cu Ultima
po\cstire la (1981) ; premiul rel'isfei Transih'ania,
pelltru POI'L'stirea Cind zeii plng ... (in co/aborore cu Dan la
Sibiu (1982); premiul 1, pentru lIul'elele Steaguri zid Atacul gon-
dronilor. la (1983). La concursur;le de pro:.il SCllrlfi Helion o
premIUl Il, fn 1981 (/X'ntru pOI'estirea Lupte la mu-
lt'ul de premiul III. in 1982, (pentru Par'Jbola redundanlei
Cel h:lituit), iar la concursul ,.AIert;sment pentru Iin/$tea plalletd', n
1982, premiul Il 01 Scinteii tinerel ului, cu nUI'ela OchIul do;: sticla
A publicat pow?stiri articole n revistele din Timi-
(Dialog, Opinia Forum apoi n Analele
ale .. Al. I. Cud'. AlclJ('u, Cronica, Maga-
zin, Suplimentul .;Conmrhirilor lill'rare". SuplilTK'nlul literar ...... rtistic al
.. Scintl'ii tinl'rttului". Vat ra in f anunele F;lntastic
Magazin, Helion. Ifolograma. Afos' inclus fn antologia Alpha (o 3ntolo--
gie 3 literat urii de anlicipalic Scrisul romnesc, 1983. A de-
pus. n 1982, la Editura Albatro.\ I'olumul de povest;ri nuW!le Oameni
cu creiere transparente. iar in 1983, la &Jitura Junimea, ramanul Xilee-

Proz"le / '/ Gearge se printr-un umanlfm
fund. Scriil ... ;poteze palpitante pentru o. pIIne gJ .fe
personaje cal,1 ca noi, Sint oameni care fac mafturi, 1'0.1" ce nu poate,
nu inteleg ce 'rebut/! produc dezordini. Se aftrmii, se sint
per.\Onaje }' i se poaruI ca personaje. Nu Gteo-
datii cu cind se dar asto-; altcewl.
Un text de Georse Ceo.ufu a de lini; ari:ontall'
ondulate pc.He neferkite cUI';nte nlocuite cu altele, la rint/ul lor
aiiate Inlocuite. /\u-i place sd continue o pm'estire ntrl'ruptii, dar le
att dl' des pe cele terminate nct nu mai din prima
d('Ct ideea. Care, del'igur, este uluitor de nepubli-
(pentru o tratare prea Se mii;
crea=ii fa mai multe carti. altd primesc de la el vreo in care-;
I'arba despre works in progres5, scri.marea este foarte-Joarte
Orice abordllre .Haricii (1 SF-ului ranulfesc trebuie !ii l'eamQ de
aceste pentru atunci cnd .'iI! 1'11 grI.fi cinem care publice
toate pOI'l'stirile nuw:,lde, ceWl se 1'(1 schimba prin locurile
(Doru I'rull.'anu)
STEACURI SUB ZID
PREMIUL I LA CONCURSUL ANUAL DE DE
.
1. El spune: zid, zidul
se ridica din adnc, ca o

Spune: steag vede
steagul inchegindu-se. Cu-
vintul e o matrice
Cnd spune: robot - nu se
nimic. Dar ar fi vrut
sa fie un robot.
Ar fi lucrat ore, zile in
acompaniamen-
tul, al din-
Cu
egale, precise. in ni

192
MEDALION

Slp vreun cablu al acelei ma-
nu sar fi ferit de
lui: adio, al
ndoielii.
Sentreba uneori ta
nu era, un robot.
De treizeci de ani se tot n-
treba. Ar fi fost un robot
destul de izbutit daca n-ar fi
trebuit he mai inainte de
toate chiar lui.
Prslmtea acum zidul
avea Privea monoli-
tul negru imagi na vier-
mii ce I rodeau pe
tn!, ca pe un stricat.
In zidului, steagul.
Nu era o de
PO]1Oarele din vechime avu-
ca sleaguri capete de
animale, totemuri. Steagul
lor era un om n na-
Un astronaut. De
fapt, un posibil steag al ome-
nirii. Pe oricare
Un corp uman, un an-
drOld cu functiile incetinite la
minimum proteja] de un
scafandru cosmic. ngropat
la genunchi n ZIdu-
lui.
Zidul e n picioare.
n umbra lui.
Dar o nisipul i
vizoarele. 1 se
scurge pe umeri, pe piept.
Partea a zidului a
A din ea doar
o convexitate ce se aplati-
cu ochii.
Fiul se cu fatp la
zdrobite, trupurile
uscate de insecte
- literele ciudate ale unui al-
fabet sonor.
O i se pe
a cor-
pului. E cu ceafa n'
nisip zorile sclipesc un
deva, departe.
- Vii?
Nu e nevoie sa mai pri
spre zid. E sigur
a bornat conturul
\
- Nu, nu_
se fiul
il ridicndu-se in capul
oaselor.
- cnd mai dormi?
trebuie
ziua, cnd nu pot


nici emIte, nici
Dar din umeri.
- T rehuie terminat I.a
noapte.
- Zidul?
- ei, rostul nostru
aici.
- De ce nu folosim
la
- N-ai In ameste-
cul de unde ei pot
Au fier n
ei. Mult fier.
- Dar tu din ce iz-
fiul atunci. Hemo-
globina ta nu fier?
nui
- tu dlO fier, a
murmurat fiul, o i-a
sclipit n minte. un ro-
bot, singele a rugmit
deja.
Tatal incepe lucreze
mal ia in
robotii:
nu au de lucru, devlO agre-
sivi. At munci cu plSde dez
lipite, cu membranele sf
cu conductorii
din la totala
epuizare.
Refacerea zidului le luase
mai mult de o zi. (Nu o ZI
O zi a acelei
planete de nisip.) Spre
il Numai ei doi.
Fiul cu minile n-
pe S.Wu-
lui, huruitul lui ii
in creier, cuvele prinse
la' unor lungi
articulate odihneau n nisip.
Oboseala l protec-
tor. Coborse din
frint n umbra zidului,
adormise aproape instanta-
neu.
2, F de ce,
se trezise. Nici un fir de ni-
sip nu se mai n aer,
de totul ar fi inghetat
la zero absolut. Frig.
Pe intreaga nu exista
decit un trup cald. (f:I ta-
erau fiinte reci. Ingheta-
de mult).
- Unde pleci?
- spune tu ceva,
dar ntrebi sau or-
donl.
Nava e la doi kilometri de
zid, cu etajul inferior pe ju-
ingropat n nisip. Un
culoar, o de seif. Fiul
un Cifru cuI!
lent. O
Intr-un cuier e atr-
o care mai
forma unui trup_
In pat o femeie.
Prin mtermedlul clfrului s-a
mecanismul de
revitalizare din stadIul ana-
biotic. Femeia deschide ochii
b<.i.rbalul se in gind
nu dect cuvmtele

- Te-am
o magIe a
nu-i poate
reZIsta, un program implan-
tat n sngele lui. Femeia e
pe
rile i snt decupate dintrun
in care rotunjimile
albul se n mod mira-
culos.
- De ce nu te
ncepea desferece,
ajutat de ea, scafandru! cos-
mic seama
incetul cu incetul, gesturile i
se lichefiau. O
gndindu-se ar fi putut-o
ruga schimbe mereu
chipul, pe o
la fiecare
ntlnire. Cel mai ade
sea ar fi ales un chip
vreo incrusta tie: o pnzd de

193

,
MEDALION

colorata - orice contur l-ar fi
alunece pe urmele
unei frumuseti care l-ar fi
atras cu forta unei predesti-
Pentru era orbit de
un trup. La nu-j
nea decit proptin-
in
apoi o din nou;
gazul anabiotic inunda
aceea. Trupul nea-
dormit nu putea fi de-
cit cu o moarte _
ce i se oferise pentru
un timp limitat.
Numai zidul i se
condamnatului pentru totdea-
una.
3. Zidul e nalt masiv.
Din spatiu s-ar vedea o
cum ar fi cea de
dintii unui mastodont n nisi-
pul planetei. Nisip amestecat
cu de trupuri: pi-
cioare cruste
sparle, elitre. Trupuri
moarte, uscate sub
Resturile unei faune metalice
supunndu-se conditie) deza-
T ransformnau-se n
nisip. Ni sipu[ nu este cel pe
care-[ din (copi.
artificialc'i, spunea
mereu fiul; - o vedea
n amintire ca pe o a
lui, chiar nu in-
ceta
petrecuse pe nu e
nisipul silicios al plajelor te-
restre. E de culoare
Nisip magnetic.
undeva,
zid, nu se
repare un aparat, o ma-
o il
atent, ca pe un mecanism cu
o fiabilitate extrem de re-
o fixa-
tia. Deasupra zidului se ri-
dica unul din sofi urmat, la
scurt timp, de c.el de-al doi-
lea. Dar e in stare pri-
cnd or
- coboare spre apus umbra
zidului i va ngropa -
fiu; cnd noaptea are
in im-
cutie conserve,
ca doi degerati. Sub
ochii impasibili ai steagului
alb.
Zidul se ntinde pe tot ori-
zontul, peste nisip, pes/e
resturile faunei metalice. n
citeva rinduri, fiul a pomito
de-a lungul lui, dar n-a

tul. zidul nu e decit
o Pentru
se o cu planeta,
.pentru este singura deni-
velare pe suprafata ei
de vinturi, dar, mai
ales, pentru este magne-
tic, [a fel ca nisipul sedi-
mentele care au fost cndva
trupuri de in-
secte.
noaptea, ca la un
semn, insectele se trezesc.
Nisipul tresare, crescind ca
un val. se insufle-
brusc. firele
de nisip se in an-
tene, elitre, Scorpionii
din
nisip. in-
cep raidul de noapte; tra-
traiectoria apoi se
pe liniile de
create. Auzi cum greierii
scrtiie cntecul in aerul elec
trizat, de plimba
un peste trup.
custele se pe picioa-
rele subtiri otolitele mag-
netice se in capetele
lor, ajutindu-le
echilibrul atunci
cind
acrobatic. Dar cele mai
multe n nisipul care
de insecte. Noi noi
insecte. departe, nisipul
este o
Cte 110 scorpion se apro-
pie de ei n
se nvrt cu ze
cile, fosforescente f
Se prin nisipul care a
devenit luminescent; unda
prinde inflexiuni

de argonul din aer, atmo-
sfera o preia, amplificnd-o.
Insectele ncing n preajma
dansuri ametitoare, dar
fiul nu se feresc. Ni-
biocimpurile lor n-au
interactionat cu cele ale in-
sectelor. Poate' ele se telJl.
Oricum, se feresc de ei. In
juru-Ie doar un disc
neted ale margini,
conti nuu roase de mandi
bule, nau fost vreodata de
Cnd fac un pas, dis
cui pe urmele lor.
Inexplicabil, dar insectele
nu-i ating.
4. Capul i-e greu, trupul
ia intepenit, acum pe
sol, cu spatele sprijinit de
ZId. Fiul vrea pi-
ciorul, virful ghetei iese la
iveald, intr-un cablu
ce in nisip, dede-
subt snt viscerele unei
pe care au slujit-o din-
totdeauna.
sa se arate o
chiar
calcule probabilistice, spu-
nindu-i nava ar fi trebuit
de mult pe cerul
noptii. Ziua, sub radiatia
trilor, efectul holografic nu
se producea, chiar pe
o portiune angre
nate ntrun ciclon, firele de
nisip se rostogoleau indirjit.
Nici insectele nu se
ziua; cele pe care le atingea
lumina zorilor sub
un spasm ramneau ne-
Multe din ele
sau la antenele,
membrele sau un corp ciun
tit, dadl nu izbuteau se
ngroape la timp n nisip.
Cnd lumina
deplin, trupurile incepeau
se usuce, se -
stringea in jurul lor o

Dar noaptea auzea ca prin
vis: era
. aplecat deasupra lui l zgI-
tiia; ii distingea n Ci" vo-
cea, printre paraziti. ncerca
se ridice in capul oaselor
umerii ti lunecau ncet
de-a lungul zidului.
aprindea convertorul holo-
grafic nisipul devenea lu
minescent. Miliardele de fire
ridicate n aer ntretineau o
imagine care
o de La
picioarele ei, clisa de
insecte. Spectacolu[ atingea
n curind dimensiunile de-
mentei; era primul semn
de undeva, din spatele unui
zid nava se treziseJ
tipnd - nu atunci; ntr-un
194 ALMANAH
ANTICIPATIA
r
trecut care mai exista doar
prin acela. Iar
aveau
imaginea me-
sager ar fi inghetat [a
n fata lor, din
fire de nisip, n natu-
Un mulaj ce apartinea
memoriei magnetice a cos-
mosului.
Mulajele umane i amin-
teau de fiecare de cas-
telele pe care le construise
cindva, din nisip silicios, la
marginea unui albas
tru. Lichid. Uitase numele
ului. Castelele de nisip
- petrecuse pe
- in imaginatia
lui.
Are brusc senzatia a
fost mbrincit intr-un pat
pentru fachiri. Senzorii d!,!r-
mici se trezesc din amor-
viseze o
perie salvatoare, cu firele
la un mic ron unul
de altul. A crezut cndva
are se
adapteze acestui moment.
s-a sensibilizat.
Tremuru[ interior se pro-
din n se
transmite picioarelor. Ajunge
panoul de cu
un mers de II atinge.
Trebuie
Pe fundalul intunecat se
o de cos-
monaut. imagi-
nea ca un steag de
Fiul intinde mna spre
ea.
- N-o atinge!
lalt, ingrozit.
Casca se in spa-
tele ei se fata unui om,
buzele, ce se ca-
pul, care se involun-
tar, in timp ce omul vor-
Imaginea a ajuns
la ei, dar sonorul s-o fi im-
potmolit pe drum in vreo ra
Omul acum,
fetei ii snt cris-
pate, dar fiul nu poate sesiza
decit grotescul situatiei; gura
marionetei,
- nepri-
ceputulel Doar vorbe,
auzi? Ta-ta! Ma-ma!
Pcscmn.c astronautul

ANTICIPATIA
l-a auzit, pentru "s-a dat
la fund" , de ar fi m-
o ar fi
plonjat n nisip.
S. - imi vine
te omor, ii spune obo-
sit. N-ai inteles nimic de at-
ani.
Fiu[ tace. Se la costu-
mul peticit al omului care i
s-a postat n La chipul
lui murdar, care pare doar
din spatele vizoare-
lor. Lumina convertorului
in intuneric un
con de nisip.
- De ce copil? De cite
ori spun nu trebuie
atingi?
- Dar e absurd! explo-
el. nu ating o
ce sintem
noi ele fapt?
- In-
transmitem
mesaje.
- Numai atit?
- Pentru un om singur, n
cosmos, care
un mesaj de-al nostru, asta
enorm.
- Nu mi vme Sel cred. Nu.
in mlnlea h\l''! 1 bijb ip
un adevar pe care [umma l
refuza.
Dar simte unda magne-
O simte. Unda rema
[ ca un
val de frig. Iar fi putut
sura amplitudinea cu
rile lui; trupul ii devenise de
mult un barometru viu. (AI
se opaci
zase la toate radiatiile. Iar fi
spus e un insensibil dadl
prin asta nu J-ar fi jignit).
- nu te dezgrop
din nisip.
Fiul se re
pede de zid. Unda rema-
ncet.
- Tot un meschin ai
mas.
Cind
punsul, portiunea a
zidului nu mai existe nici
nu se incepuse
se lent, n milioane
de subtiri: nisip, resturi
de trupuri carbonizlIte.
Lampa din fruntea
fiului peste un ru
intunecat. e ingropat
in nisip mai sus de bru.
- Nu-i nevoie, se smulge
el, refuznd mna I se
aude gifiitul in
ar visli, strivind sub picioare
elitre, abdomenuri uscate,
mandibule.
la
o pe ginduri, pe
c1apete de la pupitru
din semnalizatorul galben
o care se arcu
deasupra le-
gind de
cele aripi ale zidului
mase n picioare. Ia apoi n
citeva borne fosfores-
cente.
- ajuti tu?
- Nu.
Se bornele
de-a lungul liniei. Fiul ii n-
toarce spatele, lund-o spre

Nu peste mult timp,
camerei anabiotice se re-
trage din fata lui trupul fe-
meii apare
inchide ochii, orbit de prea
mult alb. Abia din clisa
din sedimentele de
insecte, simte sudoarea
scurgindu-i-se pe Fe-
meia are lung,
sinii coapsele ei au
un luciu metalic.
sei)ma e obosit mur-
dar. Intirzie renunte la
scafandrul cosmic, de
ca trupul nu-i , exale o

- Te-am
animat prea
des de pulsiuni mecanice,
are iremediabil un
robot. un program n-
scris n memoria
a speciei . Iese apoi. Inchide

Nava n Tot
mai in departe,
negru. Nu
o la gura un-
deva, departe, ca un
pumnal in spatiul din care se
scurge lumina lor - se
nava.
Nu se gndise
atunci la evadare. Dar
195
presimtea ca momentul eva-
ddoi se apropia. Iar nava era
Sll'1,gura lor - A lor?
In orice caz, a lui. Din
groapa aceea n care mun-
cise vreme de treizeci de
am, in numele unei fd!se da
torii, nu se putea salva altfel.
Cind se intoarce, conturul
zidului este deja bornat. Ta-
t,;,1 se in fata lui.
N-ar avea se mpotri
- nu l-ar cruta.
Zidul e sub pIcioarele
lor.
6. Zidul sa naltat cu
aproape zece meto deasu
pra nisipulul. (Nu zidul n
treg - partea lui
care mereu.) Fiul e
urcal in S.W ul UI
Prinse la capa.tul bratelor ar-
ticulate, cuvele se odlca din
ce in ce mai sus_ Frinturile
de trupun uscate se varsa in
matricea paralehplpedica ba
leiati\ de unda de cimp
Un zgomot de rumd meta-
il face intoarca
brusc capul. S. W ul tatdlui.
cu o ntepenl ta n nisip.
scutur a t de
spasme. Piriitul bratulU1 me-
talic. O sftriie, rotin
du-se n gol.
- in

S.W. -ul se zbate
.. din Un trosnet
sec anunl.:i. cJdcru.
1
Citeva cupe se rostogolesc
prin aer varsa conlmu
tul peste I rupul
S.W.-ul ramine proptit in
zid.
Fiul se scurmind
n nisip; rinjesc deasu-
pra steagul ca
un ochi lipSit de pupII,)
omul-moi usca il cOll templd,
de dmcolo de timp. duce
miinile la ochi, Imploralor.
NiSipul i se scurge pnntre
degete. O <Jdinca S'a
Ca sa se auda un glas

- Fiule.
rn spal ele lui se o
dunCl. care, de mllmle
unui modelator neVdl.u!.
prmde forma unuI cap, il
fete, a unor umeri de
196
MEDALION
- r
o
, ;::

om. Fiul se spre el:
- Cred ce vrei
spui. ca nu
meu_
Omul din niSIp se nsufle
brusc
- Int r-un sens, da. OM
numai int r-un sens. un
copII de Dar eu
te-am creat. Deci la
fiul meu.
at unci hul inceared Sa
se de ceva; nu poate
opri ntr un tunel
gravltational spune, 31b:
- Un andrOld. Sint un an-
droid.
- eu sint, sS fiul
IdU are sa fie un adrOld.
Fiul l trage din mSIP, dm
putregaiul metalic, gfmd.
Trupul celuilalt e moale, go-
ht de Il
el.
Steagul n umbra
zidului, n
insenSibil.
7. E in scaunul
functional de la pupltrul de
comandd. Compartimentul
energeti c: 1: CONECTAT.
Compartimentul energetic 2:
CONECTAT: Grupul motor
auxi har: PORNIT Sistemul
de imt lere: PORNIT.
Ecra nul se
brusc chipul plon-
in el. '
- Nai poti pleca
Tatal e in cabinetul mc&
cal Sta in pat, ndlCiJt n ca-
pul oaselor.
- Ba nu, AI
pleci, dar n'cll aJun91 OI
pe P
C u nava asta? Nu
Minti
- Nava este do,)r lin pa'
leahv penlru zbo
ru!. .. (Tatcll cu gre
ufc1te.) Zborul pl" di.,;t<lnte
mici. Pilmintul e la 'lpro<:lue
doucl suie de dOI lumm,:\ Iti
trebu ie un mjector
- unde sint Injcctoare
spajiule?
- Pe PJmint pc alte ct-
leva planete pe care nu le
cunosc.
Pe dis play-ul
de bord. o s.Jgeal,-l ",e
n rindul pe care scrie:
ZBOR CONVENTIONAL.
Sageata la nce-
putul rind. in vreme
ce CUVintele se scurg:
V I TEZ A
TINDE INFINIT SPRE VI'
TEZA LUMINII N VID.
F SA O ATINGA.
CARACTERISTI CA DE-
MONOLIT.
PRDPULSIE CLASICA.
FOTONICA.
RndUrile n sus. O
altCi
ZBOR NECONVENTIO-
NAL
ViTEZA VI -
TEZA LUMINII N VID
CU UN
DE ORDINUL ZE-
CILOR.
CARACTERISTICA DE-
SUB FORMA
DE PARTICULE ELEMEI'I-
TARE (DISPERSATA). IN
TUNUL Ii'!JECTOR COR-
PURILE. SINT DESCOM-
PUSE IN QUARCI. IN
PUNCTUL TERMINUS SE
RECOMPUN DIN QU-
ARCI.
PROPULSIE NECLA-
SICA. SUBQUARCICA.
FIUl se scutura ca
de un
cindv<1 toate as tea, dar un
burete ii trecuse peste me-
mooe .
- Iar pe planeta asta s.-a
ajuns p rin zbor
conventional?
- Da. S-au succedat mai
multe generalii aici .
Apoi citeva generatii
dnd noi ne-am lldscuL
De ce nu mi-ai spus de
InJeclor?
- E prima cind in-
cerci sa fugi. Trebuia te
conVingi singur locul tau
e aici.
T <ItaI a tdCUt. Ochii i se
inchid. iar ecranul Impene-
trabil deasupra lui o
lespede grea. FIUl investi
ghea::d memoria computeru
lUi. NImiC in plus despre
7borul neconventIOnal. Cere
o completci il naveI.
Ca epurele cad
pe dlsp!.)y, succesIv. Imagi
nea ingheata deget ul i se
ALMANAH

rr====--.,.,... .. ..... _-
II
asupra unei denumi-
ri. Laborator
8. E simplu, spune el,
ajungnd in fata glisante.
Tot trecutul lui se ngro-
pat aici. Identitatea pe care
pierduse, spernd o
cindva.
Trecutul l atrage pro-
repulsie, -
de
la care pornesc toate dezas-
trele.
Deschide. Na intrat nicio-
aici. Sau poate a intrat,
dar amintirea s-a de
mult. Un pas, poate doi.
a<;,um ar
aude respiratia:
un horcM.
Pe mese, in recipiente,
spectacolul. Carnavalul ana-
tomic, ntr-o transgresie
spre lume. O
inca zvicnind. Un ficat.
Rinichi. in planul in
departat, trupuri intregi, n-
mugurind.
Dar altceva il face
respiratia: vede
intr-un colt un fotoliu deasu-
pra o
brusc, amintirea.
Aceasta e pe-
trecuto in fotohu, sub o
iar cind sa ridicat,
deja spre zid. Iar
sa inchis dupJ el, urmnd
mai o data
(momentul nu venise
atunci cnd ar fi
lantul biochimie ce ar fi dus
la unui alt android.
Care fi fost fiul lui
Se in fotoliu. Co-
boarA casca, pune pe tim-
ple plaCJle metahce. O
sare pe buion casa in care
petrecut
car in timpul subiectiV,
car in Imaginatia lUI)
spre el ca una din acele 10-
cumte lacustre care il obse-
n amlezile cnd un as-
tru galben ii arde in
- Atta .chin,
dacd am pentru ce.
Oe undeva, de aproape,
. ea ii raspunde:
- Ai spus ceva? Sau n-
treaba. Ras punsul interoga-
tiV. Orice posibtl punct . des-
ALMANAH
ANTICIPATlA
figurat , crescind in ntuneric
cnd devine un semn de
intrebare.
- Vreau te
Poate ea e tot
tot dar i-a dus lipsa
mereu: trucajul i de
fiecare Cineva se
asupra lui.
- prin somn.
Vrea o dar
l zmbetul ei:
- prin somn.
E mama. S'ar re
pezi s-o o
rute, dar nici in vis n-ar pu-
tea cu buzele
obrazul: ie nu.
de plas-
toid.
il atinge, se cutre-

Femeia din camera ana-
Ace
atingere.
Mama cu ea.
Cumplit de mult.
E
matrice
econo
mie de mijloace.
- Asculta, ti spune ea, as-
pru. Trupul nu e al nostru.
AI meu a fost dat unei
mame unei iubite. Al
unui fiu unui
ntr-adev,:\;r, la o vir-
avusese ne voi e de
Apoi de o nu
mai era un copil.
- Dar cui apartinem. cui?
- poate. tu
o matrice.
- Spune-mi, o indeamna
fiul, avid.
totul, cum la
in povinta transpor-
tului maleflei nevii, injectorul
spatial nu probleme.
Oricit de complicat. un me-
canism se poate recompune
la destinatie. Dar cu materia
vie e altceva: pe distante
lungi sint necesare statii de
retransmiSie.
- E o planet-releu. spune
fiul.
- Chiar voi stnteti
trupuri-releu .
Fiul nu mai are nevoie de
vreo
aceste statii-releu, car<lcte
riS1:i cile substrat ului biologic
nu s-ar la recompune
in punctul terminus.
In umbra zidului, la cti va
in fata lor, se materiali
oameni. Nu Imagini
Nu castele de niSI p. Pent ru
cteva clipe, numai. Pe care,
atingndu-i, i-ar putea tran
sforma n explOZii lichide.
Pentru ei au se des-
apoi in acest im-
palpabil sicriu zburdtor au
distanta la
Sau pina la
toarea statie-releu. E un ba-
lansoar galactic pentru o Ji-
transformata in quarci.
Dar nu e pe depli n
murit:
- Dar de ce e nevoie de
trupuri?
Chiar trei:
- Unul e de rezervd.
- Nu cred. E un lux. Pla-
neta asta poate per-
mite nici un fel de lux,
spune fiul. ,
smulge casca de pe
cap. Trupul mamei dISpare
- n neant, ca retezat .
9. De sus, din vede
umbra de
S.W.-illui. !j au ridicat.
Trage de o vehi-
culul ajunge tlng.l'l zid,
destinde unul din brate
varsA o de nisip La
scurt interval, un alt Qrat se
destinde o noua, se
in penmetrul delllnitat.
Resturi de trupuri carbo-
nizate. Nisip. Se scurg. Se
dar nu trec de o invi-
margine
unda de cimp spa-
tiul paralellpipedic, care deo-
camdata e gol - o matrice
pentru monohtul ce se va in-
chega.
Cuvele se nisi
pul se scurge Apoi giturile
lungi se aple3ra din nou. Ri-
tualul e deo
S W -ul dt'Vlne o in-
gigantica, pe care fiul
o prinde de umeri se ra5U'
cesc ntr-un dans
macabru, in timp ce muzica
. agonizeazd sub doi fi er-
binti.
- Ne chinuim, tata, nu n-
. I

197
198
telegi? ,.
- ce-ai vrea faci? in-

Dar nu imediat. ntre cele
e o ruptura
de aproape o zi. O falie tem-
porala cu un zid de
nisip.
E brusc, fiul nu
mai simte scafandrul cosmic.
E o in oceanul de
unde. Unda se sparge in zid,
clatinndu-I. Se din
nou, mai
Aerul ca un foc
de vreascuri , holograma
apare la suprafata
lui, cu un clipocit; conturu-
rile ii Indicatorul de
face un salt
mne ntepenit: o
greu de apreciat i de
Imaginea - o
- mistuie o
de insecte geometri-
zate. Apoi limpezimea
- un fundal pe care
detaliile unei un
monstru tehnologic. in
prim-plan, din
meandrele spatiului,
- Un om! Trei
sute de de
mint! Injectorul e pe 'o

- Ei au ajuns departe,
spune fiul. Snt zei. De
neatins. Noi am
primitivi.
Dar omul-zeu prinde glas
aerul electrizat fie-
cuvint o
- Nu ai dreptate. Sintem
doar oameni care
mai mult.
- Poate atunci prin-
cipiile injectorului spatial,
spune fiul, unui gnd
mai vechi. Principiile referi-
toare la materia vie.
- La trebuie toate as-

Mai snt citeva minute
omul se va topi n intuneric.
Le materia
vie e pe ni
vele. Biosic noesic. Aces-
tea se cunosc,
Pentru fiecare din ele e ne-
n fiecare statie-releu '
o matrice Deci una
care sA fie Trupul <tIta
care sA fie Creierul.
Este Lu-
mina totul intr-un
cutremur alb. pier-
dut glasul. Iar fiul spune:
- Deci amindoi sint stea-
guri. Dar unul din ei e Mo-
lusca. Creierul.
- Cine?
omul-zeu. Un chip vr-
l din spatele
unei
- Nu cred un
un fiu.
,,N-a avut niciodata ncre
dere n mine", spune fiul.
steagul infipt
zid. Steagul care ii putea
lua oricind locul. Steagul era
o matric,e. se te
muse mereu fiul ar putea
fugi.
.. a fost ntotdeauna,
spune omul-;:eu.
Fiul. e con
Fiul,
- Nu te nteleg, spune fiul.
- Ajungi la cind
Creier ncerci mereu
ntelegi - spune omul-zeu.
Uneori imi doresc un trup.
- Atunci cu noi, l
fiul se
znd in genunchi. cu
noi aici.
Omul se trage inapoi,
schitind un gest de refuz.
- Regret. Nu pot -
min. Nava se va materializa
curind la destinatie.
l fiul.
Cosmosul e prea mic pentru
tine. Ai destul.
de cind stau in groapa asta

! - de pupi-
trul de le porun-
omul-zeu. Repede.
Cei doi o iau la
snd in zidul. Iar cind
ntorc , capatele, l
omul a pe,
10. Se spre ei,
incet. plutind peste
clisa vie din care insectele
incet antenele.
In jurul lui, insectele se
decupnd n. aer
trapeze luminescente. Apoi
milul fosforescent i cuprinde
picioarele, pieptul. Insectele
ti acopera. Rontaie.
Omul intinde bra-
tele spre cei din fata lui -
care se retrag, ngroziti.
Fiul ochii:
casca vizoarele omului zeu
trosnesc insectele
lesc din frunte,
din ochi, din obraji; fata 1";
devine o 1
vede din nou: insectele i
n piept. Valul de
singe. Omul se in-
sectele rod din el ca dintr-o
de plexiglas. Multe
din ele, frenetic, se
aprind, impodobindu-i trupul
cu de magneziu. Al-
tele noi le iau locul - sint
puzderie. Mandibulele
tot mai adnc n trupul lui,
sngele ii fierbe, visc'erele i se
carbonizeazcl. Omul cade cu
un zgomot de copac uscat;
o s-a ntins pe nisip, ca
o implorind ier-
tarea.
a fost la nce-
puturi.
- De ce,
Trl-lpul.
cu pumnii in cap.

omul zeu a nu tre-
buia coboare din sicriul
lui '
- De ce, Noi sintem
viermi insectele nu
s-au atins de noi.
de neatins. spune T ru-
pul. Un zeu.
- Nu
CreieruL Nu nu

- Nu mai avem nici o
spune Trupul. N-o
putem ajunge pina
acolo, la ei.
- Avem o spune
Creierul. Zidul. Poti pleci.
Acum!
Fiul spre zona de
materializare. sub
omului-zeu.
Se cmpul de
forte ii nfige o in
piept. Senzatia de
Saltul n gol. Dizolvarea in
transpatiu. Zborul - cumplit
frumos, Plane-
tele se rostogolesc
ca fire de nisip,
tind.
ALMANAH

(Urmare din pag. 188)
cunoscut foarte multe exem-
plare care ar putea trece exa-
menul relativ lichele ...
Uneori imi pare sincer nf!
stau in cale ...
- Mi s-a intimplat mie, dar
ce faci, s-a brodit ca
fie marea
... Are totul:
oxigen, curat
... va fi radioactivi.
tate voi fi printre
primii care vor veni se insta-
leze ...
- Uiti vor microbi,
protiste poate in-
secte care vor rezista dezastru-
lui... Va fi mizerie mare ...
- Nu-i o O le
domesticim. Rata mutatiilor va fi
ESTI
ME
DE LA
mare. avem ingineri
n planetare ..
contemplind
sincer admirativ peisajul. Luna
asupra lacului o
de poe-
zie.
- ca sA termin istoria cu
votul in parlament -
domnul Z -, singurii care s-au
opus planurilor noastre au fost,
evident, "sufletele bune", plus
cei de la gruparea mai ncer-
o din zic
se ca re
zervatie n cazul unei catas-
trofe, deoarece rasa mai
are o ca peste
vreo sute de milioane de
ani... Dar ambele abia
au totalizat un sfert din vo-
turi. nct "marele trg" este
ca Se va da zilele astea
un comunicat oficial, cu putere
de lege:
hadronic sau nuclear radioactivi-
tatea pe va de cel
putin opt ori pragul critic stan-
dard, planeta va apartine n ex
clusivitate rasei noastre ...
- Am date in acest sens - se
domnul Y -, l va
de circa o sutf1 de ori.
,va fi de nelocuit pentru orice
specie (in
timp de o de mII
de ani ...
Ajunsera in dreptul vilei ,In
care era cazat domnul Y.
miinile ceremonios, dar
cordial, apoi fiecare gn-
dindu-se ce va scrie mine dimi-
n raportul ultrasecret pe
care it va intocmi -asupra acestei
inopinate discutii neoficiale.
luat pentru sine, spune Cardinalul Arhi-
diacon, numele de ... Pierdut in sunetul uralelor
intorc spre Luigi.
- Cine? Ce nume? . . .
(Urmare din pag. 191)
mai mult, izbucnirea a luminii de
peste sinul Caraibelor, la St.John. A
rut o a doua n o
de culoare
_ Cardinalul Arhidiacon, episcopul
FitzPatrick. Oamenii au nceput Luigi
mine relatarea evenimentului la
radio. Kenneth spune:
_ Sixtus Septimus,imi spune Da, pe
Sixtus Septimus cum trebUie numim .. de
acum nainte cu O Im-
n roba argintie auri!,!. cu brate.l,,:
deschise spre multime ah, da! Lumma soarelUI 1
se prelinge pe obraji, pe sa .. dar
peste tot, otelulUI LUl9!- a mge-
nuncheat. Ingenunchez de el. Mlss Har-
shaw. Beverley, Kenneth, chiar rabinul
cu pentru acesta I!,-
un eveniment Papa In
Acum va da lumii intregi tradi-
tionala binecuvntare .
- Totul s-a aranjat.
,Rabi Mueller i face semn Miss Har-
shaw a nceput Beverley spune o
ciune, Acesta este un tul-
din mea. Cred este cel mal co:n-
temporan moment de mine. Vocea amphfi-
a Cardinalului Arhidiacon percutant:
_ o mare bucurie. Avem
l' 't"t'
Incep uralele care cresc n mtenslta e In I!"P ce
Cardinalul Arhidiacon lumea ca noul
este ACEL acea.
acea melancohca
a in Sfintul Scaun am
tato cu indelung.

ANTICIPA A
_ Sprijinul nostru in numele DomnulUI, de-
el grav. Activind jeturile levitatoare de sub
chiar de la pot remarca
micile dire de fum. Fum alb, dm nou. Incepe se
ridice n aer. .
_ Care a cerul spune el. Fie
ca Domnul, Fiul Sfntul Duh
vinteze. Vocea sa se in-
spre noi. Umbra sa se intrea.sa
se din ce in ce mal sus, se dm
vedere. Kenneth l bate pe pe
_ un rind, spune el, strecoara o banc-
n palma
FitzPatrick plinge. Rabi Mueller o pe
Miss Harshaw. Noul Pontif inceput, mal mult
ca sigur, domnia ntr-o ct se poate de

Traducere: NINA GEORGE DAIAN
199
ROSALIND STRALEY
HOLSNDU-SE n oglinda camerei de bale,
Byron se nasul lui va mai fi vreodata
la fel ca-namte. Trecusera doar doua zile din ano-
timpul acela care-j producea alergie deja il apu-
case cri za. doar nu-mi place sa Iau me-
dicamente", se adresa el rotofelului pe care 1-1
arMa oghnda. "Eu sint pentru tot ceea ce e natu-
ral. Minte .. Trup sJnatos .. "
"eles", rotofelul, "dar 1n
ca;'u! nu mal ir1Juri pe mine cind or
te care cu e ca te lege de vreo cum i3U
ultima ce
"Uch!'; zise Byron, pe un ton plictiSit, "ueh!"
deschise de medicamente, scoase
un fl acon plin cu pastil e ncepu se lupte cu
el. La urma urmelor, nimeni na mUrit
acum din cauza aJergiei. Chiar daca, pe de altti
200
parte, aceasta era ca un mic blestem.
Mormaind se chinui cu
convulsive, capacul care se
intepemt. Eliberate brusc, micile perle, ai
dama unor de timp, se' din
alunecara, Izbinduse de porlelanul chiuvetei c
teva. dintre ele se plesnind.
Din restunle unei pastile o crea.
portocalie, perfect Byron putu &0
vadG. dis tinct; in lipsa al(ui lucru, alergia i
mAcar c1clntatea vedeni. Creatura portocalie avea
o cam ct a zecea parte dintr un inch
n plus, mlm minunate, acompamate de
ochi' expresivi
"Salutare, spuse cu o voce sub
tire, dar deosebit de ,,Am venit cu' gindur i
"
Byron din cap, scuturat de un fior. Din in
teriorul chiuvetei, O a doua de
verde, aparu din mtenorul
doar te-am avertiza!!'; ZIS<! ea cu un glas mult,mai
profund\ "capsec portocahu ce Voiai un
obiect neinsu(\etlt, ceva care treacA neobservat;
ei, bine, sper acum e$ti satIsfacut: la noi.
Nu mai avem mC1 un pIC de demnitate. Ce vom
spune n raport?"
"Guru!", Spuse mica fiinta portocalie. ,,Eu snt
comandantul, poate nu zyxul verde!
Nu fac dect sa urmez instruct lumle".
tH! rephcd fimta verzuie
incepu argumenteze, de intr.o
limbll nccunoscutJ Comandantul portocaliu, la
rindul sau, el opmiile, care erau toc-
mai pe dos. Byron sImti o n tot corpul.
Se spn)mi de cupnns de insll n
fata continutului acesteia. Oare cte fiinte sor afla
acolo?
Gndul i se pilru de a dreptul terifiant. Un de
striinuturi puse pe Byron.
colorate
care incotro, in vreme ce miC1le creaturi spui.
berate ca de o explozie.
Byron SCQClSe o batista nasul, cu un
gest phn de tristele. In sufl etul lui, lupta
cu Dupi'l un tlmp, nvinse.
, n fond", spuse el, "ilcesta era primul meu
Conli'lcl"
Traducore do: GHIDOVEANU
ALMANAH
ANTICIPATIA


PICNIC
LA
MARGINEA
DRUMULUI
DE
ARI<ADI- SI BORIS
STRUGATI<I
Romanul care sMa realizat filmul sovietic
1:;;;;;;;;;;;; ............ iiiiiiiiiiii"'=;;;;;;;;;O;;;;;;;;;=--

ANTI CI PATI A
201
ARKADI SI BORIS
STRUGATKI
SAU LA MODUL SUPERLATIV
NUME de n lubitorilor
literaturii de din U.RS.S., Siruga1ki
sint renumiti nu numai n propria lor ci n lu-
mea
Arkadl Natanovlcl Strugafkl s-a la 28 au-
gust 1925. in Batumi. A terminat, n 1949, in-
stitutul Militar de Limbi Stralne, ca
consultant din limba japoneza. In pe-
rioada 1959-1961 a lucrat la editura Gosllllsdat, iar in
perioada 1961-1964 la editura. Detghiz. Din anul 1964
este membru al Uniunii Scnitorllor dm U.R.S.S.
scriitor profesionist. la Moscova.
Borla Nalanovlcl Struga1kl s-a la .15 aprilie
1933, la Leningrad A terminat, '.956.
de Stat din Leningrad, cu specialitatea astr0r:'0mle
face stagiatura la Observatorul astronomic din,
Pulkova. In perioada 1956-1.964 a fost astronom,
trofizician, programator, dm anul 1964 deve.nmd
membru al Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S.
la Leningrad.

scriu n colaborare, formind un cu-
plu unit omogen,
la in revista "Tehnica
molodioji", in 1958, cu povestirea Din (Izvne)'
Primul lor roman, Tara norilor purpuril (Strana ba-
grovlh luci - 1959)2, distins cu premiul al dOilea al
Ministerului la concursul .organlzat de Edi-
tura Detghiz, culegerile de nuvele pAvestlrl Drumul
spre Amalteea (Put na Amalteiu - 1960), chlw
brlturl splcek - 1960), ca romanul Slagla,rU
(StaJlorl -:- 1962), pnm.e a creatiei
lor, o carac:teTizata in-
teres pentru erOismul romantismul fapte-
lor cu largi deschideri spre t)hnica
Interesanta este culegerea intoarce-
rea-Amiaza veacului al XXIHea (VozvrascenlowPoI-
den XXII vek - 1962)3, reunind povestiri indepen-
dente Interdependente in timp; prezen-
tind un atractiv tablou al viitorulUi, in care omenirea
zboruri interplanetare interastrale,
clima. populeaza oceanele
incepInd cu anul 1962, n lor face loc o
noua avertismentul asupra pericolelor reale
impotriva carora trebuie lupt:llt
- spiritul razboinic, conservatoTismul, nepasarea In
nuvela Tentativa de evadare (Po.pitka k begslvu -
1962), autorii trateaza problema .
n cazul intlnirli de omenire a unei pla-
nete cu un sistem totalitar antiuman de tip faSCISt,
tema reluata. Ia un nivel supeflor in una din capodo-
perele lor, romanul E .greu fii ze.u (!rudno bit bo-
gom - 1964). 1n continuare, literara este
atinge noi --:alonce.
se diversifica Dmd dovada de o tot mal
mare matuTizare filozofica, autonl pun accentul pe
satirizarea criticarea unor tare sociale, indeosebi a
structurilor birocratice rigide. ce pot duce la
rea idealuri lor umanitare la abaterea omemrll ?In
drumul ei spre progres Romanele Lunea Incepe
bata (ponedelnlc naclnaetsea v subo1u - 1965),
Basmul Trolcll (Skazka o Trolke - 1968), Melcul pe
202
(Ulltka na sklona - 19bt.
doua Invazie a mar1lenllor (Vtor","" n
_ 1967) sint lucraTi n care cuplul de aut(' I v tlLI
neintrecut; povestitori, dau dovada df! n ,tr
lingvistica de remarcabile aptitudini 10
unui Jargon birocratic
Tema contactului cu civilizatiile extra'. II.: ro I
bate ca un fir literara a I k
elaborind un model de contact 10 C ' .. 1111
indiViduale snt inteTZlse, ca in Ten13t1Y3
evadare E greu tii zeu, IA care am adaug It n'l I
noi vanante In romane nuvele ca Insula lo(;u t
(pbllaemJl ostrov - 1989\. Hotelul .. La -
faclt (otel "U alpinist,)" - 1910).
tlul - 1971), Picnic la marginea drumului
(Picni c na obocine - 1972), Un din mie, Il
(Paren Iz preispodnel - 1914), Cu un miliard de ani
i nainte de lumII (Za mlIIiard let do kon!a
sveta _ 1976-77), Scarabeul In furnicar (Juk v murn
vel nlke - 1979-80).
n romanul ,.Plcnlc 1.::. marginea drumului" cuhn
a strugatkiene, ne aflam in ceici mfll Ori
ginale variante de contact, de fapt cu urmanle un I
intilniri neprevazuts"', cacI contactul propriU liS ni I
nu a avut loc O ciVilizatie exlralercslro. 10 urma unuI
.plcnic la margme de drum . a lasat pe P
mni Cteva zone cu urmele trecenl Zonele SinI
pline de pericole mortale pentru oameni AutorII In
.. profesiunea" de slall-ier /calaul1).. r 1r
procura din zona tot felul de CiudatenII
de oameni cu o am.
dar de eruditie incapabili sa 1. ,mii
noi plasati la baza piramldlol Jr I
cum e calul lui Red Schuhart DeSI da dovada de c
tezanta de ferniltate de spirit de sacrifICIU S h
hart nu este cel mai indicat pentru un contal'l c
extraterestra. dar, in Ciuda
in cele din urma ca fencln.:a sa pcr, n
este indisolubil de feriCirea tuturor cre
pe Pamint
1ntreaga literara a Strut:jatl-il trai'
mile un mesaj clar toale aceste contacl'3 ru"
fond nu reprezinta decit contacta mlerum ne 11
buie sa duca la intelegerea deplina a f ,1Ir 18 1,
la lupta impolTIva tuturor formelol de
prire sociala la progres
in prezent, numarul operelor Sin g lk r
bUcate republicate in U. R S S. In IRtrea']8 rn
o suta. Cartile lor au fost traduse 10 p.
22 de limbi dovada a renumelui apreCiem dl l
se bucura ai anticipatie! mtemf o
rana
, n apare ClJ titlul avtmh ,
Botla Ivanovlc\ Stro"skl", in nr 87i195B al Ca I el P
tirl
2 In 'apare la Ed T,ns'(>tulu' In 1961
3 Tn apare la Ed TinereTul' In 19 1
" partea a patra a romanll ui a .stlll la b Il'
mului lui A

ALMANAH
ANTtCIPATIA
PICNIC
LA
MARGINEA
DRUMULUI
DIN INTERVIUL LUAT DOCTORULUI VALEN
TIN PILMANN DE CORESPONDENTUL
SPECIAL AL POSTULUI DE RADIO MARMONT
CU PRILEJUL DECERNARII UL TlMULUI PRE
MIU NOBEL PENTRU PE ANUL 19
- Probabil ca prima dumneavoastra descope-
rire mai importanta. doctore Pllmann trebUie
conSiderata a fi radiani Pllmann .
- Cred ca nu .Aadlantul 'Pllmann' nu este
nici pnma. nici cea mai serioasa. in fond, niCI
nU-I descoperire nu chiar a mea
- Probabil eloctore .Aadlflntlll

ANTICIPATIA
Moto: ,. TrebUie S8 faci binele dm rau
Pentru cii nu ai altceva dm ce faci"
R, P. WARREN
mann"' este o nO\lune de fiecare
lar
- Nu ma surpnnde. De altfel, radjantul PiJ
mann a fost descoperit pnma de un
Spre marele meu regret, nu mai minte cum l
cheama. n ,.Istoria Vizitei o!'"" de Stetson,
unde toate acestea si nt prezentate mai bine: des-
coperirea radiantulUi de catre publicarea
pentru prima data a coordonatelor lui de
un student denumirea radiantului, cine
ce. cu numele meu.
- Da. Cu unele descoperiri se cteo-
data lucrUri surpnnzatoare. putea expli-
ascultatorilor doctoro Pitmann
203
,
PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
- Radiantul Pilmann
este o chestie extrem de 1
un glob n el cu
revolver. Urmele de pe merg Intr-o direc-
oarecare, a ceea ce
prima mea descoperire
ntr-un simplu fapt. Toate cele Zone
de Vizitare sint astfel dispuse pe plane-
tei noastre, de s-ar fi "tras in
focuri dintr-un revolver situat undeva pe linia P-
mTnt- Deneb. Denep este steaua ,,Alfa" din conste-
Lebadei, ,iar punctul de pe bolta de
unde, ca zicem s-a tras, se ra-
dlantul Pllmann.
- doctare. Dragi in
ni s-a explicat clar ce este radiantul Pil-
mann. Apropo, rmglinit exact
treisprezece ani de la ziua Vizitei. octore Pil-
mann, ne cteva cuvinte in
cu aceasta?
- Ce anume AYind in vedere
n-am fost atunci in Marmont...
- Cu aUt mal mult este interesant de ce
crezut cnd natal v-a
obiectele incursiunI! extra-
terestre.
- Vorbind cinstit, mal intii de toate am crezut
e o Era greu de inchipuit n
micul nostru Marmont s-ar fi putut ntm-
pla cine ce. GObi, New Foundland - asta
mai dar Marmont!
- In cele din crezul.
- In cele din .da!
- pe
- M i-a venit ideea Marmont cu
cele cinci Zone de Vizitare ... de altfel,
atunci erau numai patru,
pentru ca toate zonele pe i
Am socotit coordonatele le-am trimis la "Na-
ture".
- Si nu v-a de soarta
ului natal?
- n acea vreme deja credeam in Vi-
zite, dar nu puteam fi convins n nici un fel
pline de despre
cartierele arse, cu ce mincau indeosebi
copii, despre luptele sngeroase dintre
invulnerabilii vizitatori' in cel mai nalt
vulnerabilele, dar invariabil eroicele, re-
gale de tancuri.
- avut dreptate. Deci mai
atunci confratele corespondentul, le-a
cam umflat... ne ntoarcem la
Descoperirea radiaritului Pilmann a fost prima,
dar probabil nu ultima din dumnea-
la despre ...
- Prima ultima.
- Dar n tot acest timp ur-
cu functionarea interna-
in Zona Vizitei..
- Mda ... Din cnd n cind am "Expune-
rea". -
- AVE!1i in vedere "Expunerea Institutului In-
de
- Da.
- .care este,
cea mal descoperire din 13
ani?
- Vizita.
- n-am ...
- Vizita cea mal
204
descoperire, nu numai din 13 ani, dar
din intreaga Nu este chiar
de importetnt cine stnt vizitatorii. Nu
de unde de ce au venit, din ce au stat
de unde au plecat aceea. Im-
portant acum este faptul oamenii cu certi-
tudine un lucru: nu sintem singuri n Univers.
tem Institutul de nu
va o descoperire mai im-

- Esle extrem interesant , doctore Pilmann,
dar eu m-am refent n fond la descoperirile de
ordin tehnologic. Descoperiri care folosi
tehnicii De fapl, o serie de
celebri ceea ce s-a in
Zona Vizitei poate contribui la schimbarea ntre-
gului curs al istoriei noastre.
- Poate, dar eu nu sni socotit printre
acestui punct de vedere. Nu sni un specialist In
ceea ce descoperirile concrete.
- de doi ani consuftantul Comi-
siei ONU pentru problema Vizitei...
- Da. Numai nu am nici o cu stu-
diuJ culturii extraterestre. La COPAOVI", mpre-
una cu colegii mei, reprezint opinia in-
atunci cind e vorba despre controlul
.indeplinirii ONU in ceea ce in-
Zonei de Vizitare. in concluzie,
ca extraterestre luate din
(ie puse numai la Institutului

- Poate altcineva intre in posesia aces-
tor \
- Da. .
- referiti, probabil, la stalkeri?
- Nu ce este' aceasta.
- se numesc la noi in Marmont tinerii te-
merari care pe cont propriu riscul
trunderii n de acolo tol ce

- Nu, asta nu e de competenta noas-
'
- Ce-ar mai fi! De asta se Dar
era interesant de cu ce ocupati n mod
direct, doctore Pilmann.
- Snt pierderi continue de materiale din
care ajung n miinile unor persoane lipsite
de responsabilitate organizare. Ne de
rezultatele acestor pierderi.
- Multumesc. Dar pe ca sa-
vant, nu atrage studierea minunilor extrateres-
tre?
- Cum spun ... Se prea poate.
- Deci, putem spera marmontienii, ntr-o
zi, l vor vedea pe faimosul lor
pe natal.
- Nu este exclus.
CAPITOLUL J
Redrlck Schuhart, 23 ani, cellba-
tar, laborant al filialei Institutului
de Extrate-
din ft(I armont
in depozit. Cnd vine seara nu ne
'Comisi a pentru Probl ema Vizi tei (N. tr .)

ANTICIPATIA
PICNIC LA
MARe INE '\ DR1J1\1l' UI
altceva mal bun ce !acut decit salo-
petele de pe nof sr 5-0 pina la birtul
"Sorj", ca ne mai dregem cu o
Acum pur li simplu stau sprij in
Abia umez - doar rezlst de mal
bine de ore. EI lot mal lucruril e:
self deja l-a umpl ut , ncuiat sigil at, iar acum
da gata un" altul; la de pe- transportor blberoa-
nele, cercetlndu-Ie cu pe toate (prin-
tre .spus nu-I de fi e-
care In Jur de kilograme
tate), apoi. le delicat pe un raft.
Se cu a,?este bi beroane de atita
nlcr un tolos ,pentru omenire. In 10-
cu.1 lUi , d.e mult f i dat dracului f i
ori ce pentru bani. InsA,
stau sa ma gindesc, blberoanele aslea au intr-a-
cev.a bizar. De cite ori nu mi -am rupt spi-
narea de fi ecare
cum observ, nu pot sp nu minunez. Snt de
fap.t discuri de cupru de unor far-
furr oare,. groase de 5 mm si clvnd intre
ele de 400. Iar nt re discuri nu se nimic.
.nrml c. Pusti u. P01i treci mna
di scuri , ba chi ar capul. nu cumva
pierdut mi rndu-te: pustiu pus-
tru, doar aer. Desi gur nt re ele o exista ceva
vreo stau gindesc.
cum. mmenl n-a acum nici le apro-
pre, nici le
Dery .. cltr torule .. e cam greu explici asemenea
c.hest!1 pentru crne nu le-a. tocmai prin
lor e greu, mai ales Cnd se
POti sa le cercetezi convlngindu-te in des-
pre ce este vorba. Este ca cum ai ncerca
descrii n cu detali i bogate, zi-
. o un
dai ?Ir"! rT]lI nl ce expli ci
ramrne altceva de decit le
Inlurrnd
'In despre
ce este c:: hl ar ar mai fi ceva neclar,
nu avet i decrl sa luat i Expuneril e" Institutului
Acol o. Ia .fiecare sint fotografii al e
brberoane.
In general, Ki rifl s-a chinuit cu aceste bibe-
mai bine de ur:! an. Am lucrat cu el de la
bun Inc.eput, numai ca ni ci acum nu prea n-
ce. vrea de. Ia ele. la drept . vor-
bind, ni CI nu Incerc sa aflu. mai intii in-
el se descurce singur,
atur:!cl poate ca am incep ascult eu.
p!'na mi-e clar un singur lucru: are nea-
de Ct eva biberoane, le
reasc::a, decapeze cu acizi, le n
presa. sa. le n cuptoare. abia
a.tunci totul. I va clar, va fi pli n de glqri e
laude, chi ar se va cutre-
de Dar, c:..rm mai e
pina .acolo: n-a descoperrt nimic,
rn ultIma s-a foarte mult.
a acela a prins o paloare
nes!!natoasa, a devenit iar ochii
au Inceput mal des, ca ia un cine
bolnav (coada-ntre picioare, urechi bl egi te).
la fi pe mna mea oricine altcineva
decit Kirill. fi dus pri n toate barurile de
noapte bordel uril e din regi une doar le cu-
nosc mai bine deCt pe mine nsumi)
scoteam di n el un om nou (urechi ciul ite,
coada sus). Dar pentru Kirill medicamentul
nu este valabil , nici nu te
propunndtl-i-1. Are flra.
Deci, slau n depozit uit la el cum
mal I se Inchid ochii de
ci nd, mi se de el, nici eu nu
de ce. Atunci m-am decis. Culmea este
nu vorbesc, dar m-a
tras cineva de .
- Klrllii
in echilibru ultimul blberon ntr-o aseme-
nea pozitie incit aveai impresia vrea intre
cu totul n el.
- Klrill. Dar ai fi avut un bibe
l
-
ron plin?
- Un blberon plin? arcul sprince-
nele, de fi spus bazaconil.
- Ei da! l-am spus. Capcana ta hldromagne-
cum i zice ... obiectul 71-8. Doar mal
are o acolo, n interior, cu reflexe alM

a nceput ridicat ochii
spre mine, i-a miJit, incercind scll-
pirlle luciditate cum i
uneori sa se exprime.
- St.f!I! spune. Plin? Tot ca doar plin?
- Pal, da.
- Unde?
A Kirill al meu: "Urechi ciulite, coada
sus".
- Hai
vioi ln seif, trinti o n-
cure cu 3 rota111 Jumatate ale unui minuscul
di sc napoi spre laborator. Pentru un
goJ, .Ernest patru suIe de monezi,
bani Iar pentru unul plin, ca un fiu de
ce .fi singele lui spurcat.
Dar, ma credeti, nu ma cnd i-am
prC?punere lui nu m-am gindit la bani,
CI am facut-o numar pentru l-am cum
s: a i.nv!orat s-a ncordat ca o de puteai
sa CIn!1 cu el. Acum nu mai domo-
lesc: In spre laborator cite patru
trepte .0 data, dE! nu mai are omu' timp fu-
n:'eze. In cam spus totul: cum era,
unde .afla, e. d.rumul cel mai bun pe
care sa te pina la el. Scoase imediat
pe care-I cu degetul, se
urta la mine E clar. A inteles totul despre
mine, de ar fi fost ceva in
asta.
- la . Ia eli chiar zimbi. Eh, ca
sa-I faCI, trebUie plecam. Hai chiar miine dimi-
La voi cere permisul Iar la
zece Ce zici? '
- Mergem. cine va fi al treilea?
- De ce fim trei?
- nu! Ce, crezi un picnic cu
Dar ti se ceva? Aici e
Zona. Trebuie fie ordine.
Zmbi dind din umeri resemnat.
- Cum Tu, oricum, le vezi mai bine.
Ce-ar fi sa nu le Sigur a fost
mos; .n-am ce zice, s-a pentru mine: un
al e de prisos. Mai bine numai
nOI dl?r. ne nici vintul, nici
ca eu despre cei de la Institut nu
merg In numai cite doi. La noi
toarea doi fac treaba al treilea se
iar cind este intrebat, totul. '
Personal. fi luat pe Austin. Ki-
l.i;;;;;;;,;;iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii=----",-liiiiiiiiiiiwr= ......
ALMANAH
ANTI CIPATIA . 205
..
PICNIC LA
MARGINEA DRU
rill. Dar Iu, nu-' vrei. Sau nu ai nimic

- Ba da. Numai Austin nu. Pe Austin ai
iei
Austin nu-i curajul le are
intr-a dar, dupa mine, este
deja marcat de cele prin care a trecut. Lui Kinll
nu pot explic. numai eu le n-
chipuie omu' totul despre
nu- mai deCt nmormnta-
rea. Poftim, n-are decit Numai ..
mine.
- Bine, spuse Kirill. Dar Tender?
Tender. efa al dOilea laborant al Om

- Cam in spun are copii ...
- c-a mai fost in
- Fie Tendar.
A studieze harta, iar eu am pornit in
galop, direct spre "Borj". pentru ca vroiam ha
lesc ceva, iar gitlejul mi se uscase. . .
in Deci apar eu dlml'
neata. la prezint permi sul
la intrarea de serviciu, unde statea o de
sergent. pe care mardit anul trecut, pentru
beat fiind. de Guta.
- Hai noroc! mi spune. te
in tot Institutul..
Imediat Iam intrerupt
- Nuti sint nu te-nghesui
fii prieten,
- Dumnezeule, mirat.
lumea spune
Inainte de a merge in sint intotdeauna
cam nervos. iar pe deasupra. mai sint treaz,
l-am l uat de i-am aruncat n
citeva vorbe, care ii reaminteau in mod deta-
liat de arborele !ilenealogic de persoana
sa. EI a scuipat inapoindu-mi permisul,
mi-a spus cu un glas frigul in
oase:
- Redrick Schuhart! Trebuie sa
de la Hertzog.
:- Eh! mai merge, ii zic.
Incerc par vesel, dar am cazut pe ginduri :
,,Asta mai fi? Ce naiba mai vrea de la mine
Hertzog in timpul serviciului? Dar, hai duc
mutra". Cabinetul lui se la etajul
trei, un cabinet excelent, dar cu gratii la ferestre,
puteai juri te afli la Willy in
fotoliul din lulea c;;eva la
de SCriS, scriptologie dea lui. Intr-un
co11, un unul nou, pe care nu 1
team, intr-un dulap de fier. La noi n
Institut sint mai de-o di
vizie, tot de cQrpolenti rumeni in obraji.
Hm! Sngen lapte. In Zona naveau voie, iar de
problemele lumii ti durea-n cot.
- ziua, Spu!l. chemat?
WiIly s-a uitat la mine ca la un loc pustiU, a dat
la o parte de scris, pus i n o
a nceput
- f{edrick Schuhart?
- In mi vine
in ris. un ris nervos.
De ct timp lucrezi la Institut?
- De doi ani, merQ peal treilea.
- familiei?
- Sint singur. Orfan.
Atunci se intoarse spre or
sever;
206
- Sergent Lummer, mergi la adu-mi
dosarul cu 150.
Willy a inchis mapa ma intrebat sumbru:
- Te-ai apucat din nou de "cele vechi"?
- Care "cele vechi " ?
- singur care, iar am pri mit reClamatii.
va - gindesc.
=- Dar de unde primit?
Incruntinduse, s-a ridicat scuture nervos
pipa in
- Nu te Te in numele unei
vechi prietenii : la afacerea asta pentru
totdeauna sau zbori imediat din InstituI... defi-
nitiV. le pnnd a doua
nu m.ai scapi doar cu luni.
- i spun. Asta
Dar privi di n nou cu ochi inexpre
sivi, din luleaua si rind dosa-
rul . Asta insemna sergentul Lummer se intor
sese cu dosarul 150. '
- Schuhart , spuse Willy
Hertz09, poreclit Asta-i tot ce-am
vrut sa liber.
am plecat spre vesti ar, mi-am tras salo
pe mine, mi-am aprins o tot
acest timp gndeam: "De unde s-o fi ivit
zvonul din Institui, atunci totul nui
decit o Aici nimeni nu poate
ceva despre mine. Iar este de la
ce-ar ,P-ulea ei in de vechi le mele
afaceri? S-ar putea fi turnat Sterviatnlk, o
canalie, care se pune in de orice si
care nu decit fie inecat. Numai
acum nici Sterviatnik nu nimic despre mine".
M-am gindit ce gindit , dar nam descoperit
nimic, atunci mam s-o las Ultima
am fost in noaptea, acum trei luni
aproape marfa "a aripi". Nu mau
prins asupra faptului, iar acum numai dracu'
poate mai ia!
Dar tocmai cind coboram ma
o idee. M-am intors in vestiar, mam
zat pe-o am nceput din nou fumez.
Reiese nu mai am voie duc n
Nici miine, nici poimiine. Deci. din nou
am fost luat in vizor de curcanii Nu
m-au uitat, iar m-au uitat. cineva a avui
le Acum, oricum nu mai
are cine anume a Nici un
stalker nu sar apropia de nici pe
departe, cind e doar nu
cumva a innebunit. am nevoie de
cel mai ntunecat unde pot as-
cunde. Auzi la ei n-am mai fost
acolo cu de nu cite luni. Ce v-o fi
pe un biet laborant cinstit?"
M-am gindit la toate astea m-am
mai nu trebui e duc in
Am comunic toate astea lui
Klnll, cit mai delicat.
l-am spus-o direct:
- Nu mai merg n Aveti ceva dispozitii?
prima a holbat ochii la
mine. Apoi incepe M-a luat
de cot m-a condus la el in cabinet, mwa
pe scaunul lui, iar el s-a
pe pervazul ferestrei. Apoi
Intreba cu
- intimplat ceva, Red?
Ce puteam spun?
- Nu, nu s a intimplat nimic. Ieri, ce chestie,
ALMANAH

PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
am pterdut la pocker de monede Jos-: %
tare Nunan asta
- Stai veni? Teal razgindit?
AiCI, am inceput sa gem din cauza efortulUI
Nu am vOie. iam raspuns pnntre dinti Nu
am VOie, man1elegl
1
Chiar acum m-a chemat la
ef Hertzog
S-a inmUiat s-a Intristat li din nou ochii
i-au lacnmat ca la Ur'l pudel bolnav spasl1lo-
dlC, aprinse o alta ... de la vechi
spuse incet
- sa-mi Red N-am sa o
vorba.
- Las-o balta Nu despre tine e vorba
- Deocamdata nu l-am spus nimiC lUi Tender
De permiS iam facut rost, dar ce1 mal Impor
tant, merge sau nu merQe, nu l-am intrebat
Tac fumez, Hml rIZI pllnQI nu mal
poate omu' sa nimic
- Ce 1;a spus Hertzog?
- A. OimlC deosebit Ma turna! careVQ ast<!-I
tol.
S-a uitat lil mme cam ciudat a sant de pe
vaz a Incepul un du-te-Vino in propnul cabine.
EI eu stau. scot fum ;;oI-mi gura
ferecata Imi pare rau ae el lolodsla mi-e ne-
caz cit de timplt s-au- potrll/lt lucrunle Cum s ...lr
spune. s-a Vindecat omul de melancolie Dar ci.
ne--i vinovat? DeSigur ca eu. Dar deodata inceta
mal alerge. se opri chiar Imga mine ultm-
duse undeva inlro p&rte, ma Inlrcbd stinghtlflf
- A!lculta, Rad cam Cit ar pulea S.l
un blberon plin?
la incepui nu Iam inteles T01Il m-am gmdlt ca
propus sa il cumpere cine stle de unde nu-
mai de unde ,.11 tel Nu ceclt unul Iar
pentru asia nu-i alung banI! de unde alba el
- un specialist Interna110nal Inca unul
rus? Pe urma Insa ma stralulgcrat o Idee. da' ce
crede el, ca din cauza
amin toala, afac(lrea? Ah, porc de drept
cine Iei? Deschlsesem gura 5;11 amintesc de
tOti famiilei, dar mi-am
m-am Pentru Cd, intr-adevar, drept
cine _ lua? Drept un stallo.or - sta'ker
adica unul care are nevoie de cit mal multe
care toat,) num,li pentru ele se tl('
Cum llce, Ieri am pus momeala
as!azl arunc undlta, adica mare:;,c
Imi deja limba numai la gindul asta
peste pupaza se mal utla. drept la m ne,
nICI macar nu clipea Dbr am vazut 'n ocr I lui
doar ntelegere, inCd dIspretul
ca am inceput sa expl'c
- La garaj. deocamdata n,mf:lnl n ciodattt, -nu
dus cu permlsul. Acolo nu eXista inca un tra-
seu marcat, asta o stii tu DOCI cind o sa ne tnw
toarcom, Tender al tov ya Incepe sa se faleasca
cum ne-am repezit direct spre garaj. cum am luah
tot ce ne trebuia cum ne-am intors Imodlat
de am 1i mers ptna la vreull depoZit
care o f,e atunci clar ce
inalnle de plecare de ce 110 ducem acolo
care dintre noi trci a turnal - cOOlentafiile s:n!
dp. pnsos Acum intelegi dt cowml miroase ceva?
Imi termin discursul ne UlIam unul la aflul
drept in ochi t<olC8rrI
_ Apoi, pe pocni dlO palme fre
cu mi-a spus
- Ei, ce sa-! faci. daca nu se poate. nu se
poate. Eu Reci nu pot sa le con
ALMANAH
ANTICIPATIA
damn Merg Singur Cred descurc. Nu e
prtma data
harta pe pervaz, se propti in miini si se
apleca deasupra' oi; parca loata dirzenia I sa
adunat in ochi
il aud mOflT'aind
- O suta de metri chiar o do-
Uazeci dOI ce mal esle acolo n garaj ... Nu,
nu1 Iau pe Tender Ce ZIci Red, poate ca ntr-a
devar, nu mertta Iau pe Tender? are
doi copii
- Singur nu te vor IAsa sa mergi.
- Lasacu ma lIor lasa, el . Nu-mi plac
insa autocamioanele alea Dupa treisprezece ani
de la deschiderea cerului tot mai stau acolo
sint ca nOI La douzeci de - cisternele ru
glOite gaunte ca Site, iar ele autoca.
mloanelo rOInoute, ca pe banda de montaj. Ah!
Ce 11-e $1 cu Zona astal
1", nd ca fruntea si se pe Am
la fel Dincolo de geamul gros plumburiu de la
fereastra noastra se observa la o
aruncatura de ba\. vazuta ca-n palma de la etajul
noua.
SI wtindute la ca nu vezI decit pamint ca orice
pamnt Soarele rasare deasupra ei ca-n orice
alta parte a PamintuluI nimic nu s-a
schimbat in toll treisprezece ani. Tata.
Dumnezeu s.1-1 ierte, s-ar fi uitat n-ar fi obser
vat deosebit, poate doar ar fi intrebat "Da'
fabnca aia de ce nu e sau ce?,. ".
Conun dIn roca galbena, caupere in
soare, Iar pe sine o CU
platforma Ce mal, peisaj Industnal in re-
gula NumaI oamenii lipsesc, NIci Vi i, nici mOf'lL
Uite ca se vede garaJu" un lung cenu.
cu poarta desfacuta, Iar pc o de
asfalt autocamloanele Treisprezece ani' au
stat nimiC nu sa intimpl at cu ele,
Doamne fereste te strecofl intre
mal bine le Acolo e o in as.
falt. doar daca intre timp nu au mal crescut nlS-
C3t\la maraCini
O suta douazeci doi de metri? De unde i-o fi
numarat? A, probabi l ca de la ultimul
marcaj COftlCt. De acolo nu poate fie mai
mult. Mda. au progresat
pela au marcaje la dealul de colo
Inca ce marcalol Uite unde s-a in-
gropa.'" Shzntak la numai doi metri de dru;nul
lor, il 'spusese ..Tlne.te, timpi.
tule. Cit mal departe de altfel nu mai
nImic pentru inmormintare' ca cum ar fi
ca o sa se intimple - nimic nu a mai
ramas Uite - e Cu Zona asia teai intors cu
ceva de - minune; te-ai intors viu - suc.
ces; teal ales cu, un de _ noroc'
Iar restu' - '
uit la Klrrll se la mine cam
Expresia felei i se schimbase de mult,
inCit In acel moment m am .Ce in.
eTeseaza? la mal dai dracului! La urma urmei ce
P?t fac.a? Putea numt nimic, dar
plOa la urma mi-a liS
-, Laborant Schuhart. n mod oficial 110
subliniez ca din surse autori zate am fost in armat
despre posl b!1ltatea aduceni unei in.
semnate la dezvoltarea in urma
garaJulUi chiar o propunere n acest
sens Premiu garantat
Da' de unde au mai sursele astea
207
PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
oficiale? intreb un zimbet de om cretin.
- Snt surse Dar pot
spun. mal se n-
zicem ... de la doctorul 00u9185.
- Aha, de la doctorul 00u91a5. Care Douglas?
- $am 00ug18s, spuse sec. A anul
trecut.
Am cum trec pe
piele. Fir-al tu fii. Cine de aseme-
nea lucruri inainte de plecarea n
lai lemne pe capul - nimic
nu acolo. Am infipt mucul de n
zis:
- Bine. Unde-I Tender al Mult timp
trebuie sa-I mal
intr-un cuvint, prea mult n-am discutat pe tema
asta. Klrlll a sunat la a
iar eu am luai harta m;am uitat ce-au
pe acolo. Foarte bine desenat, ca la
carte. Totul de sus, prin fotografii mult
Se vedeau chiar de pe anvelo-
pele care aruncate poarta garajului.
Pentru noi harta asta ar putea fi fratele stalkeru-
lui... naiba s-a ia; noaptea nu e de
nimic, cind nici propriile miini nu ti le vezi.
Tender. la gfiind.
Fata lui era fugise la doctor. Se
pentru intirziere. Numai noi i-am
cui un cadou: va merge in La nceput ui-
tase,,- chiar mai gifie, "Cum in
Zona? De ce eu?" auzind de pre-
miul dublu de faptul Redrick Schuhart
merge el revenjt a inceput iar respire.
Deci am coborit in "budoar". Kirill a
pe care le-am apoi unui
sergent care ne-a dat costumele speciale. Eh,
ta-i un lucru folositor. l-ai fi
vopsit din in oricare culoare mai conve-
orice stalker te "garnisea" cu cinci sute
de monezi pentru un asemenea costum
car ... De mult m-am jurat "in-
vrtesc" cumva unul. La
prima vedere, nimic deosebit; un costum
subacvatic, casca de scafandru, cu un geam
mare in De fapt, nu chiar subacvatic, mai
ca la pilotii de pe avioanele cu
sau mai bine, ca la comod,
nu te stringe iar la nici nu
transpiri. Cu un astfel de costum stai
foc, gaze, nimic nu se Se spune
nici nu-I
focul. vreo chiar, sint
In insa, nu nimic din
toate astea, deci nu trebuie te temi de ele.
n general, ce mai vorbim. mori cu tot
cu costum special, nici o greutate.
rat costume ar fi murit poate mai
multi. De exemplu, costumele astea te
la n "puful sau in cazul unui
scuipat de "varza dracului " ... In Ne-am m-
costumele speciale, iar eu am mutat piuli-
dintr-un in buzunarul de la pantaloni.
Apoi am traversat curtea Institutului
ne-am indreptat spre in e obi-
ceiul aici, se totul: uite cum se
duc eroii lase p'e altar n nu-
mele omenirii, al amin.
s-au la toate geamurile la
'Paza punctului de control (N.tr.)
etajul 15, mai lipsea o batlste flutu-
rinde.
- pasul, il spun lui Tender.
burta, Omenirea
nu te va uita.
A privit spre mine observ nu-i arde de
glume. Are dreptate. Ce glume sint astea? Dar
Cnd mergi in una din ori plingi,
ori Iar eu de cnd snt n-am plins.
uit la Klrill. Se bine, numai buzele I se
de parca s-ar fi rugat.
- Te rogi? il intreb. Cu cit
mai departe in cu atit o sa fII mal
aproape de cer,.. !
- Ce? el.
- Stalkerll ajung in rai
stea la nnd,
Surise dintr-o data ma cu palma pe
spate: adica, nu te teme, cu mine nu te
te atunci murim, vezi
bine; o Pe leQea mea, hazliu
legitlmat1ile ultlmuiui sergent, dar de data
asta, in mod n locul lui era un loco-
tenent pe care-I cunosc lui vinde grilaie
pentru morminte in Recksopol): .,t:jalosu' zbura-
tor" era deta aici, din P.P.C. avind
la intrare. sint aici: salvarea, pom
w
pierii, salvatorii neinfricati: o
de imbuibati elicopterul lor.
nu-i n ochilor.
. Ne n Kirill s-a la condu-
cere m i-a spus:
- Hai, Red,
am deschis fermoarul
scos de la piept Am tras un git
am capaCul am strecurat
inapoi la piept. N-am putut altfel. De
fiecare cnd merg in asta, nu, nu
pot. Se uitau amndoi la mine
--=- Vou.!i nI! dau. Mergem pentru prima
data I!"preuna nu ce efect are asupra
voastra alcoolul. Vom avea
tot ce indeplinit imediat co-
mentarII. Cum Incepe vreunu'
sau il ating pe unde s-a nimeri, iar
mi le cer de pe-acum. Uite, de exemplu,
or?o.n domnule Tender stai in miini
mergi, Iar dumneata, domnule Tender. va trebui
tl?t i_" .aceste ridici fundul gras
sa ce se cere. Nu
mai vezi fata E clar? Numai o am
eu s-o vezi din nou.
- Principalul e nu uiti comanzi, Red
printre: Tender, .in timp ce era tot
deja transpirat, buzele-I Merg chiar
nu numai n miini. Nu-s Am
mai fost de ori.
- De ori astea ale matale le ascunzi
in buzunar, ii spun. Iar de comandat n-am uit
fii pe pace. Apropo, conduci
- spuse Kirill. Conduce bine.
- bine. bine fie. Atunci, cu Dumne-
gata inainte, marcaje,
Inallimea trei metri I La marcajul 27 ne oprim.
Klfill a ridicat la trei metri i-a dat
incet inainte, iar eu am intors capul pe
'uns am suflat peste sting. uit:
neinfrica1ii salvatori s-au urcat in elicopterul lor
pompierii s-au sculat in picioare din respect
cotenentul de la intrare ne-a salutat, iar deasupra
tuturor o urarea deja
208
ALMANAH &lr

PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
"Bine ati venit, domnilor vizitatori!"
Tender era ct p-aci cu mina, dar mwam
uitat la el n fel incit ideea asta i-a zburat din
cap C!t ai clipi. Las' eu bun.
plutim.
In a Institutul, n stnga
- cartierul Clumal, iar noi din marcaj in
marcaj, drept pe mijlocul Eh, de mult n-a
mal calcat nimeni pe strada asta. Asfaltul a
pat .iarba a din numai
asta Inca era Iarba Pe trotu-
din deja au crescut, spini negri,
Iar pe spinii se vede clar cum nsemnat
Zona. limitele: negri de bordura
parca au fost cu coasa. vizita-
, torl! au fost cu cumsecade.
NICI chiar "puful arzator' nu iese din
s-ar vintul il poate plimba n toate

Casele din. cartierul Ciumat sint coJlte, moarte,
geamUrile de la ferestre sni aproape peste
lot ,"!tregi, aUta doar sint murdare de-aceea
oarbe. Iar noaptea, cind le strecori pe
alatun, se vede foarte bine cum
ceva, de ar arde spirt, cu limbi din acelea
Este "piftia ce din
In general, oricum te-ai uita, cartierul ca
orice cartier, casa ca orice care
les mici in general nimic
deosebit, numai nu se oamenii. Uite, de
exemplu, In de a pro-
fesor.ul. poreclit Era
u!1 a doua il pa-
rasise InalOte de VIzIta iar fata lui a
avui la ochi cite-mi amintesc
o lachinam lacrimile. Cind a
pu.t a fugit din cartierul cu
.doar cu ce avea pe el. Am alets,Jat intr-un
suflet la pod - cu totul 6 kilometri. Pe
a fos.t .mult de i s-a cojlt pie-
lea l-au cataJt unghiile. Aproape lOIi din cartie-
rul s-au de aceea cartierul se
Ciumat. in trei cartiere oamenii
au orbit. Tocmai de aceea cartierele se numesc
Primul Orb, AI Doilea Orb ... N-au orbii de tot ci
numai de aveau orbul Prin'tre
altele, se spune ar fi orbit nu vreunei
explozii oarecare, cu toale o explozie tot a
fost, ci unei bubuituri foarte puternice. A
nceput atit de I?uternic incit au orbit pe
Ic;>c. Doc!ofl! al! spus ceva nu e posibil,
va _ aminte". O
IOsa una buna: au orbit din cauza unui tunet
culmea! Nimeni, in de ei, n-a
auzI! tunelul... ,
Da ... nu s-ar fi intimplat nimic aici. Uite
cum intreg de Sau
ciorul de copii din - are chiar lenjerie in
el, care ar fi Antenele nsa
cam dat "arama pe - pe ele a crescut
un fel de sub de claie, "Dchela-
de mult au prins pe antene: sint
foarte cum dat seama,
cerceteze ce e cu claia aceea - nu mai
ceva, decit in cartierul Ciumat nu-
mai pe antene. Iar principalul se tocmai
aici, de fapt chiar sub geamuri. Anul Ire-
cut le-a v.enit o idee: au coborit cu elicopterul o
de un cablu de ca
una din Tocmai a trRS, dnrl pe ...
Ne cnd ce sa vezi; pe antene fum, pe


fum, chiar cablul ncepuse fumege,
dar nu fumega pur simplu, ci cu un
veninos, cu clo-
Pilotul a Inleles ce se a aruncat
cablul a Imediat. cablul acela,
atirnat, ajungind aproape de Iar pe
el a crescut deja o claie ...
uite incetlnel, am plutit fa
aproape de Klrill s-a uitat
la mine: collm? l-am semn cu mna: cit mal
incet. A ntors nostru cu cea
mal deasupra ultimelor ale
omenesc. Trotuarul se apropie, sin-
tem la de el deja umbra galCl-
cade pe spinI.., Gata. Zona. simt
un fior. De fiecare trece fior
nici azi nu ce este: sau Zona intim-
pina astfel. sau nervii stalkerului o iau razna. De
fiecare imi spun: la intoarcere, voi intreba
II se lucru, dar
de fiecare uit.
S-o Ne tirim deasupra
fostelor motorul de sub picioare toarce
rotund, Ce-I pe el cine-I deran-
Tender al meu n-a mal rezistat.
N-am noi bine aiungem la primul mar-
caj, s-a apucal cum
mal totdeauna, au obiceiul
n le Inima
se intrece pe sine, pierd le e
nu se pol mine, este ca cum al
avea un guturai, care nu depinde de om, curge
intr-una nasul nu se mai despre
cte nu Ba incep incinte peisajul,
ba se in general la cu totul
cu Tender aCum. A inceput
noul costum nu se mai poate opri.
Cit a dat pe el, ce cum ii schimba crol-
torul nasturll. ..
- Mai taci, ii spun. S-a uitat la mine trist, a
din buze din nou; a fo-
losit pentru ... Iar sub noi deja a
rut terenul argllos, unde fusese groapa de gunoi
a simt pe aici vintuletul. Numai
acum nu fusese nici un dar s-a
pornit dintr-o chiar aici de praf
.au inceput deja alerge. aud ceva.
.- Taci sau te omor, il spun lui Tender.
Nu, nu mai poate se Acum ne po-
despre costumului din
de cal. EI, atunci,
- Stai, i spun lui Kirill.
A frinat imediat. Are bune. Bravo! L-am
luat pe Tender de intors spre mine si,
Il!.indu-mi avint, i-am o S-a lovit,
saracu', cu nasul n geam, a nchis ochii a
cut. cum a am auzit: trr .. trr .. trr ..
KirilJ se la mine cu i fac
semn cu mina - stai, pentru Dumnezeu, stai,. nu
te mai Doar el a auzit trosnetele alea,
ca tOli ;-a venit
dintr-o orice.
- Mers napoi?
Am dat din cap cu inverSunare ii bag pum-
nul in o tace. am uitat
de toate. Pe deasupra de gunoi vechi,
peste sticlele sparte diferite boarfe, a
un fel de vibrare, de tremur, la fel ca aerul fier-
binte de deasupra de
A trecut pesle o a mers, a mere,
a mers calea s-a oprit aproape de
209
PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
marcaj. A stat deasupra drumul.ui ?am '? juma!ate
de - sau poale "numai allta mi s-a parut
- trt mai departe peste cmp, dincolo de
tufe, de gardul putrezit, pina acolo, deasupra ci-
mitirului de vechi.
la te la Unde s-au
gi ndit marcheze drumul, intr-o Nu-
mai nici cu mine nu mi-e Unde mi -au
f'tlsl ochii cnd admiram harta lor?
Hai , inainte. i spun lui Kiril!
- Dar ce-8 fost asta?
- de unde vrei A fost nu mal
este, domnului Hai, Tnchide pfiscu' . te
r og. Acum nu mai om, Acum o
levierul' meu '
i mediat mi-am dat seama m-a apucal
pe mine "guturaiul vorbirn
- Gafa, spun Ni CI o vorba in plus
a scazut impreju r nu se mai
auzea nimic numai motorul torcea li-
adormltor Iar imprejur soare, iar
deasupra garajului Totul pare normal,
marcajele trec unel e dupa altele Tender tace. Ki-
rill tace - se ncepatoni Nu-! nimiC,
respiri, daca .te o#-
Uite marcajul 27 - o bara de fier o sfera ro-
cu 27 pe ea. Klrill s-a uitat la mme,
am dat din cCj.p afirmatiV nostru s-a
oprit
Pna aici a fost cum a fost. sa vezi de-acum
nainte. Pentru nOI, acum lucrul cel mai Impor-
tant este calmul N-aveam unde sa ne
nu e vint. ViZibilitatea e buna tot!J1 e
ca-n palma Uite unde s-a inmormmtat
Slizniak - se vede ceva aCQlo. poate
ar fi boarfe le lui A fost un tiP odihneas-
n pace, lacom, prost murdar. numai cei
ca el pot avea aranjamente cu Stervlatt"!,k
Sterviatnik Barbndge slmle _de la o oame.nll
ca Slizniak ii In general Zona nu 10-
rau, bun, tocrr>ai de aceea
Slizniak: ai fost ,:,n prgstanac, mmen!
mai numele adevarat. m schimb le-al
oamenilor unde n-au VO)8 sa
calce ... Cel mai bine ar fi, sa
ajungem la asfalt Asfaltul e neted. se vede
totul o n el imediat se
nu-mi plac alea Daca mergi di-
rect pe asfalt chIar intre ele Stau, zim
bind abia te Nu,
duc ntre voi A doua regula a stalke-
ruluL stnga, dreapta, totul trebUie sa fie
curat la 100 de Dar Uite cllse poate
trece peste din stinga. E adevarat ca nu
ce este ea Pe harta nu este nsemnat
nimic, dar cine mal crede in
- Red, mi Klrill. Hai sa sa-
rim, ce zici? de metri n sus. coborim
imediat am ajuns ling garaj, "nu? . .
- Taci, prostule, i spun Nu ma deranja
taci .
Auzi la el n sus Dar daca acolo, la 20 de
metri, te Nici macar oa.sele nu le mai
culegi Dar apare pe-aici pe undeva cheila
nu se mai pune problema mal
ceva oase, nici macar un loc umed nu mal
Vezi tu, arde de nerabdare hai sa-
rim .. n general, e clar cum o sa ajungem pna la
iar acolo ne vom. opri vom vedea. Am
mna n buzunar am scos un pumn de
piul fte. I le-am lui Kirrll i-am spus
- II mai minte pe Tom Degetel? Ai
la Acum toiul va fi mvers Ulta-tel am
aruncat prima. N-am aruncat-o departe,
cum s-a mmerlt Vreo zece metri s-a dus
normal Ai vazut?
- EL?
- Nu ..ei', am intrebat ai vazut.
- Am vazut
- Acum, cu cea mal mIca VIteza, duci
pina la Te la doi de ea. Ai in-
teles?
- Am inteles Cauti concentratorul de gravita-
tie?
- Ce caut. aia trebuie Stai mai arunc una
ve2!1 unde cade nu-ti
pT/virea de pe ea
Am tlruncat inca o s-a
dus tot normal s-a opnt linga prima
- Honde. spun.
a pornIt. Fata I s-a msi luminat pare
se vode ca a De fapt, "ochela:
sint la fel Pentru el Important este sa
gaseasca denumirea Pina cind nu
mIla te la ei, dar cum IZbutesc - de
plu. concentratorul de -:-' totul
devme maL clar deodata It se pare mal
u'Joara
Am trecut de prima de a doua, a treia
Tender ofleaza. sta picior peste picior,
schImba casca de-I trosnesc falcile,
parc-ar scinci un CLne saracu' Nu-i
r]lm c. o sa-I fo'oseasca Ast,t7! o sa
cel CinCI kIlograme. fAai mult decit cu OTl-
care d;ctd. Am aruncaI a patra Parca
nu prea s-a dus Nu pot sj-ml explic ce in-
til'l"plat dar Simtind ca ceva nu e In regula. Ime-
dat l-am prins de mina pe Klrllt
StaI NiCI un pas Il1alOte
luil'ld a cinrea am aruncat-o. mal sus
mal departe Uite ,1 chelra
si-a luat zborul normal, in contlnlJ6re parca s-a
dus. de normal dar Cind a ajuns la ju-
matatea drumului schnl'Lbat de
parca Clnev.a ar f, smuClt-o 'ntr-o parte, nsa atit
de tare. incit a Intrat in a disparut de sub
ochii
Ai vazut?
- Numai In filme, spuse se intmse de
tare in fala de Ziceai ca acurTI-acum o sa cada
din Ma, arunc,J una. ce ZICI?
Sa riZI ';lI sa plingi Una Dar oare ajunge aIci
numai una? Eh.

n Am mai arun-
cat inca opt pina am IncerCUit ..chella La
drept vorbind ar fi ajuns dar una am
aruncat-o special pentru el, exact n centru - la-
sa-I sa se mlnuneze de concentratorul lUi.
a mirat in ca un trasnet. de n-ar fi
cazul' o simpla de fier CI o greutate de
aproape o suta de kilograme A cazut ca trasntta
a lasat numaI o gaura mica in lut KlrltI
aproape a chlUlt de pl"ccre
- Hai. Insa. spun Ne-am jucat un pIC. gala
AICI sa fe UitI Am sa arunc unadeftrecere sa
o-o scapi dlO ochI
Ce s-o mal lung,m Am ocolit ..chel ia"
rrd'cat deasupra movllJ\el aSia. N-am
mai vazCJI-o pina acum Ca sa vezI DeCI ne-am
OPTlt deasupra Iar de aICI pina la asfalt
doar sa-nllnZI mina. vreo douzecl de metn,
acolo LocuL era C\lr.<lt. !>P. ve-des fiecare fir de
iarba. fi<)care crapatura. Pai ce-ar mai trebUi'? Sa


PICNIC LA
M.ARGINEA DRUMULUI
arunc cu Dumnezeu inainte!
Nu pot arunc
Eu insumi nu ce se petrece cu mine,
dar nu m-am hotarit arunc.
- Ce ai? spune Kirill. Ce mai
- Ai mai taci, pentru numele lui
Dumnezeu.
.Acum, gindesc, am arunc piulita, o
pornim totul o sa ca pe roate, .de
n-o nici un fir de iar ntr-o jU- '
de minut vom ajunge la asfalt"" Dar
dintr-o mau trecut toate sudorile. de-am
ochii
n-am arunc tocmai acolo. In stinga .. .
poftim, chiar doua. Chiar drumul es!e
mai lung un fel de ei et ncele 'pre,:a pla-
cute, m-am decLs sa arunc IOtr-?-
colo, numai drept nainte nu, pentru nimic In
lume. am azvrlit n stinga. Kiril! n-a
spus nimic, a intors s-a apropiat
abia atunci s-a uilal la mine. Probabi l
nu prea bine, pentru a intors re-
pede privirea. .
- Nu-; nimic. i spun. Drumul ocolit ne duce
mai repede. aruncat ultima pe asfalt.
Mai departe treaba a mers mai Simplu. Am
sit mea. Era draga de ea. nu
crescuse nimic urit pe-acolo nici culoarea nu i
se schimbase. uit la ea bucur. Ne-a
condus la poarta garajului mai bine dect
orice marcaj.
fam ordonat- lui Kirill cOQoare la un
metru m-am culcat pe am n
ceput_ uit prin poarta deschisa. La inceput,
fiind cu soarele, totul era negru n-am
vazut nimic. Apoi, ochii s-au deprins cu ntuneri-
cul observ acum nu s-a shimbal nimic
n garaj. Camionul de-acolo acum neatins,
nici O nici o Pe platforma
de ciment de jur imprejur totul a ca la
nceput - probabil n s-a adunat prea
"piftie", iar aceasta nu a mai se
reverse. Nici o data. Cu toate acestea, un
singur lucru nu mi -a Acolo unde sint ca-
nistrele ceva ca argintul. Mai nainte
nu era. In cum o
doar n-am intorc acum din cauza asta.
Doar nu cine ce, ci numai putin-
tel. foarte slab ba chiar cu ...
M-am m-am uitat 'in toate
camioanele de pe par intr-adevar noi,
ba mai mult decil atit: de cind am fost aici ultima
snt mai noi. in schimb, cisterna
aceea a ruginit ompl et , cred n cu-
rnd o se dezmembreze complet. Uite
Iapa ce zace n garajului, care
este pe
Nu-mi place Cev,:a nu e-n
cu ei. Sparele ne _ !n spate,
umbra vine spre nOI. Dar lasa, plOa la ea mal
avem, e departe. n general, lotur .e bine, se
poate lucra. Nu.mai ce tot acolo ca
argintul, sau mI se pare? ACUT aj fi fumat ,
fi in fi .glOdl1._ De. ce stralu-
deasupra canistrelor nu ala!url? . De. ce
anvelopa o asemenea umbra? .. Stervlat-
nik Barbridge ne-a povestit ceva despre umbre:
ceva dar nu periculos ... qu
astea1se pot intimpla dar ce naiba
acolo ca argintul? ar f! _un
in Ce fel de paIanjen o fi Im-
ALMANAH
ANTICIPA A
pletit-o? Of, sau
gindaci n colac peste
nul" nostru se chiar la doi de canistre.
Trebuia iau atunci fi avut nici o
acum. Dar era prea greu, era plin. De ridi
cat puteam ridic, dar ca car cu spinarea,
noaptea, n patru labe ... Cine n-a
un "blberon", este ca cum ai
kilograme de
"Deci mergem, .nu? sigur trebuie mer-
gem .. O era acum", ... M-am ntors
spre Tender i-am zis'
- Acum am merg cu Kirill n ga-
raj. pe loc, pe post de Nu te apropii
de tabloul de ordinul meu, indife-
rent ce se Chiar arde sub
tine. te sperii faci vreo te
sesc pe
A dat din cap cu un aer serios: nu sperii,
Nasul cu o doar i l poc-
ni sem .. Am ncet la
riie de avarie. m-am uitat o la
rite din garaj, semn lui Kirill am in-
ceput cobor. Ajung pe asfalt
cnd el pe alt cablu.
- Nu te i spun. Nu ridica praful.
pe asfalt, se cablurile de
sub picioare Tender scos
peste se fa noi, iar in of:hi i se ci-
di sperarea. Trebui e mergem. Ii spun lui
Kirill :
- mergi mine, numai pe urmele pe
care le las, cam la doi n spate.
n spate nu gura n jur.
pornit. Mam oprit in prag m-am uitat
in jur. este mult mai lucrezi ziua.
Acum o eram culcat exact aici, pe
prag. ntuneric ca-ntr-o Din
"piftia scotea limbi
ca spirtului. Ce nu dau
ba chiar pare mai intuneric din cauza for.
cum ,ce mai zic! Ochii s-au cu semin-
tunericul, totul este ca-n Se vede praful
chiar cele mai ntunecoase intr-a-
de argint acolo se
ntind de la canistre spre tavan. foarte
mult cu un Poate ar fi trebuit
pe Kirill mine. i se
nui esc ochii cu semiintunericul atrag aten-
asupra ba chiar i-I cu
degetul, bag cu nasu' acolo. Dar m-am de-
prins lucrez singur, ochii s-au repede
am uitat pur simplu de Kirill.
Am m-am dus direct spre
nistre. pe vine biberon,
nu fi lipit de el. L-am prins de
un ii zic lui Kirill:
- Pune mna nu-I e greu ..
Am ridicat priVirea mi s-a oprit Nu
mai pot rostesc nici un cuvint. Vreau strig:
stai, - nu pol. Dar nici timp n-am
avut. Totul s-a ntmplat prea repede. Kirill
peste biberon, se ntoarce cu spatele spre
canistre n cu spinarea.
Am nchis ochii. Totul a murit in mine, nu mai
aud nimic. n de zgomotul ruperii
s-ar fi rupt un cu
un slab, uscat, un pic mai tare. Stau
pe vine, cu ochii nu mai mi simt nici
miinile. nici iRr Kirill imi zice:
- Ce- cu tine? II
211
PICNIC lA
DrUMULUI
- I
Am ridicat blberonul ne-am dus spre
ntr-o parte, Of, ce greu e, prostu'l Chiar
in doi tragem tot e greu. Am la soare
ne-am oprit linga Tender i ntins la-
bele spre noI.
- Hali zice Klrlll. Unu doi ..
- Nu, spun. StaI. Pune-I jos mal intiI.
TI p'unem.
- Intoarce--te cu spatele.
S-a intors un cuvint. uit: nu
'se vede nimic pe spinare. L-am pe toate
- nimic. Atunci mii-n!are uit la ca-
nlstre, in garaj. Nici acolo n-a ma.! nimi c.
- il zic lui Klrlll, n timp ce nu-mi
dezllpesc privirea de pe canistre. AI

- Ce Unde?
_ zic. Poate avem noroc. sinea mea
gindesc: nu se os-avem".
Stai! il spun, Ia-II
ridicat noi in l-am pus in pi-
cioare, ca nu se Ma uit cum
de
in soare, Iar umplutura dl':1tre
discurile de cupru se ca o se
vede acum nu e un simplu biberon, ci mai de-
un vas, un fel de borcan de pUn cu
un sirop de culoare L-am admira.t noi
cit l-am admirat, ne-am urcat in
prea mult pe !ilindurl am pornit napoi.
sint in primul rind lu-
ziua, in al doilea rind e greu numai
intri in de-acolo te scoate Are un
cLlrsograf care il duce pe drum pe unde a
venit n Plutim inapoi toate ma-
nevrele. Ne mai oprim, din cind n cnd, mai
I
apoi trecem pe deasupra tuturor
lor vrei le aduni le pul in
sac. mei ca li s-a ridicat
moralul. Sucesc capetele in dreapta stinga,
frica a a numai curiozitatea
1
, bucuria totul s-a termi nat cu bine. S-au pornit
Tender chiar a inceput gestl-
culeze, Imediat cum vom ajunge
va mnca hop! napoi in ca mar-
cheze drumul la garaj. Kirill m-a luat de mi-
a inceput sa-mi explice concentratorul de
cu alte cuvinte "chelia
Le-am elanul; e nu
dintr-o Le-am povestit au
fost care au murit la intoarcere. le spun.
Mai bine n toate altfel o
ca Lindon Bondocu"'. a avut efect. Nici
nu m-au mai ntrebat ce s-a ntmplat cu
Lindon Bondocu'. Plutim n iar acum
gndesc la un singur lucru: cum voi ncepe sa de-
deja mi imaginez cum voi
trage prima n ochilor
din cnd in cind un
Pe scurt, am din ne-am cu
cu tot in sau, cum se
spune in hangarul sanitar. Ne-au
lat n trei ape trei ne-au radiat cu
o nu de care ne-au in tot
felul de prafuri. Apoi iar ne-au uscat
care ne-au zis:
- Hai, drumul. li beri.
Tender cu Kirill biberonul. Tot poporul
s-a bulucit SA vadA. dA n-ai loc mai Si
uite ce curios: lumea se scoate stri-
212
gate de salut, de dar nu s-a nici
un c\Jrajos care ajute pe oamenii obo-
la mine nu se nimeni. De altfe[,
acum nu mai nimic.
MI-am dat jos costumul special, l-am aruncat
direct pe jos (las' ridica ei) am plecat la
M-am inchis Tn Am scos
am m-am lipit de el ca o
lipitoare. Stau pe simt n genunchi un
gol, n cap e gol, in suflet e gol inghit ca
pe M-a Zona. Mfa
pia. Otrava. nu pot
asta. mi curg lacrimi pe obraji, o fi de la
sau de la altceva, nu Am supt tot ce
era i n Snt ud, uscat. Binein-
doar o nu mi-a aj uns.
Dar asta se Acum totul se poate rezolva.
Am aprins o stau. Simt ncep
revin. adus aminte de premiu. La
noi n Inst itut asta se prompt: chiar acum
mergi iei plicu', ba mal mult decit
atil, poate mi-I aduc chiar aIci, sub
Am nceput incet-ncet dezbrac. Am dat
jos ceasul de la cind uit ce
domnii mei? Am stat in peste cinci
ore Cinci ore! M-am infiorat. Da, domnii mei, in
nu timp. Cinci ore ...
ne gndim cinci ore pentru un
ker? E caragl'lios, tot rzi. Dar
ore: nu Dar zile
place? Intr-o noapte n-am mai avut timp
am stat o zi n cu na-
su-n Deja nci nu le mai rogi lui Dumne-
zeu ncepi aiurezi, de nu mai
viu sau mod.. Iar a doua noapte, ce
terminat treaba, te apropii cu marfa de
Dincolo de ea te patrulele inarmate cu
mitraliere - rlioase" - care te
din adincul lor nu le face deloc
te aresteze. De altfel, le e de tine ca de
moarte pentru contaminat. Vor te
omoarE!' au toate atuuri le n (du-te
ala spune-le te-au omorit il egal). Iar asta in-
. din nou cu mutra-n
de la la apus. Marfa nici
nu zace pur simplu sau ' te incetul
cu incetul. Cam a fost cu Ishac
care s-a intr-o noapte, iar o cu
rit ul a intre rpe, de nu mai pu
tea nici la stinga, nici la dreapta.
ore au tras n el, dar nu l-au nimerit.
ore e mort, cind, dom-
nului , l-au crezul n au plecat. L-am
zut aceea mai nu-I recunosc. nu
Imai era om .. .
Mi-am lacrimi le dat drumu' la
M-am mult. Cu f ierbinte, cu rece
iar cu fi erbinte, am terminat bucata de
pun. Pe m-am plicti sit. Opresc de-
aud n Kirill vesel :
- Hei , stalker. de-acolo! Miroase a

Asta-i bine. Deschid
pe Kirill t;!umai in chiloli , vesel, pic, de me-
lancolie. Imi intinde plicu'.
- de la omeni rea re
- doare-n cot ,de omenirea ta. Cit e aici?
- in mod pentru o comportare
n condilli periculoase - salarii.
Da. se mai poate cei din Institut
mi-ar fi dat cite salarii pent ru fiecare bibe-
ALMANAH

PICNIC lA
MARGINEA DRUMULUI
ron, de mult fi trimis undeva pe Ernest.
- EI, cum e? Klrlll
cu gura la urechi , radllnd de bucurie.
- Oarecum. Dar tu?
N-a spus nimic. M-a luat pe glt ma m-
spre pieptul lui transpirat.
M-a strins puternic, apoi m-a s-a as-
cuns in cabina de
- Hei, strig la el. Ce face Tender al Za-
ce-n pat?
- Da' de undei Pe Tender l-au inconjurat co-
Ial vedea
Le de competent.
- Cum zici le
- Competent. '
- Bine, sir. am Iau
cu mine, sir. dintr-o m-a cure,.,tat
ceva. Stai Klrill. Ia vlno-ncoa:.
, - deja snt
- nu-i nimiC doar nu snt
A L-am luat de umeri l-am intors cu
spatele la mine. Nu, mi s-a Spinarea e cu-
Se numai drele de
l-am dat un am intrat in cabina mea
m-am incuiat. Nervii, naiba ia. Acolo mi s-a
aici mi se pare ... La dracu cu tot! Da' las'
azi Ce mai jupui pe Ri-
chard! vezi cum Nu-l
cu nici o carte. Am incercat
descint pe sub altele.
- Kirill! strig. Vii azi la "Borb''' ?
- Nu la "Borj", ci la e cite ori
repet?
- la mai Scrie "Borj"? Ce mai vrei?
Nu te mai amesteca la noi cu ordinele tale. Deci,
vii sau nu? ,,Ah, ce mai jupui pe Richard""
- Oh, Red! Nu Sufletul simplu nici nu
poate ce chestie am adus noi de-a-
colo.
- Da' tu
- Nici eu, de altfel, nu
rul. Dar acum, in primul este clar la ce au
folosit biberoanele astea. In al doilea rind,
una din ideile mele se ... Scriu un arti-
col dedic: "Lui Redrick Schuhart, stalker de
onoare, i-I dedic cu cu respect".
- la zdup pentru vreo doi
ani.
- in schimb, intri in Chest:ei aceleia o
zic "borcanul Schuhart". Ce zici,
Cit timp am m-am am
gat gol in buzunar verzi-
am plecat.
- cu bine, suflete complicat..
N-a ;6.pa curgea cu zgomot mare.
uit pe corid"ol' pe domnul Tender
in umflat ca un curcan. in jurul
lui .este lume: colegii de
chiar pereche de naiba
cum s-o fi pe-acolo (pesemne abia
au mincat, pentru se scobesc de zor in
Tender intr-una: "Tehnica aceasta
pe care o avem la succe-
sului in proportie de aproape la
In clipa asta m-a observat imediat s-a
ofilit - face semn cu mina.
"Ei, gindesc, cred c-ar trebui iau
N-am mai avut timp. Deja se aud
in spatele meu.
_ Domnule Schuhart! Domnule Schuhartl
cuvinte despre garaj!

ANTICIPA:IA
- N-am ce comenta, le mspund incep fug.
Pe dracu' , scapi de ei: unu' cu un
microfon din dreapta, cu aparatul de fo-
tografiat din stinga.
- Ati ceva in garaj? Numai
cuvintel
- N-am ce comenta, le spun incerc
cu ceafa la obiectiv, Un garaj ca toate gara-
Jele ..
- Ce despre 'turbo-
platforme?
- zic incerc in W.C,
- Ce despre telul Vizitei?
- ...

Aud rcilturl n Atunci le spun prin

- Vi-!. recom.and foarte insistent pe domnul
Tender, de ce are nasul ca sfecla. Este
foarte modest nu despre asta, a
fost cea mai a
Cum au mai galopat pe coridor! Ca cai,
Am un minut. Am scos
capu': nimeni .. am plecat fluiernd. Am coborit
la i-am aratat
ma Deci, sint eroul zilei.
- Pe loc repaus, sergent. Sint multumit de-
dumneata, sergent.
A rinjit de fi spus cine ce ches-
tie. Dumnezeu cu ce l-oi fi
- bravo! mindresc cu ase-
menea
- Ce zici, ii spun, o cam ai ce povesti feti-
tale din Suedia.
- Mai e
Nu, nU-I vorbind cinstit,
n.u-ml plac oamemi de rumeni in
obraji. sint moarte ei de ce oare?
Doar nu e totul fii inalt... cum
merg pe gindesc: unde-i' secretul?
Soarele iar in jur totul e pustiu.
Am trecut de locul de parcare mai in
colo un cordon de masini de patru-
ce stau in splenaoarea lor, late, gal-
bene, cu reflectoare automate (v-ati zbrlit
riioase"), iar pe astea, bineinteles.
le. Au ocupat strada de n-ai loc
treci. Merg, timp ce apropii las ochii n
jos - mai bine nu uit la ei. Ziua mai bine I
nu uit deloc, pentru snt acolo vreo
persoane pe care mi-e nu le re-
cunosc. asta, iese cu scandal
mare. Pe l8Qea mea, au avut noroc cnd m-a con-
vins Kirill sa vin n Institut. Le-am atunci
pe canaliile astea, le le
In cuie clipesc ...
Intru prin cu tocmai
trecusem de cind, aud: stal-
kerl" Dar asta nu merg inainte
pescuiesc din pachet o tigara. ajunge cineva
din spate trage de Iau mina asta
de pe mine numai pe
il ntreb foarte politicos:
- Ce dracu, te de mine, mister?
- Stai, stalker. Doar
Am ridicat privirea pe Ouar-
terblood, veche. s-a uscat de
tot e Qalben la,
- Al Sa Ce mai face fi -
catu'?
- Hai, stalker, zice
213

PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI

cu pn .... lrea Mai bine spune-mi de
ce nu te cind te stnga Cineva ?
deja au doua !llbastre in
lui, cu labele pe tocul pistoiutui Och1l nu se vad,
in schimb se mestecatul falcllor De
unde mai speclmenele astea? Cred ca i
culege pentru reproducere. perpetuarea speciei
De obicei, ziua nu mi-e de patrule, dar
riioase" pot on-
cind asta nu-mi conVine in momentul de fata_
- Oare pe mine stngat. cap,tane? Parca
era vorba de-un stalker .
- Si tu, bineintel es. nu mai slalker
- Cum dumneavoastra am pir-
naie, nu mai ocup de-asa ceva Am Jurat
multumesc, mi..ai deschis oct"Hi
nu oTai matale
- Dar ce
- Cum ce? Doar lucrez acolo De doi
ani
ca pun acestei convorbm
cute, scot legltlmalla ,-o
terblood A luat Ultat la fIecare
Pur simplu a miroSit
mal nu le-a hns Mt-a dat InapoI e
bucuros, ochIi ii stralUCc5C $i aproape 'S-a lrrbujo-
rat.
_ Nu m-am
cii sfaturile mele nu s-au dus in vint asta-i
foarte bine. Vrei sa crezI sau nu, dar IflCd de
atunci mi-am dat seama trebUie sa iasa ceva
bun din tine. Nici nu-mi inchipuiam un

Eh, gindeam, am mal
bine un melancolic, pacoste pe capul meu
Dar bineinleles ascult, ochIi ii las in JOs
Aprob cu mai dau din mirm, ba chiar
scormonesc cu PICIOru' Gonlele capita-
nului au ascultat cit au si pe urma seir-
blndu-se, au plecat unde-i mat ves"'* Iar capIta-
nul a ajuns dela la CIca e
Ignoranla e bezna. lui Dumnezeu, vezi
bine, ii place munca Cu alte cuvinte,
vorbea despre lucrUrile acelea nedlgerablle cu
care popa ne in fiecare la in-
chisoare vreau sa beau, nu mal am
Da' ml Red, c-a sa Tre-
buie sup0r'111 N-o sa mai poata cont.nua m
mul uite dela: a inceput sa suHe mal
greu,. aici, spre bucuria mea, una dm
patrule; a inceput sa claxoneze Capitanul Quar-
terblood a intors capul of tind cu necaz, mi-a in-
tins mina cu regret
- Am fost bucuros fac cu trne,
om cinstit, mtU Schuharl Cu mare placere bea
un cu tme n cmstea acestei
E tarte nu mai am 'Jale, doctorii
mi-au interzls-a Cu toate astea,.o bere lot
bea. Dar vezi tu datoria' O sa ne ma, intilntm
"Fereasca Dumnezeul"', ma gndesc Dar il
striniJ mina, tot Iar scormonesc
Fac totul cum vrea a ple-
cat in iar eu o zbughesc ca din di-
rect in "Borj".
in "Borj"' nu e nimeni la ora asta. Ernest
tejghea, paharele le la lu-
E oricind al veni, intot-
deauna barma",i paharele. de parca de asia
depinde salvarea sufletelor lor. ar putea
stea chiar zi la paharul,.
ochii, il atent la sufla hat
'
214
Freaca, freaca, freaca Se UIta din nou, de data
asta prin fundul paharului, da-i,
- Buna. Ernle ZIC Nu-I mal chinUI atta, ca-i
faci gaura'
Se Uita la mine prin pahar, ceva,
parca din burta sa o imi
pune larte cam de patru degete. urc pe tabu-
ret, inghit. inchid OChIi. scutur C:apul Iar trag o
Fnglderul zumzaie, Iar din ,tonomat se aud
scir'1iltun slabe Ernast in paharul
Ce bIne el Totul s-a Termin
pun paharu' pe tejghea, Ernest, sa intirzie,
mai Imi pune inca patru degete de Iicoare.
- Ei, cum e? E mai brne acum?
To-al mi stalkor?
- Mal blOe freaca acolo doar unul tot
B. frecat freGat, pina cind a venit duhul
rau pe urma ii triut ca un
cme era ala? Intreaba Ernle, nencrez-
lor
A fost pc-aici un ,barman. Mal namtea ta.
- $i ceJ cu asta?
- NimiC De ce crezi ca a fost VIzita? A frecat
Iar a frecat Crne crezi ne-a VIZitat?
- fJare palavraglu ma.i

imi spune Ernie,
prtn ca ma aproba
$-d dus ia bucatarie intors cu o farfurie.
Mi-a adus praJlll A pus farfuria in 'ala
mea, mHi mtlns ketchup-ul Iar a luat paharu'-n
pn.TlIre Ernest mesefla Are ochiul
versat ImedIat \'ede cind a venit stalkerul din
Zona $1 ca e rost de marfa ma. Erme
ceva ce-I trebUie slalkerului dupa ce a venit dJn
Omul nostru, binefacatorul ErOle
Tarm n d'natil, apnnd Ilgara incep soco-
te$c cit Emie de la . Nu cu-
nosc n Europa. dar am aUZit do
exemplu. blbNonul ar merge spre doua mii
matate, Iar Ern c 1lE' numai patru sute. Bateri-
Ile costa acolo dpr08pe o suta noi nu primim
rhal mult de douazeci Probabil restul lot cam
eso E ade .... Mat transportul marfii n Eu-
ropa cos.fa bam D<l-i lu' unu, lu' ,altu';
transportlllUi doar de la ei In general ,
daca stau S,\ ma g'ndesc mal bJne, Eroie nu
liga prea mult Vreo 15-20 la - nu mai
mult Dar dac<l-I prtnd are aSlgurati zece ani de
munca $,lnl(..1 3;CI gindUrile mele cuvioase
Sint nlrerllptl3 de aparitia unui liP pohtlcos, Nici
n-am auzit CInd t imrat Apare linga cotul meu
dlept. intreaba
- Imi vo e?
va rog. Care-i necazu'?
M,cut. IAbu1.. cu n!sucu' cu pepion
la git "oza' lUI mi-e CUf"\oscuta. l-am mai
pe undevJ dar unde anume nu mai S-a ur-
cat pe l;Jburet ir zice lui Ernest:
Burbon te rog imedIat spre mine: ierta-
Ir-ma, dar am Impresia ca va cunosc. Nu cumva
lucrati la InstItutul Internallonal?
Ba da Dar dumneavoastra?
Scoate VIOI dlntr-u(1 buzunarel o carte de
pune in fata mea. Citesc: .Aloise M3C-
Naught agent n Biroul de Emigra,,"'
ca il cunosc Se leaga de oameni ca plece din
nostru Cmeva foarte mult ca
10c!Jltorli sa plece au in
Marmq,nt nurral Jumatate sa curele complet
Imping cart 3 de ....,tlta cu virful unghiei
II ZIC
- Nu, multumesc Nu ma Vreau
, ALMANAH


LA
1A DG NEA DRUMULUI
sa mor in patrie.
- De ce? vioi. indiscretia,
dar ce aici?
-am spus direct cam ce ma aici.
- cum ce Amintirile dulci ale
Prima in parcul
Prima chiar in acest bar,
dragostea inimii mele, ... Scot din buzu-
nar o pun la ochi. Nu, ii zic.
Pentru nimic in lume.
S-a uitat la mine, a luat un pic de burbon
spune ginditor;
- Nu pot nleleg pe voi, marmontfenli.
Stati pe-un vulcan. n fiecare moment poate
se o epidemie, sau poate ceva mai ii
pe Le vine greu plece din locu-
nle nat.ale._ Dar ... Citi ani
cfl: nu . mat mult de doi _
douazeCI treI. Vreau intelegeti biroul
nostru este o de binefacere. Nu avem
ni_ci_ un Vre_m pur simplu ca oamenii
paraseasca locul asta diavolesc. Le posibili-
tatea o Noi banii
locul de Iar tinerilor ca
le conditii ca in!ofete ...
Nu, nu Inleleg!
- Da' ce? Nimeni nu vrea plece?
- Ei nu, nu chiar nimeni ... Unii vor, mai ales
oamenii cu familii, dar tineretul Ce
aveli in O acolo, in fundul
provinciei..
atunci i-am zis-a:
- Domnule Aloise Aveli drep-
tate .. . Duc;em o grea. nostru e o
Intotdeauna a fost o Numai
acum este o spre viitor. Prin aceasta
vom aduce in lumea dumitale ase-
menea lucruri, totul o se schimbe. Viala o
fie alta, mai fiecare va avea tot ce-i
trebuie. Uite cu "gaura" astal Pe aici curg
informaliile, Iar cind o le bine, o
facem pe toti bogali o spre
stele. vei ajunge unde vrei. la noi in
asta ..
Aici m-am oprit pentru am observat cum Er-
nie ochii la mine m-am In
general, nu repet cuvinte chiar
sint de acord cu ele plac. Mai ales
le scot ca din topor. Cind Kirill, 11 as-
culti cu gura dar cind m-apuc vor-
besc eu despre lucru, nu mai
iese la fel. Poate Kiriil nu a p'us
sub tejgheaua lui Ernest. In
Emie s-a dezmeticit repede mi-a turnat mai
mult de degete: in fire,
Ce-i cu tine Iar domnul Mac-
Naught, cu nasul lui ascutit, a gustet din burbon.
- Da, e Baterii "panaceul
albastru" .. Dar credeti o
fie
- Nu-i treaba matale ce cred cu
Asta am spuS-Q pentru Cit despre mine, hai
zic "Ce n-am la voi in Europa?"
- Dar de ce in Europa?
- peste tot e la fel. Iar n Antarctica
mai e frig.
'Curios este faptul ce spuneam credeam din
inima. momentele astea, Zona
mi-a devenit mai de o de
ori. nu mam pilit
- Dar dumneata ce zici? il Nas Ascu-

ANTlCIPATIA
tit pe Emest.
- Eu am de lucru, .zice cu \lreutate Emie. Nu
srnt un mucos, un pierde-vara. Toli banii i-am
n afacerea asta. la mine vine coman-
dantuL Generalul. De ce plec de-aici?
Domnul Aloise MacNaught a Inceput
pJifice cu cifre, dar nu l-am mai ascultat. Am tras
bine <!ln scolind din buzunar un pumn
de am dat tonomatul la maximum. E
acolo un cintec nu te-ntorci, nu si
gur". ce din influen-

in bine ... Tonomatul

mi iau pa'afu plec intr-un coll discut soco
teli mai vechi c-un amic, "pir![lt cu cirlig de fier".
Timpul ca Imi beau ultimul
cind Richard Nunan Cre-
pereche. un
negru ca cizma ofiterului, cu parul cret,
miini la genunchi, iar Dick-micul, rotofei
roz, aproape
- Hei! Dick cind vede. Ulte-I pe
Rad! Vino la noi, Red!
- e, in tot nu
sint decit doi oameni Red cu mineI
Restul snt copiii satanei, Red! tu
sluga satanei , dar om ...
apropii de ei cu paharu-n Cre-
m-de-ghete ia de ma la
zIce:
- ,Stai, Stai jos, a sata-
nei. Imi place de tine, Hai plin-
gem cu lacrimi amare.
- plingem, ii zic. lacrimile pa-
catului.
- va veni ziua ...
e-nfrinat, iar pune pi
Clorul ro scara. Degeaba se vor ruga cei care
s-au vindut satanei pentru se vor salva numai
cei care au fost impotriva lui. Vai, copii al omeni-
rii, care cu satanei, celor
de satanei, spun: orbilorl Oez-
nu e prea tirziu n pi-
cioare diavolului!. .. Aici a tacut de
ar fi uitat ce ... Da' nu-mi nimeni
beau? el cu voce Da' unde
aflu? ... iar m-au azvir-
lit din serviciu? agitator mi-au zis. Le
explic: n fire, orbi
n iar in o
voi orbi". Atunci duc
la ii trag un pumn n care plec.
Acum o bage la zdup: pentru ce?
Oick se apropie pune pe o
- Azi eu, i strig lui Ernest.
Dick se cam ciudat la mine.
- Totul e legal, ZIC. Bem premiul meu.
- fost in Dick. Ati adus
ceva?
- Un biberon plin pantalonii la fel. Pui in
pahare sau nu?
, - Mama lui de biberon, amarnic
Pentru orice biberon
viala? Ai viu, dar ai adus in lume un
lucru diavolesc. cum
cte nenorociri ...
- Vezi nu te usuci,
i-o plasez sever. Mai bine bea fi vesel m-am
intors viu
A fost grozav pentru
s-a descleiat complet. plinge si ii curge din
ochi ca de la robinet. N-are nimic, il cunosc eu.
215

-.
PICNIC LA
.y . I nr-I I t Drurv1uLui
Asta-I numai o atunci cind plinge pro-
Zona esle ispita diavolului, nu
ai voie SCOli nimic din ea, Iar ce s-a scos se
arunce inapa; vom trAI ca cum Zona n-ar
exista. diavolului ce-I al diavolului.
. Dar 11 Iubesc pe in general
imi plac oamenii slurl'l. Cind afe bani, cumpArA
de la oricine se Cit I se
cere, atlta Pe urmA. noaptea, inapoi in
marfa $1 o ingroapA. Doamne, ce mal
plinge!
- Dar ce-j blberonul plin? intreabA
Dlck. Pe simplu il dar pe cel plin ... Aud
pentru prima datA.
l-am expl icat. EI a dat din cap a pl ese!i! din
buze:
- Mda, foarte Interesant. ' Asta-i ceva nou. Cu
cine al fost? .. Cu Kirill1 Cu rusu'
- Da. Cu Kirlll Tender. care ... labaran-
tul nostru.
- Probabil te--al cam chinuit cu eL.
- Ba deloc. s-au tinut foarte bine. Mai
ales Kirill . Ce mai, stalker Dac-ar fi avut
mai nu s-ar
merge in cu el in fiecare zi.
- fiecare noapte, nu? Dick,
rizind ca unul pilit.
- Au:;::i? asta. Cind glumim, glumim ...
- Cind glumim, glumim, iar pentru asta
iei una peste bot. dato-
rez labe ...
- Hmm .. Cui? Ce labe? se Cre-
Care pe-aici?
L-am apucat de miini abia l-am la loc.
Dick i-a strec.urat in o i-a aprins-o.
L-am Intre timp s-a mai strinS ceva lume.
La tejghea nu mai e loc, multe mese s-au ocu-
pat. Ernest a chemat fetele, care de co-
lo-colo: unii vor bere, altii cocktail sau cu-
uit observ in ultimul timp au
n necunoscuti , majoritatea n
fulare la I-am zis asta lui
Dick, care m-a aprobat:
- cum crezi? Doar incepe se constru-
masiv. Institutul trei noi, iar
Zona vor s-o mprejmulasca cu un zid, de la ci-
mitir la ferma veche. S-au dus vremurile
bune pentru stalker.
- Dar cind a avut stalkerul vremuri bune?
gindesc: " Ia ce de-a-
cum nainte nu voi nlai putea "ciupesc" nimi c.
Poate mai bine tentatii mal putine. Am
merg in ziua, ca un domn. Banii nu vor
mai fi dar in schimb va fi mal multa sigu-
costumul special , una-alta), pa-
trul a nu te mai De o
cu un salariu, iar la am duc numai
la premieri ". stind m-a cuprins o tristete
Fiecare va trebui socotesc:
asta pot permit, asta nu pot. Pentru fiecare
a Gutei va trebui am pun
ban Pesle ban ... la bar nu mergi, mai bine te
duci la film ... Totul este mohorit. Fie-
care zi va fi fi ecare noapte.
Stau gindesc cind Dick imi mor-
maie la ureche:
- Ieri, la hotel, am intrat in bar ca beau
inainte de culcare vazut
Nu mi-au de la prima vedere.
Vme unul din ei spre mine, se asaza incepe
ia pe departe. de-nleles ca ma
cine sint unde lucrez. Ar fi
gras anumite servicii...
- A, copoi zic. Nu prea mia trezit inte-
resul. Doar destui copoI. des-
pre serviciile astea am auzit cite-n stele.
- Nu, meu, Nu sint copoI.
cu atentie. II interesa cite ceva din mal
ales lucruri serioase. Nare nevoie de baterii,
"biza", "stropi i negri" sau alte bijuteriI. Nu mi-a
spus direct ce vrea, ci numai mi-a sugerat.
- ce vrea?
- "Piftl a cum am Se
la mine cam ciudat.
- Ohol fi trebuie "piftia Dar de
"lampa nare nevoie?
- r,1 eu Iam intrebat la fel.
- i?
- trebuie.
- Da? Atunci singur rost de
toate astea. Doar e un lucru de nimic. Subsolu-
rHe sint pline de "piftia Iei
o nmormnt area sin
gur.
Dick tace, se la mi ne incruntat nici
car nu Ceo fi insemnind asta? Vrea
angajeze, sau ce? dintro am inteles.
- Stai zic. Cine zici a fost? "Piftia"
este pentru cercetare chi ar Insti-
tuI...
- E zice Dick se tot
. la mine. Cercetarea ei un pericol
pentru omenire. Acuma al cine li
fost?
Eu tot nu nimic.
- Pai, cine sa fie? Poate, vlzltatoru?
EI a ris, ma pe a ZIS.
- Hai mai bine bem, suftete bun simplu
ce
- Hai. zic eu, dar deja m-am enervat.
sit sufletul simplu, Cre
Ajunge cu dormltu' Hai bem.
Nici o pus mutra pe masa
de culoare doarme iar miinile
iau aiuns la podea. Am cu D1Ck
Cremade ghete.
- e Oi fi un suflet simplu sau complicat,
dar despre tIPU' duce vorbi acolo
unde trebuie Nici eu nu prea ador poli tia, dar
duce declara.
- Ih. Si-acolo la politie or tF!-ntrebe: "Dar
de ce tipu' a venit tocmai la tine?" Ce zici?
Am Clat dm cap
- Mi-e toluna. porc gras, in
deabia de trei ani nai fost nicio-
"Piflla ai v8zut-o numai n fIlm.
Dar ai fi in realilate, mai ales ce
face cind pnnde un om, ai fi pe line. Dragul
meu, e un Iar din n-ai voie s-o
scoti ... tu stalkerii sint oameni duri. ..
Vor cit mai Cu afacerea asta,
nici Slizniak din nar fi de acord. Nici
car Stervlalnik Barbndge. Mi-e doar
gndesc pentru ce cui ii trebuie "piftl8"
- Da. Totul e cum zici, intelege tu
vrea ca o ga
in pat, sinucis. Nu sint stalker, dar eu
sint un om dur, un business man Nu
dar imi place mam

Ernest de tejghea:
- Domnule Nunan! La tel efon!
216
ALMANAH


PICNI''": A
MAF'GII [r
- Drace! zice Dlck cu rautate. Probabil, iar o
reclamatie. Oriunde.
Red.
Se merge la telefon, iar eu cu
sticla cu Cremadeghete, ca inexistent
acum. Ce faci! Va trebui sa lupt singur
cu sticla. Dracu' s o la de ZonAl nu scapi
de ea. Unde mergi, cu cine - Zona,
Zona, Zona Ce frumos Kiflll. E
bun, nimeni nu spune e prosl. ba din
zic e Despre nu
nIci pe dracu' poate imagina
este pe Poftlml Cineva are nevoie de
"plftia ... O fi Crema-de-ghete
nebun religios, dar I.e
nu are cumva dreptate' oare nu-j mai bine
diavolului ce-i al diavolului?
Pe locul lui Dlck se un mucos cu fular

- Domnu' Schuhart?
- Ce e?
- Kreon Sint dm Malta.
- cum mai e pe la voi, in Malta?
- Nu e ru, dar vreau altceva M-a tnmls Er-
nest.
gindesc. Deci Ernest e o cana-
tie. N-are mci un pic de mila. Ultle la
Probabil nu
s-a nici macar n-a sarutat
vreo Lui Ernest ii e totuna Important este
cit mai n Zona. Unu din trei
se intoarce cu 101 scoate "varza"
- cum o mai duce Ernest? intreb
o scurta tacere
Se intoarce spre tejghea zice:
- mea, n-o duce face
schimb cu el.
- Eu face. Vrei bel?
- nu beau
- Atunci, poate o
- dar nici nu sini
- Prietene, pentru trebuie bani, atunci?
Se la un aer serios zice
incet
- Poate numai pe mine, domnule
Schuhart..
- e, e, torn din nou de patru de-
gete trebuie sa spun ca in cap incepe un zgo-
mot surd, iar in corp se intinde o
m a Zona. Acu' sni beat. ii ZIC, pe-
trec cum vezi. Am fost in m-am in-
tors VIU cu bani Nu prea des
tentorci VIU rar. de tot cu bani ca hai
vorbele mari..
Se cere scuze Vad sentoarce
Dlck. scaun lui s-a
ntimplat ceva.
- Ei? I intreb. Iar ti s-au inecat
- Iar
Se imi pune si mie
nu Sint de vena nu-I de-
sint l ucruri de nimic
- Hai bem, zice. mai in-
ghite imediat pune alta.
zice, Kirill Panov a mUrit
Fiind beat. nu l-am la inceput . A murit
Cineva cu asta, basla.
- Eh! Atunci sa bem pentru sufletul lui. ..
A hOlbat ochi i la mine atunci am cum
inauntru ss rupt totul. minte mam
rirljl"';!t m-am sPflJlOit de m-am uitat la el.
ALMANAH
ANTlCIPATIA
- Kirill? fata mea apare de
argint iar aud cum se rupe cu un zgomot slab.
Iar prin zgomotul sinistru vocea lui Dlck
ajunge la mine ca din camera
- Infarct. L-au gol, sub Nimeni nu
nimic . de tine le-am spus
in
- De' ce sa nu Zona .
- Stai , imi zice Dlck. Stai jos bea.
- Zona, repet, nu POl mai opresc:
Zona ... Zona ..
Nu mai I'llmlc n jur decit argin
tIU Tot barul este iar oamenII se
de colo-colo. se rype cu un
zgomot slab atunci cind este atins In mijlocul
barul ui mallezul, fata e mirata,
nu mai ntelege nimic.
- ii zic duios. De.citi bani al ne-
voie? O mie ajunl;1e? la-i, la-I l i arunc banii
de/a am inceput tiP: Du-te la Ernesl spune-i
o canalle. Nu-Ii fie Spunei
Spune-i la bilei pen-
tru Malta. Nu mai intirzia [lici o ...
Nu mai ceam Ilpat. Imi amintesc sla-
team in teJghelei, Ernest mi punea in o
ma intreba:
- ai bani? .
Da. Am
- Poate imi dai datoria? Miine trebUie
tesc impozitul momentul acela am vazut
n pumn o de bani. Mam ui
tat la bolborOSl1:
- la f'Ju i-a luat Kreon Maltezu', Va
zica e mindru .
- Ce--i cu tine? prietenul Ernie.
Te-ai cam imbatat
Nu Snt in regula, proaspat ca de sub
- Du-te zice prietenul Ernie. AI baut
cam mult.
- KlrllI a mUrit
- Care Kinll? CheJosu'?
- Ba tu chelos I Dintr-o mie ca tine nu
scot un singur Kirtll neguSlor, putoare.
Negustoru' Ne-ai pe toti. Vrei
fac praf asta?
Am ndlcat mina, dar m-au prins m-au tras
nu unde Nu mai inlelegeam nimic nici nu
vroiam asta. Urlam, loveam cu picioarele cu
pumnIi Cind mi-am revenit stateam n W C., ud,
cu lOVita Ma Uit in nu recu-
nosc. colac peste ceea ce n-a fost ni-
ciodata, imi obrazul Din se aude
zgomot mare: se sparge stlclane, iar fete
lor nu acopere urletul lui Cre-
made-ghele:
- parazitilor! Unde-i
Unde ascun.'), ai dracului? '
Se aude sirena politiei. cum am auzil -o
mi s-a limpezlt totul in creier, ca-nlr-un
Cristal. minte lotul, totul, lotul.
suflet nu mai am loc dect pentru o rautate
de care va gindesc
Atunci sa o Las'
va eu un stalker"
Am scos din buzunarul pentru ceas o
nefolosita. am strinso intre degete
de ori , am deschis de la sala am
strecurat "biza" in scuipatoare. Am deschiS apoi
fereastra hop! vrut sa cum o
fie. dM nu suport "biza" . Imi curge singe din nas
din cauza ei
217


Am curtea in aud cum ncepe
sa lucreze din plin "biza" , Intil au inceput latre
urle ciinii din 101 cartierul. SinI pnmil care
simt "biza", Pe a nceput urle careva in
dar in hal inCt fiind departe 101
am cum mi se urechile. Mi-am inchi-
PUIt cam cum s-a tulburat, lumea acolo.
Unii au cazul in melancolie, au devenit vio-
iar pe i-a cupnns frica. de nu mai
pe unde se Groaznic lucru, "biza"
asta! O mai ceva timp cnd o se
din nou lume n "bomba" lui Ernest. Bi-
o cine a asta,
nu mai imi pasa. Gata! Nu mai eXista stalke-
rul Red! Mi-ajunge. Nu mai vreau caut moar-
tea cu pe care trebuie
mesene. Ai Klrlll, prietenul meu
drag. dar nu ai dreptate Cre-
are. Oamenii nu au ce aici.
Zona nu are nimic bun n ea.
Sar gardul duc mi buzele,
vreau plng nu pot Ce-o facem. Kiril/?
Cum am sa tine? Mi-ai viitorul.
lumea O lume ... acum ce-o
fie? O cineva tine, acolo, in Rusia
in iar eu nici nu mai pot
pling, sint de nimeni altcineva decit eu!
Cum am putut, animalul de mine. duc n ga-
raj, cnd ochii nu j s-au cu intunericul?
cum mi-am adus aminte de toate astea, mi s-a
oprit ceva in gt mi-a venit urlu ca lupii.
Probabil am H.icut-o pentru oameni i au in-
ceput din calea mea in toate Pe
m-am observ vi ne Guta.
Imi vine in ntmpinare frumoasa mea cu
ei cu deasupra ge-
nunchilor lumea gura la ea. Dar ea
merge drept inainte, nu se la ni meni, am
imediat, nu de ce, pe
mine. ,.-'
- Guta! Unde le duci?
Se la mine ntr-o a observat to-
tul: mutra mea giaca pumnii zgi-
Nu mi-a spus nimic de asta, ci numai:
- Red! Pe tine te caut.
- zic. Hai la mine.
Tace, intoarce capul se intr-o parte. Ah,
ce are, ce git mndru! Pe zice'
- Nu Red. Poate n-o mai vrei te n-
cu mine.
Mi s-a strins inima: ce-o mai fi asta? Dar i i
spun
- Nu prea Guta, am putin
poate de-aia nu .. . De ce nu vreau
mai intilnesc cu tine?
O iau de mergem, la mine
cei care au ochii la ea pina
acum in'torc privirile. Pe strada asta am stat
viata, iar pe Red il cunosc
prea bine. cine nu l fac eu
repede
- Mama zice fac chiuretaj, dar eu nu vreau,
zice Guta.
Am cind am iar
Guta
- Nu vreau nici un Vreau un copil
de la tine, iar tu faci cum vrei Nu te
te duci orJunde vezi cu ochii.
O ascult, dar se tot ascultind-o,
imi pierd Nu mai pot nimic. iar
n cap mi se o prostiA' unul al-
218
tul vine.
mi spune' "Vai de mine, un copil de sta/ker!
Vrei un monstru? E un n-o
familie Azi e liber, miine e n n-
chisoare". mie mi-e totuna sint gata fac
orice. Pot nasc, cresc, fac
om. Chiar tine. numai la mine nu mai
vi i. nu-mi calci pragul..
- Guta, zic, fetita meat Stai ... nu mai
pot, un rs nervos, ca de idiot .. Rindu-
nica mea, zic, da' de ce
rid ca ultimul prost, iar ea s-a oprit din
mers, pus capul pe pieptul meu plinge.
- cum o fie acum, Red? zice ea printre
lacrimi. Ce-o fie cu noi?
CAPITOLUL IJ
Redrick Schuhart, 28 de ani,
torit, ocupatie
Redrick Schuhart o de mor-
mint ntr-o parte o de se
uita spre drum. Luminile reflectoarelor de pe ma-
de patru/are se prelingeau prin ci mitir
din cind n cind il orbeau, obligndu-1 n acele
momente ochii respi-

Deja ore, iar pe drum nici o
schimbare.
tot acolo, duduind, cu motorul
mergind in gol. Oirele luminoase peste
mormintele peste crucile ruginite
apl ecate, nimereau monumentele ruinate
dlte de de apoi lunecau de.a
lungul coamei zidului, sus, la trei metri, oprin-
du-se n cele din mai la stinga, unde
se termina Zidul Pat ru lele se temeau de
Nici nu din Chiar aici
cimitir .Ie era cu mitraliera.
Uneori, liedflck auzea voci nfundate observa
cum din zbura cite un muc de
care, de arunca mici jerbe de
scnt ei totul mustea de pentru
plouase nu de mult, Redrick cum il
Ingul, umezeala, purta o cana-

dlO ramura intorcind capul as.
.atent. Undeva la dreapta. nu prea aproape,
dar mci prea departe, tot aI ci n cimitir, mai era
cineva Se auzea cum este
cum frunzele, iar dupa citeva clipe ceva
greu tare cu un Zgomot Redrick
incepu se tirasc& incet l1apoi, in-
capul Ilpindu-se de iarba
Deasupra capului lunecau neintrerupt luminile
proi ectoare lor. Redrick incremeni,
carea lor intre cruci, pe un mor-
mint, un om in negru.
se sprijinindu-se cu spa-
tele de un obelisc de Se ntorsese spre
Rednck cu lui parca avea n foc de
ochi scobituri ntunecate. este
Redrick nu nici nu putea observe
toate aceste ntr-o de se-
dar inChipui ar trebui arate.
S-a tirt din nou a la piept bido-
care l-a scos. Un timp a stat culcat
stri ngind la obraz metalul apoi se tir mai
ALMANAH V
ANTICIPATIA \.. ..
"
PICNIC LA
MARG INEA DRUMULUI
departe, conti nuind in
se mai Uite sau sa asculte Imprejur
i n gardul cimitirului era o gaura linga ea pe
un balonzald plumbUl t, Barbndge.
Continua stea pe spate t ragea cu ambe!e
miini de gulerul pUfoverului. dlO cind In
cind un chinUItor Re-
drick se linga el capacef ul de:
la cu mi r:t a sub capUl. lUi
Barbridge, cu l oata palma cheIla
din ap<?,
potrivi gitui mtre buzele batrinulUI .
era inlunenc, Rednck a la o. Ilc,ame
a reflectoarelor ochl1 larg sti-
ai lui Barbndge, barba neagra ce-i
aCOperea obraj ii . A de c.iteva.,?ri-cu
mie, apoi s-a sa plpale sacul cu
...
- Te-al Intors. Bun Nu
l-ai pe sa crape .. . a ZIS el cu
. _
Rednck dat el capul pe spate, tragmd o

- Stau ri ioase. Ca lipltori
- Asta. , nu degeaba, spuse Barbndge saca-
dat, ca di nt r-o suflare. A ci nplt careva acum ne
.
- Se poate. mal dau un git?
- Nu. aj unge. nu ma S in-
gur. nu nu mor.
ca nu ma

Redrick n-a S-a uitat in
lei la strafulgerarile ale reflectOarelor.
Obel iscui de se vedea de aici, dar
era clar indiVidul slatea tol acolo sau dlspa-
ruse
- r-.j u. ca
n-adorm. N-o para de ce batrmul
Barbridge acum? Hm? Bob GOrilia a
mler/lt-o Faraonul Bunker a disparut Ca cum
I n-a fost. Ce stalker era! Dar a Shznlak
la fel Norman Ochelar/slul. Kaltogen Pete Bu-
bosu' Toti. Numai eu am De ce? Asta

- Pentru al fost ntotdeauna o cana!le. i-a
Redrrck dezllpeasca pnvlrea
de pe Un Sterviatni k' .
- Canalle Mda, asta-I Altfel niCI nu
se poate Doar au fost Faraonul. SlIz-
niak Dar 'am numai eu $tll de ce?
- a Redrick mai mult ca
scape de el
- MinIi Nu Ai auzit de Globul de Aur?
- Am auzit
- Crezi
- Mai bine taCI, il sfatui Redrick. Te
degeaba _
- NU-I nimiC. Ma tu. ,?m f!1ers lm-:
preuns de attea an. Cu!'" o s<l: !oc.mal
acum? Te inca de Cind eraI mIC Pina pe
i l . .
Rednck tacea VrOIa fumeze .atunci a. scos
o tigara, a tutunul dlO. ea In.
inceput prlzeze Nu l-a ajutat Insa
- Trebuie Din c';luza ta m-am
"ars" Numai tu n-ai vrut sa-I luam pe . Maltez
Maltezul donse foarte mult sa mearga cu el.
, Vultur negru care se cu monaCIUll1 (N tr)
ALMANAH

seara le Cntase n le pro('usese
mare de bani , ba chi ar se Jurase ca va face
rost de costumele speciale Barbridge statea
Maltez drept
grea noduroasa II facuse cu
lui Rednck: n-or sa pi arda nimiC daca o sa
fie de acord, Poate tocmai din cauza asta. Re-
dri ck spusese nu. .
- Pentru zgirCi t, a zis Rednck. Nu e
vina mea. mai bine taci. _ .
Un timp, Barbridge n-a altceva deCIt sa
A tras din nou cu degetele de
guler, apoI dat capul. pe. spate. _ , . .
- la marfa, numai sa nu ma .alcl.
Redrick pri vi ceasul la mal era
putin, iar patrula tot nu pleca. Fleflecl oarele con-
tinuau lumineze uri le, Iar undeva pe-a-
col o, foarte aproape de patrule,
Land Rover-ul Puteau descopere 10 Of/ce

- Globul de Aur, spuse Eu l-am
Pe au fost numai .el.
Chiar eu poate. mdeplm.1 once
Nu chiar orice. Daca ar fi fost on<;:e, 0u
mai eram ai ci. fi n Europa. fi scal-
dat i n bani. _
Rednck s-a Uitat la el n jos. In lum!na bl euye-
muratoare a refl ectoarelor, lUi .
era a unui Doar ochII
buJbuca\i se holbau la .el. . _
..,.... N-am primit _
el Bani - nici pe dracu. Sanatate Insa am avut.
Copi ii sint buni, iar eu NICI
pot i nchipui pe unde am fost
linse buzele L-am rugat un singur lu-
cru pentfU
COPIi. . . ?
- la mai nchide pllscu' Ce, mUiere .
pot, te 'Scol Mi-e de Dina ta - o S-f!
j unga faca trotuar,:! I .. .
- DlOa .. , hiri i Barbrldge mea,
lu' Si nt Nu ce.-I
un ref uz asta o .. .Ar,?hlG
al meu Tu il Untle at mal vazut
asemenea
- mai spus pot, te .SCO!. _
- Nu, se inca Barbridge Trebu"le sa.
scot i orice ar fi Gl obul de Aur. Daca vrei, 111
spun unde e.
- Ei, hai spune. _. .
Barbridge a gemul dl.n
- Pi ci oarele mele. A hlTII!. Plpat e-Ie ZI-mi
cum sint;
Redrick a inti ns mi na i-a picioarele de
la genunchi i n jos . _
- Oasele, Barbridge Oasele Sl,:!t?
- Snt, sint, Rednck .. Nu te fOI_ a!lta.
'n realitate, se simtea numai rotula, Iar pl,na _Ia
pici orul er!l de cauci uc. Puteai sa-I
legi faci nodurI. . ' . _
- De ce CrezI nu ca
n-am mai vazut
- GenunchII sint intregi.
- probabil , Bar.bri dge cu . trl ste:,te:
nu-i nimic. ma de-aiCI ,
dau 'totul Globul de Aur Am desenez o
o toate ItI to)ul ..
A continuat vorbeasca,. sa clte-n
stel e, dar" Rednck nu-I mal asc\.llta.
Se uita in ..
nu se mai agi tau pe Se opma dmtr-o
219
PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
pe acel obeHsc de mar-
mura, ceata lor intens Redrick
clar un indivi d imbracat in negru ce se tira prin-
tre crucI Silueta neagra se indrepta direct spre
roflectoare Redri ck cum acestfl se lo-
de o cruce mare, se inapoi. din nou se
de-a cruce abia aceea le oco-
ducea . mal departe. intJnzind in
mIInile lungI, cu degetele Apoi a
dintr-o ca cum l-ar fi pA-
mmtul Dupa citeva secunde a aptirut din
mal la un pic mal departe, inain-
tind cu o de ar
fi f9st . un ntors care abia a pornit.
$1 dintr-o dai a reflectoarele s-au stins Am-
breJaj ul a motorul a nceput huruie
salbatic, iar pnntre uri au intermitent
luminile de semnalizare, cele albastre.
sa urnit din loc, a demarat ne.
a ca din spre
dupa zid . Redrick a i nghllit spasmodic
tras fermoarul de la canadi ana.
fi plecat? Barbridge infrigurat.
Ha., ma hai mai repede, Sa sucit, a
inceput sa pipale n jurul lund sacul cu
marfa a incertat sa se rid.ce Hai, ce rTJai stai?'
_ Rednck se mai Uita in Era
Intuneri C nu _se vedea ni miC Pe undeva pe-a.
colo, nsa,_ era ala care mergea ca o me
c.amea. Calca prost, lovlnduse de cruci,
soncurca pnntre
- Bine! Hai mergem.
La ridicat pe Barbndge. il prinse cu
mina de gt cantrun Neavind pu.
terea se mai Mice, Aedrick a inceput
mergnd n patru labe, La trecut prin gaura
din gard, apucinduse cu miinile de iarba
- Haide hiriia Barbridge, Navea
ca eu marfa, iar de scapat.. Hai !
Poteca era cunoscuta pe iarba uda se alu
neca foarte Rjlmurjle de ii lovea in
iar gras era atit de greu,
inCIt Jural ca, mort. Sacul cu se tot
timpul de cite ceva se lovea,
plus le nu se cu care
poate mal umbla peaici, prm intuneri c
Cind au pe era intuneric,
se ca nu mai era mult la In
de partea a in
sa somnoroase neho
tarite Pe deasupra caselor negre a felmarelor
galbene, rare, din cartierele indepartate, intuneri.
cui nOPJIl incepu_ capete o de mov in
chis. I?atea un umed rece, care te
cea sa te scuturi infngurat. Redrick l-a pe
Barbridge la marginea drumului sa uitat im
prejur un mare negru tocmai fugea
peste drum Red a repede Land Aoverul, a
aruncat de pe carosene ramurile care il mascau.
la volan i ncet, lumi.
ni le," a _ pe asfalt. Barbridge statea pe jos, cu
o mina sacul cu marfa, iar cu pi-
picioarele.
- Repeae, el. Hai mai repede! Genun
chil inca i mai am .. macar genunchii sal-
vez.
Aedrick 'a ridicat din de in
Ia aruncat in Land Rover. Barbridge sa
pe scaunul din spate a icnit . Sacul
nsa nu l-a din Redrick a ridicat de
la pAmint Impermeabilul plumbuit la aruncat
220
lui Acesta, rn zgircenie lui,
nu numai sa care marfa, dar nici
macar balonzaidul greu nu ii n
. a. scos. lanterna mergind cind
Inarnte, cind mapoi a urme pe marginea
drumului. Na nimic. pe Land
Roverul a trecut peste iarba deasa care
trebuia se ridice la loc citeva ore. ju-
ruL loculuI unde patrulai
gramezi . de mucuri. Redrick amIntit de
mult vroia fumeze. scos ligara a
chiar ar fi vrut in ma-
sa goneasca, sa
Cit mal departe dealcl. Dar nu avea voie s. o
.. Totul trebuia incet calculat.
- Cel cu tine? sa aUZit din vocea
a lui Barbridge. nai
vodul e uscat. Ce mai stai? Haide, ascunde o
marfa ala.
- Taci. Nu mai deranja, a spus Redrick
a mai tras un fum. O collm spre marginea de
sud.
. - Cum spre marQine? Ceal innebunit?
Imi Qenunchii. GenunchII mei!
Redrick a tras ultimul fum a stIns mucul n
cutia de chibrttur.
- Hai , Sterviatnik, nu mai curent. Nu se
poate direct prin Snt trei posturi
la unul tot ne opresc.
- ce
- O sali copitele atunci sa terminat
cu noi.
- Da' ceau copitele mele? Am fost prin-
dem cu dinamita miam rupt picioarele.
Astai lot
- le cineva?
- Le pe dracu' ... Am urlu in hal
c-or uite mai
Dar Redrick se deja. A ridicat scaunul
spre volan luminind cu lanterna a deschis un
capac mascat.
- Punem marfa aici
Aezervorul de de sub scaun era fals.
Redri ck sacul il auzind cum
acolo ceva se
- Nam voie risc, Nu am dreptul.
la loc capacul, arunca deasupra
cirpa un pic de gunoi puse scaunul la loc.
Barbrldge icnea, ofta, insista ca
totul mai iar ncepu pro
mita Globul de Aur, In timp ce se foia mereu pe
scaun, ultinduse cu in intunericul care se
dilua continuu. Aedrick nui mai aten
sacul de plastic plin cu
apa deasupra aruncat pe plat
forma din spate, iar care se il
puse intrun sac impermeabil. Sacul de plastic l
il puse in buzunarul canadienei.
Acum totul era in pescarii se intorceau
fi avut prea mare t"\oroc. Sa la va
lan a pornit
la au mers lumi
nile. La stinga se intindea zidul solid, de trei
metri. care nconjura Zona, iar n dreapta erau
nu prea n care
reau din cind i n cind cu feres-
trele in scinduri cu Aedrick
distingea foarte bine toate astea,
cu intunericul care nu mai era de compact.
De altfel ce-o urmeze de aceea, cnd
inaintea lor a silueta ce mergea
,
ALMANAH

PiCi-.JIC LA
IV' Ar-'
...
ritmic, nici nu a vIteza, aplecin
du-se doar deasupra voianulul IndIVidul mergea
chiar pe mijlOcul cum de altfel faceau
lOIi Mergea in Rednck 18 ocoltt. vi-
rind spre stinga in a apasat mai tare
pe accelerator
- Maica precistal a bolboroslt in spate Bar
brldge Ial vazut?
- Oa
- Doamneoumnezeule Numai aSia ne lipsea,
mormai Barbrldge deodata i ncepu se roage
cu glas tare.
- nChide gura! Rednck. -
Cotitura trebUla sa fie pe undeva pe aici Re
drick Viteza, cercetind linia lor a
gardurllor Slrimbe care se intindeau pe partea
veche a transformatorulur Stil
pul de telegraf cu rezemaloare Un pu
trezit p'este un Aedrick a vlrat brusc
a sant peste un dimb. scuturinduse puterni c.
- Pe unde dracu' o iei " a urlat Bar-
brldge.
Aednck sa intors pentru o secunda 18 lOVII
brusc pe drept in fala, cu dosul pal
mei obrazul Barbndge a IcOli a tacut.
se scutura rOlile al unecau in noroiul
Redflck a aprins farurile in lumina
alba saltareata ce dansa deasupra
vechi se vedea iarba abundenta acopenta de bal-
toace imense, rMarcau gard un put rezlte
mate. Barbndge ' plngea, suspina sufla_ na
sul Nu mal promitea nimic, se jelea
dar nu prea tare cam auzea
numai cuvi nte separate. Ceva despre pICioare,
desprf!! genunchi, despre frumosul Archie Pe
urma a
Drumul se nt indea dea lungul margtnli de
vest a Cindva, aici erau Vil e. gradini. Ii
vezi de vara ale bogatanllor din
ale celor dtn conducerea uztnei. LOCUri
vesele, verzI. lacuri micule. malUri Cu nisIp curat.
luminoase de unde
crapii. Mlfosurrle unte I)onr de fum de
la uZina nu ajungeau pina aici, ca canaliza rea
de altfel. Acum locurile erau
site n tot timpul au o singura casa locu
lta, cu o fereastra trase
in curte, pe sfori, atrnau rufe!e ude de ploa!e.
Un ciine care aproape se tneca de ura a
nit dmlro parte un timp a fugit dupa
in rafalele de norOI care zburau de pe
Aednck a trecut incet pe un podulet vecht
strimb cind a vazut in cotitura spre
seaua de vest, a op"t a mOlorul.
Pe a din a Inainte,
sa se mai uite la Barbndge, bagind tnfngurat mII
OIle n buzunamle ude ale combI0e.z,?nulul Se
de 1n jur lotul era ud, somno-
ros. A ajuns pina la a scos capul cu grija
dlOtrun Postul de poliI le se vedea foarle
blOe de aiCI o casuta mica pe trei gemulete
luminate. iar patrul ei pustie la
glnea drumului Un timp Redrrck a stat
taI. La post nu era niCIO ca cel
dtn patrul a inghe18sera obosI sera In cursul
Iar acum se in
cu lipite de buza de JOs rlloase ,
a murmurat Rednck A plpall 111 buzunar boxul,
bagind degetele pnn onfrcli, a strins n oumn
metalul rcce ghemUindu-se fara 30 '
scoata miinile dtn buzunar. a plecat mapol Land


r r
Roverul statea aplecat intro parte printre tufi
Locul era paraSIt, .Iasat in pro-
babil ca mment nu mal trecuse pealci de vreo
zece ani Cind Rednck a venit spre Bar
bndge s-a sculat un pic sa Ullat atent la el ,
deschizind gura. Acum arata mal batr.n ca.de
obicei, plin de ndurl, chelos,
pllnn de pr lepos, futre:I:AI .. Un timp sau
uitat tacuti unul la altul dmtro data Barbndge
a mormalt
- dau harta Toate capcanele, toate AI
smgur n-o para
Aednck la ascultat ? desfacut
tele, lasind alunece boxul In buzunar a
Btne Treaba ta e sa sllli Ai
Sa gemi sa nU-I sa te pipaie
S-a la volan, a dat drumul la motor a
pornll
Totul a fost in regula. Nimeni na din ca
suta atunci cnd Land a
respectind Indlcatoarele, apoI treptal VI
teza. pina cind a spre pnn margInea
de vest. Era dimineata, erau pustii,
Iar asfaltul ud negru Semafoarele automate",
singuratlce deocamdata inutile, cltpeau la in
terseCI!1 Au trecul pe linga o bruta ne cu geamuri
inalte, puternic luminate Aedrick a simllt un
val de mirOS cald foarte IspLtltor
- Vreau sa halesc, a spus Aednck sa n-
tins implngnduse cu miini le in volan, incercind
astfel destlnda oboSll i de ati ta in
cordare
- Ce? a sant spenat Barbndge
- Vreau sa halesc Unde sa te duc? Acasa,
sau dlfect la Macetar?
- La Macelar, la Macelar. Hai mai a
inceput sa mormie grabit Barb(ldge, apleclO
duse in fala. Redreck in ceaf",
luI flerbtntp.. Direct la el' Mle dator sapte
suIe de monezI. Hal, 9 Ce
te tirii ca paduchii pe umezeala? a Inceput sa
injure ObOSII, lipSit de pulere. dar cu cu
vorbe murdare, negre, stroplnd cu ine-
cndu-se in c(lze de tuse
Aednck nu-i mai raspundea Nu avea ni ci t imp,
nici pulere ca sa un Stervlatnrk dez-
TrebUia sa termme cit mai repede cu
toate astea. Macar o ora, chiar o de
doarma inalOte de ntlni rea de la MetropoL A
cotll pe strada au
cartiere a OPTlt i n unei Vil e gri cu
doua etaje
l-a deschiS Macelaru', probabIl toc
mai atuncI se scutase vroia sa faca bale. Era
imbracat intrun. halat cu CIUCUrl de
aur. Iar intro mina Imea paharul cu proteza de!1.
tara Parul era Iar sub ochI! tulbun atlr-
I'lau sacule!i vlOelli
- AI exclama el ROJcatu' ma, Ilci ?
- dlOlli hai sa mtram
_ hi, a aprobat Macetaru' ta IOvrtal in hol
pTlntro a capulUi" deplasat. apoI
o repeZICiune Uimit oare, papucll persanl
a disparut in bale
- Cme? a slngat el deacolo
- Barbndge.
- Ce1 cu el ?
- PICioarele
in bale a incejJut ::;<t I,;urya <11J<1, ::;e i:lUl8I::1U pu
faltun plescalturl apOI a cazut ceva care sa
221
PICNIC
JMUI UI
r-I
c
pe J,as, pe faianta. Rednck 5-a
In -,o.to.llu. a scos a Ilgara a aprms-o ui-
tmdu-se In Jur "Da, despre hol n-am ce zice",
nu se zgircea la bani. A fost un chirurg
cu mare experienta foarte la st eaua me-
diCinii dm ba chi ar din stai Bineinteles
nu dm cauza bandor avea afaceri cu stalkeni
avea el partea lut din plata n in
pe care le folosea n medi cina lui.
plat a acumulare de noi studIInd pe
stalkeru mut llatl de Zona. boii necunoscute
acum, 'defecte ale organi smului
uman;" plata in glOri a primului doclor de pe pl a-
specialist n bol il e extraterestre ale omului.
Dar plata n bam a lua ' tol cu
- Ce-au piCioarele? a int rebat el apari nd din
bal e cu un prosop pe umar Cu marginea
prosopulUi atent degetele lungi , ner-
voase
- S-a balaci l in .. pilite"
Macelaru' a flUierat de uimire.
- Deci s-a terminat cu Barbrtdge Pacat Era
un stalker faimos
- f':.I U-I nimic, a ZIS Aedrick, tolanlndu-se in fo-
toli u. II faci proteze O sa zburde prin Zona
cu proteze
- Mda. a mormalt Macelaru' Fata lui luase o
mi na preocupata Stai putin sa ma-mbrac
Pna s-a imbracat, pina a sunat undeva, proba-
bi l la clinica l ui ca sa pregateasca toI ul pentru
operatie, Aednck a in l otoitu a
fumat. Numai o 'singura data s-a cl intit Cnd a
scos A baul cu i nghltltun mici pentru
ramasese numai un pIC, pe fund. ncerca sa
nu se gi ndeasca la nimiC Pur Si mplu
Pe urma au impreuna la Rednck
s-a la volan, iar alatun s-a trinltt
laru', care imediat s-a intors a inceput pi-
paie pest e spat ar picioarele l UI Barbndge
Acesta, girbovlt, mai acum, bolborosea
ceva smiorcalnd.u-se Probabil ca se j ura ca-I i n-
groapa Fl aur amintea din nou de copii, de '
nevasta moarta i l Implora sa-I salveze
genunchi i. Cind au aJun.s la a
njurat, negasind aSistentii la Intrare A sant din
care niCI nu se opnse a
in cl ini ca. Aednck a aprins tigara din nou, iar
Barbndge a .ZIS dintr-o dat a, clar de
parca s-ar fi de tol
- AI vrut sa omori. sa lin minte
asta.
- nu t e-am omorit, zise Redrick indi -
ferent
- Da. Nu m-ai omont Barbndge a un
Itmp, care a ZIS NICI asta n-am Uit.
- nu Ui ti , nu utti , a zis Redrick. Binein-
teles ca tu m-ai fi omorit S-a i nt ors s-a uitat la
Barbndge se schlmonosea.
buzele uscate Pur simplu m-ai fi lasat M-ai fi
in .. nu te-am n!,l te-am au-
ZIt. Ca cu Ochelart slu' .
- Ochelart stu' a mUrit singur, a protestat mih-
nit Barbndge N-am nici o vina S-a blocat sin-
gur,
- un nemernic, a ZIS Rednck cu raceala,
i ntorcind capul cu Un Stervlatnlk.
Pe au navali t aSi stenti i de
somn, ndrept indu-se in fuga spre des-
!acind. targa. Rednck, tragind din ligara, pnvea
Indeminarea cu care scos pe Barbndge. cum
il puneau pe targ,;i cum l-au dus spre mtrare.
Barbndge statea cu mimile pe pIept
se uita la cer Talprle lui Imense, mincate salbatiC
de .. plfti e' , erau rasuclte groaznic. A fost ul ti mul
dmt re st alkeni vechi. diO rindul acelora care au
nceput sa vineze bogatIIl e extrat erest re, Imediat
dupa Vlzrta. Atunci Zona nu se numea nca Zona.
nu erau nici Institutele, nici Zidul, nici po-
ONU. era parali zat de groaza lu-
mea ntreaga chi cotea aUZind de nOt le minCiuni
Rednck avea pe atunci zece. ani , iar
Barbndge era un puternic agi l l i
sa bea pe socoteala altora, se bata sa n-
gheSUIe in colt cte-o fata cascata Copiii lui nu 1
Interesau del oc. Era un ordinar.
Cnd se pll ea, o batea pe cu o placere
respingatoare. zgomotos, ca sa tOl i. tot
batuto .pina Cnd intr-o ZI n-a mai avut pe ci ne.
Redrlck a ntors Land Rover-ul ignorind se-
mafoarele. a inceput sa spre casa cla-
xonind puternrc pietonII rari taind coltUril e
pent ru a scurta drumul
S-a opnt in f at a garaJul ui Cnd a di n
l-a vazut pe admini strator Acesta venea
spre el din parcul etului ca intotdeauna
era prost dISpus. Fala cu ochi i umflati ,
exprima un dezgust profund, de n-ar fi
mers pe pamint . CI pe balegar moale.
- Buna l-a spus Rednck polrltcos.
Admin istratorul s-a opnt la doi i-a
cu deget ul mare peste
- A cui e chestia aia? a biigwt el.
Se vedea ca erau primele cuvinte pe care le
rostea ast azI
Despre ce e vorba?
- ala .. . Dumneata l-ai pus?
- Eu
- Pentru ce?
Redrick n-a s-a indreptat spre
garaJul ui unde a nceput Ad-
ministratorul s-a apropiat pina a ajuns el, i n
spate
- V-am i ntrebat pentru ce-ati pus
CiOe v-a rugat?
- Feti ta, i-a Redrick deschi -
znd poarta
- Nu vorbeam de a rrdlcat vocea admi-
nistratorul. e o V am nt re-
bat cine v-a dat voie? Cine v-a permi s fa-
cet i de cap in
Rednck s-a intors spre el un timp a stat ne-
pnvmdu-I drept la nasului,
de Admini stratorul
's-a dat un pas napoi a ZIS cu un ton mai j os:
- Nici balconul nu I-ati vopsit. De cite ori eu ...
- Degeaba te Tot nu plec de ai ci.
Sa intors n a pornit motorul. A pus
mi inile pe volan l-a strns putern ic, observi nd
in treacat cum s-au albit ncheieturile degetelor.
AtunCI a scos pe geam nici o reti-
nere i-a stngat
- daca va trebui plec, atunci roa-
lui Dumnezeu,
A bagat in garaj, a apnns lumina a
inchi S poarta A scos sacul din rezervorul de
benZina fals, l-a pus ntrun vechi , iar deasu-
pra a pus umed, cu frunze ier-
buri nClcite i n el Peste navod a pus pe
care Barbrrdge il nca de ieri seara
dintr-o de la penfene. A cercet at o
dm toate cum
In dreapta ei , pe o aparatOCi re de roata, se liplse
222
ALMANAH

un muc de striVI!. Aednck l-a luaI. Tigara
era suedeza S-a gindit putm in cutIa
de chibnturi , unde mai erau trei mucurl
Pe scara nu a i n Iii nit pe nimeni. S-a oprit linga
care sa deschis inaml e ca el sa scoata
cheia. A mtrat ntr-o parte, tmind greu sub
caldura mr rosunle cunoscute ale
casei sale Guta s-a agatat de gitul lUI s-a lipit
cu fafa de prept, l otul in t<.lcare Slmlea chiar pnn
combinezon prin groasa, calduroasa
cum i se ini ma A i n
pace A rabdat or cind Guta re-
venit, n Clipele acel ea ci t era de obo-
sit l iPSit de puteri
- Ei. hai, a ZIS ea cu voce joasa ragu-
S-a desprI ns de el, a apri ns lumina in hol
se uite, sa dus la Acum El gata
cateaua, s-a auzit de-acol o.
"_Am adus a ZI S el pl lO de VOIOS,
cam pe tot MI-e o foame
de ia cu
Cind s-a inapoiat cu lal a in paru l des-
plet lt, el a pus JOs, a ajut at -o sa scoata
plasa cu au dus-o la bucatarre.
unde au pus in ch luvel a
_ Du-te a ZIS ea. Pina te speli tot ul
o he gata '
- Ce face Marmuilca? a nt rebat, stind JOs
Cizmele
_ Nu i-a tacut gura toata seara AbIa am reu-
s-o culc. Tot timpul unde-I tata, unde-r tata?
poti
Se prin indeminatlca. robust a
bine l acul a Apa deja f ierbea n cratita de pe
aragaz Iar solZII zburau. i n toate partile de sub
Uleiul stirla n tl ga,a cea mare Incepuse
S3 mi roasa mbietor a cafea proaspata
Rednck sculat mergind s-a intors
in hol, a luat l-a dus n camara'. Pe
a capul in dormitor Malmuiica dormea li-
pe podea, iar se
ndlcase un ani mal mi cut ce rasufl a agi t at.
rezistat mingiIat-o pe spatele acope-
nt de o calda, aurle. pentru a nu
cita oara s-a mltat cit de lunga matasoasa era
blana.
Simtea o nestaVi lita s-o la in br ate, dar
l-a' fost frica sa n-o pe linga asta era
murdar ca dracu, phn de Zona de moarte S-a
l)tors in bucatane, s-a la masa a ZIS
- Pune-mi o de cafea pc urma o sa
ma duc sa spal
Pe masa era presa de aseara ,Ziarul Mar-
mont"'ulul , revista .Atl etul, "Play!'oy -ul - se
strinsese dej a un vraf de revIste Intr-o
gri groasa stat eau ,Expuneflle InstitutuluI In-
de Cultura Extraterestra nf. 56. Ae-
dnck a luat cana cu cafea abunnda a tras spre
el ,Expunenle MizgalelL tot felul de semne cr u-
date, desene tehnice. In fotografii lucrUri cu-
noscute vazut e n perspectiva dlO dtf ente pozltn
A descopent inca un artICOl postmortem al lUI Ki-
nil Despre capacItatea a capcane-
lor magnetice de tipul 77-B Numele. panov'
era incadrat intr-un ch'enar negru, Iar JOs cu li-
tere mIci SCria Doctor Klnll A Panov, URSS.
A tragic i n t impul experimentel or din
apnl le 19: Rednck a aruncat revi sta a luat o
de cafea. bineinteles fngindu-se Apoi a in-
trebat
- A fost careva?
ALMANAH
ANTICIPA A
...
- a raspuns Guta, eZlti nd
Stat ea aragaz se uita la el Era
beat mort atunci l-am dat afara
- Maimutl ca ce a f acut?
_ o-a vrut lase a inceput
plinga. I-am Spus nsa nenea Cre-
nu se simte bine ea, ntelegi nd, a
ZI S "Nenea Crema-de-ghete iar a tras la masea?'
Redrrck a suris iar a luat o de cafea. Pe
a intrebat _
- VeCinii ce mai ZIC?
dlO nou Gut a a ezit at un pic, inai nte de a

- Ca de obicei .
- BlOe, nu-mi mai povesti.
- Eh! a exclamat ea, di nd din cu di spret
Azi noapte a batut la aia de jos.
Ochii erau spume la "Ce
i n bale la mijlocul noPtII?"..
- E clar, a zis Redrick pnntre dint i. Auzi ,
poate ca-i mai blOe de-aici.
ram o casa la marginea unde nu locu-
nimeni O de-alea.
- Malmutl ca?
- O, Doamnei Oare nu facem noi totul ca
fi e cit mai bine?
Guta a dat dm cap.
ii pl ac copIIi. ei o iubesc Nu sint ei de
ca
Da nu si nt el dli vina.
Pai. ce mai spun? A sunat unu' care nu
s-a prezentat. I-am spus la pescuil
Aedrick a pus cana pe masa sa ndlcal
- Bine duc spal. Mai am nca
o groaza de treburi
S-a nCU1at i n bale, a aruncat
i nt r-un cazan de rufe, iar boxut, pl ulttele,
alte le-a pus pe o POIiCIOiUR S-a
invrt it mult timp sub sub o fierbinte,
care parca era Oflind gemind.
frecat corpul cu o din burete aspru
cnd piel ea a devenit Pe a inchis apa,
s-a pe margi nea apri ns O ti-
Apa huruia pri n tevI Gut a facea zgomot cu
vasele In de unde venea miros de
prajit Pe urma, Guta a batut la ,-a
adus lenjene curata
-:- Hal mai repede Se
reveni se complet incepuse din nou co-
mRnde Zmbrnd, Aedrick s-a imbracat in-
tors la numai i n maieu
- UHe-acum pot sa maninc, a ZI S
du-se pe scaun
- le-ai pus in cazan?
- Ihi, a raspuns cu gura Bun

- Ar pus apa peste ele?
- Nu Sint vrnovat , si r PromIt ca nu mai fac,
si r Da' mai ca ai destulltmp. Mai stai pu-
t lO! A pnns-o de a incercat s-a puna pe
genunchi, dar ea s-a fent s-a ala-
t uri.
- Va sa il l negli j ezi barbatul. a ZIS Re-
dnck indoprndu-se din nou DeCI ma dl spretu-

- Ce fer de oi fi acuma, nu Un
sac gol . nu barbat StaI sa le umpl u mai intI
- daca? Mai snt mi nuni pe l umea asta
- Lasa, ca n-am vazut minuni d-astea de la
tine Poate vrei sa bei ceva?
Redrick se luca absent cu furcul ita
- Nu. Cred nu S-a uitat la ceas s-a ri dl-
223
PICNIC LA
MARGINEA' DRUMULUI
1)
cat O pl ec acum, ca costu-
mul cel mai bun Stii tu. categoria exlra. O cama-
cravata.
S-a indreptat spre cu picioa-
rele goale cural e pe A
intrat s-a incuiat. pus de cauciuc,
de cauciuc lungi pina la col , a nce-
pUI scoata pe lot ce era in sac. Doua
"blberoane', o culie cu .,ace de
,bateri i", trei i nca un cerc, 101 ca o
. bratara", dar dintr-un melal alb avind un
diametru mai mafe cu vroo treizeci de milimetrI.
de "stropi negri " in pachetul
de Doi "buret i" ct pumnul , foarte
bine p'strali. Trei "b2:e", Un borcan cu ,lui slto-
nof', In sac mai un contai ner de
lan, greu, bine impachetat in vata de sticla, dar
Redrick nu a pus mina pe el. A scos
aprinS una, uitndu-se la marfa de pe

Pe Ci tras un sertar, a scos o loaie de hir-
Ile, un elot de creion o cu bile.
in gUrii clipind din ochi din
cauza fumului, scria cl lra dupa ci fra
pe trei coloane A facut totalul primtllor doua co-
loanc. Sumole erau destul de A
stinS mucul de in scrumlera, a deschis cu
$i ;:t rasturnat "acel e de
pe hirtie In lumina electrica acele albas-
tnl numai citeodatd aruncau jerbe de culoare
spectrala galben, verde. A luat unul din
ace cu grij a, ca nu sv l-a pus "intre
degetul mare arattor. Pe urma a slms lumina
a mai ca sa se cu
intunerIcul Acul tacea" L-a pus la o parte, a pl_
pAli alt.ul l-a prinS intre degete. Nimic A
saI mal tare, (Iscind sa ce intepe, acul a i nce-
put sa "vorbeasca Au Izbucnit Jerbe
tice, ce rapid acul care s-au rarit
dmtr-o dat, schlmbindu-se in verde. Citeva se-
cunde, AedrlG"- ci admirat acest joc straniu de ar-
tifiCii, care, cum all ase dm "Expuneri", tre-
buia S8 insemne ceva Poate ceva loarte i mpor-
tant. Pe urm, punndu-1 separat pe primul, a luat
altul.
in tolal au fost trei de .,ace de si-
dIn care ,vO/beau"_ De
altlel celelalte trebUiau sa .,vorbeasca", dar
pentru asta degetelor nu era Era
nevoie de o mare ct masa. Re-
drick a apnns dm nou lumina a inca
doua cifre la cele sCflce. numai dupa aceea
s-a hotarit.
bagat miinile in sac respi ra-
11a. a scos a pus pe un pachet moale. Un
timp l-a privit. ngi ndurat, cu
dosul palmel Pe urma a luai creionul nvirtlndu-I
intre degetele Iar l-a aruncaI. A
scos inca o pflvtnd mereu pachetul, a
fumal-o toat a.
- Ce dracu', a ZIS tare. A luat pachetul cu ho-
l-a inapoi n sac cu asta, gata!
AJunge
l
A rasturnat imediat .. acele napoi n cutie
s-a ridicat Era timpul sa pl ece Probabil i-ar fi
prtns btne o de ora de somn ca
lImpezeasca gindUri le, dar, pe de parte, mult
mai folositor era sa ajunga la intlnire mai de-
vreme vada cum ce. A aruncat
a atirnat sa lumtna, a
dm camara.
224
Costumul e.ra deja pus pe pat edrick a n-
ceput sa se Imbrace. Tocmai fcea nodul la
cravata i n fata oglinzii , cnd 1n spate a
parchetul a auzit o precipitati!. A
!uat_imediat o ca nu pufneasca
10 fiS
- Baul s-a auz1t el o voce subllre ci-
neva l-a prins de piCior.
- Ah! a Redrlck, ind pe pat. Maimu-
rizind chlcotind, s-a urcat imediat pe el. 11
I trgea de par ii
- Vecl.nul Vilii a rupt piciorul la etalul
trei a aparut un pisoi alb cu ochii prObabil
nu a fost cuminte s-a dus in Seara
am m}ncat cu lapte cu nenea
Crema-de-ghete iar a tras la masea s-a imbol-
8' plins Da' de ce nu se ineaca in
apa? pe . ce mama n-a. dormit noaptea? De ce
SlOI CIOCI degete, mIinIle numai nasul
singur? Rodrick incet o vietate
urca pe el 11 privea cu ochii mari, negri
IIp,slll de albul pupJtelor. Se lipise de lui cu
obraJoru! moale acopetlt de un auriu.
Aedrick repeta intr-una:
- Maimullco . AhI Maimullco!
a sunat telefonul chi ar urechea
lui. A intins mina a ridicat receptorul.
- Da.
In receptor tacere.
- Alo? Alo?
Nimeni nu rspundea. Pe s-a auzit un
zgomot ca cum ,Ia capat al firului s-a
inchis telefonul. Apoi s-a aUZit l onul . Redrick s-a
ridicat, a lasat-o pe Maimulica JOs, deja n-o mai
asculta, pus panl aloni l haina.
vorbea fara in timp ce e.l zimbea ab-
senl , astfel ca In scurtA vreme a auzit "Tata
limba a Pe a fost laSAt
n pace.
S-a intors n cmara, a pus lnl r-o servieta tot
ce era pe, a luglt in bale box, din nou
s-a intors in cmara. a luaI servieta intr-o
'cu sacul in cealalta, a a incuiat me-
ticulos camard, care a strigat la Guta:
,Am plecat! '
- Cind te ntorci ? a intrebat Guta din
Deja se pieptanase, se fa;dase nu
mai avea pe ea halatul, ci o rochie de ca-
re-i lui cel mai muft, de-un albastru
citor cu decolteul larg.
- Te voi suna._ S-a uitat la ea, s-a apropiat
aplecmdu-se a sarutat-o pe decolteu.
- Hai. du-te o a zis ncet Guta.
- Da' eu? pe mine? a ciripit
strecurndu-se Intre ei. A trebUit se aplece
mai mult. Guta se uita la el
- Fleacuri, a spus el . Nu te-ngnjora. O te
sun.
Pe cu un etaj mai jos, Redrick a vzut
un corpote.,:!t, intr-o pijama
trobam la yala sale. 010 adincurile intune-
coase ale apartamentului razbatea un miros
de cald. Aedrick s-a oprit l-a salulat:
- Buna ziua.
s-a uitat cu teama la el peste
puternic a ceva.
- a fost la noi
azi-noapte, a spus Redrick. Zicea ceva.
E o
Nu-mi a omul in pijama.
Nevasta-mea "a spalat rufe a contl -
ALMANAH
ANTICIPATIA
PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
nuat Redrick. v-am deranjat, s
ne
- Da' eu n-am zis nimic. rog ..
- Atunci bucur foarte mult.
A COborit , Iar cind a ajuns in garaj a pus
impreunA cu sacul intr-un l-a acoperit cu o
veche ce s-a mai uitat o
peste tot a in
Nu era mult de mers: cartiere It:t
apoi printr-un parc un carti er
la Bulevardul Central. In Metropolulul
cea ca-ntotdeeuna un multicolor de
"boys" rn scurte de culoarea zmeu rei gea-
mantane, tipi solizi, ce pAreau ti fi
se in cite doI, cite treI. dis-
cutau fumau stind pe scara de Re-
drick s-a nu Intre acolo.
S-a sub o in fala unei cafenele
mici de vizavi , a comandat o ca ea a aprins o
l a doI de el la o trei
din in civil.
Erau mincau in ,,8
la Marmont". fntre timp bere din
halbe inalte, de la vreo zece
un sergent minca posomorit cartofi Casca
pe jos:
de spAtarul scaunului centura cu tocul
pistol ului . in de ei, la cafenea nu mai era
nimeni. o femeie n o necunos-
deoparte din cind n cind
mina delicat la buzele rujate. Era

Redrick din hotel iese Richard Nu-
nan, punea din mers moale. Co-
bora sprinten pe micut, rotofei roz, iar
pe i se citea Era plin
de convins nu-I nici un
fel de fata cu palma s-a uiM
tat la Nunan cum se la volan, preocupat
grijuliu, cum ceva de pe scaunul din
n spate, cum se ogli nda
retrovizoare. Pe P.eugeot-ul a scos un norl-
de fum a claxonat un african im-
in burnus a voios pe Jude-
cind toate, Nunan mergea la Institut asta
insemna va trebui fntna
pe cafenea. Era prea tirziu ca se
mai ridice plece. Atunci Redrick ascuns
f.ata in s-a aplecat deasupra Nu
l-a ajutat Peugeot-ul a claxonat puternic, a
din s-a auzit vocea a lui
Nunan:
:- Hei, SchuhartJ Redl
Injurind in gind, Redrick ridicat capul. Nu-
nan se indrepta spre el, de amabilitate
intinzind mina din mers.
- Ce faci aici, de devreme? a intrebat el
i-a aruncat
N-am nevoie de nimic. din nou
spre Redrlck: Nu re-am mai de-o de
anii Pe unde te-al mai ascuns? Cu ce te ocupi?
- Eh.. tu, a zis Redrick. Cu

Se uita cum Nunan, atent, dar rit, se
pe un SCaun la o parte cu m-
nuIele lui pufoase paharul cu farfuria
unde Asculta cum Nunan
prietenos.
- Te-ai cam ofilit. Ce, nu dormi destul?
eu in ultimul timp m-am cam incurcat cu noua
automatizare, dar de dormit.. nu, Som-


nul e de la mine. N-are decft se
praful de automati zaraa lor. s-a uitat In
jur, Pardon, poate pe cineva? Nu te de-
ranjez?
- Noo ... , a spus Redrick cu Indo-
lent. Am avuI timp Uber m-am glndlt
beau o calea ..
- N-am te retin prea mult, a zis Dlck S-a
uitat la ceas, Red,
tale tntoarce-te la InstItut. Doar te pri-
mesc in orice moment. vrei, poti sa lucrezi
Iar cu un rus. A venit unu' de curind.
Redrl ck a dat din cap.
- Nu, In nu nscut un al doilea Klrill ,
de altfel ce face in Institutul vostru. La val
e numai acum i n morg numai
rObolil , premiile, cum inteleg, lot el le
primesc. Iar salariul de laborant nu mi-ajunge
nici pentru
- toful se poate aranja, l-a replicat
Nunan.
- Da' mie nu-mi place cnd s-aranjaaza ceva
pentru mine. De cind m-am aranj at sln
M
gur descurc mai departe tot singur.
- Te-ai mindru, a zia Nunan cu dezapro-
bare. .
- Nu sint mindru deloc. nu-mi place
socotesc fiecare asta e
- Poate ca ai dreptate, a zis Nunan cnm ab-
senl. S-a uitat indiferent la servieta lui Redrick
a cu degetele o de argint cu
litere slavone. e, omul are nevoie de cit mai
bani incit nu se mai gindeasc la ei., Ki-
rill fcut -o cadou? a intrebat 01 spre

- Am ... n ultima vreme nu prea
te-am vazut in "Borj"
- Poate. pe tine nu te mai vede omul
Nunan. Mannc acolo aproape n fiecare zj Aici,
in "Metropol", pentru fiecare iti ia
pielea., a zis el dintr-o dat Cum stai
cu banii acum?
- Ce, vrei te-mprumut? a intrebat Rednck.
- Nu, Invers.
- va
- Am ceva de lucru.
- O, Doamne, a exclamat Redrick tu?
- Da' cine mai e? a ntrebat imediat Nunan.
- Snt ca tine. Rechini!.
Nunan abia acum l-a inleles a ris,
- Nu. Nu pentru specialitatea ta principala
Da' pentru care?
Nunan s-a uitat din nou la ceas
- Uite ce e, a zis ndlcndu-se Vino astazi in
.,Bor(, pe la prinz, in jur de O sa
mai pe-ndelete.
- l a nu cred c-am
- Atunci seara. pe la vreo De acord?
- sa vedem, a zis Aedrjck s-a ul l at el la
ceas. Era cin:::i
Nunan i-a cu mina s-a .. rostogolll ' spre
Peugeot-ui sau Redrick l-a condus cu privirea. a
chemat osptart\a i-a cerut un pachet de
"UJCky Strlke", l-a lund servieta a traver-
sat stracta Iara spre hotel. Soarele deja n-
destul de tare strada se umpluse de za-
Aednck a similt sub pleoape o
usturime A strins din ochi cu putere. amlnttn-
cu necaz ca nu a s doarma nici
car o inaiflte de o afacere atit de
alunci s-a intimplat.
225
PICNIC LA
r 'GIN Q'
'LUI
'ceva nu-I mai ncercase ni ciodata in afara
Zonei Chi ar numai de doua. trei on,
Parca a picat dintr-o data in aiIa lume MIlioane
de mirOSUri s-au peste ci aspre, dulci.
metalice, mOI, periculoase, alarmante, Cit
casa. ca fire de praf. grosolane ca
bolovani, fine complicate ca mecanismul
unui ceas. Aerul s-a facut tare in el au aparut
supralele, muchii. colturi Parca totul s-ar 11 um-
plut cu Imense bile zgrunturoase, cu plramlde
alunecoase, cristale gigantice colturoase
prin astea trebuia sa mearga ca-ntr-un VIS, ca
printr-o pravalie intunecoasa, Cu mobila
che monstruoasa, A durat numai o clipa. A
deschiS OChii totul a disparut Nu a lost alta
lume - insa lume cunoscuta parca s-ar
fi intors spre el cu o fala s-a nu-
mai pentru o ClIpa din nou s-a inchiS errnetlc
inamte ca el ceva,
L-a curentat tin claxona! puternic. nervos
dezmetlClndu-se, Aednck a maflt pasul, pe urma
a fugit s-a oprtt abia Iing peretele- "MctropOlu-
luf', Inima i se zbatea pus ser-
vieta pe asfalt, a rapid pachetul de tigari
aprins una Tragea tare din ea, odlhnm-
du-se ca o bataie. Un pollceman s-a opnt
l-a intrebat 9riluliu
- Pot sa va ajut, mister?
- N-nu, a scos dlO el Rednck. E zapu-

- Poate vreti sa va conduc?
Redrick s-a aplecat a ndlcat servieta.
- Gata. Totul e-n poetene. Mullumesc.
S-a indreptat repede spre intrare, a urcat trep-
tele a mtrat n hol Aici era ntunecos,
mohorit, cu ecouri largi. Ar fi trebUit s se-a-
runce intr-unul din fotoliile imense de piele, ca
sufletul, dar intirziase. A putut
numai sa termine llgara, Uitndu-se in jur Cu ochii
cercetnd lumea care forlotca n
holul imens Clolanosu' era deja aici rasfoia
cam nervos reviste. Rednck a aruncat mu-
cul ntr-o scrumiera intrat in lift.
impreuna cu el s-au bulucit un grasan cu suflu
astmatic, o puternic cu un
tel ce minca nervos o
cam prost Pe Redrick l-au ingheSUit
intr-un COlI A inchis ochii ca nu
ului, ii curgea pe saliva
cu N-a vrut s-o vadd pe
lui, cu pieptul plat pe care atirna U[l
colier dm . .slropl negri" mari, in arglOt. Ii
era de ochii bulbucal i sclerozall ai
nului de negii de pe fa1a bu-
a Umftatul incerc o ti-
gar, dar imediat il puse la punct
s-o pin la etajul cinci , unde s-a
Imediat umflatu' aprins tigara
cu o bucurie de acum 11
snle civile. A inceput
hiriie, sa se inece, bu-
zele ca o inghionttndu-I pe Rednck ..
Redrlck a din lift la etajul opt a pe
covorul moale intins de-la lungul condorului lu-
minat intIm de becuri mascate. Mirosea a tutun
scump, a parfum parizian, a piele lu-
de portmonee doldora cu bam, a dame
scumpe de 500 de monezi pentru o noapte,
portllgarete din aur masIV Toate. aceste
mucegai uri respingatoare s-au inmultit datonta
Zonei, au supt si inflilecat de ea,
du-se neincetat. Dar Zonei nu-i pasa de toate 8!>-
tea mai ales o durea-n col daca se vor
satura pina-n git sau nu Nu se smchl sea daca
tot ce era in ea va ajunge afara. se va raspindi
In Iaal a lumea. RednCk, tara sa bata, a deschis
cu numarul 874
statea pe o masa linga geam nvr-
tea un trabuc Era in piJama, avea parul rar
umed, dar pieptanat cu griJa, iar umflata. ne-
samitoasa. era bme barbieflta.
- Aha, a exclamat hira sa ridi ce pfllllrca
Punctuaiilatea esle pohte\ea regilor Buna Ziua,
balc\elul meu
A termmal de trabucul, l-a luat cu ambele
miini ducindu-I la mustata plimbat nasul
de-a lungul lui inainte inapoi
- Dar unde-i bunul batrinul Barbndge? a
contmuat prtvlrea. Avea
ochI! limpezi
Aednck pus servi eta pe canapea,
zat scos liganle,
- Barbndge nu vme
- Bunul Barbndge, a ZIS
luind trabucul cu doua degete ducindu-I cu
grila la gura. Batrinul Barbridge nu sta prea bme
cu nervii
Se Uita in continuare la Aedrick cu ochii hm-
pezi sa De altfel nu cli-
pea niciodata s-a inHedeschls in
s-a strecurat Clolanosu'
- Cme a fost indIVidul cu care ai vorb.t? a in-
trebat din prag.
- Ziua, l-a Rednck
Ciolanosu' infipt miinile in buzunare, s-a
apropi at. larg cu pi Cioarele lui Imense,
s-a OPrit in fata lUI Aednck
- mai spus de o suta de on, mustrat
el Ni ci un contact inainte de ntilnlre. Iar tu ce
faCI?
- spus ziua Iar tu ce faCI ?
a ris, Iar Cloldnosu' a ZI S nervos
- Buna ziua, buna ziua S-a opnt ca sa-I
slredeleasca pe Rednck cu O pri vire pli na de re-
s-a alaturi pe canapea Nu e bme
ce faci, l-a ZIS Nu e VOi ei
- Atunci sa fixati jntllnlTea unde n-am cunos-
i-a Aednck
- are dreptate: remarca E
noastra DeCI cine era tIPU ,
- Richard Nunan. RepreZinta firme care
aduc utilaj e pentru Institut. aici la ho-
tel. \
- Vezi cit e de Simplu, spuse Ul ti n-
du-se la Clolnosu' Apoi a luat o brichota formi -
dabila reprezenhnd statuia Llbertd\Ii, a pri Vit-o cu
i ndoi al a a pus-o inapoi
- Da' Barbridge unde e? a intrebat Clolnosu'
deja pri etenos.
- S-a dat la fund, l-a informat Rednck.
Cei doi au schimbat repede priviri intre ei
_ in pace, a spus
atent Sau poate e arestat?
Un timp Redrick a t acul, tragind incet din
Pe a aruncat mucul pe jos a ZIS:
- Nu va E "curat ... Zace-n spital
- asta ,curat " ? a sant Ciol anosu'
nervos s-a dus spre geam. Care spital?
- Nu-i purta de w i ja E acolo unde trebuie
Hai la c mH! somn.
La care spital? a intrebat intat Ciolanosu'.
_ Stai ca-li zic acum Ne punem o data pe
ALMANAH


treaba sau nu?
- Ne punem, ne punem, meu
Cu o JOS,
a implOs repede spre Rednck dintr-o
Singura a maturat tot ce era pe ea, arun-
cind pe covor un vraf de reviste ziare S-a
zat vizavi milOlle paroase pe ge-
nunchi
- propuneri.
Redrick a deschiS servlela, a scos lista cu pre-
turi a pus-o pe masuta i fata
Acesta s-a Uitat a impinS hrlia intr-o parte,' cu
unghia, Clolanosu' era in spatele lui se Uita la
lista peste
prelul.
- Vad, a ZIS Hai. arata-ne, arata-ne.
- Banii, riposta Rednck.
- Ce fet de "IOel"? ntreba Clolanosu' neincre-
zator, inflgind degetu-n lista peste umarul Ragu-

Rednck tacea. servieta deschisa pe ge-
nunchi se uita in ochii albastru
ingeresc .in a zmbit
- Oare de ce te Iubesc de mult,
meu? a gngUrit el. se mai zice nu eXista
dragoste la prima vederei Ofta teatral. Phlll, pne-
tene, cum se zice cintareste-i "varza',.
verisoarele ... da-mi o chibri-
tul l Vezi doar A scuturat trabucul pe care
I mai tmea intre degete
Phill Clolanosu' a mormalt ceva neinteles, i-a
aruncat culla cu chIbritUri a IOtrat in camera
de alaturi deschizind o mascata de dra- .
perii Se auzeau cam ner-
voase, parca ceva despre o mila-n sac, in rest
numai mormiueli neinteligibile
apnns n trabucul a incepul sa se Uite Ilx
la Aednck, cu un zimbet absent pe bu-
zele subtiri pallde. Aednck pus barbia pe
servieta se uita la rindul lui drept in ochII al-
incerca sa nu clipeasca, pleoapele ii
ardeau ca iocul ochl ii lacrlmau Pe urma,
Clolanosu' s-a inapoI Cit. a aruncat pe masuia
doua paChete sigilate de bancnote bosumflin-
du-se, s-a alatun de Rednck Acesta s-a
intlOs dupa bani AaguSIIU' l-a opnl cu un
gest, a rupt sigi llil e de la fiecare pachet , le-a mo-
totoht le-a bagat in buzunarul pllamalel
- Acum, te rog, a ZIS el
Aednck a luat banII fara sa-i numere !-a ba-
gat in buzunarele hamei Pe urma, a i nceput
scoata marfa O lacea incet, d'lndu-!e POSibilita-
tea vada fiecare l ucru sa venllce dupa lista.
n camera era numai sufla
g,eu. De dupa drapeni se auzea un zgomot slab
de parca cineva mesteca cu o Itngunta intr-un
pahar.
Cind Rednck a inchIS servIeta a incUlal-o
a ndlcat pnvlfea l-a intrebat
.. - Si cu prinCipalul cum ramne?
- Nicicum, a raspuns Redflck A tacut un
tImp a deocamdata
- mi place acest .deocamdata a ZIS dUIOS
nu, Phill? -
..... Le cam incurci, mal Schuhart, a ZIS scirbll
Phill Ciolanosu'. de ce le incurci, nu
- Asta-i speCialitatea mea Afacenle dubioase.
e o specialitate grea.
- Bine, a zis aparatul de fo-
tografiat?
:.... Drace, a mormalt Aedrick obra-

ANTICIPATIA
zul slmtlOd cum ncepe sa Sint vino-
vat Am uitat complet de el
- Acolo? a o nedefi-
nlta cu Ilgara.
- Nu-mi aduc ammte. Probab.1 acolo. Re-
dnck a inchiS ochii s-a pe spate. Nu,
nu-mi aduc aminte deloc.
- Pacat, a ZIS Dar ai
cheslla aia?
- Nu Tocmai asta e N-am ajuns la cau-
pere. Barbndge s-a balacit ntr-o "piftie" a tre-
bUit sa ne intoarcem Imediat. Fiti sigur dac O
vedeam n-o UItam,
- Asculta, Hugh, a dintr-o speriat
Ciolanosu', Ce- asta?
incordat se vedea cum in jurul dege-
tului aratator de la mina dreapta se invrtea sin-
gur ,.lnelul" acela metaliC, atb. holba
ochii la el
- Nu se mai aproape a Clola-
nosu' , pflVlfea de la inel la
napoi .
- Cum nu se mai a intrebat
precaut s-a retras un pic.
- L-am pus pe deget l-am invirtit o data,
pur Simplu Si de un minut intreg nu se
mai
Clolanosu' s-a sculat brusc I Innd degetul i n
a fugit dupa draperi Inelul iradlind arglnllu
se invrtea n lata lui ca o elice.
- Ce 'le-al adus? a intrebat
- Dracu Nici n-am crezut Daca
v-as II JUPUIt mai tare
s-a uitat un moment la el. pe
urma s-a sculat a disparut dupa drapeni. Ime-
diat au inceput sa murmure voci Aedrick a
scos o a apnns-o, ridicind de .JOS o re-
vista a inceput s-o absent. In revista
erau o mullime de mUIeri cu fundu' tare, dar nu
de ce acum ii era sila sa le vada A aruncat
revista s-a uitat pnn camera: ceva de
baut . Pe urma a scos din buzunar un teanc de
bani i-a numarat Totul era in regula, dar ca sa
nu adoarma l-a controlat pe celalalt. IImp
ce-I punea in buzunar, s-a inapOiat
- AI nOf.oc, baletelul meu, l-a anuntat pe Ae-
dnck, in lata lui ce-I un perpe-
tuum mobIle?
- Nu N-am nvalat ceva
- Nici nu e neVOIe, spuse scotind
nca un pachet de bancnote lata primului
exemplar, a rostit el desigllindu-.I. Pentru fiecare
inel in plus o sa Cte doua asemenea pa-
chete O sa Iii minte, balelelul meu? Cite doua.
Cu o condItie nsa in afara de noi doi nimeni n-o
sa afle nlmlc, 1 niCIOdata. Ne-am inteles?
Aednck a bagat banii n buzunar sa ridIcat.
.,-- Am plecat. Cind unde, data vIItoare?
s-a ndlcat el
- O sa te sun la telefon in fiecare VI-
neri intre noua noua-Jumatate, O s
salutari din partea lui Phlll Hugh o
sa se fixeze o intilnire
Rednck a dat din cap s-a dus spre
l-a condus, punndu-! mina pe
- II vrut sa ma-ntelegi, a continuat el Pina
acum totul a fost bine, frumos m.d , Iar
"melul" este chIar minunat InalOte de toate
avem nevOie de doua lucrurI. fotografIIle
taincrul plin. Adu-ne apara luI de 1010grall8t, dar
cu ftlmul facut, contalOeru! de plin
227
PICNIC LA
r
_.
.r
mai mergi in

Redrick scuturat aruncind mina de
pe el , a deschis a Mergea din nou pe
covorul moale. se sim-
tol timpul n pnvirea a
ochilor de-un albastru ngeresc. N-a mai
tlflul a cobort apl etaje pe jos.
dm "Melropol', a luat un taxi s-a dus
la al .era unu'
necunoscul. angajat, un individ cu fala
de Cu nasul mare Era unul din cei
care in Marmont , mai ales n ultimii anI.
care cautau aventuri zdrobi toare ce puteau le
nestemate, gloria
cum de taxi,
chelneri, muncitori in gori lede res
taurant, de nedefl
nite, de tot ce aveau, profund deza-
au fost
di n ei se chi nuiau o apoi se i ntorceau
blestemnd p,pvestlnd lor
aproape la lumea. Il pe degete pe
cei care ajungeau stalkeri. dar mureau
foarte repede, nemaiavind timp ceva
Unii intre la Institut, cei mai
putind ocupe postul de preparator. Res
tul petreceau senle n bombe, se din
cauza in din cauza fete-
lor sau pur simplu din Organlzau din
cnd in Cnd cernd cine ce, tot
felul de de protest. de greve - stind
pe jos, n picioare sau chiar culcndu-se Pur
simplu poli t ia prefectura
pe localnici de-a lungul ti mpul ui se
teau, se potoleau tot mai vroiau
de ce se aici
mirosea a bautura, ochii i i erau
ca la Iepure era foarte agitat A incep'Jt imediat
lui Redrick cum azi
pe strada lor a un mort din cimllir A venll
la "vechea l ui care fusese de multi
ani . toti de acolo
fata cu nepot ii. Vecinii spuneau indivi-
dul mUrise acum vreo t reizeci de ani , inainte
de pof ti m! A A tot umblat
pe apoi a inceput
- Stop, a zis Redrick aici
A prin buzunare, n-a
a trebuit schimbe o bancnota Pe a
la pina a plecat taxiul Vi la lui
Stervialnik nu era etaje, alaturi un
pavil ion de pentru partidele de bil iard, o
o un alb ascuns
printre meri . Totul era de un gard din
fier fOrjat, vopsit n verde deschis. Rednck a su-
nat de citeva ori poarta s-a deschis ncet, scir-
1ind A mers ncet, pe o alee
cu fin, de-a lungul se afl au tufe
de trandafiri La i ntrarea n deja il pe
girbovlt. arznd de
fie fol osi tor, S-a rasucit ntr-o
parte, a cu un picior treapta de jos, tremu-
rind tot , s-a propllt n el a incepul
al doi lea picior, n timp ce mereu cu mna
spre Redrick' Acum, acum,
- Hei, s-a auzit din vocea
unei femei.
Redri ck a intors capul a zant prin
de alb dantelat al ul ui ,
umeri goi, bronzati, o de-un
D UMULUI
aprins o care i facea semne
L-a salutat pe Popndau cu o
din cap: s-a ntors din drum s-a i ndreptat spre
di rect prin tufele de trandafi ri, pe
iarba verde,
intr-o poienita era o saltea
pe care Dina Barbrl dge.
Allea un pahar n purta un costum de
bale aproape invjzlbll de saltea
o carte cu fistichli , Iar in umbra
unui era o din
care gitul subtire l ung al unei sti cle.
- Hai noroc, a zi s Dina 8ar-
bridge, saluHndu-1 cu paharul Dar unde-i papa?
Iar a dat de bucluc?
Redflck s-a apropiat la spate servieta,
a priVit-O de sus Da. Sterviatnik a cerut intr-ade-
i n copil de minune, Dina era ro-
busta, avea pi elea ca de atl az, nici un cusur,
fara o cuta O cincizeci de pfunzl' 'de
carne trupul unei t inere de
de ani. In pl us de asta avea ochii ca de smarald
ce sclipeau tainic, o mare, cu
albi stralUCll ori, parul pana-corbuluI. Tot cor-
pul lucea i n soare' umeri, pntece, coapse, doar
cu o i ntre si nii aproape goi
o privea sincer, deschIS, nici o iar
, ea se Uita la el de jos, zmbi nd Pe
urma a dus paharul la gura a de Ct eva
0"
- Vrei? a nt rebat ea, buzele
atit cit trebuia ca dublul
la e!, i-a ntms paharul
Redrrck a intors capUl, un loc unde
stea A un n s-a aruncat n
el inhns piCioarele
- Barbfl dge e-n spital :1 taie pici oarele. Tot
zimbind, se uita la el numai cu un ochi , cel alalt
fII nd acoperi t de cascada de negru ce se re-
varsa pe umar Zimbetul i imedIat
- un rinjet de pe Pe a
paharul ascultnd cl inche-
tul ce se lovea de a intrebat '
- Amindoua picioarele?
- Da Poate de la genunchi , dar
s-ar putea mai de sus
Ea a pus paharul jos dat la o
parte Nu mai zimbea.
- va sa tu
Numai Di nei Barbri dge l-ar fi putut povesti
s-? intimplat tot ca ar fi putut
sa-I spuna cum se intorcea la ti -
nind boxul In pumn, cum l-a impl orat Barbndge
i-a. promis Globul de Aur. n-a pentru
el , CI pentru copi i, pentru ea pent ru Archi e
Dar Redri ck nu i-a spus A mna in buzu
nar, ? scos pachet de bancnote
spuna un CUVlnl, aruncat pe salteaua rO$le di-
rect la piCioarele l ungi goale ale Di nei Banii
s-au ntr-un evantai larg din care Dina a
lL!at citiva ? inceput se ui te l ung la
el , de parca ar fi vazut pentru pnma
ceva
- Deci ultimul salafl u, a zis ea.
. Red r!ck intinS de la la
st icla s-a uitat la De pe stICla
neagra se preli ngeau de atunr.i
1 plund - O,4S kg
ANTICIPA A .....
228 ALMANAH (, &)1

PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
Redri,ck a intr-o parte ca sa nu- i ude pan-
talonII. NU-I placea whisky-ul scump, dar acum
era bun A vrut bea chiar din dar
l-au oprit sunete de protest din soate A in-
tors. capul 'In
Poplndau, clatlnlndu-se pe picioarele strimbe,
in cu mini, un pahar nalt cu o
bautura transparenta. Se chinuia mult, transpira-
ii curgea pe ochii insn-
aproape ii din orbite,
Aedric,k se la el , a ntins paharul cu dispe-
rare parca a mugit sau a scncit, deschizind
larg gura
. - a zis Redrick a sticla
InapOI In fraplera.
a ajuns n i-a dat paharUl lui
Rednck cu o familiaritate l-a
pe cu mina sa
- Dickson, a zis serios Rednck.
Exact ce-mi lipsea acum. Ca-ntotdeauna la
Dickson.
. in .timp ce din cap bucuros
batea cu mina pe picior, Redrick
a fldl.cat paharul spre el, l-a salutat a
baut Jum,atate dintr-o Pe s-a ui-
tat la Dina.
- Vre:i? a ntrebat paharul.
N-a o pe
tate, o o data
Lasa, ca n-o sa mori, i-a zis. Papa are ..
Ea l-a Intrerupt.
- V,a scos. L-ai n spinare ca
pr/?stu prin toata .. ce Ai
scapat un prileJ ..
Redrick, uitind de pahar, o pnvea perplex, Ea
s,-a. ndlcat s:a apropiat, calcind banii
tlatl OPrit lui,
alunecoase, unduitoare, aco-
penndu-I tot universul cu corpul ei minunat ce
mirosea a parfum transpiratie dulce.
- face cu voi in jurul degetului , idlo-
.. ... pe oasele voastre, capete seci .
mult bine. Chi ar o
?a _umbl!J pe voastre. O arate
In.ca ce dragostea de frate!
Dma. ca ti-a promis Globul de Aur,
nu? Harta Dobltocule!
!a vad promis.
da el harta, Doamne, sufletul timplt al
Redrick Prostu' .
Redrlck s-a ridicat graba i-a tras
o palma Cu putere, A brusc ca se-
pe ngropat 'fata n palme'
, -:- .. .. . neinteli-
gibil. prerz! un prilej .. . un prilej .. ,
a terminat de din pa-
har !ara sa se i l-a
!':Ju l!1al avea. ce sa .dls!?ute aici . Zona
!I lUi Stervlat,nlk copii
Il!blto.n A pe
sa pnnda un taxI l-a spus la
"Borj".
Trebuia termine ct mai repede toate trebu-
rile apoi sa n Pica de somn in
' fata . totlll plutea, iar la cednd,
a lasat, cu. tot corpul pe S-a
numar atunCI Cind l-a SCuturat de
umar.
- Am ajuns, mister.
- Unde sntem? a ntrebat buimac, Doar
.spus duci la
ALMANAH

. - Nl!:,mlster. -vrut la ,.Bor)" ' ! Uite
"Bof) -ul.
- BlOe, bine, a cedat Redri ck Oi fi visat ceva
A a coborit cu greu, abia PI_
Cioarele te. Asfaltul del a: se se
cald: Rednck transpirase
gura_ II cl eloas:'! putea, ochii i la-
cnmau. ! namte 'de a mtra, se Ui ta in jur Strada
era pustie la ora asta, ca de-obicei Pravallile de
peste drum nu se i nca chiar
"BorJ"-ul era propnU-ZlS i nchi S acum Dar Ernest
era la post paharele, Ul tindu-se moho-
rit_Ia t.!ei ce stateau la un pahar de vin, la o
dm Pe celelalte stateau
aruncate scaunele intoarse, iar un negru pe care
nu-I i n. sacou alb, freca pe jos Un alt
negru se InCOVOia sub greutatea unor cu
pe le i n spatele tejgheleL Rednck
veni la tejghea, puse pe ea servieta
ziua", Ernest ceva nepnetenos,
- bere, a ZIS Rednck a
. trnti pe .tejghea o halba goala, scoase
din frigider o sti cla, .o deschi se conti-
nutul in halba. Redfl ck,
gura cu palma. ncepu sa se uite fix la
mina lui Ernest. Tremura Gitul sticlel s-a CiocnI!
de citeva .ori de halba in timp ce Rednck fI -
prl vlrE!a mlfat spre fata lui Ernest. Pleoapele
lUi w ele parea.u cOborite, gura mica se
Iar obraJI! atrnau Negrul cu
matura sub taburet. pe linga picioarele lui
tiPI! di n se certau cu pa-
curse de cai Negrul care cara
II ImbnnCI cu fundu' pe Ernest de tare,
mCl t acesta era gata-gata sa se
"Coloratul " scuze, Iar Ernest in-
treba cu o voce
- Ai adus?
- Ce s-aduc?
Redrick se peste umar vazu cum unul
din tipi se ndica molcom de la masa se i n-
drepta spre S-a opri t i n si apnns
o tigara.
- Hai vorbim, l-a ndemnat Ernest
Negrul cu se ,opnse ntre Rednck SI
Doar se putea compara cu
un negru de barosan, numai ca acesta dlll
era de Ori mai tat.
- Hai mergem, a zis Rednck a luat ser-
vieta. Somnul i ochI! parca. i se Iim-
pezisera,
S-a dus tejghea, strecuri ndu-se pe
negrul cu lazJle de bere, care se lOVise probabil
la pentru sugea deget ul. Se uita la
Rednck pe sub spri ncene asta era un negru
vnj os, cu nasul rupt cu urechil e tocate. Ernest
.in camera .dm Redrick il urma pen-
tru ca acu_m tOti trei lipI la iar ne-
wul cu mat,ura se postase in fata care ducea
In depozit. In camera din spate, Ernest s-a dat la
o girbovlOdu-se s-a pe un scaun
de linga perete. De la o s-a ridicat capita-
nul Quarterbl ood, galben suferi nd, iar de un-
deva din stinga a un tip soli d de !a ONU,
cl! casca trasa pe ochI. Acesta din urma l-a PI-
p3il cu pal mele sale peste tot corpul.
drept Oprit. 11 scos boxul
l-a Impins Incet spre capit an Redri ck s-a apro-
pi at de masa a pus servieta pe ea
- Putoare! Ceai facut. putoare? l-a introbat
perplex pe Ernesl.
229
PICNIC LA
MARGINEA Dp
l
MULUI
Acesta <1 dm sprinc;.enc, abatut, a dat
tim umar , Totul era ctar. In deja stateau
ami ndOI negrII rinJeau. Nu mai era alta
geamunle erau inchlse colac peste pupaza.
rastrel e aveau gratII groase sol ide.
Capitanul QuarterbJood. cu fala schlmonasl ta
de dezgust. a SCOloclt n servieta cu ambele miini
a pe masa dou blberoane micute, noua
..b3teru", ..st ropi negrJ' de dlfente
manmi in pachetul de polretllena, dOI "bure)l' in
excelenta stare un borcan cu _.I ul Sifonat
- n buzunare mai ai ceva? ntreba incet capI-
tanul Quarterblood Hai, scoate.
- Redrrck SCrnavle
A bagat mina la plepl a azvrli! pe masa pa-
chetul de bancnote. Acestea s-au raspindi! in
toate
- Halt Mai al?
- urla Rednck smulg Ind din buzunar
al dOIlea teanc pe jos.
slean gt .
- Mda foarte mteresant, spuse calm capitanul
Quarterblood. Acum da-mi-I
- Dumnezeu sa dea, .
mIInile la spate. 11-1 strtnga slugoll
tai. defmltlv, rldlca-I singur
- Aduna banii, stalker, inSi sta Quarterblood
fara sa ndlce glasul. proptit pumnii n masa
s-a aplecat namte. ,.
Cteva secunde au tacut pnvmdu-se drept In
ochi, apoi Aedrrck. o inJ!-uatu.ra, s-a la,-
sat pe vine a nceput stringa In scirba banu
Negrii din spatele lui chlcoteau, Iar tipul de la
ONU i-a aprobat pufmnd pe nas. _ ...
- Nu mai pufni, ba, zboara mUCI!. Ia
strigat AednGk ..
Se tira dej a in genunchi, culegea hlf-
apropIIndu-se tot mai ffit.;'lt de inelul din
pru nnegnt, ce culcat Inlr-o s.cobl.tur.a din
parchet, de murdarie rasucI!
parte ca mai Singa. Incontinuu
murdare, toate pe care le ,!mrntea,
nu mai le inventa pe loc. Crnd a SOSi t
momentul , ti tacut, s-a de inel OPinlln-
du-se, l-a tras in sus cu nu se
trntlse bine capacul de podea, ca Redrrck.
cu capul nainte in de Vinuri, In in-
tunericul umed rece
A cazut n mini, rostogolmdu-se, apoi
in picioare
dea nimic, bizuindu-se numai pe amintiri no-
roc. Gonea prin trecerea stlve.le de
lazi, smulgndu-le 10 lUI! au
zind cum se cu zgomot se rngrama-
deau in spate. Aluneca mereu, fugmd pe Irep!e
nevazute pind cind s-a aruncat cu tot corpul In
acoperita cu a sant
din balama le cu un SInistru s-a pome-
nit in garajul Tremura
greu, avea ochii 10 pel l! sl,:g.enl, Iar
inima se ?u b;alal bolnavlcloase,
In git .Nu s-a OPrit
nici o secunda, repezindu-se Imediat spre
un acolo unde un munte
de vechituri. I cu miinile zdrellte
scoase la o n peretele garaJulUl,
unde erau smulse citeva scinduri. Se pe
si se tr prin auzind cum se rupe
ceva drn hama lUI , dar oela nu-I mal Interesa ni-
mic. Era in curtea strimta ca un plina cu
lazi de gunoaie Se printre ele, do.du
JOS haina pc care o rupse arunca cravata
ApOI se cerceta in graba sa vada cum arata,
scutura pantalonII san in picioare Slrbatu in
goana curtea se pravall intrun tunel strmt.SI
urit mirositor care ducea intr-o curte veCina
incorda auzul in timp ce fugea. dar sirenele inca
. nu se tluzeau SI atuncI incepu sa fuga mar re
pede, sperIInd baietII care se lereau din calea lUI
Se strecura pnntre rufele intlnse. se tira prm
spart unle gardufllor putrezI te, vrind sa lasa Cit
mal repede din acest carlter pina Cnd capit anul
QUdrterblood nu-l va i ncercui impreJli-
(Imi te ca pe propriul buzunar Cnd era bellat s.a
Jucat a haina,,! pnn toate aceste subso-
lun, spalata,,; paraslte depozi t e de carbune
Avea aiCI chiar prreteni, Iar in alte
imprejurari ar fi putut sa se ascunda sa stea
chiar o saptami na intreaga. Dar nu pentru asta ,,8
evadat cu de sub arest.
dmtr-o dat a nouasprezece luni in plus'
A avut mare noroc. Pe strada se
urlind ridicind praful, o a
unei oarecare - vreo doua sute de oa-
meni la Iei de clufullti nein!;lflJlli ca el, ba
chiar ma, rau, de parca s-ar fi strecurat
abia acum prin din gardUri ar fi ras-
turnat laZlle tie gunoi, in plus de _ asta 11
petrecut inainte o noaple zbUCiumata ntr-un de-
POZit de carbune A de sub un gard, s-a
aruncat in multime dind din coate. calcind in
pIcioare,. pnml nd pumni dupa ceafa nerami-
nnd nICI el dator, a strabatut-o pinn a
ajuns pe partea cealalta a strazII Acolo s-a
dlO nou pe- sub un gard exact n mOfTlentul Cind
in s-a auzIt VUietul bmecunoscut detestabil
al patrulelor care i obliga pe sfl se
opreasca se ca o armonlca. Insa
acum ajunsese in alt cartier capitanul
blood nu putea in care anume.
Aedrlck a spre garajul n .dreptui de-
pozltului de aparate radiO T V, Insa. a sa
un timp cind muncitOrii au ter,mlnat
de un camion cu teleVizoare aflate 10 cu-
tii mari de carton. S-a cuibrct in de li-
liac plperniclte, n peretelUI nalt lipSIt de:
ferestre al caseI veclO/?, tras sufletul
a fumat o Tragea din ea cu sete stind pe
vine rezemndu-se cu spatele de tenCUIala as
a brandmauerului" Din cnd in cnd ducea
mna la obraz ca potol easca tresantul ner-
vos in tImp ce se gindea. se gindea Iar se gin-
dea. Cind a auzit claxonul camion uluI cu muncI-
tori care tocmai se tra un gard, Aednck a
nceput sa rida a spus incet n urma camlonu-
lui . ma, mali opnt, prC?stul
de mlOe, ca mi-ati dat timp de gindire" dlO
acest moment a inceput sa se repede, dar
calm ndemnatiC de parca lucra in Zona
A intrat fara zgomot in gara,ul pnnt r-o In-
trare a dat la o parte bancheta a bagat
mna in A scos cu 9(ll pachetul dlO sac
l-a strecurat la piept Pe urma luat dlOtrun
cui o haina veche indesat pe o
unsuroasa pe care a gasll-o
intr-un Pnntre crapaturile dlO poarta garaJU
lui se strecurau in semlintunerrcul dm garaj
de lumina plme de praf stralucitor In
curte copiii veseli cu patima tocmai J
' l,d de s'gura"lfI t:oflild Int:en(ln!or (N II )
230 ('J
ALMANAH

PICNIC LA
MI rr-I TI' o'
vroia plece cind a r,ecunoscut dintr-o Vo-
cea sale. Atunci apropiat de cea mai
mare un timp s-a uitat cum
lica se agita in fiecare cite un balon
cum alerga in jurul nou. Trei babor-
vecinele lui, stind pe ui-
tindu-se dlO cind in cind la Maimu!ica, stringeau
din buze cu rautate comenl au de zor, coto-
roantele Iar copiii... nimic 5e jucau cu ea'
ca cum toluJ ar fi fost in Nu degeaba
se cum putuse irtrase n lor:
le un tobogan de lemn, o pentru
Ba chiar banca asta pe
care se tot el o
.. Ei bine, lasa", a murmurat s-a de
a priVit pentru ultima garajul a
prin mtrarea
la marginea de sud-vest a lnga o
la strazii Minerilor se
afla o Numai Dumnezeu
cine o mai fOlosea acum, pentru n jur erau
numai case Mai departe, spre sud, se
intindea pina la onzont terenul 'Man al fostei
gropi de gunoi a Aednck s-a in
umbra cabinei, direct pe a mna
in groapa de sub ea. A pnn hirtia
unsuroasa minerul pistol ului , Cutia de zinc cu
era tot la locul ei, la IeI saculetul cu
portofelul vechi cu documente false.
era in Pe dat jos
haina de piele a mina la piept.
A stat un minut intreg in capsula
de ce o moarte inevita-
dm nou a cum j s-a stnns a ince-
put sa-i obrazul.
- Schuhart. a murmurat
vocea. Ce faci, canalle? Cu chestia asta ar ne
sugrume pe cu putere obrazul
ce Violent, dar nu l-a ajutat. Triturilor, a
zis tare, la muncl toni care
camionul cu televizoare. nu mi-ati fi
stat in cale o aruncam inapOi in nici
dracu n-o mai vedea.
S-a uitat in jur cu Deasupra asfaltului
tremura aerul fierbinte, geamUrile caselor
il priveau nepri etenos, iar pe
nul viran alergau de praf. Era singur.
- ProstJi. a zis cu la urma urmei fie-
care pentru el, doar Dumnezeu e pentru tOIi.
ca nu se dm nou,
a con!ainerul in pe care a
rat-o apoi in haina de piele. Pe s-a ridrca!
in genunchi, s-a sprijinit cu tot corpul de
a aplecat-o pulm. A bine pachetul gros
in unde mai mult loc liber. A
sat cabipa incet la loc, a cu ambele
miini s-a ridicat palmele.
- cu asta, basta.
A intrat apoi in a cabinei, a
o in aparat a format un
- Guta, spuse el. Te rog, nu te-ngnjora,
m-au prins. A auzit cum atunci s-a
Sint ffeacurI. Vreo luni
acolo.. cu vizite.. Tre.cem noi prin asta, iar
bani n-o trimit eu. . Ea lot
cea ... Miine or te cheme la acolo o
ne vedem. S-o aduci pe
- N-o fie a intrebat ea infun-
dat.
- N-are decit fie. totul e curat.
cEi totul o fie bine. coada 5U$ .. Te-ai

ANTICIPATIA
filat cu un stalker, nu mai pllnge Deci ne
vedem miine.. minte. Nu team sunat.
Te-am pupat
A aruncat receptorul cteva secunde a Stat
strngnd dm ochi cu toate puterile, dm
dlOli de-i sunau urechile. A pus a
format dm nou un
- ascult, a ZIS
- Schuhart la telefon. atent nu
ma intrerupe.
- Schuhart? s-a mirat foarte natural
Care Schuhart?
- Nu ma ntrerupe, mai zis. M-au prins,
am lug. Acum duc
dau. Pnmesc vreo doi ani sau trei so-
o bani. aveti nu su-
fere de nimic. Inteles? Te mai intreb o ai in-
leles? .. Nu departe de locul unde ne-am intilnit
prima este o E singura
pe-acolo, n-o
sub ea. II Nu-I vreti, nu-I
luati. Dar solia mea nu de nimic. O
mai impreuna aflu
ai Nu te E clar?
- Am totul. o
a ZIS: Poate vrei un avocat?
- Nu. banii ii dai sotiei. Salut!
A pus receptorul jos, s-a uitat n jur, a din
miinile adinc m buzunarele
pantalonllor a plecat n sus, pe
strada Mmerilor, printre casele pustii cu
incuiate, batute in scinduri.
CAPITOLUL III
Richard H. Nunan, 51 de ani, re-
prezentantul furnizorului de echi-
pament electronic pe filiala
Institutului International de Cul-
din Marmont
Richard H. Nunan la in, cabinetul
desena plictiSit intr-un enorm
blocnotes pentru de afaceri Zmbea
dUlce,ag,. aproba capul,
fara sa-' asculte Insa pe Vizitator. Pur simplu
sune n timp ce oaspetele.
P!'rflann, IJ certa alene. Sau numai in.
chlpUia ca-I Sau poale chiar vroia
este certat.
- lin cont de toate astea, Valentin, a
spus m Nunan, de desenat al ze-
pentru a rotunji soCoteala. Inchi-
Zind blocnotesul, a continuat. E revol-
..
Valentin, intinznd mina a scuturat cu dis-
tigara intro
- de ce anume o cont? se el.
- De tot... De tot ce-ai spus, a vesel
Nunan, pe spate in fotoliu. la ul-
timul cuvint.
- ce-am spus?
- N-are rosti Nunan. Indiferent
ce-ai fi spus, totul se va lua in considerare.
Valentin (doctorul Valentin Pilmann, laureat aJ
Premiului Nobel micul. elegant,
cat cu gust. in lui, intr-un fotoliu
adinc. Purta o de pIele nici o pata, o
231
PICNIC lA
r
lua ochii, un,i. pan-
tofi sclipltori, iar pe ndlca1! nu se
observa nici o cuta. OchII ,ascundeau In
tele unor ochelari negri, pe
fine se un C8_USj IC, ral:ltacJos,
iar deasupra f runl li late Joase parul ne-
ru de avea un anci pe cap.
9 - Am impreSia deQeaba salanul
acela fantastic, a spus el. afara de asi a cred
sabotor, Dick.
- Ssst. Nunan. Pentru Dumnezeu, nu
de tare. . _
- Valentm. Te
de mult timp mea nu lucreZI de-
la:.:: Un moment , i l intrerupse un
deget tranda!tri u. Cum .adlca.nu lucrez?
Oare o si ngura a ramas nere-
. _
- Nu spuse drn nou. scutura
scrumul. Pri mim cind echipament bun, crJ'!d e.ch.l'
pament prost. pe bun .11 capa-
mai des, dar ce amestec al In toata treaba
ast a, nu A"
- Dar nu eram eu, II replica .Nunan: pe
cel bun I-ati fi primit din an n .. In afara. de
asta, voi , savant II . tol ti mpul paradrtl
pe faceti reclamatii atunCI.. cine va pro-
teJeaza? Url e, de exempl u.. .
Dar di ntr-o Nunan a urtat 'de Valentin:
pent ru ca a sunat telefonul A smuls receptorul
a auzit:
- Mister Nunan? a intrebat secretara. Din nou
e domnul Lemh'en,
- A
Valentin se ridica puse In scrumrera mucul
sti ns .
bun, doua degete la
drept. miCul, dar bine facut
- Mister Nunan? a in receptor vocea

- ascult.
- Greu mai pri nde omul la locul de munca,
mister Nunan.
- A veni t o noua de ..
- Da, am aflat deja'- N,u':la':l, am SOSI!
nu demult, am vrea sa
intre patru ochi . Am In
ul timul contract. Mitsubishl DenSI " _ Chestie Jun-

- La ordrnele dumneavoastra
- At unci, ni miC i mpotriva,
vreo de ora in bi roul filialei noastre. Va
convine?
- Perfect Peste treizeci de mmute
Richard Nunan a pus in .fur.cEi s-a
sculat, frecat bucuros mrlnlle a por:
nil se pli mbe prin cabinet Chrar a
fredoneze un oarecare aflat la moda,
cind s-a incurcat . a ci nlat fals opnt rizlOd
Pe a pus. pe
impermeabil ul a In anllcamera.
- Baby, i i s:o zbl! -
ghesc dupa clientI. RamII sa comanZI
zoana sau cum se zice aperi cetatE!a.. clOd
voi i ntoarce o aduc o clocolat lca drepi
. .
Secretara s-a imbUjorat Nunan l-a trimis o sa-
rutare rn vint s-a .. rostogoll l " pe CO!,dOarele In-
stitutului , Unii au i ncercat pnnda de poalele
hainei, dar s-a strecurat cu glume l-a
232
DrUMULUI
rugat pe el . recoma!1-
dat rinichii se aqlte.
l-au abandonat. nimeni neput ind sa-I mal
A din fI.uturind pe sub .nas,:! 1
portarului nchlsa. cum
de altfel
Deasupra atrnau no!i . .
santinzl mina SaA! apuci, Pri -
mele deja cadeau desen Ind
negre pe asfalt Aruncind Imperm_eabllul pe
cap umeri, Nunan a. ll!at:o _Ia trap marunt.
lungul de pina_ Ia .sau,
s-a aruncat balonseldul ,
l-a aruncat pe locurife din spate. Din buzunarul
lateral al hainei a scos un fel de negru,
rolund: pe care l-a introdus .i n. ac_umula-
lor, imprngindu-I cu mare pi na cln.d s-a
auzit clic! Pe Richard s-a ":l ai
fortabil la volan. foindu-se ca O a apa-
sat pe Peugeot-ul s-a urni t fara
i'n mii locui a demarat puterniC spre
dlO prezona. , "
Ploaia a IzbUCnit brusc. ca cum din mall!!1
cerul ui s-ar f i rast urnat un bazi n cu apa.
Pavajul a devenit derapa. la
toate vrraJele. Nunan. a por!,!l t a
Viteza, .. DeCI s-a prl n:lIt rap C? rtul, gJn:
dea el. Acum o ne "dlce In. slavI. Ce sa
vorbim. eu si nt pentru De ce sa recunosc. Imi
place cnd si nt Mai ales Cind o face dom-
nul Lemhen Ce lucru ciudat De Ac e ne
place atit de mult cind sintem Ca doar
nu stringi bani din asta Poate glOri e? Ce fel de
glo(le putem sa avem nu "A !ost plin
ne iar acum despre el numai trei Hal sa ZI-
cem patru dac a-I numar pe Balleys." Hazll e
mal 'e omul Probabil ca iubi m laudele
cum sint la f el cum copIIi prrme.sc Un
complex ca toate celelalte, asta-1. Numai .ca lau-
dele celelalte nu? e
bine Cum o mai cresc .in proprA" . ..
nu slllgur cine
Richard H Nunan! Da' ce na.lba o. H? Frr-ar sa
fiei ni ci n-am pe cine sa Intreb.. I?oar
n-o sa-I ntreb pe domnul Lemhen .. . A. mi-an:
amintiti Herbert. Richard Herbert Nunan. Of . ca
tare mai toarna"
Cnd a intors spre bul evardul. Central , se !;lin.:
dea . . ,Cit de mul t s-a exti ns. in ultimII
ani Ce de zgri e-nori au m_ai
Uile unul acolo, cum rasare. :Abia I:au ince-
put... Da' la noi ce-o f l.e? .. Si gur ca da, Lu-
na-complex: cel mal bun Jazz din lu.me c.u _borde-
luri, totul pentru ga!niz,oan.a erOica, pen:
tru In speCial pen.tru
mai n Totul pentru al
inteL Iar perifenile se gol esc ... Iar au
di n mormnt nu mai au unde sa se .. Int?arca.
- Drumuri le spre locui ntele pr,?pru
rate. De aceea, cei din morminte Sint
a spus cu voce t!lre .
..Da, vrea cum o sa se t ermine
astea. Acum zece ani precIs cum t rebUie sa
se tot. Cordoane de pus-
tiu larg de ci ncizeci de sa lOcon-
joare Zona Savanti, soldat i ni meni altcineva. q
pe corpul blocat a
pent rtl totdeauna .. ce chest ie. Parca toti cre
terltorl u de lingi Pe intinderea arse all au Instit u-
tele. (N.lr.)

ALMANAH
ANTICI PATIA
PICNIC lA
MARGINEA DRUMULUI
deau asta. nu numai eu. Cite s-au
cite proiecte de legi s-au mai Iar acum
nici nu ne mai amintim cum a ajuns
de otel o ciulama. "Pe de o
parte nu se poate nu iar pe de
parte nu fim de acord." Totul a inceput,
pare-mi-se, cind au scos din primele
"A. Vuri". "Bateriil e" .. Da. Cred de-aici a n-
ceput totul. Mai ales cind sa descoperit se in-
multesc. Pe atunci pl aga nu era chiar atit de
chiar nu putea fi Mai
o Iar acum deja r')imeni nu
mai ce e asta .. Pl aga, ispitele iadu-
lui, cutia Pandorei, dracu', diavolul..
cum pol. de ani s-au tot scre-
mut, au tocat miliarde, dar furtul organizat. plani-
ficat. tot n-au fost in stare fa puncl.
Fiecare aranjeaza business-ul mic, n timp
ce cu
grandoare, cu o "pe de o
parte nu putem nu iar pe de
parte nu fim de acord, pentru /obiectul cu-
tare fiind iradiat cu raze Roentgen sub un unghi
de 18 cvasitermoelectroni sub un unghi
de 22 ... " La dracu'! n-am mai apuc
sa
trecu pe vlla lui Sterviatnik Bar-
bridge. Toate geamurile erau luminate, pro-
babil din cauza ploii torentiale. La etajul doi, in .
camerele Dinei se vedea cum se perechi in
dans ... Ori au luat-o de ori o-au
termine de ieri . e moda prin zi
noapte. incontinuu. Am crescut un tineret puter-
nic, rezIstent tenace n sale .. ..
Numin a oprit in cu aspect
comun, ba chiar neaspectuos, o
"OficiUl juridiC Corsh g.Simak". A scos
a ascuns n buzunar "bateria", aruncat pe
cap impermeabilul, a a rupt-o
la cit il tineau picioarele spre intrare. A fugit
pe linga un portar cu nasu-n ziar, pe o
cu un covor tocit a pe corido-
rul ntunecat al etajUlui doi. Un coridor plin de
mirosuri specifice a degeaba
s-a chinuit de-atitea ori o descopere. A des-
chis larg de la coridorului a intrat
.n
n locul secretarei, a un puternic,
bronzat pe care nu-I Era costum,
iar mnecile erau suflecate. in
unei electronice complicate
pe n locul de scris. Richard Nu-
nan a atirnat impermeabilul de un cui,
aranjat cu amndoua minile de
pe urechi s-a uitat la
care a dat din cap. Atunci Nunan a deschis
de la cabinet. '
Domnul lemhen s-a ridicat greoi dintr-un foto-
liu de piele, ce era fereastra
de o draperie, i-a venit in intimpi-
nare. Fata rui dreptunghiulara era
asta putea foarte bine ori un zmbet
prietenos, ori o de timpul urit,
ori ppate o de a
- In dumneata, a zis el In-
comod.
Nunan a cautat un loc unde se comod,
dar n-a nimic altceva in. de un scaun
Iare cu drept, pitit Atunci
s-a pe coltul meseI. lui
ncepuse dispara nici el nu de ce.

ANTICIPA A
dat seama n-o fie
dat. Mai invers. "Ziua Miniei", a filozofat
s-a pentru mai
- Poti fumezi, i-a propus domnul lemhen,
din nou in fotoliu.
- nu fumez.
Domnul Lemhen a din cap, lund o
asemenea de i s-ar fi confirmat cele
mai urite presupuneri, impreunat in dreptul
ochilor virfurile degetelor de la mini un timp
s-a uitat foarte atent la figura pe care o
- Consider n-o acum proble-
mele juridice ale firmei .. Mitsubishi Densj".
Era evident o Richard NIJnan i-a
puns imediat cu un zimbet bine studiat.
- Cum
Era al dracului de stea pe
picioarele nu-i ajungeau la pOdea durea
fundul.
- Cu regret trebuie comunic raportul
dumitale a produs, acolo sus, o impresie extraor-
foarte .
- Hm .. a Nunan. "ncepe", s-a gin-
dit.
- chiar propus pentru o a con-
tinuat domnul lemhen, le-am sugerat
poate ar fi bine mai bine am
desprins privirea de pe figura celor zece de-
gete s-a uitat incruntat la Nunan. vei in-
treba probabil de ce dau de

- Probabil aveti un motiv, a spus plictisil
Nunan.
- Da, am. Ce reiese din raportul Richard?
Grupul "Metropol" lichidat. Cu eforturile tale.
Grupul "Florile verzi" a fost prins n flagrant de.
lict in totalitate. tot a ta.
"Evantaiul", "Quasimodo", ..
nu-mi mai amintesc cum le
pe toale, de asemenea aulolichidate, n-
azi-miine vor fi prinse. Toate astea,
de fapt au fost, toate informatiile incruci-
s-au confirmat. Cimpul de s-a
a numai pentru tine, Richard. Concu-
au rupt-o la in dezordine cu mari
Am oglindit bine
- In orice caz, a zis Nunan cu precautie, n
ultimele trei luni scurgerea materialelor din
prin Marmont s-a oprit.. Din cte ... a
el.
- s-a retras, nu-i
- tocmai pentru expresia asta ..
e.
- Nu-i nu se retrage
sigur asta. cu acest raport vic-
torios, ai demonstrat de fapt de
Tocmai de aceea am propus mai cu
alea.
le ia naiba de decoratii, se gndea Nunan,
piciorUl uitndu-se ursuz la virlul pan-
tofului. Bune de prin pod. S-a mora-
listul, educatorul. tine cu cine am
de-a face. N-am nevoie de mi cunosc
Spune simplu clar: unde, cum
ce-am din vedere?.. Ce-ar mai fi
netrebnicii .. . tinde, cum ce fel de fisuri
ar fi .. introduceri pompoase, nu se
putea? Nu snt un mucos jegos. Am trecut de
cincizeci nu stau aici pentru decoratiile tale" ..
- Ca-ai auzit despre Globul de Aur? a intre-
bat dintr-o data domnul Lemhen.
233
\
PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
"Doamne! se Nunan. Ce mai
Globul de Aur pe-aici? La araeu' cu stilul
de-a vorbi".. . O ...
- Globul de Aur este o
ce s-ar gasI In Zona SI avea
forma unu.1 glob de aur. Indepli -
neste
- Orice?
- Conform textelor canonice ale legendelor,
orice. variante... .. "
- Dar ce-ai auzit de .,Iaf!1pa. ?
- Acum opt afi i , a inceput obOSit SI plictISit
Nunan un stalker cu numele de :)lephan Norman,
poreClit a din u.n obiect
care se asemana, cite cu un sls!em ra-
diant ce mortal asupra_
terestre. Acest a .vrut sa-I
tutului. Nu s-au Insa la. atuncI a
luat aparatul a plecat inapoi _10 Zona, de unde
nu s-a mai intors. Unde se afl8; aparat, '"!.u
se mai in Institut mal smulg pa:-
rul din cap. Binecunoscutul dumneavoastra
Hugh din "Metropol" a propus pentrl:' acest
rat orice care incape pe foaia ceculUi. ,
- Asta-i tot ? a i ntrebat domnul Lemhen.
- Tot. .
A nceput sa studieze camera, o
plictisitoare in care nu aveai la ce te

- Bine, a zis aomnul Lemhen. Dar despre
"ochiul racului"?
- AI cui?
_ Ar racului, Rac, doaL .. Oomnul Lemher'i
a. ClopiTlit aerul cu degete.. Ala cu clestl.
- Aud pentru prima oara. '"
- tJar ce despre
Nunan s-a dat jos de pe masa a stat In fata
lui Lemhen miinile In b_uzunare.
- Nu nimic. Dar .
- Spre regretul meu, mCI eu nu NICI deSi
pre "ochiul racului" nici
fulminante". ele eXIsta.
- in Zona mea? a intrebat Nunan.
- Stai jos, stai jos, te rog, zis dom.nul
hen, fluturind mina. noastra abia in-
cepe. Ia loc.
Nunan a ocolit masa s-a.
tare cu inalt. "Unde naiba .sa
se gndea cu febrilitate. Ce-o mal fi cu .nouta-
le astea? Probabil au prtn alt.e
Zone bate joc de ml'"!.e, NI-
nu m-a suferit tartorul asta batrin. N-a
putut uite epigrama ai.a" ..
- continuam deci mIcul exame.n,
Lemhen. S-a pe
uitindu-se in tavan, a Intrebat: Ce mal face ba-
trinul Barbridge? .
- Barbridge? Sterviatnik este. In
atentia Schilod, n-are de A
terminat-o cu Zona. Are patru barun,. o
picnicuri
zoanei pentru Fata, duce.o vlala
de petreceri. Arthur, abia a terminat fa-
cultatea . ". . "
Domnul Lemhen aproba dtn cap, vadit satlsfa-
E clar, foarte bine, l-a el. Dar ce mai
face Kreon Maltezu'? . . .
_ Unul din care mal "functlC!:
A fost in legatura grupul ,,9
uas,
modo", iar acum vi nde marfa InslitutulUi prin
234
mine. il lin n
cineva l va momi. E-adevarat ca 10 .ultlmul tImp
bea mult mi-e teama ca n-o mal duce mult.
_ Contacte cu Barbridge?
- "Se-nvrte" pe Dina. Nu are suc-
cec Foarte bine, foarte bine, 'a aprobat domnul
Lemhen. Dar ce se mai aude de Schuhart
catu'? . . ' . \
- Acum o a dtn N-are
nevoie de bani. A incercat
dar eL. Nunan a Pe scurt".are neplaceri
in familie. Nu-i mai arde de Zona.
- Asta-i tot?
- Da
- Cum o mai duce Carter Noroco-
sul? . . .
- De ani nu mai e stalker. Vinde
uzate are un atelier
la alimentarea cu "bateflile AV. ' . Are I?atru COpil,
a murit acum un an, e soacra.
Lemhen a din n.ou "
- Pe cine am mai uitat dtn cet batrlm? a mtre-
bal el binevoitor.
- Al i uitat de Jonathan Mill es. poreclit
Acum e in spital. Moare de cancer. Ah! l-all
mai uitat pe
- Da, da! .
, - Crema-de-ghet'il ,:"U s-a Are . l!.n
grup de trei oamem stau saptamIni In
Tot ce distrug pe loC? Iar societatea
lui ..ngerii s-a destramat.
- De ce? .
- mai lineli minte, se ocupau de cl}mpa:
rarea iar 0_ d,ucea .Inapoi
in "Ce-i al diavolulUl :;a ramina al .dlavolu:
lui". Acum nu mai are ce .afara
de asta noul director al flhalel a pus pe
urmele lor.
- Iar cei tine.ri? . _ .
- Ce-i cu tinerii? .. Vin S .. nt
oameni cu dar In
ultimul timp, neavnd cui sa vmda au re-
incet-incet, i-am dresat. qonslder,
in Zona mea practi c am terml,nat
s-au dus, tinerii nu sa nimIC, Iar
prestigiul meseriei nu mal . e
lodata. Vine tehnica, au aparut stalkerll-roboll.
- Da, da, am auzit ceva asta.
roboli nu cheltui eli le de energie
pe care o Sau _
- Este o chestiune de timp. In curtnd Incep sa
recupereze. )
- Cit de curind?
- Peste vreo ani... _
- Aprop6, au inceput sa
foloseasca stalkerii-robol i? .
- n Zona mea? Nunan devemnd
dintr-o atent.
- in a dumitale la f'ill! Au baza ReksopC?-
lis. Aduc cu elicopterele prtn 1!1
Canionul la Lacul Negru, la baza munti -
lor Bolder-Pick. _
- iista-i la periferie, Nunan
Acolo-i pustiu. Ce naiba pot sa ga-
:Icolo?
- Foarte 9.ar gasesc. De altfel
spus numai ea Asta de fapt nu tE!
... In ca
n-au mai ramas stalken profeslonlSIl. Cel care aii
ALMANAH
ANTICIPATIA
PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
nu mai au cu Zona. Tineretul e
pierdut se in procesul de imblinzire.
sint infrinti; aruncati, zac pe undeva
ling nu mai este, iar cnd apare
ia nimeni . Scurgerea a materialelor din
Zona Marmonlului s-a oprit deja de trei luni.
o?
Nunan ,Acum, se gindea el, va
zdrobi. Dar unde am simt ca necazul e
mare de tot... Hai, zi o morcov
Nu-mi mai suf letul!" .
- Nu aud raspunsul , a ZIS Lemhen.
palma pilnie la urechea de riduri
- Gata, s-a decis Nunan. Ajunge! M-ati
fiert, m-ati fripl, acum la masa.
Domnul Lemhen a nedecis:
- Nici macar n-ai ce spui , s-a posomo-
rit el pe Stai aici dai din in
Dar mi e cum mi-a fosl cnd alal-
.. . S-a oprit brusc, s-a ridicaJ s-a ndreptat
spre self ... Ce s-o mai lungim. 'n ultimele doua
luni , numai din c,eea ce - -
sarii au primit mai mult de 6000 de bucall
de materiale din difente ale Zonei. S-a oprit
seif l-a mingiiat pe una din laturi s-a in-
tors brusc spre Nunan. faci iluzii totul
merge ca pe roate! a lipat el. .snt ale
lui Barbridge! Amprentele Maltezulul!
lui Ben-Gullevy despre care nici n-ai
considerat necesar Amprentele
lui Geresch ale lui Tzmiga Plticu'.
Deci mblinzili tineretul vostru?
.Ace!". "Til ireze albe!" mai mult decit atit,
felul de ochiul... racului sau mai eu cum 1-0
zice dracu sa-I ia de rac, tol felul de ,,lomete
fulminante", naiba le
ia pe toate. _ _ . . . .
Se opri brusc, se Intoarse In fotoliu, Iar Im-
degetele respectuos, parca im-
cu soart a:
- Ce ai ,.
Nunan scos batista a Inceput
gitul ceafa. .
- N-am ni ci a recunoscut el Cinstit.
Iertare, boss, in prezent, eu in general. .. UIt!.
respir... Barbridget Da'
n-are nici o legatura cu Zona! li cunosc 'Iecare
pas! pe malu!
lacuri lor, grebleaza. bani cu. pur
simplu nu are nevOie ... ca
spun prostii, va asigu! din
ochi pe Barbndge de Cind a din spital. .
- Nu te mai relin, ii Lemhen. iti dau
un termen de o aduci dovezi
despre felul in care materialele din Zona la ajung
in miinile lui Barbridge ... Barbridge ... restul. La
revedere. a
Nunan s-a ridicat. a salutat stingheri! profi lul
domnului Lemhen continuind cu
batista gitul transpirat, a in anticamera. Ti
bronzat fuma se uita ginditor in
taiele electrontce ale unei S-a uitat n
spre Nunan, dar ochii i erau inexpresivi,
goi, cu privirile pierdute.
Richard puse pe cap cum se nimeri,
impermeabilul pe brat "Nu
mi s-a mai intimplat ceva, se gndea el, com
plet derutat. Ca vezi.. Ben Gullevy
Are deja .. Cind oare?.. Fraieru' ..
Pici u' ... Nu, toate astea ... nu-s fhiar .. Of, ani.
malule, .. Stervialnlk! ... Cum m-ai dus

W ANTICIPATIA
de nas.. Ca atunci n Smgapore.. cum i
zice .. mutra de cu ceafa de pe.
rete ......
S-a suil i n automobil un timp, mai in-
nimic, a cautat absent cheia de contact.
De pe ii picura pe genunchi atunci
a dat-o jos, se mai uite a aruncat-o in
spate. Parbflzul era inecat in ploaie Ri chard
Nunan, avea impresia, nici el nu de ce,
tocmai din cauza ei nu poate inteleaga ce sa
mai departe. Dezmeticindu-se, dat un
pumn in cheil e. Se calmase dintr-o data.
amintit nu avea cheia de contact la el ni ci
nu va putea s-o vreodata pentru ca o
ise cu ,AV -ul" : acumulatorul Trebuia
din buzunar, flr'ar al dracului ,
in Ori fici ul de recept Ie. abia atunci va
putea s-o de aici, cit mai departe de
casa asta de unde i l privea, asta mal
mult ca sigur, gulia aia
Mna lui Nunan care tlnea ,AV-ul " s-a oprit la
jumatatea drumului . .. Bine cu
cine sa incep. Cu el trebuie incep ... OhoL
vezi cum am s-o fac. Nimeni, n-a
mai inceput cum o voi face eu cu el.. cu
ce A dat drumul la a por-
nit de-a lungul bulevardului. Nu se vedea
aproape mmic in dar a inceput incetul cu
incetul se ... N-are nimic. sa fie
ca la Smgapore. La urma urmei, totul s-a termi-
nat cu bi ne acolo. Ei ce? Am dat eu o
cu mulra de Putea se termine mai
nu fie cu mutra sa nu lovesc qe
de ceva plin de cui e?.. In
sfirsit, sa nu ... Pe unde naiba mai e -
castelul meu? Nu se vede nici pe dracu.. Ahal
Uite-I!"
Timpul era oribi l , dar localul .. 5 minute" era lu-
minat puternic, ca la "Metropol". Scuturndu-se
ca un ciine ud pe malul apei, Ri chard Nunan a
intrat in holul lumi nos. Mi rOsea a tutun, parfum
Bennie, li-
vrea, tejghea in de in-
trare infuleca ceva, tinind o n pumn.
In fala lui, printre paharele goale
bustul enorm, se care se uita gin-
ditoare la el cum In hol nu era
ziua de ieri. Cind a i ntrat
Nunan, Madame intors brusc
intii dar ind ime-
diat un zimbet profesional.
- Oho-ho! a ea. Oare e chiar domnul
Nunan in I s-a dor de
Bennie continua manince. Era surd ca un
butuc.
- Salut, a zis Nunan. E nevoie de
fetlle cind am in o femeie
8ennie l-a observat in O masca groaz-
plina de cicatrici albastre s-a schi-
monosit intr-un zimbet binevoitor.
- zi ua, a hrit el . intrat ca
uscali?
Nunan i-a zimbit l-a salutat cu mina. Nu-i
vorbeasca cu Bennje pentru ca trebuia
tot timpul urle.
- Unde-i administratorul meu,
- La el, Madame. Miine trebuie
impozitele.
- Of! ImpOZitele astea.. Madame, rog
pregAtit i favorita mea ... !apeda.
pe covorul gros, sintetiC, a strabatut co-
235
PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
ridorul a cotIt inspre .0
a deschis capttonata cu piele _ .
Kanascha-Ciolanu' ser:net_ la o Im-
cercetind ntr-o oglinda o buba de
i nici capul nu-I durea miine trebu!e
impozitele Pe .rryasa complet.
f la lui era o cutie cu alifie, precum U .
;u un lichid qlolanu'-Kanascha a rI=
dicat ochii injectati pe NU!lan, a Ire
oglinda. Fara niCI un cU.Vlnt, Nunan
$-a n fotoliul de vizavi timp cer-
cetat in pe acest nemerniC,
cum ceva , despre de
ploaie despre a ZIS.
- inchide cu cheta,
Ciolanu', cu picil?roanlJele
de platfus, a f.!-'git .a cheia 10
s-a mapolat la masa: Se ca l!.n
munte n lUi Nunan se. Uita .dlrect 10
gura lui cu devotament. . tot II meU
cu ochii ammtlt dmtr-o. da.ta, nu,
nici el de ce numele real al lUi Clolanu -Ka-
nascha este 'Aafael. Porecla i-a fost
pentru pumnii lui enorml,
complet de .ce, .dm
blana care-i acoperea mllnll.e, ca dm
Numele de Kanascha pusese
gur, fiind convins un num.e .de
mongoll. Aafael. "EI bine, Aafael,
'mai laci? a 'intrebat Nunan
- Totul e O.K., boss, a grabit Aafa-
el "Ciolanu'''. '" ?
- Ai aranjat scandalul acela cu .p.o
- Am dat 150. sint .
- Ai dat 150 de la tine. Vina este a ta, pUiule.
Trebuia ai ' . .. . .
Ciolanu' a luara aruncat
n palmele enorme, 10
- Parchetul din hol trebUie schimbat, a ZIS
Nunan.
- Se face.
Nunan a buzele.
- a el.
- Cam
-
Clolanu' s-a repezit la a de-acolo un
pachet l-a pus pe masa 10 fata lUi Nunan...
velindu-1. Richard, cu un singur deget, l-a
"stropli negri" o pe care a cercetat-o
pe toate dupa care a pus-o la loc.
- Asta-i tot? . .
- nu aduc, a zis Ciolanu'
- Nu aduc, a repetat Nunan. .
L-a sfredel it cu

l-a .Iovlt cu
puterea pe "Ciolan" 10 gamba cu virful
canculuL Ciolanu' a C!ftat ?i s-a apl.ecat. ca
locul lovit, dar Imediat ?-.a ndlcat In.
de Atunci Nunan a de par.ca fi
cineva n fund, l-a pe !,Clolan d.e
gulerul a dea "n cu PI=
cioarele, ochII . CloJanu , C!ftmd, ge
mnd ntorcnd capul ca un _ cal se re-
mereu, cm.d _s-.a canapea.
- Lucrezi la dOI
rat Nunan printre direct In OChii J.oI albi d.e
de Sterviatnik se scalda-n marfa,
iar mie-mi
vnt l-a lovit n plina fcgura, de parca !ir fi 10-
cercat de pe f')as. O .sa
in inchisoare! O sa te-ndopi numai cu bale ..
236
gar ... O !e-ai pe lumea
asta... din nou, cu avmt, cu pumnu.1
De unde are Barbridge marta? De ce. lUi .11
aduce nu? Cine i a.duce.? De nu
mic? Pentru cine lucreZI? CI.olanu Inchldea
deschidea gura .un. sunet. Nuna.n
l-a s-a ntors 10 fotoliu aruncat p'-
cioarele pe Ei?
Ciolanu' tras sngele pe nas. s-a
a .
- boss.. . De ce? Ce fel mar!a. ar.e
Sterviatnik? N-are nici un fel de marfa. Astazi, ni-
meni nu mai are _ ..
- Deci .contrazici? intreba
Nunan, picioarele de bl.rou. ,
- Nu, boss. Nu... se grabi
ochii! Cum o contrazIc? NICI
gnd.. . . . _ N
- Las' te zbor eu de-aicI, se posomOfl u-
nan. Nu lucrezi. Din ca tine cl!.leg
zece cu un pol. Am nevoie de un om adevarat
pentru afaceri. . . ,
- un pic, boss, a ZIS Clolanu
mutra cu snge. De c:e ..
... ne 9rllu-
liu buba, cu vrful degetelor .. ca
bridge are Nu .. Blne!n\ele:s,
cer iertare, dar ci[leva v-a mintiI.
nu mai are In merg numai
nu se mai intorc. Nu, boss. Cmeva v-a
verzi uscate.. .. . .. ,
Nunan l urmarea Se. parea c:a ,
nu nimic, mal ca nu
nimic De la Stervlatnlk nu prea
' tigai. ,. t b- b-
- Afacerea cu picnicuri este o rea a a-
. . .
- Picnicuri? Nu prea. Nu sa aduni cl! I<?-
pata ... Dar acum in nici nu prea au mal ra-
mas afaceri . . .
- Dar unde se .
- Unde se organizeaza? Pal, In
Muntele Alb., la Izvoarele Calde, linga
curile CurcubeulUi ...
- ce fel de ,. ... .
- Ce fel de clientela? Clolanu dl.n
nou buba, s-a uitat la degete a cI!
tate: bOss, sa ya apu-
singur de afacere, eu_ nu '(a
iesc. Contra lui Sterviatnik n-o sa rezlstatl.
- De ce nu?
- Sterviatnik are bleu,
Ciolanu' a nceput degetele.
din comandament, doi. de la .
de la "Crinul Alb" de. la ' treI.
are deja reclama; Pina .1C!calnlcl
merg la el. bOss, nu merita sa te Iei de el.
- Localnicii. .. ei merg la el?
- n general, tineretul.
- ce se face acolo, la picnic uri? ?
- Ce se face acolo? Mergem in nu.
Iar acolo sint deja uf]
... fiecare se cum vrea.
mai mult cu .. se bulucesc sa Pri-
Zona... e Ca.lde,
de-acolo la Zona nu e deCit o. palma. de
loc, chiar dincolo de Canlonul
nik a aruncat acolo oase de cal, Iar el stau
ochii prin binocluri ..
- Dar localnicii?
- Localnicii? Asta, nu 10-
ALMANAH

PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
teres pentru ei.. fiecare se cum
poate.
- Iar Barbridge?
- ce-i cu Barbridge? Cum sint toti,
cu
- tu?
- eu ce? Cum snt toti , cu mine.
uit eu, ca nu le pe cu
asta ... Eh, acolo, ce ca in general.
- ct totul?
- de la caz la caz. Cind trei zile, dar
poate
- cit a ntrebat
Nunan, deja gndinduse la altceva.
Ciolanu' a ceva, Nunan nu l-a mai
auzit. "Uite, aici e fisura, se gindea el. Citeva
zile ... Citeva .. in astea este impo-
sibil pe Barbridge. Chiar tii
cu tot dinadinsul s-o faci.. nu e clar.
Doar e picioare. acolo mai e Canionul.
1;: ceva putred aici .. "
- Cine din localnici merge permanent?
- Din localnici? Doar v-am spus, mai mult ti-
neretul. Gullevy, Gudgba... Tzappfa ..
.. Tzmiga Maltezu' mai vin. O companie
Ei numesc afacerea asta dumini-
intre ei : "Ce spun ei, vi-
Se
ndeosebi cu Vine o oarecare
din Europa ..
- ngndurat Nu-
nan. O idee stranie ii trecu dintr-o prin cap:
Se
- Ei bine, a zis el. in plata Domnului,
cu picnicul lor cu tot. Asta nu-i de noi .. . Dar ia
aminte. Sterviatnik are asta deja este
treaba Pur simplu nu putem
totul Ciolane,
Altfel zbori de aici, 'puiutule. De unde ia
cine i-o aduce, cJarifici totul imi aduci cu 20 la
mai mult decit el.
- Am boss. Clolanu' deja el
n picioare, miinile lipIte de corp, iar pe mutra
se citea devotamentul.
.....: Hai, o creierii,
vitp, a dintr-o data Nunan, apoi a
In hol, tejghea, aperitivul
a discutat cu Madame despre
moravurilor a dat de inteles in viitorul apro-
piat are de gind Cobo-
rnd vocea, mai mult ca dea s-a
ce cu Benny: nici nu
mai auzea. deja reflexele nu mai erau ca-nainte
nu mai Era deja ora j se
cuse foame, iar n minte il sfredelea tot se n-
virtea un care nu mai avea
nici o cu nimic, dar in timp ex-
plica multe. De altfel s-a mai cte
ceva. A dfn afacerea asta aura de misti-
cism care deranja nu a mai
mas decit ciuda pe sine nu s-a gndit
mai dinainte la posibilitatea asta. Dar nu asta era
principalul. Important era gnduletul acela care
se tot invrtea 10 cap l rodea, nedndu-i pace.
bun de la Madame strngin-
du-i mina lui Benny, Nunan s-a repezit direct
spre .. Borj". "Tot necazul este nu
cum trec anii, se gndea el. Scuipi pe anii
nu observi cum se totul. toiul se
din ne totul se
Am de mai multe ori cum se


totul, dar n timp sintem complet
incapabili "prindem acel moment cnd se
produce transformarea. Sau o acolo
unde nu trebuie. au stalkerii noi,
cu cibernetica. Stalkerul vechi era un om
ursuz, murdar, care, cu o tenacitate de animal, se
tira pe milimetru cu milimetru prin
suma. Stalkerul nou - un fante cu
inginer, undeva la vreun kilometru de
cu intre buze, cu un pahar de
coktail cot, se la ecra-
nele din lui. Gentleman cu salariu. De altfel.
o imagine foarte in hal de ncit
restul dispar 'din minte. mal
sint altele ... de exemplu".
dintr-o tam-nesam, a simtit dispera-
rea. Totul era n zadar. Totul era roSt.
"Doamne, nu mai putem face nimic. Nici de
nici de oprit Nici O nu va fi destul de puter-
n vas acest ferment ngrozitor, se
gndea nu pentru
prost. nici pentru snt mai mai
dect noi. Pur simplu e lumea. e
O(1)ul. n-ar fi fost Vizita, ar fi fost altceva ... "
In ..Borj" era mirosea foarte
mbietor. "Borjul " se schimbase el - nici
nici veselie. nu mai venea
pe-aici, i era Aedrick Schuhart
el nasul pistruiat, se strmbase plecase. Er-
nest tot mai era in nchisoare, iar toate treburile
le ducea lui. Ce mai, s-a ajuns:
tot Institutul vine aici la
chiar superiori, separeuri intime,
se gustos, nu e scump, berea ntotdea-
un.a e "Bunul vechiul nostru birt".
Intr-unul dlO separeuri, Nunan l-a pe Va-
lentin Pilmal'ln. Laureatul cu o de
cafea n citea o pe
tate .. Nunan s-a apropiat. .
- Imi permiti fiu vecin? a ntrebat el.
Valentin a ridicat spre el, lentilele fumurii .
- Hm? a el. Te rog!
- Imediat. Numai pe mini, a zis
Nunan, aminte de
Aici era bine cunoscut. Cnd s-a ntors s-a
VIzavi de Valentin, pe era deja un
mic cu un aburind, precum
o Cu bere. nici prea rece, nici prea
cum ii Valentin a pus revista deo-
parte a gustat cafeaua.
- Valentm, a zis Nunan in timp ce
o de carne. Ce ai? Cum ..se
vor termina toate astea?
- Despre ce e vorba?
- Vizita, ZO[lele, stalkerii. complexele mllita-
In general, asta ..
Cum se poate termina?
Valentin uitat lung la el prin lentilele negre,
oarbe. Pe aprins o a zis:
- Pentru cine? se poate, concret.
- zicem pentru omenire n general.
- Depinde o s-avem sau nu noroc, a zis
Valentin. n prezent, pentru omenire
Vizita n-a avut prea deosebite. Pentru
omenire totul va trece lase urme. Binein-
teles sint pentru casta-
nele din acest foc cum se noi, in fond,
putem scoate ceva de asemAnea incit
pe poate deveni pur simplu impo-
Asta ne va fi ghinionul. cred
de acord acest ghinion a omenirea
237
PICNIC LA
MARGINEA DRUMU,LUI
l'1intotdeauna. A vinturat cu palma fumul de
a suris. Cum spun, m-am
nuit de mult gindesc ra omenire n totali-
tate. Omenirea in general este un sistem prea
pe care nu-I cu nimic.
- consideri ? a zis Nunan.
Poate. O fi
_ Spune-mi cinstit, Richard, a zis Valenti n,
amuzindu-se evi dent . Pentru dumneata, un om
de afaceri, ce s-a schimbat din cauza VIzitei? Ai
aflat in Univers cel o
pe cea omeneasca? ce-. cu asta?
- EI, cum spun? a Nunan. Deja
ii ru a !?Orni t Aici
n-avea ce mal vorbeasca. Ce s-a schimbat
pentru mine? Uite. De exemplu, de mai mulli ani
simt o oarecare de confort. E foarte bine
au venit imediat au plecat. Dar vin iar,
si II se nazare Pentru mine, omul
de afaceri, asta nu mai e intrebare in "Cme
sint ei? Cum Ce le trebui e?:: In
de varianta sint nevoit ma gindesc
cum schimb datele afaceni. Trebuie fiu
de pri sos n sistemul lor? Se
mvlorase. Dar vom de prisos?
Valentin, un la
aceste "Cine snt ei?" "Ce le trebuie?"
"Se intorc sau nu?"
_ a zis Valentin, zimbind.
Sint chiar prea multe. alegi pe care-I
vreI.
_ Dar care e ta?
_ Vorbind sincer, nu mi-am permis
gindesc serios la asta. Pentru mine, Vizita
este in primul rind o intimplare care ne da
poSibilitatea dintr-o Ctev? In
procesul Ceva de genul calatonel In
viitorul tehnologieI. Sau ca cum n laboratorul
lui Isaac Newton ar fi un generator cuan-
tic contemporan ...
- Newton n-ar fi nimic.
_ Degeaba te Newton era un om

_ Da? Ei bine, Dumnezeu iert e. Dar cum
interpretezi Vizita? Chiar se pare
neserios ...
_ Bine. Am spun. Numai trebuie te
previn, Richard, i ntrebarea ta este de compe-
xenol ogie. Xenologia
este o
cu Baza metodei ei este un
procedeu defectuos: impunerea ext rate-
restre psihologiei
- De ce defectuos? Nunan.
- Pentru biologii, la timpul lor, au
Cnd au incercat psihologi a omului
la animale. Animale terestre, asta.
- voie, a zis Nunan. Asta-i cu totul
altceva. Doar vorbim despre psi hol ogia
..
- Da. totul ar fi foarte bine, am ce

- Chiar nu s-a mirat Nunan.
- nu. De obicei, totul por-
de la o foarte este
proprietatea omului care activitatea
lui de activitatea animalelor". Stii . un fel de incer-
care de a de ciinele care
totul, dar nu poate De altfel , din
altele mai IOge-
nioase. Ele se pe amare des-
238
pre mai sus-mentionata activitate a omului. De
exemplu: este capacitatea vii de
a se comporta anormal ".
- Da. Asta-i despre noi, a concluzionat Nu-
nan.
- Din Sau zicem
este un instinct complex care nu
s-a format. Se are in vedere activitatea in-
este ntotdeauna si fireasca. Vor
trece un milion de ani, instinctul se va forma
treptat vom inceta mai facem care
probabil sint proprietatea a
atunci, n Univers se va schimba ceva
vom muri, o fericiti pentru ne-am
mai cu alle cuvinte, ' nu vom
mai ncerca difente variante in pro-
gramele rigide.
- Bine. dar din tot ce-ai spus ceva ...
injositor.
- rog. Atunci, o foarte
esle capacitatea de
a folosi lumii distruge-
rea acestei lumi ". ,
Nunan s-a schimonosit a din cap de-
zaprobator.
- Nu. E prea de tot.. Dar cum cu
omul , care, spre deC\?ebire de animale, este o fi-
Cu o necesitate de a
tot mai mult? Undeva, am citit despre asta.
- eu. Dar nenorocirea este omul,
in orice caz omul de rind,
necesitate de a mine,
asemenea nici nu Poate doar
necesitatea de a intelege, iar pentru asIa nici nu
e nevoie de Ipoteza despre Dumne-
zeu, de exemplu, o posibihtate de
a absolut tot, a nimic ..
omului un sistem simplificat al lumii
explici orice pe baza acestui model simplifi-
cat. O asemenea conceptie nu nici un
fel de cuno$tinl e. Citeva formule plus
indemnare prac-
precum bunul
- Stai un pic. Nunan berea trinti
halba pe Nu te abate. Hai s-a
Omul s-a intilnit cu o extralerestra. Cum o
afl e ei , unul despre allul, amindoi sint fiinte

- Habar n-am, ii Valentin, vesel. Tot
ce am citit in asta intr-un cerc
vicios. sint capabili de a stabili contactul,
ca snt invers. sint
sint capabili de a stabili contactul. n
general , o are onoarea
de a fi cu psihologia
este o
- Hai, pl acet Nunan. eu am
crezut la tine toate snt puse pe rafturi, in or-
dine ...
- puna pe rafturi poate maimuta, re-
Valentin.
- Nu, slai un pic, protesta Nunan. Nu de
ce, dar se Dar. nici tu nu cu-
lucruri de simple ... In
de rati une. Dar in Vizitei? ce
rere ai de
- rog, a zis Valentin. un pi c-
nic ..
Nunan a
Cum al spus.?
- Un picnic. o un
ALMANAH
ANTICIPATIA.
PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
drum, o .. qe drum vine o se
10 Om ies tineri; apar
cu mincare, fete, tranzistori, foto
clneaparate. Se face un foc, se pun corturil e se
drumuJ iar o ntind. Ani-
pasarile! Insectele, care noaptea au
pny,t cu woaza la. tot ce s-a petrecut, ies din
lor. ce Pe s-a scurs
ule! de la bujii filtre de
uleI afl.:lncate ICI -::COlo. Peste tol zac cirpe, becuri
arse, a UItat . o cheie. De pe
de ale s-a scurs care
s-a lipit de prin cine ce .. b'inein-
teles, urme de .!oc, cotoare de mere, hirtii de la
CUtII de conserve, sticle goale, o ba-
tista, briceag, ziare vechi rupte,
monezi, flori din alte
pOienile ...
- Am inlel.es, a zis Nunan. Un picnic la margi -
nea drumuluI.
- Exact. . Un picnic la marginea unui oarecare
drum cosmic. mai intrebi se vor n-
toarce sau nu?
- o a zis Nunan. Nu cum
dar imi imaginam altfel. '
E dreptul
- Deci nici nu ne-au observat?
- De ce nu ne observe? .
- nu ne-au dat nici cea mai aten-
...
- eu n lOCul nici nu l-a
Valentin. '
Nunan a tras din a inceptH
a aruncat-o.
- Tot .s-a el. Nu se
.. : Nai ba sa va la de savanti! De unde
de om? De ce tot timpul
sa-I ..
- Stai un p'i c. "O intrebati
de ce este mareI omul? a citat el. Pentru a
creat . o a doua Pentru a
puteri aproape Pentru intr-un timp
extrem de scurt a stapinit planeta o
.Nu! pentru
a reZistat are sa rezi ste mai de-
parte".
S-a Nunan era ngindurat.
-;- Se prea yoate ... a ezitat el.
din punctul asta de vedere ...
N-a.re .rost te superi, a zis Valentin bine-
vOitor. doar ipoteza mea. nu este
o 0_ imal;line ...
x.enologl Incearca sa ver-
SIUnt mul.t mal solid.e .. mai pentru amo-
_al omenirII . De exemplu, nu a fost
niCIO VIZita, ea urmind loc mai tirziu O
ne-a aruncat pe
mint contalnere cu culturii
sale matena.le. Se ca noi studiem
aceste pentru a face saltul tehnologic
nec:.esar semnalului .de Iar asta
va Inse.mna ca. pentru un contact
real. EI, ce ZICI?
-:- Ei, mai bine, a zis Nunan.
printre mal sint oameni
" mai vrei una ... Vizita a avut loc
_ dar ea nu s-a terminat. Practi c ne
Inca In starea de contact, numai nu
nUim as.ta. _ s-au in Zone
ne studiaza meticulos, in timp pregatln-
du-ne pentru "minunile cumplite ale viitorului".

W ANTICIPA A
- am zis eu, a spus Nunan
cel se zgomotele misterioase
se prOduc n ruinele uzinei . Apropo, picnicul
tau nu de-acolo.
- de ce nu-I l-a contrazis Valen-
tin. Poale una din fete a uitat n
vreun mecanic ...
- Hai, de-astea, a zis Nunan
N-am ce zice ... Se
nu alta ... Dar s-ar putea fie ursulel .. :
Bere Hei, beri la
d0rr'ntl xeno!oQIL. e foarte dis-
culJa noastra, l-a ZIS lui Valentin. Ca un fel de
soala!e a creierelor, fi pus sare
sub iar mun-
pentru ce, de ce, ce-o se intimple
ce va fi, cu ce inima... '
A venit berea. Nunan a sorbit, privind pe
berii cum Valentin, cu o expresie de in-
dOiala dezgust. halba sa.
- Ce, place? a intrebat el,
buzele.
- eu nu prea beau, a zis Valentin.
- Chiar se Nunan.
- ce-; cu asta? Trebuie existe n lumea
asta un singur om care nu bea. a dat
halba la o parte cu mal bine
un coniac. '
- Rozatia! a urlat imediat Nunan, complet in-
veselit.
Cind a venit coniacul a zi s:
-:- nu. se poate Nu refer nu-
mai la tau. Chiar versiu-
nea Ylzlta este un prel udiu la un contact tot
nu e bll:e. Am inteles: "biberoan'e" ...
vrJitorului" pent ru ce? Dar "cheila
? Sau putul ...
, l-a ntrerupt Valentin, luind o fe-
de _ Nu prea inteleg terminologia
asIa. Iarta-ma, ce "chelie"?
Nunan a ris.
- e folclorul, ; 1. Jargonul de lu-
cru s.talker!lor. "Chelia este regiunea

. - AI Concentralorll Deci gravi-
fi discutat despre asta cu
cea mal dar n-o intelegi nimic.
- De ce sa nu inteleg nimic? Snt ingI-
ner.
- Pentru' ni ci eu nu a zis Valentin.
Am un sistem "de ecuatii, dar habar n-am cum
explic. Iar "pl ftia este probabil
gazul coloidal?
- EI este. Al auzit probabil de catastrofa din
laboratoarele Kerrygan.
Am auzit cite ceva, a zis chef ValentIn
- au pus contalnerul de
ce _ "piftla" intr-o perfect Izo-
... adica. au crezut, Izolarea este to-
.. . dar cmd au deschis containerul cu un ma-
n.lpulat!?" "piftia" s-a a trecut prin metal
plast!c ca apa prin a tot
ce-a atins s-a transformat de asemenea in pIf-
ti e':. Au pierft cinci de oamenI, au 'fost
mal mult de o suta de mutila1i, far n laborator
n-a mai nimi c intreg. Trebuie fi fost
pe-acolo o Era o constructie
acum "piftia" s-a scurs la etalele
inferioare In subSOluri.. preludiul contac-
tulUl .
Valentin s-a strimbat.
239
PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
- Da. toate astea. de acord,
Richard, n-au mCI un amestec.
De ei despre complexelor
industrial-mIlItare? .
- Ar fi trebuit a zis
- fi fa asta: "Ar . fI treb.Ult d.e
mult aceste industrial-mI-
litare".
- asta este a fo?t . de a,cord Nu:
nan. Dar sint de puterniCI, ar fi fost mal
bine se ocupe ei de .,
- propui amestecul In trebUrile Interpe
ale omenirii? .
- Hml putem ajunge de:
parte. Dar nu mai despre asta,
bine revenim la inceput. se termina
toate astea? Uite, de VOI, savant" . Nu spe-
din ceva fU!'ldamental , .?are
fie capabil rastoarne
tehnologia modul de . .
Valentin a golit paharul a dat dl.n umen:
- N-ai nimerit adresa, Richard. Mie nu-mI
place visez la cai verzi pe Cind e
despre lucruri atit de serioase, prefer sceptICIS-
mul prudent. avem in vedere ce .deJa
am naintea se
spectru intreg de dar nu putem sa
spunem nimic sigur. .,
- Rozaliat un rind de COniac, a stngat
Nunan. Bine. Atunci hai s-o parte.
ta, ce deja?
- Poate o li se amuzant, cam. pu-
tin. Noi am descoperit destule Uneori am
le folosim pentru noastre.
Chiar ne-am cu ele .. .. Malmula un
buton o bana.na, apasa PE! un bu-
ton alb, o portocala, dar cum sa
bananele portocalele butoane,
ce au butoanele cu bananele portoca-
lele ea, de asemenea, nu inl,,:leg.e. de
exempl u bateriile " A. V.". Am sa le fo!o-
sim. Am descoperit chiar In care se In-
multesc prin divizare, dar nici ac.um n-am
.una. Nu !e.
structura judecind dupa toate, nIcI nu o
prea curnd ... Mal un aspect. Sint
obiecte le-am utIlItatea .. Le folosim,
e aproape sigur nI! f.el ca
Sint absolut SIgur ca In
cazurilor batem cuie cu
folosim "A.V.-uri", care pro-
cest/le vitale ... diferite tipuri de mase cvaslblol.o-
gice care au medicina ... numIm
de lucruri u.tile. Put,em
spunem oarecare
fost de ele, nI.!. trebUie sa
in lumea noastra euclldlana orice
are capete. _
- s-a Nunan.
Valentin a sorbit un pic dlO pahar a aprobat.
dind din cap. . .
- Chiar Ne-am de, ris cu
mintele astea chimice. Sau folOSirea "A.V. -urllor
in industria ... Dar nu refer numai la
asta. ul}1
sint mai mult sau mai cercetate .exph-
cate Acum e treaba tehnologiei. Poate dupa vreo
cincizeci de ani vom ne sin-
guri sigiliile regale atunci vom. putea sa spar::-
gem nuci pe saturate' Mai complIcat este cu alta
In nuclle cu
Marele sigiliu (N. Ir.).
240
de ObIecte, tocmai. le 1,
nici o Sint complet I"
inexplicablle in cadrul noastre actu-
ale. De exemplu, capcanele d.e
tipuri. ce este o capcana 1 i
Panov ne-a o demonstratie foarte eleganta. I !
Dar nu care este ac.estul cimp 1--
magnetic puternic, cauza lUI ..
nimic nu Putem sa constrUim doar
ipoteze fantastice la .a?emenea pro-
pe care inainte mCI nu le-am
nuit. Sau K-23 ... Cum bilu1ele ..
negre, frumoase, care sint folOSite ca biJuteriI? -:
- Stropi negri ". I
- "Stropi neg!" .. . l'
mire. Dar, ai auzit probabIl de proprietatile lor.
trecem o de printr-o asemenea
atunci lumina iese din ea cu
intirziere depinde (:le greutatea de
el de
luminii este ntotdeauna mal mIca deCIt cea
a luminii Intrate ... asta? De ce? ...
o idee conform
"stropi negri " sint regiuni
alte decit cele al.:: spatiulUI nostru.
care au luat asemenea forma sub in-
fluenta spatiului nostru, .. Va!entin a. scos o
a aprins-o. Pe scu_rt. acesteI
grupe sint cu inutil Izabile pentru
practica omeneasca, din punct de vedere
pur stiintific au o Ele
sint din cer la care
nici nu le punem.
Sir Isaac poate n-ar fi laserul, In
orice caz ar fi ceva este
asta poate ar fi influentat foarte con-
. lui Nu mal Intr.u In aman.unte,
dar unor asemenea obIecte, ca ..Inelul
alb", "capcanele mag!'etice", ,a eli!11inat
dintr-o un cimp mtreg de teorii Inflontoare
a ,trezit la idei complet noi . mai ;
o a treia . ' _.. ',,'
Da, a zis Nunan. "PlfUa vraJltorulUi al-
tele.. ,
- Nu, nu. Toate astea trebuie le punem ori
n orima ori n a doua Am n vedere
obiectele' despre care numai din auzite pe
care nu le-am n Dick "Va-
gabondu", "Fantomele vesele" .. dorln-
lelor". _ ..
- O clipa, o clipa, s-a precIpItat Nunan. Ce
mai e asta?
Valentin a ris.
- Vezi .. , noi avem jargonul nostru de
Dick "Vagabondu'" este acel. mecam?
ipotetic face de cap prin rumele uzine!.
Iar fantomele vesele" sint turbioane peri-
culoase care se n citeva regiuni ale
Zonei.
- Prima aud de ceva, a zis Nunan,
Iar trebuie
acel faimos Glob de Aur .. . Dumneata crezI 10
Globul de Aur, domnule savant? .
Valentin s-a ndreptat a strns din umerI.
- Eu admIt undeva in ceva ro-
tund auriu, Admit b,iocu-
poate sa indeplineasca donntele
simple: ... Un biotro-
nist contemporAn nu se mal mira de asemenea
ALMANAH

PICNIC .LA
MARGINEA DRUMULUI
chestii.. dar nu-I vorba de asta.. Intelegi, Ri -
chard, scormonim prin de decenii,
dar nu nici a mia parte din tot ce ea.
ce mai vorbim de Zonei asupra
omului.. Aprop6, va trebui mai introducem in
clasificarea un grup: al patrulea. Dar
nu de obiecte, ci de Acest grup este
cercetat de prost, laptele s-au
adunat, mea, mai mult decit sufi-
cient. Richard. eu snI fizician deci scep-
tic. Dar pe mine trec fiorii. cind
gindesc la loate astea.
- "Cadavrele vii", a murmurat Nunan.
- Da' de unde. "Cadavrele vii" sini o
dar numai atit Cum spun .. . Toate astea sint
imaginabile ... Dar cind n jurul omului, dintr-o
se tam-nesam, fenomene extra-fi-
zice extra-biologice ..
- Ah! in vedere
- Exact Statistica foarte
bine, este o foarte
de asta, este o
foarte .
Valentin se putin. Incepuse vor-
mai tare, obrajii i se iar sprin-
cenele, pe deasupra lentHelor ' negre, se ridica-
incretindu-i fruntea ca o
- Rozalia! a urlat un coniacl
Dubll}!
- Imi plac cei care nu beau, a zis cu respect
Nunan.
- Nu te abate, il Valentin sever. As-
la povestesc. Este foarte straniu. A
luat paharul dintr-o l-a gom pe
tate, care a continuat. Nu ce s-a intm-
plat cu marmontieni in momentul Vizitei.
Dar unul din ei a vrut se mute. Un oarecare. un
locuitor Frizer. Fiul frizerului sau nepo-
tul frizerului. zicem se in Detroit.
Oesch iqe o frizerle incepe un de nein-
Chipuit. Mai mult de 90 la din lui mor
in cursul anului: in catastrofe rutiere, cad de la
ferestre, snt de gangsteri iJolani, se
in locuri neadinci. Mai mult deCIt atit. Nu-
catastrofelor naturale in Detroit in im-
prejurimile lui Izbucnesc incendii de
ori mai des, din cauza scurtcircuitelor electrice.
de trei ori accidentelor de ma-
de ori mortalitatea in cazul epi-
demiilor de Mai mult decit atit.
catastrofelor naturale din Detroit im-
prejurimile lui. Apar de undeva taifune, tur-
bioane, care n lOcurile acestea n-au mai existat
de prin 1 700 nu se mai ct. Se rup
riile cerului lacul Michigan sau Erie, rog,
pe fi Detroit, iese din numai
de-astea, tot in genul astfel de cata-
clisme se prOduC in orice orice loc
unde se emigrantul din regiunea Vizitei. Iar
acestor cataclisme este direct
nal cu emigranli10r care s-au mutat in
acel loc. Dar asemenea le au numai
acei care au suportat momentul Vizitei.
Cei care s-au nu au nici O
asupra statisticii accidentelor.
aici de zece ani, dar ai venit poti
te nici un pericol, chiar Vatican.
Cum se toate astea? Cine aici?
Statistica? Sau judecata Valentin
paharul '-a g0111 dintr-o sul/are.
Richard t)lunan s-a ureche.

ANTICIPATIA
- ' Mda, a zis el. In general, am auzit oe chesti-
ile astea, dar,vorbind cinstit, i ntotdeauna am cre-
zut totul este cam exagerat.
din punct de vedere al noastre pozitiviste
puternIce ...
- Sau hal amintim de Zonei prin
mutatiilor genetice, l-a intrerupt Valentin.
dat jos ochel arii l-a fixat pe Nunan cu
ochii negri, miopi. Toti oamenii care au un
contact indelungat cu Zona
atil fenolipice cit genotipice. ce fel de co-
pii au stalkerii? ce se .chiar ei n-
De ce? Unde este factorul mutant? In
nu nici un fel de Structurile chi-
mice, a aerului a solului , in au spe-
cificul lor, nu pericol de
ti ce. Atunci ce fac il] aceste incep
cred in In farmece?
- Eu, te a zis Nu-
nan. Dar sincer vorbind, aceste cadavre care au
inviat zgiri e pe creier mult mai Iare decit
toate datele statistice. Cu att mai mult cu ct da-
tele statistice nu le-am iar de
davre m-am git..
Valentin a dat din zeflemist.
- Ah! voastre.. ce, Richard?
Nu li-e In primul rnd nu sint cadavre,
sint mulaje . momi... Sau,
place, poti le .. Clborgi. .. In-
Ca o despre
paminteni, ratlunea a creat robo-
tii-an9roizi executnd constructia lor sche-
lele. Iti place asta? ... Te asigur din
punct de vedere al principiilor fundamentale,
aceste ,.cadavre vII " sint la fel de minunate ca
acumulatorii "A.V."-urile pur simplu
Vin n cu primul principiu al termodi-
namicii, iar "cadavrele vii" cu al doilea. Asta-i
fn fond, sntem cu oa-
meni ai nimic nu ne putem imagina mai
dect fantoma sau vircolacul. Dar
carea principiului este un lucru muft
mai grav dect hoarde intregi de fantome ... sau
de ca Rubenstein? .. sau Wallensteln? ..
- Frankenstein
- Da, desigur, Frankenstein.. Madame Shel-
ley. Sotia poetuluI. Sau fata lui. A ris, Aceste ca-
davre au o proprietate vitalitatea auto-
De exemplU, tai un picior pi_
ciorul o n continuare ... n-o
.. . da' in general o
separat.
- Piciorul mumiei , a zis Nunan uitndu-se la
ceas. Ar cam fi timpul s-o Valen-
tin. Nu? Iar eu oricum mai am o im-
..
- Hai mergem, a zis Valentin, incerci.nd in
zadar fata n ochelari. Pfuu,
m-ai cam Richard ... A luat ochelarii cu
miinile grijuliu i-a pus unde trebuia.
Ai
- Da. conduc.
Au s-au indreptat spre Valentin
se tinea mai drept dect de obicei tot timpul,
avint. ducea degetul spre sa-
lutind cunoscuti, care cu mirare cu-
riozitate priveau la "steaua" fizicii mondiale.
incercind salute pe portarul
care rinjea cu gura la urechi, Val entin
lovit ochelarii trei au
- Pfuu, Richard.. Valentin, urcin-
241
!
PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
du-se n Peugeot. M-ai cu
La dracu'... poate ...
Nu- frumos. Miine am o expenenta. e un lu-
cru curios... , .
a inceput despre expenmen-
tul de mine, dar tot alter-
nind cu bancuri repetmd: "M-ai Imbatat... Ce
mama draculuI... Nu ... nu .. ," Nunan 1-8 con-
dus in cercetatori!or 1-8
care, sotul. s-a amuzata.
Valentin de-ale lUi: .
- 00... Oooaspeli?.. Cine?.. A. pro!esorul
Boyd? imi pare blnel Acum noi cu eL .. Richard!
Unde Richard? ..
Toate astea Nunan deja le auzea fugind pe
$i lor le e se gndea, urcindu-se n
e e
1I3:te",,? .. asa si trebuie fie. TrebUie sa
fie mai mult decit tl!turo.r la un
loc. Dar noi pur simplu nu nimiC.
rem Se l;uta In
fara fund ca trebuie nea.:-
coboare acolo,.lmr::na se zbate gata s.a
din piept, dar trebUie .sa poboare . lar. princI-
palul nu este cum s-o faca ce-ar sa
acolo la fund. Totul este cum de-acolo ...
Iar noi, ne uitam, ca zic .in
parte ... Dar, ia stai! Poate S.a
totul de la sine. V?f!1 trai 9rJ-
cum. Bine a mai zis: Cea ma. erolc.a fap_ta a
omenirii este ea are de gind sa re-
ziste mai departe ... " dracu ia,
s-a adresat el lor. putut
plcnicul in alta Pe exem.-
plu. Sau pe Marte ... voi smtet.1 o
de ca toli
Ce sa spun, gas.t
picnic. Picnic ... " .. . .
"Mal bine gindi aranJez Plcn1cunle
mele, se gindea in timp. ce conduc:ea Incet peu.:-
geot-ul pe ude, Intens luminate. Cum sa
le nvrtesc pe toate astea Ct mai abil?
les pe principiul minimei Ca-t'!
La ce dracu' mai am J:hploma de InQlner,
nu sint n stare inventez ca sa pot
stringe cu aia .
A oprit In cladirII t;tnde trata
drick Schuhart a mai stat un piC la fa-
un plan cu,1(!
a scos "A.V.-ul , a din abia
atuncl'a observat blocul pare pustiu. Aproape
toate geamurile erau "oarbe:', in nu
nimeni chiar becurile erau stinse. Asta l-a
amintit de ce o acum a 1(1.:-
spinarea. Chiar i-a trecut prin. cap ca
poate ar fi o 9heme,Pe la te-
lefon s discute cu el In sau mtr-o ,be-
oarecare, Dar a a.lungat.
acest gind. Erau o- de motive.
de asta, zis el, hai nu n.e comparal)'l cu
aceste jalnice care au fugit precum gmda-
cii cu
A Intrat in bloc a urcat incet
rate de mult. in jur se o .mormin-
multe ale apartamente!or ,,:rau
chise sau chiar date de perete, Iar din holurlle n-
tunecoase duhnea un miros de pra! mu-
cegaI. S-a oprit in lui
drick, aranjat pe dupa a respl-
rat adinc a S?nen81 .. Un tl,mp',
de nu s-a auz.t nimic. apoI a
242
parcnetul, s-au auzit
s-a deschis incet. Nici macar nu auzise
n prag fjjca lui Aedrlck
Schuhart. pe hol, intunericul a fost
potopit de o prima
Richard Nunan a numai sllueta intunecata a
imediat s-a gindit luni
crescuse destul de mult. Dar pe urma, cmd ea
s-a retras inauntru holulul l-a ime-
diat i s-a pus un nod in git.
- ziua, Marfa, i-a zis,
cit mal duIos. Ce mai faci,
Nu i-a s-a retras complet,
zgomot, spre de la sufragerie, uitndu-se la el
Probabil c nu-I recunoscuse. La
drept vorbind, nicI el n-o mal "Zona,
s-a gindit. Ce .....
- Cine-i acolo? a intrebat Guta, capul
din Dumnezeule, Dickl Pe unde te-ai
ascuns acum? Aedrick s-a intors.
S-a spre el, miinile cu un
prosop, care-i. pe. Era a!it de fru-
energica puternica, numai ca ceva se
schimbase: ori se la ori ochii ii erau
febrW. ,
l-a pupat obrazul dindu-i impermeabilul
i-a zis:
- Am auzit, am auzit .. dar tot n-am avut timp
trec. E
- a Guta. E unul acolo cu el. ..
in curind o plece. pentru de mult.
Dick.
EI a ciliva holul s-a
oprit in su rageriei. la
singur, adus ntr-o parte. Lu-
mina de la abajur pe fata lui n-
dintr-un l emn vechi, lu-
gura ochii
de ...
- vrei trecem in a zis repede
Guta. cina timp o vorbim.
- Sigur da, a zis Nunan viol. De ct timp nu
mai
Au trecut in Guta a deschis Imediat
frigiderul, iar Nunan s-a a
privit in jur. Ca-ntotdeauna, aici totul era curat,
totul iar deasupra se ridica
aburul. Aragazul era nou, semiautomat, asta
insemna in erau bani.
- . cum e el? a intrebat Nunan.
- Tot A n inchisoare, dar acum
mai revenit.
-
- cumi
-
- cum! asta o s-o

Guta a pus n fata lui un pahar de "Bloody
Mary", un strat transparent de ce
suspendat deasupra sucului de
- Nu-I prea mult? ntrebat ea.
- Tocmai bine. Nunan a tras aer in piept, a
(lchis ochlt a incet acest cocklail. Se sim-
fale de m.w11. In jur se asternuse o mormln-
prima cind bause ceva mai
ta-i altceva, a zis. Acum se mal poate traI.
- La tine totul e bine? a intrebat Guta. De ce
n-ai mal venit de alita timp?
- Treburi blestemate, a zis Nunan. In fiecare
aveam de gind vin sau
dau un telefon. dar R)al intii A trebuit dAU o
ALMANAH
ANTICIPATIA
PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
la Recksopolis, pe am aVUT ur
scandal, acea am auzit: "s-a intors Redtick"
dar m-am gindit n-are rost v deranjez ..
in general, m-am cam incurcat cu treburi, Guta.
intreb pentru ce ne zbatem atita?
Ca bani? Dar pentru ce dracu' ne tre-
buie banii, nu facem altceva decit ne
...
Guta zgomot ridicind capacele de la cra-
apoi a luat de pe o un pachet de
s-a asezat la de Nunan. Se
Uita in jos. Nunan a scos bricheta si i-a
aprins tigara. din nou, pentru a doua in
a observat cum i degetele la fel ca
atunci, cind Redrick fusese inchis, iar Nunan a
venit la ea ca dea bani. La inceput
nici un ban Si nici un din bloc nu o
imprumutase. Pe au Si banii, jude-
cind toate, erau destul. Nunan
seama cam de unde provin, dar a continuat
aducindu-i dulciuri
stind seri intregi cu Guta la cafea facind im-
planuri pentru viitorul lui Redrick.
ce asculta tot ce povestea ea, mai mergea pe
la vecini, incercnd cu ei le ex-
plice care,
,,0 se o
el oasele", nimic nu ajuta.
- mai face prietena? a intrebat Guta.
- Care?
- Cu care ai venit atunci. Blonda aia ..
- ce era prietena mea? Era stenografa
mea. S-a dat demisia.
- Trebuie te-flsori, Dick, a zis Guta. Vrei
o
Nunan a vrut ca de obicei: ,,0
... " Dar s-a oprit la timp. Acum
asta suna cu totul altfel.
- imi trebuie, nu a mor-
ei. pe diayolul vino la
mine ca Doar ai fost o mi-
Harris chiar mai
aduce aminte ...
Pe neauzite a intrat a in
a privit s-a uitat la Richard, pe
s-a apropiat de s-a lipit. de ea. intor-

- Hei , a zis Richard Nunan vesel.
Vrei o
A mina in buzunar, a scos un automobil
de protejat de un transparent
l-a intins Ea nu s-a Guta a luat
ciocolata pus-o pe Dintr-o i se al-
bi buzele ..
- Da, Guta, a zis la fel de vesel Nunan.
vreau mut. M-am stau mereu la
hotel. In primul rind e prea departe de Institut...
- Deja nu mai intelege aproape nimic, a zis
ncet Guta el a brusc, a luat paharul cu
ambele miin'i a inceput intre degete,
rost.
- Nu ne intrebi cum a continuat ea,
foarte bine faci. Doar prietenul nostru vechi,
Oick, n-avem ce ascundem. be altfel, nici
nu se poate ascunde.
- fost la doctor? a intrebat Nunan,
ridice privirea.
- Da. Nu pot nimic, iar unul din ei a
spus ... Guta a
A el. Nu avea ce mai nici
n-ar fi vrut se ta asta. dar l-a

<::;Jr
un gnd sinistru. "Este o invazie. Nu este un pic.
nic la marginea drumului nici o chemare spre
contact. Este o invazie. Nu pot ne schimbe,
dar vor 1n corpurile copiilor
transformindu-i dupa chipul lor". I
s-a frig dintr-o dar amintit a
citit ceva intr-un pocket-book cu co-
stridente. lucioase, la gindul
s-a mai tot trece
prin cap, dar in realitate nu e cum

- Iar unul din el a spus deja nu mai este
om, a continuat Guta.
- Prostii, a zis Nunan cu voce
la un specialist De exemplu, la James
Cutlerlield. Vreti vorbesc cu el? aranjez eu
intrarea ..
- la a ris ea nervos. N-am nevoie,
Dick. Multumesc. Chiar el a zis asta. Probabil
asta ne e soarta. '
Cind Nunan a ridice din nou pri-
virea deja plecase, iar Guta ne-
cu gura cu privirea in
gol, iar tigara care o linea ntre degete se
transformase intr-un Jung strimb de
scrum Atunci a impins paharul spre ea
a zis: '
- Mai unul, baby .. pentru tine unul.
bem.
Scrumul a ea a cautat un loc unde
arunce mucul, apoi l-a azvrlit in
- Pentru ce? a intrebat ea. Uite ce nu
Ce-am noi? nu sintem cei mai
din
Nunan a crezut ea o in
plins, dar nu a A deschis frigiderul, a
scos vodca. sucul, a luat de pe al doilea
pahar.
- nu te pierzi cu firea, a zis Nunan.
Nu nimic pe lume care nu se repare.
crezi, Guta, am foarte mari. ..
tot ce-mi in am fac ...
Acum chiar credea in tot ce vorbea deja in-
cepuse prin minte nume de persoane,
i se mai auzise un-
deva ceva despre aceste cazuri.
acolo totul se terminase ,cu bine trebuia
doar mai aminte unde era cine
cea tratamentul. Dar amintit pentru
ce venise aici, amintit de domnul Lemhen
de ce se imprietenise cu Guta nu a vrut se
mai la nimic. alungat toate gindu-
rile despre aranjamentele lui, s-a mai co-
mqd, s-a destins a inceput
In acest timp, din hol s-au auzit tlr-
precum vocea
mai ales acum, a lui Sterviatnik
Barbridge: "Hei, Pe la muierea ta
se vede treaba a trecul unul,
fi fost in locul 1i ... "
vocea lui Redrick: "Mal bine ai de pro-
teze, Sterviatnik. limba. acolo al
nu uiti plec;' Iar pentru mine a venit
timpul mai
Iar Barbridge: ,,Ptiu, drace. Nici glumesc
n-am voie!"
Redrick: "Noi am terminat glumele cu tine.
cu asta, basta. Hai mai re-
pede!"
S-a auzit pocnetul yalei, vocile s-au estompat,
probabi l amindoi au iesit pe Barbrldge
243
PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
a spus ceva incet Redrick a raspuns: "Gata.
gata. Doar ne-am inteles!" Din nou bolboroseala
lui Barbridge vocea a lui Redrick: "Am
zis gatal ". S-a trintit au repezi
in hol, pragul a Redrick
Schuhart. Nunan s-a ridicat intimpine,
tunci strins miinile ta(6,
- Am tu a zis Redrick, privindu-I
cu ochii verzi , vioi pe N.unan. Ohh! Da' te-ai cam
umflat, IIi ing ceafa prin ba-
ruri ... Ehel Da' petreceti aici, nu
Guta, mie unul, doar trebuie
ajung din urma ...
- Dar nici n-am inceput Am vrut doar.
Dar pot scap de tine?
Redrlck a ris strident a trintit un pumn n
lui Nunan.
- Vedem noi acum, cine pe cine ajunge,
care pe care lo! frate, do.i a!1i am
Ca sa te ajung din urma !ir trebuI sa beau. o CI.S,,:
... Hai mergem, sa mergem. Ce stam aiCI
in Hai, Guta, adu cina .. .
S-a "cufundat" in frigider a din nou,
ind in fiecare cite sticle cu diferite
etichete.
- O chefuim. in cinstea celui mai bun prie-
ten, Richard Nunan, care prietenii !a
necaz! nu are nici un din asta. Ce pa-
cat nu-I avem pe ..
- un telefc.." a propus Nunan.
Redrick a din cap.
- Acolo unde este nu l-au pus telefon.
Hal mergem, mergem ...
A intrat primul in sufragerie a trintit sticlele
pe
_ O chefulm, a zis el batrinul
e Richard Nunan, prietenul
Irul DiCk, este tatlcul meu, ...
Richard Nunan s-a incordat, s-a ghemuit ca un
arici, a gura la urechi fluturind cu
palma prin aer, a spus: .
- incintat, domnule Sch uhart. Ce mai fa-
ceti? ... Noi ne Red, l-a informat el
SChuhart-jr., care f;lrln bar: Ne-am va-
zut o numai In treacat...
- Stai jos, l-a zis Redrick, un scaun
aflal vrei o faci
mai tare: n-aude nici pe dracu'.
A pus paharele, a deschis repede stictele l-a
indemnat pe Nunan:
- Nu prea mult lu' numai un
piculet acolo, pe fundul _.
Nunan a inceput toarne fara graba.
stind in privea peretele. Nu a
deloc cind Nunan i-a ntins paharul.
Iar Nunan deja se cu noua situatie. Era
un joc sinistru Jalnic, dirijat .Redr.ick
trase in acest joc cum toata Intrase In
jocurile altora.. . sinistre, jalnice, ru-
chiar mai periculoase
cit acestea. Aedrick, paharul, a rostit :
Ce II drumu'?, iar Nunan, complet
'natural, s-a uitat la Red a cioc-
nit paharul lui Nunan: "Hai mai
repede. Hal drumul Nu- purta de
nu ocazia ... " Atunci Nunan, tot
atit de natural, a dat din cap au
Aedrick a gemut in timp ce ochif i luceau, a
inceput pe un ton nenatural
febril:
- Gata, prletenel Nu mai vede inchisoa-
rea. ai dragul meu. ct de bine e ...
Bani am mi -am pus in plan o frumu-
cu N-o fie mai rau decit la Ster-
vlatnik ... Tu nu dar am vrut plec,
din inchisoare "Pentru ce, gin-
deam. mai stau n se
praful, gindeam. de toate astea!" cind
de-acolo, poftim! Nu mai aveam voie
pleci ce, am devenit in doi ani?
Vorbea vorbea, iar Nunan aproba dind din
cap, sorbea din whisky, strecura de
compasiune retorice, iar pe n-
cepu intrebe despre ce fel de unde,
ce pret? de aici au fncaput se certe. Nunan
demonstra vila este se
intr-un loc nepotrivit, scos a nce-
put adresele vilelor
care puteau fi vindute pe un de ni-
mic; reparatia o sa coste o nimica mai
depui o cerere pentru plecarea din iar
mai ceri
te ocupi deja de bunuri imobiliare,
a zis Aedrick.
- cam ocup de toate cite un pic, a
Nunan i-a cu ochiul.
- Am auzit de business-uril e tale.
Nunan ochII, duse degetul la buze
cu capul spre
- Hai, lumea, a zis Redrick.
Banii n-au miros, Acum am inteles asta perfect....
Dar I-ai luat ca pe Ciolanu ...
m-a durut burta de alita ris! Inlelegi? Ai dat dru-
mul la in cu ... Pai psiho-
pat. il cunosc din
Aici, incet, cu o ca a
unei imense, ridicat mina de pe ge-
nunchi cu un sunet sec a izbit-o de ala-
turi de paharul luI. Mna era refle-
xele cu degetele incovoiate,
toare cu ghearele unei Aedrick a
s-a uitat la el. Nunan cu uimire cum pe
lui Aedrick a ceva fizionomia pis-
expresia unei dra-
goste adevarate a unei sincere.
- Bea taticule, bea, a zis duios Redrick. Ai
voie un pic. fii .. Nu-i nimic, i-a spus
lui Nunan cu de glas i-a cu
ochiul conspirativ. Nu el fii
..
P,ivindu-I, Nunan aminte foS}
cu Boyd, atuncI cmd au venit aiCI dupa
acest cadavru. Erau doi, amindoi puterl]ici,
sportivi etc., plus un doctor la
nesc cu doi sanitar]: oameni zdraven!
care targa
Mai tirziu, unul din laboran11 a povestIt
cum acest mai intii f!-a
despre ce este vorba, le:a dai dru":,ui In aparta-
ment i-a examineze pe talca-su pro-
babil' la l-ar. fi luat .pe Re-
drick ca o sa-I duca la splt,al pen-
tru un tratament profilactic. Dar sanitari,
care in cursul au stat n hol
s-au uitat Guta cum in
cind au lost chemall l-au pe ca
pe-un butuc, l-au smucit l-au pe jos.
Redrick a turbat de minie colac peste
boul de doctor a inceput explice
ce, unde pentru ce. Redrick l-a ascultat un mi-
nut sau doua, iar pe a ex-
ALMANAH

LA
MARGINEA rRUMULUI
plodat ca o cu hidrogen. Laborantul care
a povestit toate astea nici mai aducea
aminte cum din apartament. Diavolul
i-a pe pe nici unuia nu
l-a 9at vOie sa plece pe propriile picioare. Toti,
dupa c':lm spunea laboratorul, au zburat din
bloculUi, precum ghiulele din tunuri. Doi au
mas pe iar pe restul Re-
drick l-a pe prin vreo patru cartiere
apoi ntors la lor le-a spart toale
.. deja nu mai era acolo,
ruse ro dlfeOlla .. .
- Aici. intr-un bar, mi-au preparat un coktaiJ
nou, Redrick whisky. Se nu-
"plftla Am fac pe
c.a o asta-; o
mortala pe. st.0l!lacul de la o
am9rtesc mumie. Vrei, nu vrei, dar
astazi te-mbat. pe tine pe mine. O ne-a-
ducem aminte de vremurile de De cele
vechi bune, de "Borj" ... Ernie,
mal e acolo, A buzele cu do-
sul pal mei a intrebat ce mai e
pe-acolo prtn Institut? "Piftia ..
n-au apucat s-o studieze? am cam
in cu ...
Nunan a imediat de ce Aedrick a ince-
put pe. tema asta. A dat din miini a zis:
- Val de mIne, prietene! ce s-a-ntimplat
cu ..piftie"? Ai auzit cumva de laboratoa-
rele KerrY!iJan? ... Ei: un de particu-
deCI ... facut rost de o din
"piftie"
_A despre despre scandal,
ca niCI pma acum nu i-au pe cei care au
adus "piftia" nu s-au Re-
drlck asculta din cap,
aprobator sau dezapr6bator, iar pe a turnat
cu whisky in pahare.
le trebuie. crape ...
Au Redrlck s-a uitat la din nou
a tresarlt ceva pe fata lui , a intins mna a mutat
aproape de degetele incovoiate,
dintr-o data degetele s-au iar' s-au n-
prinznd paharul.
- . treaba o mai repede, a
Gutal a tipat el. Mult ne mai
.. Pentru _tine se i-a expli-
cat lUi Nuna,n. salata ta cu
A de ele mai de mult. am
zut e.u:"" Dar.," cum mai merg treburile
la VOI In Instllul? AtI gasit ceva nou? Se zice
la voi acum intr-una automatele. dar ob-
Un cam ...
Nunan a inceput de treburile
din n ti"]p ce vorbea,
lurl de batrtn . a pe a
putin pe masa
dintr-o data, prmtr-o complet
de cadavru, pus capul pe
umarul lUi. Nunan ... continuind
se gind ea, ultmdu-se la aceste
gro.aznice ale ZoneI: "Dumnezeule, ce
mal poate fi? Ce ma; trebuie facem cu
omenirea ca n Oare numai
astea nu in?eajuns? est9'
ca miliarde. nu nimic nici
nu vor Iar daca vor afla or se vaiete
vreo zece iar or la ale
sale. s-a gndit furios. La dracu' cu
Barbrldge, da-I dracului pe lemhen ... familia

W ANTICIPATIA
asta de Dumnezeu, la dracu' cu ea
l '
- Ce holbezi la ei? a ntrebat Redrlck
rnc:et. NU-I purta de asta nu-i Ba
chiar e invers. Se zice din ei
tea.
- . Da, a zis Nunan a golit paharul.
A .Guta, l-a ordonat lui Redrick
a pus pe un platou mare de ar-
gint cu a lui Nunan. aici
de parca cineva l-ar fi trezIt l-ar 11 tras de
sforicele, a ridicat paharul dintr-o
spre gura care s-a deschis.
- a zis Redrick bucuros acuma o
tragem un chef de minune. '
CAPITOLUL IV
Redrlck Schuhart, 31 de ani
Peste noapte, valea se iar in ZOri se
frig de-a binelea. Mergeau pe terasament
pe traversele putrezite, intre rugi -
Ae.drick se uita cum lucesc pe scurta de
piele a lUI Bar_bridge de
vesel, de
nu ar fi avut rn spate o noapte chinuitoare deru-
ntr-,? __ mai
tremura fiecare fibra a corpUlUI, ore
sinistre de petrecute pe
creasta a dealulUi unul de al-
tur, spate rn spate, pentru
care ocolea dealul
n
De fiecare parte a terasamentului se o
cind in cind se peste
rn grele, obligindu-i in
aceste. .sa umble scufundati la ge-
nunchi In drOjdia Mirosea a
iar dintr-o din dreapta terasa-
mentului te duhoarea de in
jur nu se ved!3a absolut nimic decit ceala. dar
RedrJck ca in se intinde o
cu mult
cmpie se in Mai
atun.ci cind vB; apare se va in-
roun, va trebUi sa vada undeva la stinga
lele unui iar in un de va-
gonete. abia atuncI se putea spune treaba
incepe cu
. a strecurat palma.intre spate rucsac
fara sa opreasca, l-a ndicat un pic mai sus,
rn fel rncit marginea balonului cu heliu
f!u:i taie spatele. "E greu afurisitul, cum o
tlra,:>c cu el? Un kilometru jumatate, pe pulin ...
lasa stalker, nu te mai pentru ce
mergi. .la. drl:'.mului oricum or te
tepte crnci sute de mit de monezi, poti
mal transpiri. CInci sute de mii. .. O
ce zIci? fiu al naibii ii las mai ief-
tin de cinci sute de mii. dracu' ia o
dau lui Sterviatnik mai mult de treizeci Iar
mucosului ... Mucosului, nimic ...
din ce-a zis tartorul este ade-
atunci mucosului ... nimic".
A prIvit din nou spatele lui Arthur un timp
s-a uitat ochii miJili cum mergea
peste doua traverse Arthur avea umerii
laIi, .inguste, iar lung si negru ca
pana corbulUI, la fel ca al se clatinE
245


PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
in ritmul ,.Singur m-a rugat, se gindea
Red Singur. de ce m-o fi rugat cu
Tremura tot, lacrimi in ochi. .. Lua-
mister Schuhartl Mi-au prppus-o diferiji
oameni, dar fi vrut numai cu dumneavoastra.
Nici unul nu- bun de nimic! Tata, ah ... Dar acum
el nu mai poate." Redrick intrerupse cu un efort
de amintire. Ii era se mai
la asta poate de aceea a inceput
se la sora lui Arthur. "Pur simplu e
de neconceput: o femeie ai iubi-o o
dar n realitate nu iubi o ase-
menea nulitate, o Toiul e o min-
dar nu femeie', amin-
tea de nasturii de la bluza mamei, sUTii, semitran-
sparenti, de chihllmbar, care te imbiau
bagi in sugi, o dul-
i lua in ii sugea de
fiecare era profund, mereu
uita deziluzie, nu chiar o uita, dar
pur simplu refuza amintire
cind ii venea din nou.
"Dar poate mi l-a trimis papahen, s-a gindit
el la Arthur. Ia uite ce are in buzunarul de
la spate .. Nu, nu cred. Sterviatnik doar
Sterviatnik nu e bine cu mine.
cum sint in Nu, toate astea-s flea-
curi. Nu este nici primul care m-a rugat, nici pri-
mul care a lacrimi. Altii se tirau ge-
nunchi.. Iar armele ... le cu ei cind
merg pentru prima Prima ultima ... oare
ultima? .. Ehe, e ultima mi Ai vazut
ce-a din Sterviatnik? Ultima Da, papa-
hen. Sa fi de care i-a trecut prin
cap l-ai fi troznit cu cirjele ar
fi lat. rodul ZoneL .. " dintr-o
a in este ceva, nu prea de-
parte, la vreo 30-40 de metrI.
- Stai, l-a zis lui Arthur.
a impietrit pe loc. Reflexele lui erau
bune: ca o statuie, cu piciorul rjCiicat,
iar pe incet cu ha pus pe
mint. Redrick s-a oprit de el. Linia de cale
cobora aici se pierdea complet in
Iar acolo in era ceva. Ceva mare
cat. Nu er, periculos. Redrick a tras cu
' aerul prin Da, nu era periculos.
- drumu' inainte, a zis incet, a
ca Arthur un pas, apoi a pornit el.
Cu coada ochiului, vedea lui Arthur, profilul
lui perfect, pielea a obrazului buzele
strinse cu sub
S-au scufundat in intii la briu, apoi
la git, iar citeva seclJnde, n s-a
silueta a vagonetului.
- Gata, a zis Redrick, a inceput dea
jos rucsacul. Stai jos unde acum.
fumat.
Arthur l-a ajutat rucsacul, iar pe
s-a pe Redrick
a unul din buzunarele rucsacului, a
scos un pachet cu mincare termosul cu cafea,
in timp ce Arthur punea
pe rucsac, a scos de la piept bidona-
a inchizind ochii, a
tras citeva savurindu-Ie.
_ Vrei tu? i-a oferit lui, cu palma
gitul Pentru curaj ...
Arthur a din cap, imbufnat.
_ Pentru curaj n-am nevoie, mister Schuhart:
Mai bine o cafea, voie. Aici e foarte
246
umed,
- Umed, a fost d&-acord Redrlck. A strecurat
la loc, a ales un a inceput
mestece. Cind se va o vezi
aici primprejur sint numai In trecut, prin
locurile astea erau ceva de ...
A brusc a turnat cafeaua. Era fierbinte,
dulce era ,mai s-o bel acum in
loc de alcool. Aroma ei ii aducea aminte de
De Guta. nu pur simplu de Guta, ci
de Guta in abia care mai
o pe obraz de la
"M-am ca musca-n lapte. Cinci sute de
mii. .. Ce naiba mi-ar fi trebuind banii Ce,
vreau un bar? .... Banii snt nec&-
sari ca nu te la ei". Asta, cam
e ... Aici a zis bine Olck, dar in ultimul timp nu
prea m-am gindit la ei. La ce naiba mi-or fi tre-
buind banii am, am,
nu ajung in MarmonL. m-a urnit Stervlat-
nik. M-a invirtit ca pe un tinereI..."
- Mister SChuhart, a zis pe
Arthur, uitndu-se ntr-o parte.
cu chestie ndepli-

- Prostii, a zis Aedrick neatent s-a oprit
imediat, in care-I ducea la
Da' de unde tu pentru care chestie mer-
gem?
Arthur a ris jenat, mina n n&-
. gru ca pana corbului, s-a a zis:
- Uite ... Mi-am dat seama ... Nici nu mai
ce anume m-a determinat ajung la ideea
asta ... in primul rnd, tata, inainte, tot
timpul despre acest Glob de Aur, dar n ultima
vreme incQtase s-o mai plus de asta ve-
nea mereu pe la Dar nu
prie.ten cu el, indnlga vrute
nevrute ... In al doilea rind, in ultimul timp era
... cam ciudat. Arthur a rs din nou scu-
turat capul ceva. Dar am to-
tul, in efnd incercat acest di-
rijabil mic pe maidan ... A dat cu palma in rucsac,
unde era rulat strins balonului. La drept
vorbind, v-am atunci, cind am
. sacul cu pietre deasupra
mintului, totul mi s-a limpezit. mea,
in in de Globul de Aur, nu a mal
mas nimic greu. A din a zis in-
gindurat, cu gura Numai nu inleleg cum
o pentru probabil, este neted ...
Redrick l-a privit in tot acest timp pe deasupra
se gndea cit de sint ei. Ta-
fiul. N-au nimic comun. Nici fala, nici vo-
cea, nici suftetul. Sterviatnik are vocea libidi-
Doar atunci cnd po-
vestea despre asta vorbea frumos nu se putea.
nu-I zicea atunci, apl&-
cindu-se deasupra mesei. Numai noi doi am 'mai
Iar pentru amindoi avem doar pi-
cioare. ambele ale tale ... Atunci cui, nu
este poate cel mai valoros lucru exis-
tent n Cui ii ramine, hmm? Acestor siman-
cu lor la Doar eu l-am
sltl Eu! d&-ai n-au pierit pe drum? Dar
eu l-am l-am pentru mineI
poate nici acum nu fi dat dar
vezi bine, nu mai am miinile de lungi.
de tine .n-a mal nimeni. Pe
nu i-am O am deschis
pentru ei. Dar ei nu pot. Au alt srnge ... Ei bine,
ALMANAH

PICNIC LA
. _ , !'AARGINEA ,DRUMULUI
nu ma crezI. Nu ma crezi, nici nu trebuie. I-'en- Maimuti t" t .
tru tine, banii. Mie-mi dai cit vrei sint sigur un pic ca a s-a culcat, el a
n-o Iar eu o am din i a pe urm s-a a coborit la
nou picioare. Picioarele mi le iau inapoi $i din ut cu t
sete
o Jumatate de de coniac
Doar Zona mi le-a luat poate \ noap ea. aceea a inp.eput bea.. .
tot Zona o mi le dea inapoi!. .. " t a z.s Arthur .. .. ea cu timpul se
Ce? d . ... a drn alte motive
= A . ezmetlcit Redrick Redrick s-a uitat la lui dl'"
Schuha":t . ntrebat daca pot fumez, mister s-a .dintre .degetele lui
_ Da f ungeva aprins alta Arthur a
mez... .. eu am fu- mal.stat In uitndu-se in toate
A b' cu teama, Iar pe s-a "i el ",' a
. aut de cafea, a scos ZIS .ncet: ' Y Y
a pnvlt care se Psihopat s-a - Eu _ mi-a povestit cineva, in
grndlt. .. Vrea picioare ... Undina".' s-ar putea sa cineva. oameni
Iar acelea ii in suflet o .... Nu, .nu Chiar oameni. oe
nu se dizolvase in timp parca Vlz!ta .,-ar fi pnns aici i-ar fi transformat
se tot stnngea_ Iar se stringea. Nu pricepea '':' .... S-au adaptat. la nOile au-
c&-ar .fl .sa fie asta, dar l deranja, de Zlt ceva as.ta, mister Schuhart?
s-ar fi ceva de la Sterviatnik, dar nu - Da,. a ZIS Rednck. Numai nu aicI. Undeval
cu o porcane, CI rnvers, cu o Oare cu o pu- m ra nord-vest. ciobani.
tere? .. nu cu putere ... Da' atunci cu ce? in C
da le da' O h "." u m-ai fi molipsit de la el? Cu nebuni.
, - r. cu. ar ai zicem lUi, deSigur. ,-:,a. de ce sn' a,'cl la' -
presupunem. ca fi intrat in ce caut pe-aicI..." . a
eram gata sa ca mi-am chiar rucsa- O .
cui,. dar s-a. ceva ... De exemplu, m-au stranie foarte TI umplea in
inhatat. Ar fi fost rau? ... da cet. seama de fapt nu este
de fi pierdut cumva banii? ... Da de " rodea_ de mult, dar numai
NY-l v9rba .de bani ... Pentru acest obiect va a mcepyt sa. fie clar totul.
10. riioase" sau a fui I ceea ce. parea Inarnte o prostie, o halucinatie
Clolanosu ? ... Ei, asta da. E ceva. Mi-ar nebuneasca a din minti s-a
fi mie necaz ... Dar ce-am cu toate astea? in Intr-o uOlca intr-un singur
fond tot lor le al Vietii, pentru numai acum l-a fost clar'
- Brrr_1 ... . Arthur a scuturat din umeri s!ngurul lucru care-i pe lumea asta'
trur:tde. Plr:ta la Mister Schuhart poate imi Singurul pentru care in ultimele luni era
dat. mie o gura acum? ' mtr-o mJnune. Iar el, prostul timpitul
. Rednck a scos n i l-a in- aceasta o in picioare'
trns. fos.t de acore,; chiar .de la incepul. atea lOC o ineca in pentru
De d0l!azeci de pe Sterviatnik un- Pentru in
deva, Iar. a douazeCI una am fost de clar c.opl!arre, n-a contat pe nimeni in
a,cord .. Ma ,cuprInsese o iar ul- ?e el
d
pentru de-atunci
tlma a scurta Hai noroc 10 e,l, nu se exprima decit in cantitatea
,promis o Poate te _e caTe avea norocul s-a
pe m-a.m .uitat in ochii lui, erau ca o tr.aga cu drntll drn. haosul car&-r
9C!! galbeni cu negru la a fost drntotdeauna ar fi
mIJ!OC, i-am zis: gata. Mi-aduc mas ma! n-ar fi nimerit intr-un
a'!lrnte ca .eram beat atunci, o Impas drn care nu-I mai puteau scoate
bausem, I-n suflet n.u mai era nimic ... Ei, drace !l'CI. Un impas n care increderea
tot una e. Am mers tot am mers Ce tot t _' In troe era'! absurditate ... acum
nez' lucrurile? Ce. mi-a fi . , ar ga- care deja nu mai era o ci o
. A l!n gea'!lat lung jalniC s-a auzit in m!nune, il umplea
drntr:<! data din ceata. Redrick 1:1 in sus ca caJ)Ulu! se mira cum putuse
ars Imediat a procedat la fel Arthur Dar deja acu.m 10 ase.menea O
se auzea numai de ... A ris 1-8 lovit pe Arthur in
":Iarunt care curgea de pe terasament umar.
de sub pICioarele Jor. ' -:- Ei! Cum e,. Te ...
- Probabil s-au rocile, a .op"" fralloare. Nu te Zonal
greutate Arthur. Vagonetele cu .. 'r' stau cu Arthur. s-a ul!at la. el mirat, zimbind
mult... de Rednck a_ facut rntre timp un din
Redrick pri,,:ea drept in nu vedea nimic tIa unsurC?asa de fa l-a aruncat sub
adus af!llnte. Asta a fost intr-o noapte. se s-a culcat 1pe-un cot, sprijinindu-se de
trezise ca din cauza aceluia"i B'
sunet tnst. Numai nu era un co'L - .rne, a ei. Presupunem acest Glob de
mar. stind in patul ei de lin Aur, rntr-adevar ... Ce ti-ai fi dorit?
g.eam, Iar din al casei i Deci credeti?
_cam fel, t.ot de lung nu- _ - N-are

... cred sau nu c1red Tu
ca u!l !?'C mal. 911911tor. s-au chemat rasJ?und&-ml la intrebare. .
reclpr?c 10 mtunerlc, o de ani o bru.sc, a devenit curios afle ce poate cere
anI. Gutf!:;e trezise ea l-a apucat pe Re- Aur un astfel de un pa-
dTlck de mma. ei acoperit brusc pa'-Iapte, "rlce.anul" de ieri. Se uita 'cu o curiozl-
de o sudoare rece au stat toti o tate cum Arthur se
de ani o suta de ani aScultind, iar cind .ochii apoi privlre'a in jos.
- Bineinteles, pICioarele lui tata ... a rostit in


247
PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
Arthur. Ca fie bine totul ..
- l intrerupse cu
de Globul de Aur
. numai ascunse. Numai acelea pentru
care ai fi n stare gitu-n
nu 5-ar indeplini!
Arthur Barbridge a a ridicat din nou pri-
virea la Redrick iar n jos,
du-se ca para focului, aproape dea lacrimil e.
Redrick a zimbit a zis duios:
- Totul e clar, dar asta nu e treaba mea.
secretul.. dintr-o adus
aminte de pistol $-a gindit mai are
timp, trebuie, pe ci:t posibil, seama de
toate .. . Ce ai n buzuoarul de la spate? a ntrebat

- Un pistol. a Arthur $-a
de
- Pentru ce?
- Ca trag! a Arthur provocator
- Hai, s-a Rednck s-a nde-
n n-ai in cine tragi!
Haide!
Arthur a vrut ceva, dar a a dus
mina la spate, a scos Coltul militar de
i l-a intins, Aedrick a pistolul de
minerul cu l-a aruncat n sus, l-a prins
a intrebat '
- Ai o ca ..
A luat de la Arthur batista, mirosind a
de colonie, a pistolul a pus pa-
chetul pe o
- stea aici, a explicat
el, vrea cel de sus, ne ntoarcem tot pe aici
l Poate o
ne de .. ca tragi
n ..
Arthur a din cap,
- Nu de asta l-am luat, a spus inciudat. Acolo
e numai 'un singur se va intimpla
ceva, ca atunci cu tata .. , ,
- la uit-te la el, s-a mirat Redrick, privindu-I
fix, n-ai de asta, se ceva,
cum a fost cu am pot te mai caL.,
Uite s-a de
se topea cu ochii. Pe terasament
nu mai era deloc, iar jos n negura
se se dizolva, iar prin ea se
crestele ovale ale dealuri-
lor. Intre dealuri, pe ici, pe colo,
a de
rar la orizont, dealuri, piscurile
se cu o galben-des-
iar cerul de deasupra lor era senin al-
bastru, Arthur a privit napoi peste a scos
un de exaltare, Redrick s-a uitat el inapoi.
La negri, iar deasupra .lor
pi,lpiia sclipea binecunoscuta de sma-
rald, Zorii verzi ai Zonei... Redrick,
cureaua, a spus:
- Nu vrei te Vezi n-o
ai nici unde nici ,timp ..
S-a dus vagonet, s-a pe vine, pe
terasament, gemnd privea cit de repede se to-
lumina verde de o boare roz, in
timp ce un virf o de soare se chinuia
dintr-o dealurile au
ternut umbre liIiachii, totul a devenit contrastant,
reliefat, se vedea ca-n chiar in lui,
la vreo sute de metri, Redrick a elicop-
terul. Pesemne nimerise in plin centrul unei
"chelii a tot tuzeiajui lui era turtit,
cu o de fier. Numai
coada era numai un pic n-
atirna deasupra ului dintre
luri ca un cirlig enorm negru. Elicea echili-
brare ea iar cind adi a vintul
se invrtea cu un sinistru. "Chelia" proba-
bil fusese extrem de din moment ce
elicopterul nici nu apucase
fierul turtit se vedea clar emblema
a aeriene militare regale, semn pe
cre Redrick nici nu mai minte de ani
nu-I mai De fapt chiar uitase cum mai

treaba, Redrick intors la ruc-
sac, a scos harta a intins-o pe roca din
vagonet. Cariera nu se vedea de aici, era mas-
de un deal. pe creasta se afla un pom
ars, nnegrit. Dealul trebuia ocolit dreapta,
printr-o vlcea intre acest deal un altul,
care el era vizibil, complet ros de sur-
din care se pietre brune pe tot

Toate reperele corespundeau, dar Redrick nu
se Instinctul lui de stalker in-
cerca.t refuza categoric ideea nenatu-
de a duce o printre dealuri
apropiate. 1n Las' mai vedem "n9i. O
ne mai bine la locului. Pina la vil-
cea, poteca trecea prin pe 'un loc des-
chis neted, ce de aici nepericulos,
Privindu-I mai atent, Redrick a distins prin-
tre uscate o de culoare gri:n-
chis, S-a uitat pe Acolo era desenata o
cu litere strmbe era scris :,Fante,le".
Linia a potecii era mal la
dreapta de Porecla ii era c':!nos-:
dar cine fusese "Fante le" cum arata
cnd pe-aici, Redrick mai
aminti. In schimb adus aminte de sala plina
de fum a "Borj-ului", de mutrele feroce ale
lor, de labele lor imense care stringeau
pahar.ele, de hohotele ca de tunet izbucnite din
boturile cu O for-
de titani la
una din ,cele mai clare amintiri ale
prima la .. Borj", "Ce-am adus atunci? se
pare un "biberor(. Sosit direct din Zona," U_d
infometat complet am nava-
lit n cu sacul pe am trntit marfa
pe tejghea n lui Ernest m-am uitaI de
jur-mprejur rnjind Am suportat
bombardamentul glumelor batjocoritoare, am
teptat Cnd Ernest pe atunci f'!l0tdea-
una cu papion, mi-a niste verzl$oare ..
nu, pe atunci nu erau erau
regale, cu o intr-un ba-
lon cu o pe cap .. . am am
cuns banii n buzunar pe chiar
pentru mine, am de pe tejghea
grea de bere, lundu-mi avint, am prOIectat-o
intr-un rI din apropiere, care tot mai rnjea ....
Redrick a zimbit S"8 gindit: "Poate era
"Fantele"?
- Se poate printre coline, domnlJle_
l-a intrebat ncet Arthur, la ureche. Statea alatun
se uita el pe
- Vedem noi acolo, a zis Redrick.
Pe mai erau Una pe
coasta dealului cu pomul ars, iar pe o
a dealului vecin. Oehela-
ALMANAH
248

PICNIC tA
MARGINEA DRUMULUI
ristu'. Poteca trecea pe undeva mai jos printre

- Vedem noi acolo, a repetat,
harta in buzunar .
L-a privit pe Arthur i-a ordonat:
- pun rucsacul pe spate ..
ca mai inainte, a zis, scuturind rucsa-
cul curelele mai comod. Ai
mergi inainte, ca te in fiecare Nu
inapoi destupi urechil e. Ordinul meu
e lege. de o ne tirm mult
timp, fie de noroi,
ordon: mutra-n noroi..
scurta, gata?
- Sint gata, a Arthur. Era foarte nervos,
iar de pe obraji disparuse ca cum nu
fusese
- Uite prima Redrick a indicat cu
mna colina la o de de tera-
sament. E clar? drumu'!
Arthur a in sec, peste a
nceput coboare de pe terasament. se
rostogol ea cu zgomot sub lui.
- Mai mai l-a temperat Redrick.
A nceput coboare el cu
echilibrul rucsacului extrem de greu
numai din picioarelor. Cu <,;:oada ochiului
I tot timpul pe Arthur. .. li e cam
Foarte bine ii e Probabil simte.
are instinctul lui ta-su atunci ar tn;tbui .. .
ai Sterviatnik ce au luat lu-
crurile! ai Sterviatnik, de data asta
am sa te ascult. .. uite aici, singur
n-ai trece, Vrei nu vrei, dar o Irebu-
iei pe cineva cu tine. Pot dau pe
unul din elevii mei, de care nu- mi
convins, Prima in am fost de
acord fac o ca asta. Dar poate o
bine. pe mine nu Ster-
viatnik, poate ceva ... "
- Stop, i-a ordonat lui Arthur.
s-a oprit, stind in apa la
glezne, iar cind Redrick a coborit,
deja il la genunchi.
- Vezi piatra? a ntrebat Redrick. Uite-acolo,
sub Hai spre ea!
Arthur a pornit nainte, Redrick l-a
vreo zece a pornit el, pe urmele
lui. sub picioare. Era o
nu erau nici nici
chiar se ofilise putrezise.
Aedrick, ca de-obicei, privea n jur, dar
totul Colina se apropia ncet,
ascunzind soarele care era la orizont, iar pe
a acoperit zarea. Ae-
drick a privit inapoi spre terasament. Terasamen-
tul era in soare, acolo trenul cu
zece vagonete. O parte din ele de pe
Terasamentul de sub
ele era ingropat sub roca ce din
vagonete, iar mai departe, spre la nord
de tren, cerul de deasupra tremura se
, iar din cind in cind acolo izbucneau cur-
cubee mici. Redrick s-a uitat la vibrare, a
scuipat a intors capul.
- Mai departe, a zis, Arthur intors spre
el Vezi cirpele alea? Nu, nu
acolo.. mai la dreapta ..
Da, a Arthur.
Deci Astea le-a purtat cndva un oare-
care "Fante". Demult. Nu a ascultat de oamenii


mai mari acum acolo, special ca arate
oamenilor drumul. cu
degete spre dreapta. Le-ai luat? fixat punc-
tul? AprOXimativ pe-aCOlo pe unde este
mai des .. . Hai,
Acum mergeau paralel cu terasamentul. Cu fie-
care pas apa de sub picioare se cu-
rind strlveau uscate elastice. " Iar
pe peste tot snt numai
s-a gindit Aedrick. S-a nvechit harta. Barbndge
n-a mai trecut de mult pe aici, tocmai d'aia s-a
invechit. asta-i prost. e mai
mergi pe uscat, dar era mai bine aici ar
fi fost Ia la el cum merge. Par-
pe bulevardul central".
Arthur probabil se inviorase mergea acum
cu intregi. O strecurase in buzu-
nar, iar o vesel, de era la
plimbare. Atunci Rednck s-a scormonit prin bu-
zunar, a ales o de vreo de grame
ochindu-I l-a lovit n cap l-a nimerit pe
Arthur direct in a oftat, prins
capul n miini s-a pe
iarba Rednck s-a oprit deasupra lui.
- Aici se Archie, i-a zis
Aici nu e bulevard. nici n-ai cu
mine la plimbare.
Arthur s-a ridicat incet lui se albise com-
plet. '
- E clar? a intrebat Redrick,
Arthur a cu noduri a dat din cap.
- Foarte bine. Iar iti mai trintesc
una n o mai VIU. Hai,
.. Cred din putea un stalker. ..
probabil l-ar fi chemat
Archie". Am mai avut noi un pe care-I
chema Dickson, iar acum I .. Hircio-
gul", Singurul stalker care a n de
tocat" care a A avut noroc. Caraghio-
sul de el acum mai crede Barbridge l-a scos
din .. de tocat". Pe dracu! Om de
tocat" n-ai cum L-a scos dm asta
Barbridge o
Numai fi incercat nu-I
de pe atunci, se cam de
lui i-o atunci in Mai
bine nu te ntorci singur" . chiar atunci Bar-
bridge a primit poreCla de Sterviatnik.
atunci purtase porecla .. Gloaba"".
Redrick a dintr-o pe obrazul sting o
deplasare aproape de aer ime-
diat, se mai a strigat:
- "'-
A ntins apoi mna in partea Curentul
de aer era mai puternic acolo. Undeva ntre ei
terasament se instalase "chelia poate
chiar se deplasa pe terasament, doar nu de-
geaba se Arthur ne-
Nici nu ntorsese capul.
- mai la dreapta.
"Mda, Ar fi un stalker bun. Schuhart.
fi de el? mai lipsea. Da' de tine a
avui cineva De altfel, da. A avut cineva
Lui Kirill i-a fost de mine. Dick Nu-
nan are de mine. Poate nu atit are de
mine cit poate se de Guta. da' poate
are La oamenii cinstiti una nu
pe Numai eu nu am pe nimeni de care
pot avea va trebui aleg: sau ...
sau ..... era pentru prima Cnd ima-
ginat cu clarviziune alegere: sau Arcnle,
249
PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
sau Maimul ica. Dar aici n-ai ce alegi. Totul e
foarte clar .. . "Numai mi nunea esl e
a zis o voce l ui. el cu
late a voce
Au trecut pe de Crpe
Din Fante nu mai nimic doar pulin
mai departe, n iarba zacea un lung,
complet rugini t: de mine. Pe atunci
mull i foloseau de mine",
i n ajutorul lor ca n Dumnezeu, iar pe
Clu ga ce au pierit doi stalkeri la ri nd,
mterval de citeva zil e. omoriti de
subterane, s-a terminat cu ele .. Da' ci ne naiba
efa FanleJe L-a fi adus Siervi atnik sau a ve-
Ol t si ngur pe-aici ? ce-j atrage pe tol i spre ca-
ri era asta? De ce auzit nimic despre asta? ...
Drace, ce mai arde! de
fie mai pe urmaI...
Arthur, care mergea in fal a lui la vreo cinci
departare, ri dicat mna tran-
de pe frunte. Redrick s-a uitat la soare.
Era j6s. dintr-o dat seama
iarba de sub pi ci oare nu mai ca
mai-nai nte, precum amidonul , nu
mai era ca- nainte, ci moale
sub cizme ca zdren-
l ele de A vazut clar urmele lui Arthur
s-a aruncat la urlind: "Culcat! "
A cu in care i-a in obraz
ca un praf, a di n di"l i cu ca nu
a avut noroc. cul cat, spernd
poate trece, ca in
se intelise. i tot corpul
ca un iar ochii ii erau plini de su-
doare. Intr-un tirziu, a la Arthur : "Nu te
a inceput rabde el . Ar f i
totul ar fi fost in doar ar ti tran-
spi rat, dar Arthur n-a mai rezi stat. Ori nu au-
zise lui, ori s-a speri at prea tare, ori l-a
dogorit mai tare decit pe el , in orice caz n-a mai
putut se controleze cu un muget, a fugit i n-
covoiat, ca un apucat. acolo unde l gonea in-
sti nctul lui absurd, i napoi, exact intr-acol o unde
nu trebuia in nici un caz Redrick abia a
avut timp se ridice cu mii -
nile de pici or. Arthur s-a la
ca un butuc, ridici nd un nor de a
isteric cu o voce de
lovindu-I pe Redri ck cu picior drept in
a i nceput se sa se
ca un apucat. Dar stalkerul.
din cauza durerii, s-a tirit peste el
de scurta l ui de piele, vrind
bage in cu miinil e. it
de lung. tintuindu-i capul care se i l
lovea cu cu genunchii peste
peste fund . Auzea ca prin
geamatul mugetul de sub el precum
propriul url et "Cul cat, culcat, te
omor ... " Iar de sus ceva peste el de
s-ar fi de
deja i i ardea, ii troznea pielea
de pe p"i cioare
du-se. fruntea in fum uri e,
strivea convulsiv sub piept capul acestui mucos
blestemat, cind n-a mai rezistat a urlat din
toate puterile ..
mai amintea cind s-a terminat totul. A in-
teles poate respire din nou, aerul a de-
venit din nou aer nu aburul incins care i i ardea
gitlejul, a priceput trebuie s-o cit mai
250
repede din acest cuptor diavolesc, pi n cind
acesta nu se din nou peste ei. $oa ridicat de
pe Arthur care compl et i-a prins
ambele picioare sub aj utndu-se de mina
s-a tirit inainte, privirea de
pe margine, di ncolo de care iarba era din nou
ea i
se acum un al
i i print re peste
treceau resturi de iar sudoarea i i curgea
direct in ochi , pentru nu mai avea
nici gene, nici sprincene. II pe Arthur
el, acesta, dinadins, se de
toate cu scurta l ui Spatele i l
ardea. iar rucsacul ii lovea la fiecare
ceafa Redrlck s-a gindi t cu poate
a pierCl ut di rect ia din cauza dureni
acum n-o mai De a inceput
se mai repede, ajutndu-se de cotul li-
ber de genunchi, pri n gitl ejul uscat
cele mai scirboase care ii treceau prin
cap, iar pe cu o 6ucurie
amintJt la piept are un aproape plin,
prietenul lui drag. Numai de-ar putea
hai Red, hai uite

Pe a mult timp cu miinile I n
apa rece inspirind din cind in ci nd. cu
aerului putred. Ar fi stat
un secol , dar impus se ridice stind in
genunchi a aruncat rucsacul. S-a apropi at in pa-
tru labe de Arthur. care tot mai la
vreo treizeci de de l-a
pe spate. Mda, fusese frumos Acum mu-
.Iui o
de sIOge coagul at amestecat cu ci -
teva secunde Redrick a privit cu o curiozitate
di rele lungi de pe urmele
de pietre Apoi s-a ridicat in pi-
cioare, l-a luat pe Arthur de l-a tIrit
spre Arthur respira greu, hiriia, din cind in
cind gemea. Redrick il azvirli cu in balta cea
mai mare, el cu
cere mngierile ude reci ca Arthur a
inceput sa gil giie, se t rase miinil e de
sub el capul. Ochii ii erau inghi-
aerul cu sete, scuipa. Apoi privirea 11
reveni la normal , se la Redrick.
- Pfffuu ... el capul , st ropind in jur
cu Ce-a fost asta, domnule Schu-
hart?
- Moartea, a rostit cam Redri ck
a inceput' il durea
cumplit. Nasul i se umflase, dar sprincenele
genele, curi os, erau la locuril e lor. pielea de
pe mii ni era numai se
Probabil nici bucil e nu-; la os ...
S-a Nu, e clar nu e la os, chi ar
pantalonii i ntregi. Doar de
ar fi fost ...
Arthur ati ngea el i ncet cu
degetele. Acum, cind
de fiZionomia lui era con-
trar aprollpe Citeva igirie-
turi , o leziune pe frunte, buza de jos iar
restul... era i n '
n-am auzi t de ceva, a spus
Arthur a privit inapoi.
Redrick s-a uitat el . Pe o ca
scrumul multe urme se cit de
scurt a fost acel drum cumpli t pc care
ALMANAH
,ANTICIPATI .
,
PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI'
s-a tirit pentru salva Nu erau mai mult
de douazeCI , treizecI de metri in total. de la un
cap la altul. Pe cheli a asta se tirise
zig-zag orbit de ca gin.dac o
tigaie fi erbinte. Dar asta nu era nimIC; ca se
tirise, in general , acol o pe unde trebUia. Putea
foarte bine i n ..chelia
putin mai la stinga, sau sa se in-
.... .Nu. nu puteam, s-a Ind!,,!!. Un mucos
oarecare putea, dar eu nu snt mucos.
n-ar fi fost timpitul nu s-ar fi intimplat ni-
mic, fi un pic bucile .. . ar fi
fost tot necazul ... "
Soa uitat la Arthur cum se pufnind ge-
mnd atunci cnd ati ngea. locunie dureroase.
Redrick se schimonosinduse atunci cnd
din cauza
ii atingea pielea. la loc uscat se
deasupra rucsacului . el o cu virf i nde-
sat. Clapele de la buzunarele de .sus. se
cu medicamente pl eznl sera de cal dura
de la pata mirosea a medi-
Redrick care de
clape i ncepu cioburi le de
de plastiC. acel moment, Art hur l-a
spus: .
_ domnule Schuhart, m-at l
a "La dracu mul tumescl Am
nevoie te salvez".
_ Eu si nt vinovatul, a Arthur.
doar auzisem cind mi-al i ordonat sa stau culcat.
M-am speriat foarte tare, iar cind a inceput
mi-am pierdut capul compl et
mi-e tare de durere. domnule Schu-
hart ...
_ Hai , a spus Rednck se
Asta e fl oare la ureche ... Hal odata,
ce mai stai?
Si siind de durere, pus rucsacul n spate.
curelele. Avea .senz.at ia st::
scorojise n locurile arse, se 10 ridUri
dureroase. "Ii e de durere ... Mlnca-te-ar
ciuma cu durerea ta cu tot ... " uitat n jur.
"Nu-; nimic. N-am pierdut poteca. delu-
astea. Stau ca
coarne de drac .. . mai e vilceaua asta dintre
ele ... ". A mi rosit apoi aerul.. . "Of,
Tocmai tu cea mai mare
_ Vezi vi lceaua dintre dealuri ? l-a intrebat pe
Arthur.
- O
- Di rect spre ea.
Art hur s-a cu dosul palmei l a nas a
pornit inainte, prin
nu mai era tot atit de drept ca mai
inainte. Zona il ncovoiase pe el, obl igindu-I
mai ince! cu
cum am mal scos pe Inca unul , se glndea
Redrick. Oare al citelea este? AI cincilea? AI
selea? intreb: de ce? Ce, mi-e
Ce de el ? la de
ce l-ai tirit ? Doar era mori din cauza
lui... cred acum, cu capul E
foarte bi ne l-am scos. pentru ca fara el n-am
descurc. Este un ostatec pentru Maimu-
tica. N-am scos un om, ci dragorul Il)eu.
torul meu de mine. Un Insa acolo,
locul fierbinte, nici nu m-am 9indit la asta. II
ca pe-o nici prin CAp nu mi -a
trecut las, uitasem de toate: de


clu, de ... Deci sint
un bun? imi zIce Guta,
Kirill mi-a sugerat-o el , iar Ri chard numai des
pre asta tot .. Ce ZIC, . au
bunatatea ... Ia mal l?:1-a
el. Aici nu e loc pentru bunatate. IntII te
apoi dai mini din picioare. fie
ult ima data, e clar? Om bun, hm ... TrE'l bUie sa-I
pastrez pentru de. to.cat sa giry-
dlt el rece clar AiCI sa trecI pri n toate, 10
de .. de tocat".
- Stai , i-a zis lui Arthur.
Vilceaua era' n lor Arthur p,riyind
pierdut spre Redrick. Vilceaua era acoperit a de
un noroI verde, purulent, care lucea unsuros la
soare iar deasupra se unduia un abur ce
se inchega ntre dealuri, inct la treizeci de
nu se mai vedea nimic. putoarea. Nu se ce
put rezea acolo. n borhotul ei , dar Redrick avea
impreSia o de mi i de stricate, sparte
aruncate peste o de mi i capete
pisici moart e nu ar fi putut sa _duhneasca
cum era aici. ,O cam miroasa peacol o,
tu. Vezi nu intri in deriva".
Arthur gemu se i napoi. Atul1ci Redrlck
al unga toropeala, scoase repede din
un pachet de
puse in doua. tampoane, II Intlnse lUi
Arthur
_ domnule Schuhart .. . abia
Arthur. Nu putem cumva trecem pe undeva pe
sus? ..
Redrick l-a de i-a intors capul
inspre de cirpe ce se ntr-o
de . .
_ Ala e Ochelaristu'. Iar pe dealul din st inga,
de aici nu se vede, Tot o
de cirpe. Ai Inainte.
Mocirla era respingatoare.
intii au' mers drept , scufundndu-se briu:
iar sub pi ci oare, spre norocul lor, era piatra
destul de neted curi nd Rednck a auzit bine-
cunoscutul zumzet din Pe dea-
lul din stinga, in.undat de soare, nu .se ved.ea ni-
mic, dar pe din dreapta Jucau In pe-
lil iachii-deschise
_ i-a comandat printre dinti s-a
aplecat el . Mai ;Os, timpjtul e.! .
Arthur s-a aplecat spertat , se-
un fulger, instantaneu de un bu-
buit. a spart Deasupra capetelor. s-a
scuturat i ntr-un dans dement un ful ger ramlflcal,
abia vizibil pe fondul cerului.
scufundindu-se la umerI. Rednck,
cum i se urechi le eii n cauza tunetului , a
intors capul si a in cum o de un
deschis se dest rftma repede 1n
rimite). a izbucOil dOilea fulger ..
_ Inainte! Inainte! a url at , se auda.
Acum se tirau pe vi ne, ca .
numai La
Redrick vedea cu!'" parul al IU.1
Arthur se In sus, Imeehat dupa
aceea cum o mie de ace i i
"nainte. repeta el din Deja nu auze,,:
nirrrlc. O data, Arthur s-a intors spre el
a observat CUII! i l pnvea un ochI hol-
bat de a mai buzele albe care tre-
murau obrazul transpirat, de verde!e
borhotul ui. Pe futgerole S- llU t ransformat In
au fost nevolli se scuf unde cu
251
PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
tul. Mucozitatea verde ii ncleia gura, era imposi-
bil de respirat. Prinznd aerul cu gura, Redrick
smuls din nas tampoanele dintr-o a
putoarea Aerul era plin de _
un miros de ozon iar abu-
rul din jur se sau poate i se
ochii deja nu se mai vedeau dealuri nici
in stnga, nici n dreapta, nu se mai observa ni-
":lic, doar capul lui Arthur mnjii de drojdia verde
aburul galben care a in jur.
"Trec, trec, se gndea Redrick. Doar nu e prima
a fost la mine: in noroi , iar
deasupra capului fulgere, n-a fost
altfel..,. Dar de unde aici, mizeria asta? mize-
rie .. 11i pierzi nu alta. mizerie ntr-un
de strins aici toate
Ile din lume .. . Mucozltatea asta este Sterviatnik,
s-a gndit cu furie. Pe aici a trecut Sterviatnik
de la el a .. . Ochelaristu' a in dreapta.
in stinga, totul pentru ca Sterviatnik
printre ei lase el
mizerie. t.rebl;lie: Cine pe
urmele lUi Stervlatnlk Intotdeauna o ra-
h?!. Ce, n-ai asta inainte? Peste tot
SinI prea ca Stervlatnik de aceea n-a mai
nici un loc curat. Totul s-a Nu-
'"!an e un prost Tu, strici tot echi-
librul, strici ordinea nu nici o organi-
zare: nici pe cele bune, nici pe cele rele. Din
cauza celor ca tine n-o fie raiul pe
Da' ce, te pricepi tu la toate astea,
sanule? Cnd am o ordine
Da' cind m-ai pe mine ntr-o ordine
am cum mor Kirill-ii,
tii, iar cei ca Sterviatnik se printre cada-
vr"ele lor, pe cadavrele lor, ca viermi, mur-
daresc, ... ".
A alunecat pe o s-a scufundat, a a
vazul din nou cu
ochii" dintr-o a i s-a
pierduse Dar nu, nu se Ime-
diat dat seama trebuie uite-a-
colo, unde iese din noroi o
asta, n de nu se mai vedea de-
ct picla
- Stail ... a el. mai la dreapta! Mai
la dreapta pietrei. .
Din nou nu auzit vocea atunci l-a ajuns
pe Arthur, l-a prins de a nceput sa-i
afate cu mna: mai la dreapta pietrei
mergi cu capul in jos. ,,0 mi-a voi, se
g!ndi". s-a scufundat ime-
diat un traznel a lOVit cu un pocnet asurzitor
pietrei negre zboare n toate
incinse. ,,0 mi-o a repe-
tat el, cufundndu-se cu totul, dind din miini
din picioare cu toate puterile. Auzul i-a fost din
nou de troznetul fulgerului. "Tot sufletul
am s,:ot din voi". se gndi: "Oare
la cine ma refer? .. Nu Da' cineva trebuie
mi-o m!-o va pentru asta!
un PIC, numai sa ajung la Glob, eu nu snt
Sterviatnik .. . O mi-a cum trebuie
cum vreau eu ... ". .
_ au la loc uscat, se in-
calzlse de _Ia soare. Erau complet
pe dos. clatinndu-se unul de altul
ca nu se Aedrick a o fur-
ca prin
amlntlt ca aicI. linga ea, le p01i odihni n umbra
ei. S-au tirit n Arthur s-a ntins pe spate

252
a inceput cu degetele lipsite de
descheie scurta, in tImp ce Redrlck s-a lipit cu
rucsacul de palmele
de a mina la piept.
- mie, a zis Arthur mie, mister Schu-
hart
Redrick sa mirat Ct de tare este vocea
a o a inchis ochii
cum lichidul fierbinte se
scurge prin gitlej se intinde peste tot pieptul. A
nghitit o i-a intins lui Ar-
thur "Gata, s-a gindit, lipsit de puteri. Am
pat. Am trecut d-asta. Gata, acum deja ce-
cul cu suma in litere. Ce, am uitat?
Nu! Eu minIe totul. o
mesc m-at1 viu nu inecat?
Ciu-ciu, nu V-a venit e
clar? N-am las nimic Acum eu
Eu, Aedrick SChuhart, in
mintale, voi tot pentru Iar voi,
riioase, sterviatnici.
Quarterblazi, paraziti ,
cei cu uniforme. cei cu serviete
cu "binefaceri"', patroni, cei cu A.V.-uri, cu mo-
toare cu "chelia cu discur-
suri, cu diferi te promisiuni - ajunge! dus
destul de nas! eu, prostu',
vreau, o fac. iar voi, Irturilor, aprobin-
faceati cu ochiul in spatele meu
de nas. intindeati, ma t-
de nas prin inchisori , prin ..bombe" ...
Ajunge!'" A cl/relele rucsacului a luat
din 'minile lui Arthur
- Niciodata n-am crezul, a zis Arthur cu o ne-
dumerire blnda in glas, nici nu puteam in-
chipuI. .. moarte, foc". Dar ca
existe ceva!.. Cum o ajungem la n.
toarcere?
Redrick nu-I asculta. Tot ce spunea acest omu-
nu mai avea acum nici o Nici
nainte nu avusese, dar atunci era un om.
Dar acum. . Un vorbitOL vor-
,
- Era bine ne .. . Arlhur s-a uitat n
jur cu s-o limpezesc.
RedrCk s-a uitat la el absent, a observat
lui lipicios. ca de de
":Iucozitatea acum cu. urme de degete,
general corpul lUi acoperit de o de
noroi nu a nici nici iritare,
nimic. Un vorbitor intors capul. n
se intindea un spatiU plictisitor, ca un
acoperit de de praf alb, plin de
soarele orbitor, un alb insuportabil, fierbinte
mort . al carierei se vedea deja
de aici, era tot de un alb orbitor de la
complet neted abrupt, iar apro-
piat era marcat de de Cobor-
rea n era acolo unde se ca o
printre pietre, cabina excavatorului. Acesta
era singurul marcaj. Trebuia direct
spre el. blzuindu-se numai pe noroc.
Arthur s-a _ dintr-o a mina
sub furgoneta a scos de-acolo o cutie de con-
serve
. la domnule Schuhart ... a zis el. n-
Asta probabil ca tata a
mal Sint acolo.
Aednck nu i-a raspuns ,Asta-i
s-a gindit indiferent Mai bine nu ti-ai fi adus
ammte de tata. Acum era mai bine
ALMANAH

PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
din Dar, dealtfel, e totuna ... " S-a ridicat
a oftat de ourere, pentru ca
se lipise de corp, de pielea acum se ru-
pea ceva dureros acolo, se dezlipea ca o us-
de o Arthur s-a ridicat a oftat el,
n timp ce se uita la Redrick cu Se ve-
dea clar ar fi vrut se dar n-avea cu-
raj. A numai, cu o voce
- Pot mai iau o domnule Schuhart?
Redrick a pitit la piept care-! in
a ZIS:
- yezi ala printre pietre?
- II a zis Arthur a oftat spasmodic.
- Direct spre el.
Arthur se intinse gemnd, umerii
se schimonosi, uitindu-se n jur
- un pic ... S-a lipit totul.
Redrick l iri Arthur s-a uitat la
el s-a intors a inceput
dar s-a oprit imediat.
- Rucsacul.. V-ati uitat rucsacul. mister
Schuhart.
- nainte. ii Redrick
Nu mai avea nici explice, nicI sa
de fapt nu mai avea nici un rost.
o sa n-are incotro. Arthur a pornit, ti-
picioarele, adus din spate. incercnd
de pe mIzeria se
mic, slab ca un piSOi ud
Redrick a pornit n u.rma cum. a
din soarele l-a pocnIt, orbmdu-1. pus
palma nu luat
ochelarii negri Fiecare pas ridica un de
praf alb, praful se pe bocanci
dar mai degraba Arthur duh nea, Iar ca sa
n urma Jui era imposi.bil. Dintr.-o a
in1eles el pute cel '!lai Mirosul
infect, dar cunoscut. mIrosea In atuncI
cind vintul de nord aducea pe fumul de la
tata tot duh nea Cind se ntorcea
imens, sumbru, cu ochii ca de ne-
bun. Redrick se
de unde se uita cu .groaza cul!l talca-su
smulgea de pe el hainel e de lucru [e arunca 10
miinile mamei, cum de pe labele
bocanc ii cum i Impinge sub cuier nu-
mai n n baie, auzea cum
de-acolo, de sub ndelung
sub cum trintea ligheane. bolborosea
ceva pe-acolo, iar pe cum urla de se cutre-
mura casa: "Maria ... ai adormit?" Trebuia stea
pitit cnd el se se la masa pe
care ea punea o o farfurie cu
un borcan de Ketchup, sa
Cnd termina supa, rlgila incepea carnea
cu fasole, abia atunci putea la lumina,
se pe genunchii lUI ntrebe pe
care maistru sau pe care inginer l-a mai inecat n
acid sulfuric.
in jur totul era incms la alb ii era
de de duhoare, de obo-
11 ustura pielea arsa, care se pe la
incheieturi, i se parea prin fierbinte
care i creierul ea ca el,
cerindu-i AmintIri aproape
uitate se n creIerul lui umflat, se
ntre ele, se acopereau se amestecau,
impletindu-se cu lumea care dansa
n ochilor toate erau.amare.
toate emanau o sau Incerca
n haosul

ANTICIPA A
din trecut un miraj dulce, sentimente de
reliefau d10 adincurile me-
monei a Gutei,
cnd era ea
n fata ochilor, dar Imediat se acoperea de ru-
se deforma, curgea se transforma ntr-o
de
a Incerca aminte
de Kinll, pentru el om sfint, de lui re-
pezi aglle, de risul lui de vocea care-i promi-
tea locuri ttmpuri minunate, iar
KlnU aparea el . Pe urma n soare
arglntiu deja Klnll a
pe Aednck 11 pironesc ochii ai lui
Hugh care mina lui mare
,in palma containerul de ... In
lui se ntunecate,
care ii coborau banera vointei ii stingeau pu-
pe care o mai pastra memona lui,
deja i se acum nu fusese nimic
bun, ci numai mutre. mutre, mut re ...
tot tln1pul ramnea stalker, se
sa slm! 1. minte chiar,
vedea parca cu cerebelul, uite acolo in
stinga, la o deasupra
mormanului de scinduri vechI, "fantoma ve-
sela." - da-o dracului; iar
in dreapta adie un vnt ca
"cheila neteda ca
oglinda cu multe cozi ca o stea de mare, inca
departe, nu mi-e iar n centrul ei o pa-
turtita ca o umbra, ceva foarte rar, pentru
nu zboara deasupra Zonei; iar acolo,
alaturi de blberoane"' aruncate de
Stervlatnlk"probabiJ la ntoarcere, cind fnca a in-
VinS Vedea toate astea totul,
Iar cnd Arthur, incovoiat, directia
cu un pas, gura lui Aednck s" deschidea
un urlet tor i din git-
lej. "O se gindea. Ati fdcut dm mme o
de la marginea carierei se
apropia deja putea desenele
ciudate ale rug inei pe al cabinei
excavatorului
un prost, Barbridge dar prost .
Cum ai putut ai ncredere n mine, ai? De cind
tu? Ar li trebUIt mai bine
dect eu nsumi. Ai asta este. Te-ai
prostit. E normal. Poate ai avut de-a
face numai cu " atunci imaginat
cum s-a desfigurat Sterviatnik cnd a aflat Ar-
thur, frumosul Archie, snge dm singele lui. . a
plecat n cu picioarele lui
Sterviatnik. a plecat nu cu un mucos inutil, ci cu
fiul lui, lui, mindna lui .
toate astea, Aednck a inceput in hohote,
iar cnd Arthur ntors speriat capul a dat din
continuind iar au
nceput i se prin minte, ca pe un ecran,
mutre, mutre, mutre.. Trebui e schimbe totul
Nu o nu nici un destin sau des-
tine. Trebuie schimbat fiecare al acestei
lumi Injecte ..
Arthur s-a apropiat de marginea rpei din fata
carierei, s-a oprit a pironit locului, pri-
Vind in jos gtui lung.
Aednck s-a apropiat s-a oprit Nu se
Uita acolo unde privea Arthur. picioare, din
adncurile canerei, pleca drumul cu
ani n de rotile tractoarelor
grele. La dreapta lui se ridica un perete abruot alb
253
PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
de iar la stnga era unde,
pri " tre pietre gramezi de
aplecat excavatorul. Cupa lui de
teri, la jrumul ui cum
era de nimic nu se mai vedea pe drum,
dar linga pe o
atirnau tur1url i negri ce serylsnau cu
metalice, groase, t arj ate. In praf se
vedeau o multime de pete, de acolo se
sase bitum. Asta-i tol ce mai de
la ei nici nu puteai spui cit i au fost. Poate
fiecare este un om, o a lui Ster-
viatnik. Ia ui te, Sterviatnik cu bine, vi u
din subsolul bl ocului Iar de-a-
colo Sterviatnik scosese cu din
"magnetul fl ui d". Iar acela era comoara
de Dina Barbridge pe care o doreau, care nu
ni ci cu t at a, nici cu mama. Iar pata
aceea era Arthur Barbridge, frumosul mindrul
Archie, care nu cu
- Am ajuns, a hirii t incordat Art hur. Mi ster
SChuhart, am aj uns nu i
Ridea bucuros, se pe vine cu amin
doi pumnii incepuse cu
puterea. ca o pe
lui capului tremura f lutura caraghi os i n t oate
aruncind de noroi uscal. numai
atunc;i Redrick ridicat privi rea a Pri Vi t Gl o
bul. tncet. Cu Cu fri ca no
arate cum imaginat . ci
indoiala Globul se va de pe cerul unde
abia se astfel toate
Nu era de aur, mai din cupru
complet net ed, lucea mat in soare.
aruncat peretele al cari erei , stind
comod pri ntre mormanele de
chi ar de aici se vedea cit esl e de mare cit de
greu locul unde se
Nu avea ni mic sau i ndoielnic in el ,
dar nici nu avea nimic ce-ar fi putut dea o
Nu se de ce, dar i a trecut pri n cap
ideea Gl obul este gol pe ar
trebui fie foarte fierbi nte, i nci ns de soare. Era
clar nu emitea o propri e, nu putea
se ridice i n aer danseze cum se vor
bea in legende acolo unde cazuse. Poate
dintr un oarecare buzunar imens
se rostogol ise, in timpUl unui joc de
Nu era aici Fusese aruncat el ,
la fel cum erau azvirli te toate astea. "bi
beroane" , "baterii". alte gunoaie de la
Dar in timp avea ceva, cu ct se
uita mai mult la el , Aedrick seama ci t
est e de cum te
te apropi i de el, vrei ati ngi , mi ngii
din nou fi trecu prin cap o ar fi foarte
odi hnit or le el , sau mai bine,
te spri jini cu spat ele de el , dai capul pe
spate inchtzind ochti, te dai
drumul la amintiri poate chiar un
piC,.
Arl hur a sant n picioare, desfacut toate
fermoarele de la scurt a, a smul s-o a azvi rltt-o
la pici oare, ridicnd un nor de praf al b. Tipa ceva,
stri mbi ndu*se dind din niini , pe le-a
dus la spate a dansat fac nd cu picioarele fi-
guri compli cate. a pornit n 10S pe povir-
Nu se mai uita la Aedrick, uitase de el , ui tase
de loate, mergea
dorintele ascunse al e unui licean
care ale unui care nu mai
zuse i n lui nici. un fel de bani, n afara de
cei "de buzunar" ' . ale unui mucos pe care il sno-
peau n mirosea macar un ptC a al-
cool atunci cind se intOlcea acasa din care
voiau un avocat celebru, iar in per-
mini stru, cine cum,
vaL .. , Aedrick, ochii
de lumi na orbitoare, privea in urma lui. Sta-
tea impasi bil rece, ce-o se intmple
acum, nu se va putea uita. To-
cind totul era posibil , va privi sa
ceva deosebit, poate doar inl auntrul lui ,
undeva i n adincime, unde a inceput se
un oarecare ce a pornit se
cu lui
Iar t ot mai cobora n pe povir-
abrupl , un step dement, iar prafUl
alb i de sub in timp ce ceva cu
puterea, foarte vesel , dar foarte
solemn, ca un cntec, sau, mai bine spus, ca o li-
tanie. Redrick s-a gndit pentru prima in
cari erei acest drum era in at-
de La inceput nu ascultase
ce acest vorbitor, dar pe
s-a aprins ceva in el a auzit: "Fericire
pentru Pe gratis!.. Fericire din
aici cu Ne ajunge la Nimeni
n-o plece Pe gratis!.. Fericire! Pe
gratis! ... ,
dintr-o a de o mina
iar fi un in gura. Redrick a
cum vidul transparent, care se in
umbra cupei excavatorului, l-a prins, 1-8 aruncat
in aer incel cu pulere l-a cum
femeile storc ruf ele. Redrck a mai avut timp
cum unul din bocancii a fost smuls
de pe piciorul lui Arthur proiectat in sus, un-
deva deasup"ra carierei . Atunci intors capul
s a In cap .se gol amor1ise. In
jur era mai al es n spatele lui, acolo pe
drum. Atunci adus aminte de dar
ca de-un medicament pentru care a
venit vremea ia, A a n-
ceput bea cu inghitituri mici pentru prima
in ar fi vrut ca n nu fi fost
al cool, ci' pur simplu rece ..
A trecut un timp, cap au gn-
duri cit de ct coerente. ,Asta-i tol. Drumul e li-
ber, Chi ar acum putea merg, dar mai bine
mai un pi c, de tocat .. e capa-
de orice scamatorie. Tot trebuie mai re-
flectez Numai asta nu-i o
pentru mine, tot necazul " . Ca se .
nsemna se eschiveze',
aici toate astea nu mal
merg ,
.,In Ce zic?, tata. ,
pentru toate, le tiriturilor sufle-
tul, se sature ei de rahat cum am inghi-
eu.. Nu, nu bi
Dar toate astea? Ce-mi
trebuie mie? Astea-s nu gnduri " . A n-
ceva groaznic trecind peste
diferitelor ginduri, poruncit cu
l ale: " Ia N-ai pl eci
de-aici n-o te la ceva concret . O
pieri aici cu acest ai ai
te dar n-ai pl eci .,," I
" Doamne, unde-mi sint cuvintele, unde-mi sint
ginduril e? cu avnt troznit una peste
In mea n-am avut nici gind!
ALMANAH

PICNIC LA
MARGINEA DRUMULUI
Doar Ki rill mi -a vorbit ceva, ... Ki-
rill!" febril prin amintiri, ii
cuvinte cunoscute semicunoscutc, dar ni-
mic nu se inchega, pentru de la Ki rill nu
cuvinte, ci numai imagini neclare,
bune sau foarte bune, dar compl et neverosimi le,.
"Ce aici m-al i n-
virtit, ti rituri lor." Golan.,.
cum am fost un gol an, am
tot un golan. ast a nu trebuie fie, Auzi ? O
pentru totdeauna, fie interzi s. pe vii -
tor! Omul se ca se
pe Kirill, in Numai eu nu cred in asta.
Nici inainte n-am crezut nici acum nu sint con-
vi ns. Iar pentru ce se omul . nu S-a
s-a Se fiecare cum
poate. fjm cu tOJ ii Iar ei
crape ... cine' si ntem no;, cine sint ei ? Ni -
mic nu mai Mie imi este bine, lui Bar-
bridge i este lui Barbridge ii e bine, lui
Ochelaristu' il e lui i e bi ne, e ru
pentru toti , Numai el , timpl l ul , crede poal e
se strecoare la ti mp. Doamne, ce cul ama!
m-am cu Quarlerbl ood, iar
el a fost i n cu Iar de
la mine, idiotul , vroi a un singur lucru: nu moi
fiu stalker, Dar cum nu mai fiu stal ker cind am
de o familie? duc la Da' nu
vreau muncesc pent ru nimeni. Mi-e de
munca oare ast a?
omul o va face i ntotdeauna pen-
tru. cineva. Este un scl av ni mic altceva, iar eu
intotdeauna am vrut f iu Singur, ca intrunt
pe cu apati a plictiseal a for ", ..
A baut restul de coni ac cu puterea a
trintit qe gol, care, lucind in
soare, s-a rostogolit pe undeva Redrick ime-
diat . a uita.t de P.J. Acum
ochlt cu mTmJle rncerca nu Stl inteleaaa, nici
dar ceva, cam cum ar


trebui fie, din nou a zarit numai mutre,
mutre iar mul re ... sticte.
ci rpe care au fost cindva oameni, coloane de ci -
fre ... tOI, ce vede trebuie ar fi
vrut le dar j s-a l oate
astea ar atunci n-o mai ni-
mic - numai net ed gol . De
disperare din nou ar fi vrut se spri jine
dea capul pe spat e, dar sa ridicat, scu
turat pantalonii de praf a inceput coboare in
Soarele dogorea, iar n fata ochilor plu
teau pete aerul tremura, iar.in vi-
brare Globul pe loc, ca o !;I ea-
mandur pe valuri ROOrick a trecut pe linga
CUPd ridicat picioarele mai
sus, ferindu-se nu petele negre, scu
fundindu-se apoi n prafos, s-a tirit prtn
cari era de-a spre Globul care
cu ochiul. Era t ranspirat tot, se
$UfOCa3e de in timp trecndu-I
fiori de t remura ca dupa o iar prin-
tre cretos $i deja
nici nu mal Incerca sa se Repet a
intr-una, cu dtsperare, ca o ,,sint un
animal. Vezi bi ne sint un animal. N-am cu-
vinte, nu m-a nimeni folosesc cuvin-
tele, nu gndesc, Aceste Urturi nu mi-au
dat posibilital ea gindesc. Dar
intr-adevr atit de puternic, de
singur! in
sufletul meu. acolo est e tot trebuiA
Trebui e fie ceva! Doar n-am vndut
sufletul meu, Este al meu, este ome-
Scoate sinQur din mine t ot ce vreau! Nu se
poate vreau raul! ... blestemat fie tot, ca
ni mic nu pot mai spun in de aceste
cuvinte " Feri cire pentru toti, pe gra-
tis, hai nu pl ece nimerti
Traducere: VALERIAN STOICESCU
255
IONESCU
NSINGURATII
PRIVIRI repezi
biti. Siluete decupndu-se fantomatic
in valunle ntunericuluI. pustii, lungi, depri
mante. Ferestre jaluzele bine ferecate.
peste tot, tronfnd
aceea grea, resplratlilor saea-
date pulmilor tredHori. sunetele ireale ale
lor de pantofi pe caldarm, tacerea aceasta, intr-un
,mume fel. ingrozitor de asurzitoare ..

La incepul a fost o de cineva,
undc>va, cumva, dndva. Dar care
a prins. s-a transfornmt ntr-o rumoare, apoi
intr-un zvon. Un zvon nici un suport, un zvon
ca toate zvonurile, n,1.scut poate din ceva real, sau,
mai curind, din ceva ce ar fi putut deveni realttate,
nasdnd la rindul lui zecI de alte zvonuri. O re-
de comunicatle ce se tntinde
tor. "In c.se fac experiente militare se
crete" Sau, ,.n C. s-a o puter-
epidemie necunoscutA". Sau . .,In C ... ".
Nu mau mteresat zvonurile. Nu le-am dar cre-
zare Nu de ce, poate ca eram prea
prea obosit de ele. La fel ca in cazul unui
medic legist, pe care moartea nu-I mai putea ,im
presiona, dt::venisem un fel de blazat, de unpaslbd,
Pe vremea aceea er;Jm un obscur sazetar al unui
ziar periferic. Un fabricant ,extraordinar de
de sale de iluzloOlst ce scotea dm
multicolori sau senzationale, un jon
gleur de cuvlOte frumoase, sclipitoare goale.
Sau, daca vreti, un ratat.
Pentru ca ncepusem realizez cine citea acel
ziar ct pret se punea pe el. Aveam pe atunci
virsta aceea cnd ma consideram destul
de pentru a-mi admira intelepciunea agom-
destul de ca sa mai cred in visuri
idealuri. Pentru a mal crede 1n mme

Pnvlri, siluete, strAzi, ferestre. Un noian in-
de amIntiri vizuale> sonore. Precum o
fotografie o aruncate neglijent intr-un
Din dnd In dnd noap-
tea, dnd nu poti dormi, le le le
auzi. - regreti tnst

in C. am ajuns dintr o intmplare.
Eram obosit, mult pre:l obOSit fizic pentru a mai
rezista in spatele volanului cei 70-80 km care
256
-
de localitate mai,
mam s. Il"1nf'J ptez acolo Am 9<'Slt
nici o greutate UII ,',' la smgurul hotel dan
unde un 'f t ma pnvise ca pe
o rtioas.5 arul\c>lse iri lcirbll.
chei murdare pe
Eram cu hoteluri ieftine. Am urcat
comentarii 1n camera MI am aruncat pe pat mi<"
am zbughlt-o la bale Am un
m-am simtit mai in puteri. M-am UItat
la ceas. Era nca devreme, opt ceva. M dm n
!'ins pe pat Numl in fire culc la ora
aceea, cu oboseala, ca am optat pentru
o plimbill'e prin Noaptea era
Am luat-o alene pe una din strazile cu mult.) ver
din apropiere. Era Chiar prea
Mam intreh;),t ce oare l IX'
locuitorii micilor se sP"m n
case, locunle de plimbar(' Or
Blazarea? Teama? Am surs amuz;),t mi-am
aprins o de ce' La urmd. urmei, o
comunitate foarte bine
aproape membrii. Snt ca un fel de familie
mare. Cei citiva trecdtori sau strecurat re
pede pe mine, eVitnd ':la. priVf'asca, LI'
Incepea agaseze. V01am lume,
Un 'restaurant_ Era exact ceea ce imi tre-
bUia. Am intrat. Pustiu. Citev,J mese ocupate. O
in surdint'i M am Un chelner
obosit m-a luat n primire aici senzatia aceea
nepI3cut.'\, de de
Ma frapat faptul Itl mci o nu se
afla mai mult de o nici o
pereche. trei femel. Cam
Foarte putin_ rog, nu era treaba mea
fac recensmintul populatiei sau tot felul de statis-
tici bizare privind preferintele pentru sau
restaurante. Dar simteam singur O senzatie
de 1ntr-un anume sens, mie.
Era un fel de din aveam
senzatia oamenii de aici se tem unii de
altii, li este sau
de mine. Prostii, mi'qm zis cu OboSit
ai inceput cimpii. O femeie de la una di!l
mese cuptul .lOs de pe masa, se l rl
inainte de a se la loc o
privire in Ochii OI se Atunci, brusc,
am recunoscut o

Priviri, Siluete, ferestre. fotografia
ei. amintirea ei. O intro cutie veche de
ALMANAH

bombool'oe sau tn memorieI. te ntrebi,
te revolti de ce a trebuit ca totul fie cum
este. Nu se putea altfel? Spui da, uittnd tu
prinCipalul vinovat. Tu ai fi putut schimba
ceva, cndva. Cindva? Ai mbMrtnit, pnetene ..

n primul moment m d Uimit reactia ei. in ochi i
se putea citi o mult spre
Nu se schimbase deloc. Era la fel de ca
atunci.
Atunci dnd o pJrMlSem, mi amlOteam figura ei
lacrimile dlO ochi, buzele strnse, capul tmut
mtndru in sus eu incercind stupid explic
ceva ce eril eVident, spunndu-l stngaci o iubi
sem, dar trebuia s."I plec. fi vrut sa
prieteni. apoi statia de CI'ltobul, sarutul acela fu-
gar Silueta ei din "p. I gc.:omului detes-
tilse, 'consld{'rase vlob,Jbll ultimul om poate
avusese dreptate Dar ace<Jsla era acum o isto-
rie wche. Nu se stabilise 1n C. Mam ri
dicat am mers la masa ei. atunci
mi-am dat seama cu stupoure ce era tn
acel restaurant fi... carc masA nu avea deeft
un singur scaun! Am pmilt O fn ochi, intens, puter.
nic, ea n a pleC<:lt ochii. mia suportat pnvlrea. dar
n-a schitat nici un gCl:>f. Am luat repede un SCdUI?
de la o maSd apropiatA m-am asezat. -'"
Buna seara, Trdndilhrule i-am spus zmblOd
pe numele pe Cilr\'> il m\lcntascrp eu, pe vremuri.
veni rill>pun",ul nilucitor.
- Bine, dilr
Pleaca! Te rog, de aicil
De ce?
Uita-te In jur p1c,;K<'l1
Mam conformat cei dlO se uitau
dezaprobator la nOI. Part,:J fi calcat un fel de
lege nescrisa. Un profanator de tabu-uri. M-am ri
dlcat, am pus scaunul la loc mam retras la
masa mea.
Am termmat cina rapid. Chelnerul m-a
tot timpul dezaprobator, dar nu mi-a spus nimic,
1n afara unui rece la incasat.
Am mi-am aprins o
scurt hmp 1 T randdfiruL l-am pTivit silu-
.ta mers ... l mindru, am alergat putin am
luat-o de, brat
Tu?
Nu mai surprins.!.
Am t3cut. Nu ce zic.
- Ce vrei? SP("iS pleci. dlO acest



- De ce? Ce ti-am Cu ce te-am
Nu neam vazut de atta- timp. Nu avem dreptul s.:'l
stbm pulin de
A ea. Mergeam pe pustiI.
Nu ncotro. Ar fi trebuit Sd md obsedeze Iar
aceea Pushetatea. Dar etam in
curcat. Ma fulgerau tot felul de zvonuri. Se ntm-
plase ceva tn C.? De unde atlta
suspiciune? Fiecare era aSimilat automat cu
un
Ne-am oprit intr-un ftrziu in fala unei case ntu-
necate.
- Aici stau eu.
-
A Zmbit Ciudat, strmb A descuiat am In
trat aproape nepoftit... Se cu atentie pe
inchise cu daca drupe
riile erau bine trase abia apoi aprinse lumln<l
Un apartament frumos. Smguratate. Eu TTilndd
firul meu de pe vremuri..
- la loc, spuse ea rece. scuza-m;) putin
Reveni repede cu pahare cu o in

- Vrei?
Nu voiam. Nu bau nici ea se la mine cu
atentie. Se in tata mea, la o distantil apre
ciabilA_ Avea o traM, tncordatA, stre

- Cej cu tine.. Trandafirule? am lntrebat incet.
Nu Atunci am strigat-o pe nume. Pe
numele ei cum n ultima
noastrA noapte de dragoste, cu multi ani 1n urma.
Deschise gUTil ceva, dar nu
No niclodat.'l atlt de 1ncordat;)
M-am ridicat din fotoliu, m-am ea, am
luat-o in brate, sarutind-o. Apoi am stins lumina

Pnvll'i, siluete, ferestre. intunericul
aminhrilor. Fantasmele trecutului de o
insomnie ce tristeti. Nimic din ceea ce
a fost dndva nu va mai fi tn viitor. Te intrebi de
unde ai scornit fraza aceasta. Spui a fost
fie. C3 ai fost manipulat O Jucane in mna zel'
lor. A unor zei pe care i-am Inventat noi ca ne
acopere temenle. Dar tu ai fost cel
cel Te tntepai n spinii trandafirului?,

- Nu! Nul Dumnezeule, nu pot! gemu ea dez
,
- De ce? Ce-i cu tine, T randafirule, spune-mi,
te implor. Sint prietenul te pot ajuta, dar
tu.
- bagajul dm acest
m-ai intilnit. Nu pot sta cu tme in noaptea
asta. ct mai este timp. Mal poti
Eu stnt o o fncodsll,

-
buzele. Spusese mai mult decit ,tre
buia .
- Eu team uitat. Nu insemni
nimic pentru mine. MI-e scrbd de tme, nu pot su-
porta prezenta ta mine mai mult de c-
teva secunde. NImiC din ceea ce a fost cindva nu
mai este acum.
257
Am plecat. In am privit o ina-
poi. rn cu privirea cu
ochii de plins.
lam strigat adresa mea de la hotel i-am spus
am s-o caut a doua zi Na spus ni
mic nu s-a din i
Am ajuns repede la hotel. Eram obosit furios,
o de sentimente contradictorII.
ceva. O nervozitate crescnda. Mam simtit,
curios, aproape de pustietatea
Am ajuns in camera mea de hotel, am in
cuiat u:;a mam culcat, unui
somn agitat, populat cu
A doua zi, inainte de plecare, i-am mai o
N-a nimeni la lungile tnguiri ale so-
neriei, am avut impresia sint studiat din
spatele unor ferestre.
Am ridicat din umeri m-am inapoiat la hotel.
In fata h.elului, o O alu-
necase pe trotuar probabil luxase sau rup-
sese un pictOr. era se ridice. Oamenii
care mergeau la serviciu, lungi de insingu-
rati, nimeni nu vorbea cu nimeni, nuj nici
o atentie. Nici b.!trina nu scotea nici un sunet. Se
de picior ncerca se ridice.
"'-am apropiat, am ajutat-o, m-a privit
cu un fel de dezgust abia mascat. M-am oferit sa
o duc la spital. A refuzat a plecat
nemultumindu-mi. Am privit lung in
urma ei de oameni de pe trotuar ma.
ocoleau la o Ce se intim
plase 1n c.? Ce e cu voi, oameni? fi vrut
strig, alerg, zgudui masa asta inda-
de oameni. nimeni nu mi-ar
fi ...

siluete, ferestre... O
de oameni insingurati, de priviri pierdute,
de mecanici, de siluete ncovoiate, de
fantomatice, de ferestre
tu, obosit. singur. Un sentiment
. greu. Unde iti sint prietenii,
rudele? De ce te ascunzi? bine nu ai fost con-
taminat de C.? Contaminare.
Acum, n fond, totul este o istorie veche de ctiva
ani. Pe care ai din fragmente disparate,
din 1ntmplare. Te revolti? Bine, nu din intimplare,
te-ai dar ai avut noroc. Caci, dacA
nu ai fi avut noroc, toate tale din C.
nar fi constituit dect amintirea unei de
dragoste, banale, nefericitA din punc
tul de vedere. Dar att. Trandafirul nu te voia.
Mai qttea flori ... Dar Trandafirul nu putea
te vrea. pare L-ai aflat.
mai fericit acum? Foarte putini de baza
din C. mai putini de faptul
este una din ultrasecrete de incercare a
armelor, un poligon.
probabil, numai o de oameni, de noul
gaz de Arma ... La inceput n-ai
crezut. Nu puteai crede. Era de
ireal, de fantastic. Intrasei in plasa zvonurilor nu
te puteai desprinde din ea. Si,
militari nu degeaba. Armele
atomice erau un lux incomod. Milioane de morti,
distrugeri materiale teritorii imense preta-
cute intr-un de nelocuit. Oar un teritoriu
trebuie folosit , colonizat. Bomba cu neu-
troni ar fi fost o solutie. Moarte
de prospecte. Dar de lucru? Cuce-
258
ritorilor le trebuie sclavi. Asta e una din
rele ale armate!. PArtile rele. Ce n-
grozitor interlocutorii Iti vorbeau
agale, calm, despre soarta vi itorul a milioane de
suflete, cu singura de a se afla in ad-
S-au incercat atunci anumite feluri de gaze
de asfixiante, paralizante. Toate aveau
inconvenientul scoteau oamenii in afara
tii. paraliza ti, nu erau de nici un folos. Atunci
s-a pus problema cum scoti oamenii din
a le afecta utilitatea. Utititate. Parc!a. s-ar
fi vorbit de de unelte. [nterlocutorii
erau pedanti. Tineau pur simplu o lectie 1n fata
unui copil, n care ii demonstrau rece valabilitatea
unei teoreme oarecare. Putfn daca teo-
rema nsemna viata sau moartea unui om, sau a
doi, sau a 100, sau a 1000, sau a unui milion de
oameni. Oameni? Insecte. Se incerca
gale ilariante, lacrimogene altele. Dar oa-
menii ucid la fel de bine cu zimbettll pe buze
cu lacrimi n ochi. atunci cuiva i-a venit ideea
unei arme a Ca oamenii sA nu
oameni. Se putea, era o modificare gene
de substante chimice volatile ...
_ dar, un nou gaz de Armatele atinse se dis-
persau, fugeau care ncotro sau chiar se decimau
ele insele. Oamenii nu oameni.
in timpul experientelor pe cobai, de la baza
din C. s-a produs o scApare. In-
spun militarii. Dar pentru a c(;mta-
mina un cu zece mii de locuitori,cum este
C. a-I modifica de la a-I insingura.
Oameni ce le este sc1rba sA' vada
alti oameni. Inchizi ochii gtndul te duce Inapoi.
Priviri, siluete, ferestre ... C.
Nici un ziar din n-ar publica aceste
foarte bine. Nici chiar ziarul periferic unde lucrai
in acea militare sint strict secrete.
Ti sau spus anumite lucruri,' vei avea
n era mai bine decit te agiti
tulburi apele. .. Acum
curios., incapabil imaginezi sute de
mii de 'oameni, brusc sentimentul
tor al al pierderii Increderii In colectivi-
tate, in geniul uman ridicat la propria-i putere, la
attia oameni evitindu-se, fugind unul de altul.
fie scirba de oameni, cum ti-e scirba. de
de de viermi. acolo, in C. , populatia
fusese de o cantitate. se suspec-
tau, se ocoleau, se detestau.
Un contaminat. condamnat la cea mai
moarte. O moarte absurda. impla-
le e de oameni. Familii
incapabili sa se
Deci, o degenerare a speciei in regula. Dar
nu te gindi la atitea lucruri o stai te
imaginea aceea a femeii iubite, il T ran
dafirului de sentimente contradictorii,
ce se cu
dragostea dorinta de Stai o vezi
n casei, cu privirea aceea cu
ochii de pttns, nespunnd nimic
du-se de acolo. Sau figura ei atunci cind ai vrut
ceea ce nu se putea in cuvinte. Sau
chipul ei din restaurant. Sau ei de pe
vremuri, lacrimile din ochi, buzele strtnse, capul
nut mindru n sus, fugar din statie s i(u-
eta ei din spatele geamului. Amintiri. Amintiri ne-
putincioase dureroase. Priviri, siluete, fe-
restre ..
ALMANAH
ANTI CIPA A
MARCEL LUCA
CAROLINE
PROJECT
PREMIUL II (POVESTIRE) LA CONCURSUL ANUAL DE LITERAR-ARTISTICA DE
1983
IATA inci una din mul-
tele intimpliri ciudate din ca-
tegoria celor descrise
acum. Ea a fost consemnati
cu multi concizie, dar mai
ales cu convin-
gere a martorului ocular de
Pedro Cal-
lego in raportul informa-
tiv adresat curiei papale, in
timpul pontificatului lui Paul
al III-lea Farnese. In principal,
el descrie expedi-
lui Hernando de Soto.
continuati moartea
acestuia de Luis Mos-
coso de Alvarado, o expedi-
care. fiind n-
tre t 539 t 543, constituie
prima explorare
toare a zonei meridionale a
"State Unite.
DupA intoarcerea in .. Noua
Spanie", din care apoi
spre Cuba. unde sti mai bine
de un an, Callego
relateazi cum mbarcindu-se
la sfillitul lunii martie t 545
pe galionul .. Santa Maria del
Pilar" cu Europa, o
violenti din
senin la numai doui zile de
la plecare, a r,urtat vasul ci-
teva sute de eshe nord-vest
de insula Espanola.
ALMANAH
ANTICIPATIA
in seara zilei de 29 martie.
la citeva ceasur i ce fu-
ria vintulu i se do moli se,
aproape imediat ce lua-
noul cur s pent r u corec-
t area der ivei, marinarul de
veghe pe ga bia a rborelui
r.
rincipal vesti unei
umini galbe ne, pilpitoare,
undeva in prova navei. Urcat
pe punte.
don Miguel de Vallejo
in cele din continuarea
drumului, n pofida
mirii evident e a echi pajului.
pe nt r u vre-
murile acelea cind in
oamenilor apele ale
oceanului e rau populat e de
animale fa buloase, .
toare. la locul cu pri-
cina, au pescuit din apele
de o ciu-

de o
cu un felinar uimi-
tor, in interiorul se ro-
tea un ochi lumi-
nos.
Omul cules dintre valuri
da r fie pe
moarte. sa
trezi uimire n rindul
marinar ilor: era
toare nu fie o
cu
moliciunea sa avea
ceva din luciul
unei folii metalice. Apoi, era
dintr-o bucati
ce se despica doar ntre git
pintec ntre rnduri de
de argint. Pe ne-
cunoscutul purta ce
boluri luminoase
de in care felurite
semne verzui dis-
in fiece
porunci fie
transportat in ca b ina sa ,
unde zile in cu
Callego, au ncer-
cat in pen-
tru a rosti citeva cu-
vinte, care poate i-ar face
cine est e, de unde
vine, din ce se
t rage . ..
Toate au fost
zadarnice. omul muri n
cele din A fost
cat cusut ntr-un sac de ci-
iar o rugi-
ciune obice iul
pe o n-
inspre adncurile
Atlanticului.
Peste trei
.. Santa Maria del Pilar" an-
cora la Sanlucar de Barra-
259
meda. necunoS8
cutului pescuit in ocean, pre-
cum uimitorul felinar lumi8
nos care continua r0
8
spotul
inchise fe-
n fier, in sus
pe Guadalquivir spre Sevilla,
unde n beciurile
Sfintului Oficiu. Acolo au
fost ngropate n cele din
din ordinul Marelui
chizitor, ce cercetarea
in care fuse-
a luat iar
don Miguel de
lejo, cu mare greutate. a reu
se disculpe pentru fap8
tul organizase o "in mor
mntare" unei fi8
care, nu era un de-
mon azvirlit din ceruri, era
cu certitudine un un
eretic din adincurile
lor ce "in Anno Domini" 1 545
erau nesupuse
Sale Prea Catolice ...
James Barr,ett de citit
textu l att de cunoscut. o
ce el il rezumase, uimit
din
xerografiat pe o hirtie
purtnd n din stinga sus
sintagma Strict
deasupra antetului unuia din
serviciile cele mai discrete ale
Departamentul ui
- domnule
Stlmson. nu ...
- E firesc contrariat,
interveni repede lung
slab, aflat in fotoliul din
dreapta joase, rotunde,
pe care se aflau paharele cu be-
dumneavoas-
un scriitor un om
de cunoscut.. S-ar fi cu-
venit, desigur, fi solicitat
o intrevedere conform
lo r noastre, hmm... mondene,
stabilind telefonic o intilnire
pentru un dejun de afaceri la
unul din restaurantele din
...
Barrett zimbi:
- Dar cum afacerile dumnea-
sint. ...
le ...
- Exact!
foarte. foarte urgente ...
Stl mson ochelarII cu
rame de aur, rotunzi.
la nasului
volu minos puternic conti-
cu cuvin-
tele:
, - in baza cu-
lese despre -
ce faci!. este o ne-
ntr-o activitate ca a
260
... - s-a ajuns la conclu-
zia un loial,
un bun american. fapt care ne-a
determinat ..
- O James Barrett
zmbl larg in ochii
undui o sclipire Sint
un bun
american, doar in n
care nu loialitatea
cum a Mac Carth)' ..
tot scotocit prin
desigur. care a
fost atitudinea mea de
tomba din Vietnam
numi economisesc cind
e vorba de a critica Administra-
pentru lipSi!- de sinceritate in
problemele nu-
cleare ..
Stimson il privea de len-
tilele ochelari lor cu
curtenltoare chiar.
dar o anume nervozitate I se
putea ghiel felul n care
stinse gara abia in-
trerupindu-I:
- Noi ne de asi-
gurarea a Sta-
telor Unite, pe care o privim ca
o misiune necon-
deci criteriile
noastre referitoare la
de loialitate nu pot
coincide cu cele ale unor politi-
eleni ce apar dispar meteoric
_ pe firmamentul noastre
politice.
Pe a
celuila'lt se grimasa de
scepticism pe care naltul func-
o cu
- un pahar?. Ei. bine.
colaborarea. dom-
nule Barrett. ntr-o
despre al caracter ultrase-
cret da seama
Pentru inceput, dori
putut elti cu
ochii raportu l
original al acestui Pedro
Callego .
- Da. I-am n timpul
de documentare efec-
tuate acum trei ani. Ia Biblio-
teca Vaticanului.
Pe vocea lui Stlm-
son accente metalice.
Iar scriitorul avea tot
mai e supus unui
interogatoriu:
- de lui
din vreo A mai
fost citat sau rezumat de altci-
neva
- ... Nu! In mod sigur, nu! .
Documentarea am ca
trimis al Prince-'
ton, n vederea unui
studiu privind anvergura pene-
CAROLINE
spaniole la nord de Rio
Grande ... Man uscr isul l-am
era sigilat, de unde
deduc nu fusese citit de ni -
meni la mine.
Stimson se ntoarse ntr-o
parte in o
truie de pe biroul aflat n spa-
tele din ochi un pasaj,
apoi
_ E vorba de man uscr isul
MW-B46.2BJ1
_ Nu mal minte, s-ar pu-
tea ... Am un
unde e notat cu
am pot comunica
aceasta e cota de
_ Nu! Nu e necesar .
e
Funqlonarul umplu .Q
paharele prelungi de cris-
tal. sor'bl cu conti-

- Domnule Barrett. conduc
de un de ani activitatea
de protejare a cel ui mal mare
proiect in domeni ul din
cite au existat acum: Caro-
line Project! Nu niel o

Realizarea lui va insemna asigu-
rarea unei
ab-so--Iu-tel Posibil it atea de a fi
cu arme
chimice. bacteriologice. geofl -
zice sau nucleare va fi. practic,
Din momentul n
care proiectul Caroline va fi fi-
nalizat. vom fi primi i care vom
cere dezarmarea t o-
nici un fel de reti-
...
James Barrett pl
cloarele aprinse o
nelmpreslonat,
chiar un zimbet aproape
batjocoritor:
- Cred. o ce
proiectul cu atita e
vorba de o
care va elimina in mod fi resc
tot ce acum.
cum arma de foc a elimi nat
ciuca. probabil pe cale
o superla-
nu
numai e
posibil n prezent, el uni-
versuL.. I
- EI, nu-i chiar Poate nu
poate nu trebuia
fac. Im-
problemei n
- acum.<; mal pu-

ALMANAH

PROJECT
- O, nu! Dealtfel. IOlal-ne-
loial, in afa-
cere. nu
cu slnce-
r!tatca, pur
Simplu. Nu putem ca
de dolari se pe
apa simbetei sau ca o prioritate
fie anu-
de dragul
axiologice ale unul individ!

- Perfect, domnule Stimson.
- O.K.! premise ca
a,tit de bine
pina acum fie deconsplrat
sau. Ia fel de grav. fie Intuit.
Manuscrisul de care folosit
rezumindu-I este o cheie
atunci cind serviciilor
noastre au aflat de el
cartea ...
il intrerupse mirat:
- E ci-
de de
de science-fictionn
- EVident! Cum eram pe
cale spun, manuscrisul a
Agentu lui nostru tri-
mis Imediat i-a fost
imposi bil ..
- S-ar fi putut intr-o
cum ' e cea de la
Vatican e Imposi bil mal fie
un man uscr Is
altfel decit cu tot ul
- Mda.. admitem! Dar
a fost Sau. de e
doar. va fi in
doi-trei ani de exact
cine nu trebuie in
fine... informez aproape
imediat cartea
a nceput fie
sistematic de oamenii
i n ncercarea de a recu-
pera Va trebui
ne chiar volumele pe
care le mai pe
de documentare, manuscrisul,
intr-un cuvint. totul!
- la te editorul meu
care felicita mal zilele tre-
cute pentru epuizarea
a chiar o
...
Stlmson zimbi:
- Vor cite do-
cu o omisiune: pagi-
nile 411-412! Dar revenim la
oi le noastre, de fapt la princi-
pala misiune.
James Barrett se foi enervat
in fotoliul
- Observ inrolat
deja, a-mi cere
mntul. Nu m-ar mira am
vreun Indicativ, ... ca n fil-
mele cu t lzul meu, James Bond,
de X- 007!
Stlmson politicos n
palma
- De nevoie, domnule Bar-
ren, de nevoie! trebuie
lucr urile cum snt ...
Miine, chiar. lua avionul
spre Madrid. de unpe
deplasa la Sevi ll a.
- Dumnezeule! Sper
nu-mi asasi nez pe c!-
neva acolo, n buna a ...
modu lui de american.
- Nu Pentru
astfel de avem, hmm ...
de calificare! Fi-
Ind acoperit de titlul dumnea-
universitar, con-


W
d uce. sub pretextul unor
o
sa acea
10 care SlOt ferecate obiectele
vesti menta re ale celui pescuit
din val ur i de gall onul Santa
Maria del Pi lar.
Scr iitorul apri nse o
cu ochII la $c rumul al b
ce masca jaru lui.
cu vocea
Deci. mot ive temei-
nice n ace-
lei mister ioase!!...
- Acest fapt trebu ie fie
pent ru dumneavoas-
Ceea ce trebui e
e fapt ul noi cu
precizie acum lada
pentru nimic in lume
ei nu trebuie fie de ci-
neva. o mis iune de acope-
rire. spaniole nu
trebuie afle ce de
fapt. O Iada va fi
n St atele Unit t! n
cel mal str ict secret
rog, fie
mal ofer un pahar de benedlc-


vederea in
cu mai bine de patru suie
de ani, Sevi ll ei
beau pas ul cu Inima
de curiozit ate t oto-
se dar lip-
de in cent rul ora-
vechi. pe Victoria Real.
De peste o cel un-
sprezece los americanos
activitat e atit de labo-
de nCt
rinte le cano nic Juan Egas, su-
261
..

praintendentul
nu mai prididea n incercarea
lui de a face
Ochii. in care scllpeau luminile
unei superioare, na-
sul coroiat, fruntea zbr-
cu
rul arglntiu rar al tunsurll, ca
trupul firav de ascet ce I se
ghicea sub rasa trimi-
teau gi ndul in mod bizar nu la
Imaginea a
catolic. ci la cea a unui
Izraelit din vremurile de de-
mult, dinaintea evrei-
lor din Spania.
era mai tot timpul n
preajma loJi James Barrett
dintr-o a
ghlclndu-I cel mal aproape de
spiritului textelor

din austera a fostei
de cu hra-
mul sfintei Engracla doar mai
apoi, aproape sute
de ani, temuta a Sfin-
tului Oficiu din Sevilla.
La inceput, Juan
crezuse, in baza, autoriza,iilor
prezentate de
vor fac.e o cercetare exclusiv ar-
dar apoi se
injelase. Vinzoleala ce o stirnea
echipa prin treceri le el repetate
prin chilli le albe, aten{ia ce o
acordau lespezHor a
arhQndar iculu i. a refectorlului
mai ales din subsolul
construqlei l indemnau tot mai
mult le n cale prin sur-
pr indere. pentru a ce
de fapt ...
ntr-una dIn zile. pe cind ur-
cu privi rea de la o fereas-
a Biblioteci! folala din jurul
mlcrobuzulu i Introdus in mijlo-
cul patio-ului, cu o voce
de mirare, n pofida for-
interogative:
- Oare. mister James. Ia ce
folosesc Instrumentele acelea
ciudate pe care colegii dumnea-
le deasupra par-

Americanul, pe o
nici
o in spaniola sa flu-

Detectoare de metal, pa-
dre.
gindeam eu, cu
toate cel care le folosesc
mi-au declarat snt aparate
pentru determinarea unor ca-
racteristici constructive ale
diri!. .. De fapt, James,
ce colegii
- Nu-mi sint colegi, padre!
- gindeam eu ... Con-

- O din vre-
murile conquistei. ..
fereastra ve-
nind la picioarele metalice
privind in sus, oaspetele
avu Impresia i cu ob-
nu ochii, ci sufletul,
pentru a 1-1 scruta cu
nuntul.
- E vorba de cea in
Spania ta bordul Santei Maria
de' Pilar?
Scriitorul mut de ui-
mire Cteva clipe, apoi.
du-se pe coama

- De unde padre, de
toate acestea!
- 0, mister James. doar
snt supraintendentul acestui
de peste patru dece-
nli. .. In mele am
dat nu o peste documen-
tele procesului Intentat impo-
triva navei. dan Mi-
guel de VaHejo. O parte
dintre acestea au fost fu-
rate de un compatriot al dum-
in cu trei
luni. .. Faptul acesta m-a pus pe
gnduri m-a determinat fac
su pll mentare. Acu m
chiar Jocul precis unde tre-
buie fie .. antichitate
ce a
attor yankei.. Dar, oare e atit
de important s-o
- Nu. Cu o
existe certitudinea absolut
nimeni nu poate da de ea.
in lumea de ntm-
cine ar
curajul afirme ceva?
mingiie ginditor

dialogul in care amndoi erau
mai ales de cele ne-
rostite:
- mi vreo solu,ie,
mister James?
- Cred gindit deja la
una, padre! Cind doi un
lucru. acela nu mai e un
cret, s.pune o iar secre-
tele, mal ales cele de mari di-
mensloJnl, n zilele noastre snt
generatoare de dezastre ..
- Amen!

americani lor care
prin subteranele
dirii, de
erau in sala
a fostei ce as-
o informare a ca-
nonicu1ul Juan Egas. privitoare
la nave i Santa Maria
CAROLINE
del Pilar, vor
participa la scoaterea la
a vor putea
Se vedea bine
erau de-a
dreptul entuziasmati de vestea
la o astfel de expe-
"Vom vedea moda ex-
de a c .... m patru
secole!", glumi o repor-
de la Radio Nacional.
ntregul grup se
spre biserica in partea din
spate a patrulater al
cu intrarea de
mult timp n exterior, pe strada
San Jeronimo.
cu n interiorul
rece auster , ndrumat! de
trnul supralntendent spre la-
tura din stinga. Acolo, la apari-
lor. doi oameni rnce--
djzloce cu lespe-
zil e din unei minunate ca-
pele construite din alabastru de
Saragosa, n care se afla mor-
mintul unui vrednic Magistru al
ordinului de Alcantara, .pierit in
secol ul al XII-l ea in cu
maurii invadatori ...
se foiau
in jurul cel.or doi, glumind
colportind can-can-uri specifice
breslei, n sau bizitul
frecvent al aparatelor de foto-
grafiat de (Omat care nregis-
trau pr ogresele
mai de un ceas,
cazmalele n metal
scurt timp aceea la su-
fu in ge-
destul de anevoios, o vo-
in fier.
Nu dificultate.
rugini te
ntr-o greoiul
capac se deschise lateral.
cu conform do-
canonicului Juan Egas, n
semicerc. nu mai aproape de
trei primul obiect pe care
i l era cel pe care
James Barrett il echlvalase cu o
O blco- .....
de culoare de
circa 1.80 m. cu dlametrul ma-
xi m, la mijl oc. de aproximativ
0,8 m. La una din
un girofar rotea spotul
bu i, slab. abia vizibil.
- Extraordinar! co-
un fotoreporter de la
U.P.1. de peste patru
sute de ani aici, seama
nu ceea ce se

262 ANTICIPA A

PROJECT
o sursa energie tra-
...
Cu cu
cei doi muncitori obiec-
tul din
turi.
supralntendent se
privi mal bine de un
minut Interiorul.
- Mister James. spuse el.
mal aproape!
Scriitorul se apropie cu Inima
ca in; sale
din cind deschidea in
somn n spatele
il vor asalta
flante.

nuit de
doar giturile pentru a
la ce se pot uita cu atta con-
sternare cei doI.
in cele din il
pe rnd prin
deschise. La fundul el se
afla o
folosite in spa-
intr-o extremitate se aflau
citeva instrumente
toare ceasurilor electronice. vi-
zibil in ceea ce ii
Re
transportndu-1 ntr-o stare de
perplexitate era vizibilul
ecuson din stnga pieptului salo-
petei. pe care era nscris cu ma-
juscule: UNITED STATES OF
AMERICA /CAROLINE PRO-
JECT/ J.C. DOUGLAS.

....
TESTUL
MIRCEA
- zii, pamntean, ai?
- Da, getbeget... Jur!
cine sntemmrn.. noi?
- Spre mea de ncep biSnulesc.
- Aaaa.. uite ce este... nouA ne' place Sa fim scurti
- rog, fiti cum dOriti, chl3r m.J1
e necesar, nu!?
- Tu taci ... ia nu mai Jgi atta, Iar di.lc.5. tit, cit de
cit, la Integritatea ta de biped ulUIt, adica dac.l vei lilce ntoc
mai tot ceea vom spune noi, Vi} fi bine.. dar doed nu
vai amar! '
- Bine, bme.. ce trebUIe file?
- latri. Nimic mai simplu.. sa !atri, pur Simplu.
- cum latru!?
- Foarte simplu, uite hau, hau! E clar, vezi ce
nimic mai firesc!
- latru din senin.. nici Un motiv acolo,
cit de ct, intemeiat, nu!?
- Nu cred ne-ai nteles ... nu din senifl, ci atunci cind
este senin mai este latri la ... hau, hau
gata. Vezi ce simplu e, nimic mai normal, nui
-:- Hau, hau. de ce rog. tocmai la lun!!?1
- Asta nu te pe tine ... facem noi un test, l<i
murit?
- Hau, hau!
MIRCEA
TESTUL
263
FREDERIC
CARSON deschise ochii se trezi privind n
sus, la o nebulozitate pilpitoare.
Era cald, iar el pe nisip o ascu-
l mpungea n spate. Se intoarse ' pe o parte,
de apoi se n capul oase-
lor.
"Sint nebun", se modi el. "Nebun ... sau mort..
sau altceva", Nisipul era albastru, Pe
sau pe oricare nu exista
un asemenea nisip.
"Nisip albastru",
Nisip albastru, sub o albastra, care nu
era nici cerul nici un tavan, ci o
nu ii putea virful, cumva, era o

un pumn de nisip printre
degete. Acesta pe piciorul gol.
Gor?"
Era complet trupul i
era deja acoperit de transpiratia datorat;).
iar nisipul albastru se lipise de portiunile mai
umede.
Altfel, pielea corpului era alba.
,,Atunci", se gndi el, "nisipul este al-
bastru. mi s-ar fi luminii
albastre, rezulta eu ar fi trebuit am ace-
culoare. Dar eu snt alb, deci nisipul este al-
bastru. Nisip albastru. Nu nisip albastru.
Nu nici un loc care semene cu acesta,
unde aflu eu acum".
ti curgea n ochi.
Era cald, mai cald decit n iad. Numai iadul -
iadul celor vechi - era nu albastru_
Iar locul acesta nu era ladul, ce ar fi putut
fie? Dintre planete, numai Mercur era att de
fierbinte, aici nu se afla pe Mercur. Mercur se
la vreo patru miliarde de mile de... .
aminti atunci unde fusese. Dincolo de orbita
lui Pluto, n naveta pentru o
acoperind cteva milioane de mile pe un flanc al
flotei n evantai pentru a-i in-
tfmpina pe
Apoi soneria a semnalului de
atunci cnd naveta - naveta
- ajunsese n raza detectoarelor sale.
Nimeni nu cine erau cum
sau din ce galaxie veneau, se pre-
supunea aceasta era n directia Pleiadelor.
La inceput, fusesera doar cteva raiduri spora-
dice asupra coloniilor posturilor de veghe ale
264
BROWN
izolate intre patrule pa.mintene
grupuri mici de nave Straine; batalii uneori
gate, alteori pierdute, a se
captura unei nave De asemenea, nici un
membru al vreunei colonii atacate nu supravietu-
ise pentru ai descrie pe care din
nave,
Initial, nu fusese cine ce de cap, de-
oarece raidurile nu erau nici numeroase, nici
foarte periculoase. apoi, luate individual, navele
inamice se inferioare ca arma
ment n fata celor mai bune nave
le ca manevrabilitate. De fapt,
plusul de le oferea posibilitatea de
a alege intre sau atunci cnd nu erau
nconjurati.
se pentru
eventualitatea unor necazuri serioase, pentru o
confruntare, construind cea mai a
tuturor timpurilor. Flota aceea
vreme. Acum, sosise momentul
aflati la de miliarde de mile
n afara sistemului solar apropierea
unei flote puternice - o de - a
lor. nu mai se
dar mesajele lor raqiotronice Iar acum,
flota cu zece mii de nave o jumatate
de milion de combatanti, in afara orbitei lui
Pluto, gata lupte la
mQarte.
avea sa fie o
judecind rapoartele celor din posturile avan-
sate de oameni care viata
pentru a comunica - inainte de moarte - informa
asupra fortei de a flotei inamice.
O cu egale asupra tii
de a sistemului solar. Ultima, singura,
pentru coloniile sale, aflate la mila
ar fi pierdut confruntarea ...
Ah, da, Bob Carson reamintea totul.
putea explic<,l , nisipul albastru
cupola amintea doar tiriitul
teptat al soneriei saltul spre tabloul de co-
Degetele care ii tremurau, ncheind cen-
tura scaunului. Punctul care in visiplat.
Gura n asta era.
Pentru el cel deoarece flotele propriu-zise
nu se aflau n contact .
era prima lui Peste trei secunde,
sau mai putin, avea fie ori victorios, ori un ciot
ALMANAH
<:::;J.T
carbonizat. Mort.
. Trei - atfta dura o \
Timp .suflcle.nt .ca. Incet pna la trei,
apoI fie fie erai mort. O lovitura
dlstrugea complet o cu arma.
ment cum era naveta pentru o per-
soana.
Iute - 1n vreme ce:, buzele uscate
cuvfntuJ "Unu - actIOna comenzile care
pun.ctul tn mijlocul crucii de
pe vlslplat. M11nile ti alergau, In timp ce Piciorul
tremura deasupra pedalei ce tunul Sin.
proiectil, de iad concentrat, care
altfel... Pentru O a doua lo-
nu ar mai fi fost timp.
,.o.o.i." Nici nu spusese ceva. Acum,
pe nu era un simplu punct. la
numai citeva ":111. de mile nava
ocupa Intreg vlslplatul, ca cum ar li fost la d.
teva sute de E.ra o alungita,
de maTlme ca a lui.
e.ra o
l!,Tr... de dare a focului.
exact atunCI, Stramul vira brusc din cru-
cea .de pe ecran. Carson iute pe comenzi
'
zecime de complet
de pe vlslplat cnd botul navetei' se ntoarse
el, l din nou, n pica; spre sol
Sol?"
Era 'vreo Trebuia sa fie, planeta
aceea - oflc.e ar fi fost - aCOperea acum visi.
platul. OTlce fi ,fost, nu putea fi acolo. Nu putea
fi .. Cu lUI Neptun, aflat la trei miliarde de
!l1
de
departare, nu exista planeta apropiata _
Pluta se. afla tocmai de cealalta parte a soarelui
minuscul '
I,nstrumentele bord! Nu indicasera nici un
oble,ct de dimenSiuni planetare, ni ci macar un as.
terold. Continuau sti ti e tacute.
Deci, suprafata spre care cobora el In picaj su.
.n.ta 1. numol citeva 8ut. d. mU. 'ded.-
subt, nu putea 16 tlXlfite,
. ApOi, Ingrozll d. "".Ibllll.t.. un.1
uita plno II no" Acllono r.oholol e
IfOntal" ,1, eln chlmb.,.. bru.oa d. vi-
t II .runcli In f.lo, In conlurllo d. ,Ieur.nlo, .c-
l.t ... I.I "reopt. PIlntru un Vira) d. p.rl,
001, man.t.l. ,1 1. tinu acolo J08 oii
ptmtru @VltiU@g eiecnlrU sVIH\ nevele tot ceea
d
o. put da nov., II un vira) oa .0.1. put
u 1. pler r oun.,t1ntol.
AI. II Int!mpla ,
A.la fu .... lotul. Aoum . tat PIl nl,lpul alba,-
tru ,1 flerblnt., do r.o.1 pin. Ia piele, ,
nici o rana, Nici o a nav.tol' .. le ,1 d. fopt
nici 10 urma 1} Cosmoaulul, Curba de deasuprd
car2u_u! 86u nu era Yn cer, ci altceva
Clatmlndu- , rldlcli In picioare, '
Gravitatia pArea ceva mai mare dec1t pe Pa.
mlpl. Nu cu mult.
I.n se 1ntlndea niSipul neted, ici colo c1teva
erau tot albastre, dar
tn nuante dlfente, unele mal deschise dec1t nisipul
altele mai fntunecate. '
pe sub cel mai apropiat o
unei avea mai
mu}t de patru picioare. era
I fugi Inapoi sub
Pnvi dm nou In sus, incercind ce

<:::;J.T ANTICIPATIA
Alrn"',.,,,,h,,1 An",.; ... ",;., 1"; _ li
.-
s,e afla deasupra capului. Nu era un acope.
rns.a de cupola. Sctnteia era greu
.. Dar, In mod dar, se curba la
sol, pina la niSipul albastru, de jur imprejurul lui.
Carson se aproape in centrul cercului
de la peretele cel mai apro-
pIat, se putea. vorbi de un perete, erau cam
vreo de metn. Aparent, o emisfera cu cir-
de sute cincizeci de metri
?mtr-un albastru, fusese pusA cu gura
JOs pe mSlp.
Totul era cu o singurA Lnga
peretel.e cel mal ele' el se afla ceva
Un obIect aproxImativ sferic, de un metru n dia-
metru. depart,: ca lim-
ped; scmtelenle
se mflorA. . '
sudoarea de pe frunte.
. Era un vis? Un nisipul, senza.
de oroare ce o sImtea privind obiectul cel

Un vis? Nu, nu te culci visezi n toiul unei
lupte spatlale,
Moartea? Nici gfnd, Daca nemurirea exista nu
ar fi fos! ceva aUt de Hpait de sens, cu nisip ,,(bas.
Iru, arl'la o oroore
I\tuncl
l
au.1 vo ... ",
V
O au. nu ou urochU., ci In Interiorul capului,
on d. nlci\lerl, u d. pe,t. tol ,
prin mult. 'PIltU II dlmen. lunl" II ro-
lumarh . cuvintele 1n mlntl,l, "Am In iJla.
lIu II In 1 douli r sot a In pa un
r.oilol car. Of fi exlormlnM pe un. dintr. oi. ,1 ar
II .Iiibll-o po ... I.lt. In . .. mon 11106ur', Incll ar
fi res, ... t ,1 nu ,I-ar II Implinit d tlnul, ci, doeo-
olnd, ' -or II Intors In proful n",tlutor din r
.porut, mi-om opu. o,. CiV. nu trebuie oii
In1!mplo,"
"Clnl." ce Carson nu rOBtioo fntrebarea
CY voce tare; cuvintele se formaseril 1n
creier, -
"Nu ai Intelege depUn, 51nt ...
11
l,Jrma o
pauza, de parca VQCEla c:;ti.uta in mintea lui Car.
son ... un cuvint care nu era acolo, un cuvtnt pe
el nu II "Sint ultima treapta din eIJolutia
u"!el rase atU .de vechi, tndt timpul nu poate fi ex.
pnmat tn cuvmte care aiba pentru min.
tea ta, O contopita intro entitate
... " ,
,,0 entitate cum ar putea deveni rasa
primitiva peste ... (din nou .. a terme.
nului) ",un timp. cum ar putea deveni rasa
pe ta, o Atunci'
am mterveni,t in att
265
indt ar fi distrus ambele rase. Una tre
buie Una trebuie progre-
seze evolueze."
"Una?" se gindi Carson. ,,A mea, sau ... ?"
"Eu pot opresc trimit pe
napoi, n galaxia lor. Dar, ori ei se vor
reintoarce, ori rasa ta i va, urma acolo, mai de-
vreme sau mai trziu. putea opri din
distrugere numai permaT)ent in
acest spatiu timp, dar eu nu pot acest lucru".
"Trebuie, prin urmare, intervin acum. Voi
distruge complet una dint re fIote, ca
sufere vreo pierdere. Astfel, una din civilizatii
va supravietui."
Trebuie fie un spuse
Carson. nu era
Era ceva prea nebunesc, prea imposibil ca
nu fi e
Nu inrebarea "care din
rase?" Dar gindurile sale o
"Va supravietui cel mai puternic", spuse vocea.
"Eu nu pc't - nu vreau - schimb nimic. Inter-
. vin numai pentru a o transforma intr-o victorie
nu.,,", din nou "o vic-
torie a la Pirus pentru o
"De la periferia am
ales doi indivizi: tu un Citesc in mintea
ta in istoria a popoarelor voastre
erau frecvente luptele intre cei mai buni, pentru a
soarta unor grupuri.
"Tu oponentul aflati aici, unul contra
celuilalt, goi nenarmati, n conditii nefamili are
pentru amndoi. Nu o de
timp, deoarece aici timpul este suspendat. Supra-
vietuitorul este alesul rasei. Rasa aceea va conti-
nua existe."
"Dar ... ", protestul lui Carson nu apucase fie
articulat glasul ii
"Totul este cinstit. snt de o aseme-
nea nct o a puterii fizice nu va de-
cide, complet, lupta. o Veti vedea.
curajul vor fi mult mai importante de-
ct in special curajul, care este dorinta de
supravietuire. "
"Dar n timpul acesta, fIotele". "
.. Nu, n alt spatiu in alt timp. Atta
vreme ct aici, timpul nu se va d inti in
universul cunoscut de voi. te ntrebi
acest loc este real. Este nu este. cum -
pentru ta - eu sint, nu snt
real. mea este nu
ca pe o ar fi putut fie un fir de
praf? sau o stea".
"Pentru tine, locul acesta este acum real.
Ceea ce suferi aici este Iar vei
muri, va fi o moarte mori, t11u
va fi rasei tale. Asta este tot ceea ce tre-
buie
Apoi, glasul se stinse.
Carson singur, nu tocmai singur. Ri-
dicnd privirea, obiectul cel sfera ro-
de oroare, despre care acum era un
se rostogolea spre el.
. Se rostogolea.
Nu putea miini, picioare sau
Se rostogolea peste nisipul albastru cu iuteala flu-
li unei -de mercur. Iar inaintea sa,
ntr-un chip pe care Carson nu-I puteil pricepe,
venea un val paralizant de
-
266
Carson privi iute n jur. Singurul obiect care pu-
tea fi folosit drept era o ce la
ctiva pe nisip. Nu era prea mare, dar avea
muchii ascutite ca o cremene. Chiar pu-
cu cremenea
O se ghemui, gata 511 atacul.
Sfera se apropia rapid, mai repede dect putea el
alerga.
Nu avea timp se cum lupte,
de fapt, cum face un plan de inain
tea unei fiinte ale caracteristici, putere me-
tode de atac nu le Rostogolindu-se atit de
iute, mai mult dect oricnd o
Zece metri. Cinci. Apoi se opri.
Mai fusese Partea di n se
turtise brusc, de se izbise de un zid invizibil.
aceea pur simplu napoi.
Se rostogoli apoi din nou inainte, mai incet
mai prudent. Se opri n loc.
o ctiva metri mai departe.
Exista o Carson reaminti !in-
dul transmIS creIerului de Entitatea care
ii adusese acolo: " ... o a puterii fizice nu va
decide, complet, lupta. o barier11."
Cu un cmp de Nu cmpul Net-
zian, cunoscut de deoarece
acela str11luca emitea un bzit. Cel de aici era
invizibil t11cut.
pesemne un perete care mergea dintr-o
parte in a emisferei Carson nu
mai trebui verifice; verificarea o Sfera,
rostogolindu-se de-a lungul barierei o

Carson vreo nainte, cu mna
in palma lui atinse bariera. O
moale, ca un tub de cauciuc, nu ca
o de O simtea dar nu mai
dect nisipul de sub picioarele sale. Era com-
plet chiar de la o
piatra din bariera cu ambele
palme. Aceasta pupn, dar numai
o cu greutatea trupului.
Era ca o de cauciuc armat cu otel. Rezi-
apoi duritate.
Se pe vrfuri, fntinznd palmele ct mai
sus, bariera nu .
Sfera se intoarce, ce ajunse
ntr-unul din capetele arenei. de il
din nou pe Carson cind Sfera trecu prin
fata lui, se retrase Sfera nu se opri.
Dar bariera sub nivelul solului?
Carson ngenunche ncepu sape n nisip.
Acesta era moale, usor de La de
centimetri adi ncime, bariera continua fie pre-

Sfera se ntorcea Evident, nu nici o

Trebuie existe o modalitate de a fi
se gi ndi Carson. Cumva, trebuie
ajungem unul la altfel duelul acesta este
lipsit de sens.
nu era nici o n desco-
perirea trecerii. Avea altceva de ncercat. Sfera se
ntorsese se oprise naintea lui, la numai doi
metri. il Carson nu deslu-
organe de externe. Nimic cu
ochi, urechi, sau o in cele
din urma (el.ll te, cllm o cum
din fante brusc tentacule, care
se n nisip, testindu-i structura.
ALMANAH
ANTICIPATIA
Tentaculele aveau un d'
metri o lungime de pl::n
etru
. d,,: v:
eo
. doi centi-
metri. ruzecl CIOC] de centi-
Era u retractabile t ." d
in fante. Ctnd I'n nu erau folosite
taculele se ten-
cu modul de deplasa A r niCIO
son, se rea/iza ri h' re. ceasta, Car-
de greutate _ p pozitiei centrului
anume. putea imagi na Cum
Privind creatura se t f a E
cOl1)plet diferita .. t ra
celelalte planete ale . ]S a 'pe Pamint, sau pe
ca mintea i era la In.stinctiv,
Trebuia " e l enta ca trupul.
fel de Daca nu avea nici un
dar el ia era
timp in cnd creatur e are. w Tlcl!m, cu ctva
existase ceva definit U a ,se napustise el,
. n va aproape tangi bil de
dea avea fie vorba d fi' I
Se simtea umil ii era tea w
e
s omenirii.
asta. Mai mult lihiar decit ma d
se
la
de acest lucru. Intr-un fel cu se ...
chiar care de-
putuse emite a
citi ceea ce cdeva,. poate ii putea
e ajuns pentru scopul
in Deliberat Carson d a .
gura lui apo' TI]C fusese sin-
goale. ,1 o arunca JOs, ndicnd palmere
Vorbi cu glas tare d I d' .
de nenteles fiintei din f f . CUVintele erau
se concentreze a a .Ubl, . pronuntarea lor il
lui: mal Ine asupra mesaju- '
- Nu _ putem face pace? i t M
care ciudat in . n re el cu o voce
care ne'a adus aici a s cerea Entitatea
rase.le noastre se vor se v.a ntmpla
slablrea degenerarea celeillt extrparea. uneia
a spus Entitatea depind da e. upta dlOtre ele,
aici. De ce e e ceea ce facem noi
- ai n galaxia asupra unei
goli apoi mintea '. I meI In a
Cnd acesta veni l un
citiva ingrozit de i t purt Se retrase
urii dorintei-de-ucider n profunzimea
asaltasera Nu cu",'nte aret,a ',mtagtmlor care l
'. ]Cu ae cu .' -
sera gmdunle . I m li aparu-
nice. 1'1, CI va un de emotii puter-
Pentru o care i s .
bui lupte impotriva impa e o .ete rnltate, tre-
se ent . w c '-!- UI mintal al urii,
durile a. izgoni gn-
propriile sale . se ,. cale alun-
1
'. ::il UTl. I venea vomite
ncet, mintea i se limpez" . .
om trezit din co 1, ca mlOtea unui
a visului de
tea gndi. . I la se sImtea dar Pu-
p ' , St -
n timpul due-
goli apoi metrr t pe II Se rosto
apropiat D f 10 :-0. parte;> cel mai
trei tentacule, care
- BlOe rosti C dU. .
bi::zbol. Izbuti
pentru tine. ' pacea nu este
pentru la urma urm . " .
tea rezista impulsului de-a fiI da t,":r ndu pu-
V"t, .... u g umlse.
. Ii oru omemru depindea de el Era .
un asemenea lucru . I . w groaZniC
Trebuia se a unga acesta.
tente. e asupra SItuatiei exis-
Trebuia sa existe o cal d
sau. de a ucide prin a traversa bariera,
Mintal? Spera nu d' .
avea puteri telepate mai' p eVident, Sfera
tive, nedezvoltate ale ra u .ernlce ect cele primi-
sel umane. Sau nu era
gndl:lrile .Sferei din min-
de p.e ale
puternice, poate m ereI era.u mal
mai vulnerabil. ecamsmul de era
O privi se str"'d ' '
d il
. a UI concentreze toat
ur e asupra el. e gln-
r.
Mori
", se gndi el O ' ' ,
ncerc
' ' , ." Sa mori. Mori. Mor,' "
a mal mute gid . ... . ".
Transpiratia i cur ea fr un Imaglm mintale.
efortului. Sfera c;ntinr: ,::a te tremura
.de putin cercetarea
Dec]. era o solutie.
t
Se sImtea slabit ametit de .
rare. Se pe nisi . concen
diind atent Sfera. se stu-
i va .' printr-o observare mi
biciunile,' i va .ghici
avea se la 'o fort ante de
Sfera rupea C up la corp.
cnd sa aprecieze efortul arson pnt atent, incer-
cru. Mai trziu se "nd I cu care acea acest lu-
n ufvJa un
la fel d e avea
forta a bratelor :al
groase
, comparind astfel
Crengutel e cu cea a tenta cuIelor
se cu .greutate; Sfera
cuI era bifurcat in .Ifu Fieca.re tenta-
cu o unghie sau gh 1 Ghatll e termlOindu-se
foarte lungi sau earele. nu
propriile sale unghii ,se
j
_ mal mult dect f Pe pe moarte! rama ]c, a
chiar
vorba de moarte Nu n' era mtr-.adevar .
tei ii sa. on a fiin-
uneia. sau celeilalte din rasele lor CI,
. I...<:leaveasa
Nu pe an bl ! Sf e asa "CI Putin
din de f nu impreSionant.!
crengutele nu erau
rul ... da chiar Ir I . arson pnvl In )lI'
identic. ' ng e se un alt

<::;Jr ANTICIPA TIA
Se ntinse rupse Era
267
de rupL DesIgur, s-ar fi putut ca Sfera sa se pre
fac tn mod deliberat, insa el nu credea ceva,
Pe de altA parte, unde era vulnerabila? Cum ar
fi trebuit o ucida, daca i se ivea posibilitatea? O
studie di n nou. Exteriorul pArea destul de dur.
Avea ne,!oie de o arma. ascutita. Culese din nou
piatra de pe nisip. Era lunga de vreo douazeci
cinci de centimetri, ngusta destul de la
unul din capete. Oac se cioplea, precum creme
nea, putea face din ea un cutit folositor.
Sfera continua sa cerceteze Se Tosto-
goli din nou, pin3 la un de un alt tip. O
piriti albastra, cu multe picioare, aidoma celei va
lute de Carson de parte a barierei,
de sub
Un tentacul al Sferei o prinse o ridic.!.
Un alt tentacul ncepu picioarele
lei, cu calm nepAsare de parc.! ar fi rupt cren-
gute din se emiUnd
un strigat ascutit primul sunet pe care
Carson l auzea acolo, cu exceptia glasului
Carson se vru intoarca privirea.
observe; orice lucru aflat des-
pre putea fie pretios. Chi ar
cruzimea aceasta inutila. In special, se gi ndi el cu
un resentiment brusc, aceasta cruzime inutila: . I-ar
fi venit mai ucidA creatura, cind
avea $li se ocazia.
010 acest motiv, sa dez-
membrarea
Se cind, cu din pi-
cioare rupte, nu mai nu se mai
zbatu, ci rt'l mase in tentaculele Sferei.
nu mai cu restul picioare-
lor .. Dispretuitor, azvrli In directia lu Car-
son. Aceasta pluti prin aer ateriza la picioarele

Trecuse prin Bariera nu mai existal
Intr o clip! , Carson In picioare Cu cutitul
strIns tn mIna, se napueti Inainte. Avea sA fnchei e
socotelile, acum ruci! O data ce bariera nu moi
ert1."
S6rl.r. "xl.lo In.e, O.scoRerl lue,ul ... ,1. In
modul cel moi neplacul, I,blndu eu .opul d 0
,1 oproope plerzlndu.,1 oUIlO,lInlo, Inooral.
Cind rldIC"I.culurln<i din cop pontru . ,1 IIm
p.,1 mini , ,ar ,ov. ,burlnd cl\lro .1 prin r ,1,
penl ru . 1 .vila, ... runca din nou pe nl.lp, Inlro
p.rt., Evilli obleclul
l
d., ,Imli o dur.r. "cuiilo In
sombe piciorului '1 no, "
Isnorl"d our.r , .. ,0.toll9l1 pe .",,10, .pol
ridica, Va," ca tu lovII d. plotra, St.,. rl,
dlco .cum .IIII plolrli Irlnslndo Intre doua ten
tacyle, se ia o
Pi.!r. ,bura " cl\lre el, insii o evlla cu u,urlnlli.
Intro ""rle, S. por.. ca Sf. r. put
j;}runC6 exact, dar tj:'lre. nici Prima
piAtra ti IQvise din cau2a fusese cazut pc ;03
o abiZi In ultima clipa.
In clipa tn care tn lateral. ferindu-se de cea
de-a doua Carson duse tnapoi bratul drept,
azvfrlind piatra pe care o fn Dac!.
proiectilele puteau traversa bariera, se glndi el
brusc Inviorat, amindoi puteau lua parte la joc. Iar
drept al unui ...
Nu putea sa rateze o circul ara cu diame-
trul de un metru, de la o de numai patru
metri, nu rata. Piat ra suier8 drept cu o
mult mai mare decit a proiectilelor aruncate de
Sfera. O lovi drept in mijloC', din nefericire, lovi cu
268
partea nu cu virful.
Produse un zgomot surd probabil, durere.
Sfera cauta o alt! platr!, se se de-
p!rta. Pina ctnd Carson alt bolovan,
Sfera se afla la vreo patruzeci de metri de ba-
riera. 4.
Al doilea proiectil de putin, iar al treilea avu
bAtaia prea scurt!.. Sfera din raza de azvfr-
lire - cel putin din raza unui bolovan suficient de
greu ca sa
Carson rinji. Repriza aceasta fusese a lui. Cu
...
Zimbetul ii disparu ctnd se exami-
neze gamba piciorului. Muchia tAioasA a unei pie-
tre o destul de adinc.! de
cttiva centimetri . Stngera dar el nu credea
ca ajunsese attt de adinc inctt o
singele avea sa se de la sine, era
perfect. nu, avea aiba necazuri.
avea ceva mai important de lamurit. Na-
tUla barierei.
avansind de data aceasta cu miinile in-
tinse. O apoi, una din palme pe
azvrli un pumn de nisip. Nisipul trecu
dincolo. Mina lui, nu.
Materia organica de cea Nu,
deoarece moarta traversase bariera vie
sau moarta, o era cu organica.
Materie vegetala? Rupse o o tntinse
Crenguta trecu nici o rezis-
tenta, dar cind degetele care o tineau ajunsera la
se acolo.
Atit el ct Sfera nu puteau traversa bariera.
pietrele, nisipul, ...
Dar o vie? pe sub uri pin!
gasi una o prinse. O arunca tncet Inspre ba-
tnapoi fugi iute peste nisipul al-
bastru.
Acesta parea, deci, sa fie ras punsul. Bariera
functiona numai pentru fiintele vii. Materia
sau anorganice , o putea traversa.
La.lnd .'10 d. o po'te, Cor""n privi din riou
Ton. ,do 1. Sinsolo .. 0\>,1 ... doci nu moi
av srll_ t.brlcbrll unul o.rou, Tr.bul. In ... a IJ/i.
apa, p@ntru D,I curA!il fim6,
Ap.", alndul .1 fi r mlnli cII or. de Inoe tat,
Tr.bul. ,. Q ci\ apa, .Itfel du.lul nu .v a
m{\1 ' eUf@IQ trea mult.
UfOr, Incepu .Ii oeol IC' t. r. nul
.au, Morse clilr. ar.opt_, menlin!nd o mina po
b.,lera, pina eo aj unoe 1. perelol. curbat, ErA vl, l
bll, . lb lru . nu,lu, I.r 1 upr.t.t ,Imi 1.
tol c. b .. lor. cenlrola,
l' .cu o In .. reor. ,1 .runca un do nl. lp In
perele: I.r ni,lpul Irecu dincolo, Cupol ra II
\,In ctmp di Opac tnatl, nu ca
borlera,
11 ocoli pina ajun 1. bariera ,1 o lua d .. a lungul
acesteia, tnapoi, tn punctul de plecare.
Nici un semn de
Ingrijorat acum, parcurse distanta dintre bariera
perete tn zigzaguri ce acopereau toata supra-

Nici un pic de apa. Nisip albastru, albas-
tre o insuportabil!. Nimic altceva.
Se gindi enervat ca lui erp de vina, ca
de fapt nu putea fi aUt de insetat. De dta vreme
se afla acolo? Desigur, considerind dimensiunea
din care fusese adus, nu trecuse nici o
clipa. Entitatea ii spusese atta timp ct statea
ALMANAH
ANTICIPATIA
acolo, timpul r8mfnea t I

voile corpului de tt" . tuncl, conSlderfnd ne-
sa ,c Q vreme se afla acolo? Trei
Cdu sigurantA, nu tntr-aUt
ere e sete.
suferea; gtle!ul ti era Uscat ar-
al_ cQ ura de Era ar Pr .
SlOt vreo. de grade C:JSius. O
c u
h
. uscata, neclintita, nici o adiere
.c de.stul de rau aproape se .

Cind incheie explorarea a domePn,"u

Ut -
Privi Sfera nem
ntro stare la fel de
era prea' t t OC E . ....., niCI ea nu
d I
mcm a CI. ntJtatea spusese condiliile
e acoo erau la fel de f T .
pentru amindoi. 51 ami Iare


unde Jd . venea e pe o pla-
dle grade era limita
cocea. g e a, n vreme ce el se
aerul era prea dens pentru a a
cum lUI ] rarefiat. Efortul 'il
glfi]e .. seama atmosfera exis-
era cu mult mai decit cea de
Nici de
Oricu':l, asta era fatal' pentru el. nu
o .modalltate de a traversa bariera., sau de a- i
uCIde adversarul de la n cele din
avea de sete.' ur
Ideea i un imbold!> de dis-
Trebu]a . se
gndindu-se.
e putea face? Nlm]c, att de multe. De
exemplu, cIteva de Nu pA
toare, trebuia sa le
pOl p]c]oru - trebUIa ceva, chi ar nu
avea apa rana. bolovani
pentru o din care
ace un cutit.
Piciorul_ il durea acum destul de se
inceapa cu el. Unul din avea frunze _ n
tot cazul ceva similar cu frunzele Culese .
multe, le se
cu elebmslpl!l, sngele inchegat'
cu un, . . andaJ. dm alte frunze, legtndu-I
ran cu m dm
1 erau de Erau
ungI, ndo]au dar nu le putea
rupe. re u] . le reteze din cu muchia
a uneI albastre. groase
peste de centimetri lungime re-
tmu pentru vntor faptul un d 1
groase putea constitui o funie e
avea fie folositoare la ceva .
un Cremenea
cloph. de
de centJmetn o
d
nsa
uClg2l toare. Cu nuielele din impleti un fel
e care cutitul din cremene ast-
scurte, erau drepte tari
Era . Insuportabil de cald. .
PIn! la ca era
tot acolo. Era.
. pe I'?C, privind Sfera. Aceasta p.lstra o
de stind n afara de . t
Se de colo colo, ceva.
nu seama despre ce era vorba.
la dat, Sfera opri activitatea se
apropie
asupra luI. Dm nou, Carson trebui se lupte cu
un val de o intr-acolo i
SECa se operatiile
.el o putea tme la
_m.are prin asta, se 9tndi el cu
.petrecu ore
de pentru az-
vrht rldlcmd citeva gramezi in preajma bariere
Gitul i ardea acum. li venea ' 1.
,altceva decit la ap.l. greu. se gln-
:;e s::o. asupra altor lu-
. a<...<l pnn, peste sau pe s b b

anera mergea de la un , "
cit era de . ' t d perete a dar
P . CI e in nisip?
"t'" entru o chpA mmtea lui Carson fu peea z'n;
CI a ca se po 'd I Cljo'U-
cruri. gm 1. atitor Ju:
amint d pe nls]pul flerbmte -
care

-(. priveba o
. .u n u su altul.
Acolo se opn il privi.
Poate il ajunsese am
a.le
de pe t. ar e, pre uate dm alte
. n . "n vreme aJ" ung" t't d i
smgurat nct te apuci vo b ' t. lai, e n:
nu mult d pa . r , cu
besc ... " u aceea vezI vor-
':-r fi trebuit desigur SiI. se cum
Sfera, dar n loc de asta zimbi spre
- Salut, ce mai fati?
putin el.
fe!. I,:,cd tot timpul cu el .',
mumie libere. m:xr.
la cercetarea Existau trei ti.
pun, cel examinat deja. Unul nu avea
Iar lemnul uscat ca
- Salut,. ea. '
Carson o uluit, apoi ca ul
pe Izbu.cni n rs. Gtul nul durea in
caD uza nsulul',decl nu putea fi chiar att de nsetat
ecenuDe E " "
acest . c: ntltatea care organizase
Un altul avea lemnul
SI. atos. excelent pentru foc. Cel de-ill
treilea tip aducea cel mai mult cu lemnul A
frunze fragile, care cadeau . Ia o.

ANTIC'PATIA
nu fI avut simtul umorul
celelalte puteri?
bare IITiIEraSpund n meu atunci cind le vor-
5:... . o atentIe
21mbl dm nou spre Spuse:
269
_ Vino aici.
$opirla se intoarse fugi de la un la
alt}.!l, cind dispAru din vedere.
Ii era sete.
se afla aproape de limita puterilor. Nu n-
se cind nu sco-
tea catapulta din functiune. ar fi adormit, nu
s-ar mai fi trezit
, Ideea i-o unul din proiectile. Izbise ntr-un
morman de pietre adunate de Carson ba-
riera scntei.
Trebuia ceva. Nu putea
confruntarea stind pe loc. transpirind
du-se mizerabil. Trebuia facA ceva. Dar ce
anume?
prin Nu putea nici prin ea,
nici peste ea Dar pe dedesubt? Gndindu-te mai
bine, nu dai de apa.? Doi iepuri
dintr-o .. _
Scntei. Foc. Omul primitiv focul cioc-
nind pietre scotind scintei, iar cu
rur acela uscat drept ...
Din felicire, un asemenea se chiar
el. TI rupse, il duse la un morman de pie
tre ciocni pietre cnd o
scinteie atinse lemnul al Se
aprinse atit de brusc incit i pirli sprtncenele, iar
citeva secunde arsese cu totul .
Strri1bindu-se de durere, Carson
la ncepu sape, scotind nisipul cu
miinile. Munca era grea pen-
tru nisipul curgea de pe margini iar
diametrul gropii trebuia n timp
cu adincimea. Nu cte ore dar la un
metru jumatate adncime peste Pia-
nici gi nd de
Cmpul de al barierei mergea pina. la pia
Nici o Nici Nimic.
Se tiri din giiind, a)X) ri-
privirea ca ce Sfera. Se ocu-
pase cu ceva ntre timp.
era. Din lemnul legat prin nu-
iele, construise un fel de ceva mai
de un metru aproximativ Ca
mai bine, Carson se sui pe movila de nisip
eXf,avat din privi atent. .
napoia ramei se ramuri lungi, din-
tre care una avea un fel de Carson se gndi
cu un fel de
ntr-adevar, era. Sfera un bolovan
la Unul din tentacule ra-
n sus in jos de citeva ori, apoi intoarse in-
cet ca cum ar fi tintit, bratul cu
bolovanul in sus nai nte.
Piatra trecu la citiva metri peste capul 'ui Car-
son, atit de departe inct nu trebui se
dar aprecie distanta
El n-ar fi putut arunca la asemenea nici
cu o de ori mai Chiar
s-ar fi retras la limita semicercului tot nu ar fi
din catapultei, Sfera ar fi venit

pe deasupra. De data
aceasta, ceva mai aproape.
Decise lucrurile deveneau primejdioase. Era
cazul ceva.
Deplasndu-s
e
de-a lungul barierei, astfel inct
catapulta nu-I ochi, el mai
multe pietre. seama nu mare lu-
cru. Pietrele trebuiau fie mici, altfel nu le putea
azvrli atit de departe. loveau catapulta, rico-
nici un fel de pericol. Iar de la o aseme-
nea Sferei nu-i era deloc greu se
.
n plus: l mai durea De fapt, ti durea
tot trupul sar fi putut odihni putin,
fie nevoit evite proiectilele pe care cata-
pulta le trimitea regulat la fiecare treizeci de se
cunde ...
Se mpletici n fundul arenei. Apoi,
seama nici acolo nu era mai bine. Pietrele ajun-
geau aici, intervalul dintre proiectile
era mai lung, poate pentru timpul de armare al
catapultei cu
Obosit, se ntoarse la de citeva
ori abia se mai n picioare ca continue.
270
Avea acum 'idee. Peste cteva minute,
un foc mititel napoia de' nisip extras cu
cteva ore inainte din Incepuse cu
riie ca iasca, iar acum folosea alt lemn, care ardea
mai incet o
Nuielele cele greu de rupt nu ardeau dintr-o
asta ca proiectilele incendiare fie
de construit aruncat. citeva crengute
de o ca greutate, iar fitil
dintr-o nuia.
vreo proiectile, nainte de a-I aprinde
azvrli pe primul. Acesta foc cu
Sfera ncepu se trtnd catapulta. Car-
son avea celelalte proiectile le
iute, unul altul. Cel de-al patrulea se
de rama catapultei, o incendieze.
Sfera focul, acoperin
du. l cu nisip, dar tentaculele ei cu gheare cuprin-
deau prea putin nisip eforturile erau zadarnice.
Catapulta arse.
Sfera se de foc, aten-
asupra lui Carson, care valul de
Era mult mai slab; ori Sfera obo-
sise, ori C arson cum se apere de ata-
cul cerebral.
Il cu tifla, apoi o azvrlind un bolo-
van. Sfera se n spatele arenei rencepu
construia, probabil, ca

Carson - pentru a suta - ba-
riera continua functioneze, apoi se pomeni jos.
Picioarele i de
Gamba ii pulsa dureros gtul ii ardea de sete.
Toate acestea inaintea fizice
totale care i cuprinsese trupul.

trebuie fie n iad, se gindi el. Iadul in
care credeau cei vechi. Se ca si!
treaz, lucru dealtfel inutil. deoarece nu putea sa
nimic. Nimic, atta vreme cit bariera
iar Sfera era in afara domeniului
de aruncare.
Trebuia existe o
ceva din cele citite prin de ar
heologie despre metodele de folosite n vre-
murile dinaintea metalului a plasticului. Primul
fusese proiectilul de Pe acesta il avea el.
Singura ar fi fost o ca
cea folositi! de El singur nu putea faci!!
ceva, oricum nu din crengutele
niciuna mai de treizeci de centimetri. Desi-
gur, putea imagineze mecanismul, dar nu mai
avea rezistenta unei munci de citeva zile.
Zile? Sfera construise o
ALMANAH
ANTICIPATIA
deja citeva zile? Apoi aminti Sfera avea
tentacule cu care putea lucra in-
unele lucruri repede decit el.
T b fapt, o nu ar fi decis infruntarea
re Ula. ceva mai ingenios -
Arc Nu; incercase cindva
drcuI, nu. avea aptitudini. Chiar cu un
e pro e,sIOnlSt, din duraluminiu cu care precizia
Ce mai de' materialele rimi-
tlve pe care le avea aici cu care abia daci ar fi
a:uncat la la care aj ungea cu
ca nu se mai la lipsa d .
zle? e precl'
ladce? p,!tea construi. la dis-
, ar o <;> Sl In lupta de aproape
avea. se ajunga, la ceva.'
fi C?ncum, el i-ar fi dat ceva de
ajuta concentreze, pentru mintea ince:
era ! ealmente nevoie
l ' a aminte de ce se
se
N
aco o de ce !rebu!e Sfera.
. tre mapola unui morman de pie-
vi i d I pnp re e e una de forma unui
mr. e. ance. !ncep.u o cu
al. muchii laterale astfel
mClt, o nu
Sau un Ideea era Un har
pon era mal bun. dect o lance, n acest duel nebu
l-a.r fi putut tnfige in ar fi tras de
10 le, aducmd-o ba' - d .
ghiat-o cu cut,tul d nere, un e ar fi injun-
e cremene.
Mmerul harponului se. do.vedi mai dificil de
acestea, cloplmd unind tulpinile a
b-I ru . u pe care le apoi cu nuiele f1exi-
reZistente, obtinu un mner puternic de
peste un metru lungime. Virful din l' fi
din minerulut apoi l
s nns. '
era dar
Urm.a aceea frnghia. Din nuiele subtiri i
putermce, impleti vreo metri de funie
nu rezistenta, dar su-
rr a greutatea lUI, ca pe cea a harpo l'
al. ei i;r
u

d eli " I e lOC mIInII stngi. Acum
a aZVIr ea lancea dmcolo de nu n' '
rea, putea o napoi. Ime-
ce ultimul nod nu ii mai ni-
n:'IC de oboseala, durerea din icior
setea. mgrozltoare de' o mie d .
m7ebumtoare. e on mal
d nc:;e.rcda se ridice ca ce Sfera
u seama nu se putea scula n
La de-a treia incercare, ajunse
m genunc 1, apoi la loc
"Trebuie dorm", se gndi eL .. ar trebui
acum, fi complet neajutorat.
ar ar. putea veni aici Treb .
din puteri." . ule
in<:et, ICmnd, se tir departe de Z
metn, . ece
0. pe nisipul de lin el'
trez.l. dmtr-un VIS confuz oribil cnd h' II
OChII, nisi pului albastru plutea o
cu mu. t mal mai
el "m t d I . .
A' r d d .. ! I n u- cu nISip.
)U m e mIIni, se n capul oaselor Se
Sfera la de metri el
'
Cind il ridiCndu-se, se rostogoli

ANTICIPATIA
5
oPlinduse la o . distant" .
a c.are-I oferea
_. u adormise prea curnd inainte
ca dm proiectilelor Sferei. -1
aceasta se apropie d b'
nera bombardeze. Din ferici . e
era Carson de altf I rr' nu ,Cit
pe loc,. azvrlind cu' ar I putut
. Dormise mult timp? Nu credea d
d
Slmtea la fel ca mai inainte Obosit'
Osebit. Probabil nu dec",t c",te'
nute. va mi-
Incepu se din nou, chinuinduse s

un metru. ,numai
Lucrurile
Cod . o .. :
t
. ' sed nu se schimbase nimic acum
la ormlse mult. '
Pnmul lucru de care de' . .
us.cat
S u-se. lOc,;t, ceva era n nere la'
e sl'dtea '!lai putm obosit, stadiul de fu:
se ngrijise de toate astea
Imtea o durere d ' .
Abia atunc' d ' o . urere
w I cm se
seama . venea de la picior.
treSe Pfl utin

privi intr-acolo. Piciorul era ex-
m e um at su genunchi iar II><t
sese jumatate de coa '. uml/CI ura cuprin-
sese band . I d f NUIelele cu care prin-
aflJu 10 runze acum adinc in
carnea um
imrrosiril . vrful cuptului
I .. . ur. . m enCire, nodul final se afla
acolo unde nuielele intrau n:
lOC In carne un efo t . d
izbuti nodul r groazmc e
Pnvi sub bandajul de frunze
de gravitate 't h' J U seama
. a SI ual.el. nfectie puroi
In agravare '
medicamen.te, pansamente, a
mterveni cu nimic.
Tot. '!lai de era moar
cr'"t
d
Imfectla se in tot


atunCI nu mai avea nici o
Om omenirea. Cnd el avea
. dm'.olo, in universul cunoscut lui
sai, toti oamenii aveau ei
mmtu colonizate aveau fie u:
late de w . rostogolitori. CreatJr?Pde
funI e f<ira mCI un atribut omenesc
din ' care
Gmdul acesta i curaJul - , se og
271
aproape orbit de durere, cAtre barier6, Nu cu pal.
mele genunchii, ci numai cu ajutorul bratelor,
Exista o de unu la un milion ca atunci
c1nd avea ajung!; la ramtn! sufi-
pentru a zvtrli harponul, o
data, decisiv, daca - alta de unu la un mi
lion - Sfera ar fi venit la Sau acum
bariera
ore ntregi ajunse acolo.
Bariera nu dispAruse. Era la fel de impenetrabilA
ca . prima data.
Iar Sfera nu se Rididnduse
pe coate, Carson o putea n fundul zonei ei,
la o de lemn, care era o copie, pe
a catapultei incendiate.
Se acum mai incet. Obosise ea, n
doiala..
Carson se ndoia, avea mai folo-
acea El avea inainte de
terminarea mecanismului.
Daca ar fi putut o la acum, cit
era viu ... un strige, dar
gitlejul sau uscat nu scoase nici un sunet.
Sau ar fi putut prin ..
Pesemne delrase pentru un moment, deoa-
rece se trezi lovind bariera cu pumnii, cuprins de
o furie
Se opri, nchise ochii se calmeze.
- Salut, rosti o voce.
Era o voce ar fi fost...
Deschise ochii intoarse capul. era

- dori Carson de fapt
nu sau acolo, dar nu Am

Nu putea nici un cuynt; gitlejul
limba ii erau uscate. Inchise
ochii.
- Doare, spuse vocea. Doare -
Vino.
Redeschise ochii. Sopirla albastra cu zece pi-
cioare era tot acolo. Alerga de-a lungul ba-
rierei, se ntoarse, porni din nou reveni
- Doare. Vino.
din nou se intoarse. Era clar voia sa
fie
Carson nchise ochii. Vocea
trei cuvinte lipsite de sens. De fiecare cind
deschidea ochii, fugea apoi revenea.
- Doare. Vino.
Gemu. Nu putea aiba pace pina nu o urma.
cum dorea ea.
Se tiri pe ce auzi,
tot mai puternic, un vaiet ascutit.
Pe nisip se zbMea se contorsiona ceva. O
care cu o
nu ..
Abia atunci seama despre ce era vorba
- ale picioare le smulsese Sfera acum
vreme. Nu murise; cu-
se chircea, n agonie.
- Doare, spuse Doare. _

Carson intelese. Scoase cutitul de cremene de
la ucise creatura care se chinuia. Cea-
lalta iute.
Carson se intoarse bariera. Se propti cu
minile cu fruntea de ea privi in la
Sfera care construia o
putea ajunge acolo", se gindi el, "dacA
272
putea strllbate bariera. putea Ince. sa tnving.
, Sfera pare ea slAbltA, putea, .. II
Urma un nou acces de disperare neagra, atunci
efnd durerea ti tnvinse vointa Il facu do-
reasca moartea. Invidia pe care o sc!pase
de chinuri. Nu merita sa suferi,
cum facea el. Aveau sa treacA ore, poate chiar
zile, pina cind infectia l-ar fi omorit.
ar fi putut cutitul mpotriva lui
...
riu avea ceva. Atta
vreme cit exista o de unu la un mi-
lion .. ,
Se cu palmele in
ct de subtiri osoase ii erau acum bra-
tele. Trebuie fi stat vreme acolo, zile in-
tregi, ca atit de mult.
Ct mai avea La sete
durere i mai putea rezista trupul?
Aproape il cuprinse din nou isteria,
aceea fu de un calm profund un
gind i
.' pe care o omorise. Traversase bariera,
fiind vie. Venise din semicercul Sferei; Sfera
ii smulsese picioarele, aruncnd-o aceea, cu
dispret.. nspre Carson, iar trecuse prin ba-
rn momentul acela crezuse ,era
de aceea bariera.
Dar nu fusese doar
O vie nu putea trece prin insa
una putea. Asta nsemna bariera
nu se opunea vii, ci numai organis-
melor ,o
Cu gndul acesta, Carson incepu se
de-a lungul barierei, pentru .a face ultima cea
mai ncercare. era att de
incit numai un om n pragul mortii ar fi incercat-o.
Nu avea rost de
Cu atit mai mult cu ct, nu ar fi incercat,
ar fi fost nule.
Se tri pe la movila de nisip,
de aproape un metru pe care
o - acum cite zile? - ncercind sa sape
sub sau
Movila era chiar panta ei mai
se afla ntr-o in cea-

Luind cu el un bolovan din
Carson se in virful movilei. Ajuns
acolo, se cu greutatea de
astfel nct, dacA aceasta ar fi cedat, el sar fi ros-
togolit n josul pantei, in 'teritoriul advers.
cutitul de la bru, harponul funia le-
gate de
apoi cu mna bolovanul cu care
avea se n cap. Trebuia aib! mult
noroc cu lovitura aceea; o suficient de pu-
pentru a-I nu aUt de tare ca
pentru vreme.
Presupunea Sfera il observa vazindu-l
rostogolindu-se prin avea cer-
ceteze. El spera va fi considerat mort - banuia
Sfera ajunsese la concluzii privind.
natura barierei pe care le el inainte de
!ntmplarea cu Sfera sa.
cu In (elul acesta il lUI
un scurt ...
bolovanul izbi.
Durerea l trezi din O durere as-
n cu totul deosebita de cea care i
ALMANAH

pul .. In c.p ,1 In gomb!,
IMlnt. d lovi cu bOlovanulln'6, gIndi
.t.nt II ontlclpo ....... 16 dur.r., bo chiar .p.,
rll.81 In efi, Inert 80 controla ,1 nu r,,,!.ellonA cu
o mi ... ,. bru"'A,
ContinuInd .A .aca, Intr.d .. ehl ochII
c6 Jud@caso corect lucrurile, Srera !Ia SIJ
la vreo metri, Iar durerob ctl.re fi' tre.
Ude u.dese prOVOC6U\ de Piatra azvlrllt'" pentru L\
ve ea acA era viu !llU -rtlorl.
Rli,mbSe neml,cat, Sfere. se apropiMe la cinci
H!etr $1 se oprIse din. nou, Cnrson tibia mai r/Sau,
,1 soJlse mintea pe efi putuse, pentru fi nu per-
mite telepatice li sA detecteze
viata din el. fnd. cu creierul absol ut dl:!schls cAtre
receptie, prImit din gtndurllor Inamlce
era. llproape distrug.!Hor,
Simtea numaI oroare Inaintea completel dUe
rente, li. fat de_ ocele ginduri. Erau lu:
cru,rl pe care .le Simtea, fnsti nu le putea Inlelege
nu le-ar fi putut explica, deoarece nici un Iim.
a) terestru cuvinte, nici vreo minte teres.
trA nu '":lagml, care sa se Min.
unuI sau .unui martian de ni-
S!P, se gmdl Carson, Tldlcata la nivelul inteligentei
In teJepat cu mintea ar fi
fost familiar n compara tie cu ceea
ce simtea el acum
O I seama avusese
mu .sau .Sfera, universul nui putea contine
pe amm?ol. mai dect Dumnezeu
mtre el nu ar fi eXIStat un echili-
. Mai aproap,e. Carson cind Sfera
'h
unse
la ul'! sl.ngur metru, cnd tentaculele cu
g eare se mtmsera ...
. acum la durere, se ridicndu-se
aZVIrli harponul cu puterea care i mai ra:
el; brusc, simti o putere fi-
cu uitarea a durerilor ase-
unei aneslezll. '
Sfera, adinc de harpon, se ros-
:0
90
.11 . Carson se ridice
d
n
alerge ea. Nu
ar se "
intreaga fringhie il smuc'
inamte, de incheietura miinii. il tir
t
m;tr
u
d
se OpTI. Carson inainteze
ra91n u-se cu miinile de funie. '
se opri tentaculele, incercind
za harponul. Tremura se chir.'
cea apOI, peSemne seama nu se putea
d:sdcOh?ros
l
de el, se rostogoli Carson intin-
zm tentaculele cu gheare. '
o primi cu in O injunghie
o . o n timp ce ghearele acelea
oribile Il p}elea, carnea
mpunse,. sfrtecA ce, n
mase '
b sonerie friia ce deschise ochii ii tre-
UI ? vreme ca dea seama unde se
care ilpartinea si Carson. 8rander era palid, Iar
ochii ncgri li strt!. lucenu agltfiti.
L
"Magellan/ catre ebnon, izbucni el. R5spunde:
upta sa termlnel!. Am fnvinsl
I I
Ecranul se Brander anunta acum Ce!-
e alte nfl,vele de sub comanda lui.
Incet, Carson regiA comenzile pentru intoar-
c.ere .. incet, neincrez5l0r, se din chingi
se mdrepta spre rezervorul de Ii era groaz-
mc de sete. Bau pahare, unul dupa altul.
Se de perete, incercnd se
O.are. se ntimplase intr-adevar? Era pu:
. mtreg. Setea fusese de psihic,;' nu
gitul nu ii era uscat. Piciorul... '
privi gamba . Avea o ci-
catnce IV-':I9A alb<\., insa o cicatrice complet vin-
?escheie ca pieptul
abdomenl:ll de cicatrici
aproape inVIZIbile, perfect vindecate
Deci, totul se aievea.
autom.at, i!'ltra deja n pntecele
Peste o clipA, un bizit
ecluza aer. Carson deschise
trecu pnn dubla a hangaru-
lUI.
Merse direct la cabina lui Brander sa
, -
Brander pArea uluit. .
- Salut, Carson, rosti el. Ce-ai Ce spec-
tacol!
- Ce intimplat, domnule?
- Nu exact. Am tras o salva
toata lIota Jor s'a facut praf! Ceva fulgera de la o
la chiar la cele asupra nu
<?are nu intrau n Toata
s-a de.zlntegrat sub ochii ne fi
zgmat o
Nu putem nici macar a fost meri-
tul. nostru. S-ar putea ca in aliajele navelor lor fi
o care a reactionat
salveI noast re.
al spectacolul.
Carso
n
. iz,?uti Era mai degrab<\.
s!afia unUl Zimbet, aveau multe ZIle
sa mintal al prin
care tre.cu.se, dar nu-J privea nu ob.
nimIC.
tea In s.caunul cu centura, vis;-
dm fata I!-,I era gol. Nici o i
niCI o
era. un semnal de cineva ii
d,eschlderea receptorului. Actionind pur
SImplu dm reflex, se ntinse pE! buton
,M
Pe chipul lui Brander, d'ipitanul lui
, age lan, nava-mama a grupului de navete de
--: Da, domnule, Car:;;on. Bunul
'!lai degraba dect modestia, il avertiza daca a;
ft o in plus, ar fi fost considerat cel
mincinus din spatiu, Da, domnule
repeta el, pacat ca am scapat spectacolul! '


Traducere: MIHAI DAN PAVELESCU
273
274
MEDALION

NIMENI nu le spusese
va avea Joc vreo ceremonie
de aceea sur-
de inghesuiala ce dom-
nea la intrarea n De la
microbuz
doar de doi tehnicieni 'aici
se n fata
atitor oameni
un culoar ingust a
ar fi fost.
pentru un om
DINCOLO DE
ALBASTRUL
CERULUI
dar nu pentru ei care erau
n greoaiele cos-
tume asis-
se se
dea un pas inapoi spre a le
face loc.
Printre cei se
aflau persoane necunos-
cute, dar nu
de Centrul de zbor sau de
Comitetul de fie
numai pentru simplul motiv
purtau ecusoane
rotunde, albastre. "Deci va fi
o ceremonie in familie",
zise Tx
2
. Ce acolo?
De ce n att
de mare? Din curiozitate?
Greu de crezut din moment
ce nu se va petrece nimic
spectaculos, trei oameni ur
mau se izoleze cteva luni
pentru a incerca elucidarea
unui accident petrecut . n
ALMANAH
_
MEDALION

Ce era de n
faptul vor intra n
se vor urca in nava fristei
interplanetare nu
vor mai de acolo dect
intr-un alt anotimp? Sau cre.
le va face
Te nici nu ve-
de voie, erau
acolo doar pentru figu-
pentru decor! In cazul
acesta se cel pu-
tin in privinta lui, - aseme-
nea scene nu-I emotionau.
Sau poate sa le
'ncrederea n ei
o misiunea lor, ori
le vanitatea ...
"vedeti doar ct de mult
apreciem sacrificiul, sin
tem pentru
ceea ce numai voi
duce la bun astfel
le orice gnd
experimentul proiectat s-aT
putea ncheia cu un insuc-
ces, rezultatele sale vor fi
neconcludente totul nu
este decit o pierdere de
vreme o
cum le spusese la n-
ceput, cind sperase n fe-
lul acesta va determina Co-
mitetul de re-
nunte la el aleaga pe alt-
cineva. De ce renunte
atta timp la familie, la bucu-
riile sale, la munca sa,
la libertatea sa pentru a se
nchide ntr-o
aici pe ntrun zbor
simulat? Desigur, era nece-
sar se afle de ce murise
echipajul, dar asta nu era
treaba lui, avea propriile
sale probleme ce trebuiau
duse la bun Pe de
parte, nu vedea cum se
va putea descoperi acea mis-
stnd pur
simplu in reproducind
fiecare gest, repetnd fiecare
fiecare cuvnt rostit de
din momentul
n clipa
lui Lucrul acesta
i se de-a dreptul cara-
ghios.
. Comitetului
de se dovedise
a fi de neclintit n planurile
sale. Dorea cu price pret


elucidarea tragediei petre-
la zeci de mii de kilo-
metri n Cosmos.
Avea nu i se pu-
tea mpotrivi nimeni.
consider un om inteli-
gent, se adresase el lui Tx
1
.
Faptul de nece-
sitatea acestui experiment
face cred nu cu-
. n detaliu datele
problemei noastre. Despre
accident s-a scris suficient n
n-am revin asu-
pra acestor chestiuni. Vreau
subliniez doar un lucru:
folosind toate de inves-
tigare, mai putin aceasta pe
care o sub-
estimati, nu am
descoperim nimic, nici cel
mai mic indiciu asupra natu-
rii celor ntmplate. Au fost
propuse numeroase explica-
dar ele nu au sta-
diul simplelor ipoteze evi-
dent, nu ne putem declara
ar fi numai
datoria pe care o
avem de amintirea celor
trei, ar fi ndeajuns ca nu
ne Nu se poate
nu n cele din
timpul este de partea
Nu uitati trupu-
rile lor snt n
containere cu azot lichid
vor bine-
dect ce vom
ce s-a ntmplat. Trebuie
recunosc, nu-mi face
snt destul de pu-
tine de dar
putem renunta oare fie la
una n cazul de
A fost selectionati
ncercare, hai zi-
cem - mi n-
un - cuvint patetic, _
deoarece fiecare dintre dum-
trei
foartJ:! mult cu unul dintre
S-au avut n ve-
dere caracteristicile biolo-
gice, de personali-
tate, starea cea so-
etc. N-a fost
prin urmare nu ne
putem permite pier-
dem. Simplul fapt snteti
un fel de sosii face
aveti o responsabilitate deo-
. personal nu
veti avea dedt de pierdut,
banii pe care i primi, nu
prea multi, nu in
fond mare lucru, dar vor
avea de programele
viitoare! Nu cer
cu gndul
acesta, nu sint att de naiv,
cer doar generozi-
tate" .
T Xl acceptase impins
de un sentiment
In zilele i-a
se pripise, mai ales
ulterior i n
minte cteva argumente ce
l-ar fi scos din ar fi
putut de
treburile sale. Dar nu se mai
putea face nimic, nu era el
omul care ia cuvintul
inapoi. Se supuse
antrenamentelor
fizice extenuante
l
or teoretice complexe.
ntrun timp record trebuiau
toate
deprinderile nece-
sare unui cosmonaut
rat, se familiarizeze cu
aparatura de bord, cu pro-
gramul de din tim-
pul zborului etc. TX
f
nu
se revolta
rea mpotriva lui n-
i se confirmase o
era un om slab
ceda destul de Doar
cnd oboseala il ajungea, re-
marcile sale critice la adresa
celor care-i supravegheau,
rostite menajamente,
ceea ce-I
Dintre TY2
suporte cel mai regimul
aspru de
se amuze lund
peste picior aspectele
cute ale lor. am
fi in spuse el o
am face parte dintr-un
pluton pedepsit. ne-a
fost norocul, ce faci!
sntem din nou n ar
am ntine
rit, e bine, de ce ne pln-
gem?" in primele
zile, cnd abia se
buna dispozitie,
apoi. devenise plictisitor
chiar enervant prin in sis-
275
j

I@nta cu care Ct\. ut D 86 se
dovedensc8. splritulIl.
TZ
1J
mult mai slpl1"l pe
sine, sU\Jorla toi ul cu o oa-
reCare seninatate, nu Sf:!:
putel1 spune provoBcb.
placere Ceea ce cel
mult un anume interes. Nu
se phngell niciodtltt\. , Vorbea
putin atunci se limittl la
chestiunile legate de activita-
tea lor. Singurul lucru core-j
deranja cu era ftl p-
tul ca. Irebuisera soli.
la !'lume In acelor
indicative mai mult, li
se interzisese sa, poves-
detalii din viata lor.
Trebuiser5 me mor eze
du blurii sa in-
cerce uite adevarnta lor
identitate pe intreaga
a experientei. incer-
era conditionatA de o
elt mai identificare, li
se repetase asta de
rate ori.
276
culoarul viu
la ce in halil,
se pentru a mai
privi o pe cei
acolo, apoi se
spre Curios, nimeni
nu spuse nimic, nimeni nu
un gest de sa-
luL Unde era ceremonia pe
care o unde erau
cuvintele patetice, nelipsite
in asemenea
Sub lumina reflectoarelor
in se doar nava
orizont al.
scara la plat-
forma de acces d/'
pe rnd n interior. n urma
lor, cei doi tehnicieni
chepengul de intrare sigi-
n a$a fel incit subiectii
experimentului nu mai pu-
teau nava dect cu
ajutorul cuiva din exte rior.
Aceste luate
pentru a se preintimpina
orice posibilitate de
cum se exprimase
unul dintre membrii Comite-
tului de pentru a se
elimina orice de n

Cosmonautii
locurile ultima
verificare a aparatelor. Pe
monitorul de lelevlzlune pu
t@au urmllri Imaginea deJ'Ar
tat A a rampeJ d@ la.n!!a.re,
Imensa rachetA
tn vfrful se aflau norii
de combustibil ce se
lulau In bataia vIntului! mul,
timea venit:! sl1 asiste fl lan-
sti re, sela
cGt'ltl' uh..l1 de .-control al zbo
rulul... In ee auzea mo-
noton numtl rtl.toarea lnverd
suprapuntndu-se dialogului
cu coordonntorii de ' zbor,
Verificaril e fu sese r tn
c heiate, sistemele raspun'
deau comenzilor. Puteau
plece ... 13, 12, 11 .. . in
chingi, rasturnati pe spate,
tncordati pulsul
navei.. 6, 5 4 ... Undeva, de-
parte sub ei, se
motoarele. Pe ecranul moni-
torului norii de fum
izbucnind deodata. Ia baza
rachetei T repida-
tiile la ei. "T o-
tul e n regula. suc-
ces!" ... 2, 1 START! Impins
de o colosul ar
gintiu se ncet, nesi-
gur, ca trezit din somn, apoi
din ce n ce mai repede
se pierdu n naltul cerului
sub forma unui punct de
foc.
Aceasta fusese lansarea,
TX
1
reaminti imaginile, le
atunci, la
rata lansare. Chingile il strin-
geau prea tare, le
atrase astfel admonesta-
rea centrului de control, nu
se pe
Fu nevoit le la loc.

- De fi unii oameni
ipocriti? Intrebarea venise pe
ntr-un moment
de l surprinse
pe Tx
1
, cel care ti rostise,
o din
sale ginduri.
TZ
1
se opri din calcularea
traiectoriei se ntoarse
spre textul deschis ce
tea pe pupitrul c?llcu-
latorului. intrigurat re-
plica auzita dar nu o
- La ce pagina este, nu
dau de continuare?
.-
- Nu din c .. loi
Tl\, .e uit! 1. ce .. ,
- rnc! nu putem discuta
In .f ... t tulul. Stii bine
cA ne bScultA c::onUnuu, ce,
vreI sA av@m necazuri C8
sl!lpttl.mtne, trecut!.?
Nu prImi nici un
T)(1 se tnchlsB dIn nou In
,Ine urmlndu-,I firul gIndului:
de.abla Inlr In Intreb.
reD pusti cu glas tate,
"De flElcare datA, zicea
el, cInd Inc_rc le de.chld
ochii arAtlndule cA truda
noastrA nu va duce
ne pierdem timpul aici
ma pun de 1ndata la punct,
sar amndoi la mine.: vrei s
totul? Se inteleg
de minune in astal
Auzi ce le trece prin cap,
vrea sa. nu
experienta, ce prostie!
interes avea, absolut mCI
unul, at unci de ce-or fi
creznd lucrul acesta? De
Le e de ndoiaJa
lor o proiecteaza asupra
mea. Nu snt siguri nici de ei

Dinspre panourile cu apa-
ratura de se auzi o
sonerie amintind
programului din ziua
aceea; acum puteau vorbi li-
ber. T Z1 se pe spate.
tocmai terr.ninase de stabilit
I
raiectoria, asemeni lui
n partea opusA a cablOel,
mai transcria obser-
vatiile de Ty, la un
experiment ce nu putuse fi
repetat din cauza prezentei

Tx trecu la supraveghe-
rea zborului, inlocuindu-l pe
TZ
l
tuturor siste
melOr de supraveghere fuse-
nregistrate permanent
n timpul primei expeditii
acum erau retransmise, si-
mulndu-se astfel conditiile
initiale.
TYl de scris se
apropie de Tx
1
.
- Ce-ti veni te din
nou de la text, izbucni 'el,
vrei sa. ne mai o
de nu tiau ajuns
cele de pIna acum? Te po-
ALMANAH

-MEDALION

iar ne
n cele din urma. o
aj ungem le
ne-au inchis aici!
- la Att se invred-
nici TX
1

lui TYl il impresionau prea
putin:
La fiecare de cart
programul prevedea o
tate de de plimbare.
Traseul ambele ca-
bine ale navei, destul de
strmte cu multe lucruri
inghesuite in ele. Mersul
de a lungul celor
metri, ntr-o de
du-te-vino, de la un la
altul, de ori,
trecea timpul planificat,
trebuia cu mare
ca nu cumva vreunul dintre
ei sa ra.stoarne ceva fragil
sau, mai se impiedice
TZ
1
TYl o por-
unul altul, cind
ajungeau la un se n
torceau pe loc: ultimul deve-
nea primul, iar primul ajun-
gea ultimul porneau din
nou, ,,Probabil in spatiu,
zise imponde-
ne-am fI mai
in voie".
aveau nevoie
de sanatatea lor
depindea In mare de
Indeplinirea baremului zilnic
de efort fi zic, le venea din ce
1n ce mai greu sA- 1 execute.
O neplacuta stare de plictis
lehamite pusese stapinire
pe ei. Deveneau din ce 1n ce
mai apatici, doar
iscate din fleacuri,
scoata din starea aceea.
- Programul de plimbare
s-a terminat, ii Tx
1
,
odihni, TYl de-abia
clipa aceasta, se
ntinse de pe pat. TZ
1
se in fotoliul piiotuiui
secund, de Tx
l
.
- vrea discut ceva
cu tine, nu n calitatea mea
de comandant al misiunii, ci
de simplu participant la in-
treprinderea aceasta co-
muna, incepu Tz
1
.
- proiectantii navei
au uitat un
monteze aici un anunt.

<:;,J.r ANTICIPATIA
-
- Ce fel de anunt?
- Unul din acelea pe care le
prin tramvaie sau au-
tobuze: "Este cu
interzis ca n timpul mersului
sa. se discute cu
rul vehiculului". Poate au
presupus
- Vreau discut cu tine
serios ti arde de
glume, lasa.-Ie pe mai tirziu!
- Bine, auzim, dru-
mul!
- vrea crezi
cumva am de gind sa.-ti
fac departe de mine
aceasta intentie. Am doar o
pe viitor
ca in cele cincisprezece ore
pe zi cit trebuie ne spu-
nem fiecare rolul nu te
mai abati de la text. Nu e
.greu, uite, nimeni nu ne cere
sa rostim
replicile cu intonatie sau
le pe ni se
cere doar tex-
tul asta nu
dar nici sA nu
ceva de la noi. Pentru
chestiunile care te
ai suficient timp rn
rest. Sper
vrea mai fim inca. o
data pedepsiti. foarte
bine pentru unul suferim
toti. Adu-ti aminte de data
trecuta, cit de greu au tre-
cut cele trei zile n care a
trebuit pe cei-
a avea voie
spunem un singur cu
vint. Aduti amintel
- Incerc.
- Poate nici nu ti sa
parut c-ar fi o
poate te-ai amuzat. In
cazul acesta tin spun ca.
noua. nu ne-a placut nu
vrem se repete, n-ai decit
ntrebi pe TYl' o
n care T Xl
de lucru la panourile de co-

- bine altfel nu se
poate, in spatiu unul
dintre noi suportam
cu totii consecintele, princi-
piul e valabil aici. Nu
o cale. Prin ur-
mare, este necesar acest
sistem de pedepse.
nu-mi convine, sint nevoit
accepl.
- de apologia
sanctiunilor. . Te
ca. ai vrea le multumesc
pentru ceea cemi fac. Sigur,
acum ai spui ca. nu
m-a obligat nimeni vin ...
- mai incet,
nu ne auda, speriat
TZ
1
calmeze punind
mina pe bratul lui. Sfatul
era inutil, se inregistra cea
mai
- Asta vreau, T Xl
audA, ce gin '
desc despre ei. Se intoarse
ochiul camerei de tele-
viziune spre a fi vazut mai
bine. Snteti
Aici trebuia
veniti, in locul nostru, ca
vedeti pe pielea
ce bine el
Pe ce se infuria,
T Xl gusta din voluptatea de
a spune n supraveghe-
tarilor tot ce adunase in su-
MI. TZ
1
ramase glas,
catastrofa incerca
dea seama ce va
lua. Rezemat in cot, TYl
asista la amuzat.
Un asemenea spectacol me-
rita sa. fie platit chiar cu o

- Putin mi pasa de sanc-
tiunile voastre! lata. , nu mai
pot de curiozitate sa ce
o sa-mi faceti! Putin Imi
de traiectorie, tot tn hala
asta blestemata. ramtnem.
dect o calculati
voi
se din fata pupitrulUi
de se ntinse pe
patul
Comandantul echipajului
nvinse surpriza spuse:
- Tx
p
iti ordon sa in
cetezi bilciul treci ina-
poi la zborului!
- - nu mai inte-
.
mine.
- T Xl' reamintesc in
acest zbor simulat sint vala-
bile toate normele ce regle-
un zbor
a
postului este o abatere
foarte vei suporta
277


consecintele legii.
- Nu impresionezi cu

Citva timp nu se mal auz!
dect aparatelor
zgomotul slab al aerulUI
introdus n
cabine. TYl continua. stea
rezemat n cot, dormc si! ur-
finalul
atit de semn, TZ1
i se pe un ton ofi:
dai: . . .
- TY1' tu nu spUI mmlC,
pe tine nu te
- Ce spun?
_ Ce spun!?" ai
lume! im-
plicat 10 tot cee.a ce
aici trebUie Iei atitu-
dine!
_ Ai vrea spun in
o asemenea ar
fi putut compromite intreaga
misiune, d,:
iresponsabi litate? al
dori auzi de la mine? Dar
este evident pentru
nu ' inteleg de ce
s-o mai spun eu. SlOt IOgl'
ner de bord ceea ce
este ca sistemele
navei functioneze normal.
vrei, pot si!-I
iesc - chiar se m
fotoiiul :- dar n1f
pune dlscursun. In
ar fi fost al.tceva.
- un prost, II
Txl' dar TYl nu-I n
.
- Aici sintem ca 10 spa-
Tz1 .
- Intre a fi n
fi ca n spatiu este
o
- Pentru noi nu trebuie
fie nici o Asta ne e
misiunea!
278
- nu vrei intelegi,
cu atit Imai Eu zic 5-0

care au
de noi.
Inainte ca TZ
1
poati!
se cl.ic,u!,i1e
automate ehbennd
paginile cu replicile din ur
ore. sur-
priza constate TX
1 avusese o tot un fe
de dar de
o fi fost doar
o
n dimineata
Centrul de control ii
se va proceda la
terea dialogun-
lor purtate de primu!. echi-
paj. Erau deci Nu
le spusese nimeni proce-
deul acela reprezenta o pe-
la concluzia aceasta
singuri din moment
ce nu aveau voie si! discute
ntre ei dt timp dura inregis-
trarea, o zi, ...

Cosmonautii se
lent. Vreme de zece zile 5':
din ce in ce mal _
ener-
gie. n afan\ de sfi,r-
OImlC
altceva nui erau lu
cizi, nu aveau nici o durer,:,
iar analizele testele medi-
cale s-au dovedit a fi
normale. Singurul fapt evi-
dent era accentu-
a organismului.
ntrepri nse
atunci nu
nici un rezultat, memona
calculatorului sti!tea
rie toate aparatele' sub-
sistemele nor-
mal, nu se
nici doze 'cres-
cute de nici impac-
tul' cu vreun meteorit.
Cnd medicii de la centrul
spatial au fost nevoiti
nfringerea
declare moartea celor trei,
coordonatorul zborului a de-
cis plasarea navei pe traiec-
toria cea mai de rea-
ducere pe In cabine,
temperatura a fost
sub zero grade, la li-
mita care nu ar fi pus n pe-
ricol buna functionare a apa-
ratelor de

Tx cu ochii
de fiecare n-
il pr<=:
fund. nu mun-
erau acolo glumeau,
mai 'ales pe seama posibililor
martieni ah, starea lor
spirit er'a mult mai li
simtea atit de aproape mc\t
nu s-ar fi mirat dacA vreunul
dintre ei J-ar fi prins de
ar fi exclamat: "Ei,
dracului, dar dumneata. cum
de-ai ajuns aici, unde al stat
acum nu te-am
zut? Ce ?e
la centrul de control smt in-
grijorati m-au rugat.
mine pe cei doi colegi al
mei nu
aveti nevoie de
cum o mai pe atCI,
nu, asta ar fi putut-o afla
prin radio, ci altceva: "De
anume cel mal
mult mai multl .. "Dum-
neata, Txl' pentru, ca d';lffi-
neata mtereseZI pe mme,
- ce mi dai?" "Cin-
stit meu e
mi-e teribil de
de tot ce se petrece doar o
de ce este
' unic, deoarece pe
care le faci nu se vor putea
ndrepta, ri!minind astfel
pentru totdeauna. Este prea
mare responsabilitatea, da:
unui robot, dar nu unuI
om." ,si! e
teama' de
intrebare pus-o
inainte, nu, nu. mi-e
simt doar un Imens
regret' nu n
timp n zecI zecI de
oameni. Universul nu a fost
pentru individul uman,
ci pentru sa, de
orice om este sa
se doar el sin-
gur nu Se cioc-
nesc doui! pe
un incendiu, se
produce un cataclis'!1'" _ Im-
portant este ca specia sa se
perpetueze. pe
undeva un Dumnezeu, In re:
gistrele sale n-ar fi
oamenii Ion, Petru, Mana ... ,
o contabilitate, doar
speciei noastre i se va re-
zerva un rlnd sau o
La Judecata de Apoi va da
socoteali! Omenirea, nu Ion,
Petru sau Maria ... "
eroii pe ei nu-i
,,Eroii? Snt ai spe-
ALMANAH

MEDALION

ciei ea nu ar exista,
cum degetele mele nu ar
exista restul corpului."
trei nu sin
eroi?" ,,La ntrebarea
aceasta vrea
pund, prea ar trebui spun
tot, e bine ceva
ascuns, pe care doar
nuim." insist..." Nu
pnml OICI un doar
nregistrarea se derula mai
departe: ,,Azi mi-am dat
sema m-am schimbat de
dtva timp, poate o
ne simtim al naibii de sin
guri. Chiar mie mi vine
zimbesc, dar minile mi tre-
am. impresia nici
grldurile nu mai sint atit de
clare ca totul a de- '
venit dintr-o foarte
complicat. Sintem atit de de-
parte! Nu e nimeni in jur, un
gol imens ne Pe
ce ne de-
venim mai apatici, cred
am ajuns prea departe. Nu
mai putem rezista in trei, am
vrea mai fie cineva
de noi. Ieri am visat un
stadion plin cu spectatori,
fortota unei un auto-
buz aglomerat..."
- Gata, T Xl' opriti,
nu mai vreau aua nimic,
nu mai vreau ce se
petrecea in mintea lor, m-am
sMurat. Spune-le tu, Tz
l
,
nceteze. auzi?
aproape de urechea lui,
vreau sa nceteze, nu mai
suport!
TZ
2
in-
cercind si! nu-l bage in

- TYl' spune-le tu n
ceteze!
TY2 nu-j doar il
privea cu zm
bet.
- e
deti, de aceea S-ar
putea
aceea, nu vreti pier-
recompensele grase ce
Nu
in cele din ne vom
prosti? De fapt, pedeapsa
aceasta noi ne-o
prin faptul o
vorbim.


interdictie,
ce-o ne Se ridicase
de la locul lui acum se
agitat de colo, colo.
T ransmsia se
ntrerupse brusc, chiar n
mijlocul unei fraze, fapt
precedent, nu mai fu relu-
Instrumentele de naviga-
continuau
din punctul lor de vedere
erau n zbor spre
Marte, deci experimentul nu
fusese orpit. fi intervenit
o defectiune, probabil
din moment ce existau cir-
cuite de Vor auzi
oare mai repede atit de mult
zgomot al deschi-
derii navei, vor auzi glasul
cuiva care i va indemna
"gata, s-a termi-
nat, dar cam incurcat-o"?
- V-am spus eu numai
de noi depinde, vorbi din
nou Tx
2
, surescitat.
- Nu te bucura prea re-
pede, se
T Y2' vezi ce bucurie ne
vor comanda
producerea unor defectiuni
suplimentare de cele
in zborul
Vom avea astfel o
vei ce
un moment de ce-
dez mea de reme-
dieri face
- nu le vom re-
para, ce are se intmple?
- T Xl - doar sintem
pe ntr-un hangar
nenorocit, la de
de nu n Fii
sigur, nu ne vor mu-
rim.
- De murit, .nu, dar in frig
sau in ori
da .. confor-
tul de aici las<i de dorit, eu
unul nu doresc
mai mult.
- Bravo, idei, poate
mai ai altele, au
La Centrul de
control locul, nu aici,
zise TX
1
agasat.
,Ati ncurcat-o?"
Tx glasul lui Tx
1

"Nu, deloc, de-abia acum

sntem pe calea cea
bine dispus T Xl'
aici am nici
o De la inceput le-am
spus nu va merge experi-
mentul este conceput
atit de mecanic. N-au inteles
orict sar nu vor
transforme cosmo-
nautii n automate.
om pus n doui! situatii iden-
tice va de cele mai
multe ori in chip diferit, ceea
ce nu se cu o ma-
de aceea o
poate fi destul de
repede, pe cnd un om, nu.
Eram de acord cu ideea ge-
' cauza accidentului
trebuia nu n vreo
defectiune a aparatelor sau a
instalatiilor, ci n om. Dar
avute in vedere se deo-
sebeau. Altfel trebuia ne
apropiem de voi, nu prin bu-
chisire. Nam avut forta ne-
lupt la
Ei spuneau, "trebuie repetat
fiecare cuvint, fiecare ac-
l iune, numai veti
identifica nu-i veti mai
privi din Experienta
lor va deveni experienta
voi fi ei. Misiu-
nea dumneavoastri! nu este
de a afla ci de a
'substitui ct mai bine.
Aceasta este problema pe
care trebuie o rezolvati.
Restul n seama noas-
a Comitetului." Imaginea
lui T x, se destrluM ncet.
De dteva ore
nimic, nu ce se
ce ar trebui in-
iar cel mai
tor lucru la bordul unei nave
cosmice este inactivitatea.
TX
2
incercase ia
cu Centrul de control,
cnd prevederea care interzi-
cea transmiterea altor me-
saje dect a celor
in text. Nu nici un
nici un alt semn
din care ce se
petrecea. .
- Cine ce s-a ntm
plat? ne-au
Poate ar trebui
singuri, propuse T9
l
mai mult pentru a spune
el ceva. Nu vor-
serios sau
279
280
MEDALION

- prostiile)
Tz
2
este
peste o cinci.zeci
de zile. Doar atunci vom
avea motiv ne
nici atunci. Provizii sint
pentru doi ani de zile.
lui TZ
2
nu
dect sa tensiu-
nea. TYl avu ideea tran-
unul din mesajele lor.
Centrul de control le
punse imediat conform tex-
tului. trei,
cei de nU-i uita-

- ntr-un pahar
cu Tx
1
. Au re-
nuntat la ce
s-a ntimplat. Am avut drep,
tate cnd tre-
buie ne opunem. Ce mai
zici Tz
2
cum cu teo-
ria pedepsele colective
slnt necesare?
- Aplicarea' neaplicarea
pedepselor este la fel de jus-
ambele au o impor-
Renuntind la pe-
supra-
veghetorii experimentului
vor unde n .ce mo
mente comportamentul nos-
tru se va deosebi de cel al
primului echipaj. Cercetarea
acestor nepotriviri ar putea
ofere o cale pentru intele
gerea accidentului. Nu
nici o cum
insinuezi. Sint folosite mijloa
cele cele mai adecvate
rei etape a experimentului
pe care-l parcurgem. De ase-
menea, s-ar putea inte-
reseze capacitatea
de a ne descurca indepen
tent de text. Nu uita
este vorba de un experiment
in care noi sintem cobaii.
Din ziua aceea, programul
rigid iar o cu el
tensiunea care fi
ncepu chiar le
misiunea lor, binente-
les in in care poate
stai inchis
ntro Citeau cu nesat
fasciculele textului - era
principala lor ocppatie acum,
,le comentau. Incercau c;u
disperare "In
locul nostru ar fi trebuit
fie psihologi, sar fi des
curcat mai bine", spuse unul
dintre ei, "dar ce te faci cu
lipsa de astro-
replicase un altul.
Probabil primul fusese
TY2' iar al doilea Tz2

- Mai sint cinci mi-
nute, TY2' Cifrele ze-
cimilor, sutimilor miimilor
de pilpiau neconte
nit. Ultimele zile au
rut cele mai lungi, nu mai
aveau nimic de Tex
tul se redusese la Cteva cu
vinte Se
plictiseau ingrozitor. Primul
se Tx
1
, pe la prinz,
urmase TZl> cel mai mult re-
zistase TY1' .".
- Gata, am "munt eu,
TY2'
Se auzi trapa de
deschizndu-se n, golul
mas un chip necunos-
cut.
- snteti

scara
se cu nesi-
guri spre. din
aceea
puternic li se a fi lucrul
cel mai frumos pe care-I
Era spre
miezul

Experimentul nu se termi
nase. Se doar o
Urma prelucrarea
analiza datelor detinute.
De-abia aceea se putea
spune incercarea se n-
cheiase cu un succes sau cu
un insucces. Speranta unei
atit de sigure era
ea Opti-
mismul se in cele
mai subtile forme.

Geamurile de un brun din
ce in ce mai intens pe
ce ziua se apropia de
ora prinzului
o Obiectele
din jur se mblnzite,
nu ar fi opus nici o rezis-
muchiile colturile
se
gndu-se spre interior, ase
menea ghearelor unei pisici.
T Xl scria raportul. Di-
mineata ciorna din
ziua se mirase
cum de omisese lucruri care
acum i se
importante. Trebuise
o serie de se
apucase de retranscris. Fu
solicitate manuscrise
ingrijite pentru a fi
ca documente. T x
2
zicea
e o pierdere de timp din
moment ce tot se vor dacti
lografia, dar nu avea de ales.
un
Co-
mitetului de se inte
de stadiul in care se
raportul. termi-
cum se putea
vedea, nu era gata, mai avea
puiin.
imagina reactia mem-
brilor Comitetului de an
ce vor fi citit
rerile sale. Se amuza gndin-
du-se cum li se vor lungi fe-
tele, cum au le ri-
durile ntregul comitet va
intinerit. Zimbi. La n
ceput i se lui a fi
doar o idee in-
aUt, dar, treptat,
in lipsa alte explica
tii, s-a reintors la ea nu i
sa mai parut adt de impro-
babila.
Functionarul vri din nou
capul pe ntreba.
nu era gata raportul acela.
Ei, fir-ar sa fie, stdiala asia
, intrece orice Dege-
tele ii ti dureau,
ar fi trebuit nu mai
aUt de tare stiloul
nici nu maj apese atit.
Acum era convins des
coperise nu
asta i se ceruse. Existenta
corpului uman ne iluzia
specia este o co-
lectie de fiinte distincte, o
de
cum imaginezi o
posibilitate atita timp cit sub
ochii oamenii se nasc
mor singuri, fiecare in
parte, cind e.u biografia
lor cind "geniile
eroii lor dis-
ALMANAH
<:::;J.r
'\l 1: I

tinct n istorie?

din nou, de data asta sa
nimic. Expresia lui
TX
1
fu suficient de
se retrase.
acum la
te nici
nu vor fi accepte
lui, oare in ce fel ar
cum ar
putea demonstreze?
manus
crisul, apoi cobori la bar
caute colegii. Acolo fu
anuntat ca Co-
mitetului de

- Avem ceva foarte im
portant de discutat, ii spuse
acesta cind l pe Tx
1
,
apoi se plimbe
preocupat prin cu
miinile la spate.
trebuie ia o ho
venise greu
se Se ntoarse
tre TX
l
i se medita
tiv:
- Ne-am spu-
nem ca lucrurile complicate
la prima vedere sint in fond
simple, iar, pe de parte,
lucrurile simple snt, de
fapt, foarte complicate. Ju
decind astfel, credem
de
dar, dragul meu, jo-
cul de cuvinte, de multe ori
ce este complicat e ntr-ade
PE CALE
DE
DISPARITIE
LUCIAN


' <:::;J.r
-
complicat, iar ce este
simplu, e chiar simplu. Coin
cidenta, sau mai bine zis
identitatea dintre aparentA
nu trebuie ne spe-
rie. Ar trebui lucru
riIe cum snt. Dar nu
despre asemenea chestiuni
vag filozofice vreau vor-
bim, o anume
existA.
pe
tate tonul,
- Am citit cu mare atentie
raportul. Consider ipo-
teza este intere
Argu-
mentele aduse o fac destul
de poate chiar
prea Dar nu asta
intereseaza, ci implicati
ile morale. Sustineti spe
cia o sin
entitate separarea
de ea, la distante cosmice, a
unor indivizi produce moar-
tea acestora, tot precum
moare un deget sau un brat
amputat. Chiar afirma
tii le dumneavoastra s-ar do-
vedi nu avem
dreptul le cu
atit mai le facem
cunoscute pentru ne
pesc orice
n seama generatiilor vi-
itoare probl ema
unei limite n expansiunea
noastra Va trebui
uitati ceea ce scris n
n
uTil lup
r l' t
ru
lJfC C 'rn
<-t' "od r \
1J ""
raport, este de datoria dum

.- Adevaratele sperante nu
se pe ...
"'\ S-o ce
vreti spuneti. Nu are rost.
Am un alt raporl si-
milar cu al colegilor dumnea
rog semnati.
- refuz?
- Este inutil. Indiferent ce
veti n comitet va fi
prezentat acest raport. Gin
bine inainte de a da
un raspuns defi ni tiv ...
Se intoarse n biroul ce-i
fusese rezervat, se apropie
de privi cerul
imaterial, un punct
car asupra ochii ti
se numai soarele
lumina obositor. at unci,
stind n dreptul geamuluitca
orice foar te cu-
cine ' mai
trece pe cum se
mai lumea, de ne-
dintit din locul ei de obser-
- cu intensitate
pentru citeva secunde senti-
mentul spa-
tiului de dincolo de lumina
a cerului. Ei, nu,
acolo tot se va ajunge
la urma, va veni cineva
tntr-o zi va spune: .pentru
a ne desprinde trebuie sa fa
Unii t.1 vor
crede pur SImplu vor
risca.
l n
, r
'"
colu 1 l.
nI<
)U
pumpu1 \11". 110f-i ti
f
tolu
1
,"' ur p<.l.. f
Ir..! UI
11\ CII <1
TA mte!1
n ,]'" in

n
pu! rtu"'l
d
,"
,
alu
,1 p
n r: r p Il 1

"
r t! !uiUI le ru
"
281
HORIA
TEST
NU MAI AVEAM de mult timpului.
Abia o mai aveam pe a spatiului.
n fine, marele vid. Istovitoarea traversare se n-
cheiase, nu mai bijbtiam in hipnotizat de
privirea a stelelor. Distanta care ne
de se topea cu ochii. Nimic
nu se apunea unei fericite, iar p
cu Singur fiori pe

- Cum e posibil, oameni buni? mi venea
strig. Cum e cu Fiecare dintre noi,
sindu- pe ai a mezin ului, mai 1n
mai n serios, de a controla el
n fiecare este Pentru a
un fir de prietenul nostru Noch a ridi-
cat n jurul ei un grilaj de aproape un metru la
fiecare comunicare cu Terra
e Vi se . pare normal ca o sS\ arate
ca o tuturor vnturilor? Am
cu mult limita ei de securitate, dar nimeni
nu ne cine sntem, de unde venim cu
ce gnd ne punem piciorul pe solul ei.
Dragi colegi coplanetari, situ.
atia vi se pare mie nu mi se pare
nici nu este
Cam acestea erau cuvintele pe care fi dorit
le adresez prietenilor mei de la bordul navei
prin n acest veac laconic fi
p.utut discurs. Dar nu aceasta era 'situatia,
atuncI mI-am ascuns ct am putut mai
bine, nainte de treburi.
Pe a fost nava, care se rotea in
jurul planetei lucrurile au luat o
DESEN DE ALEXANDRU MERET
Ce bine Principalul este ai drep-
tate; ceri ti se asta e pueril.
Eram tentat declar in fata tuturor:
- Nu vam spuso, dar am gindito mereu. Tre
buia peste un post naintat un tum de ob.
o ceva care sS aici se
numai cu ginduri bune! Binecuvntat fie
acest donjon mQhorit, care mut
blindajele In vorbirea lui des.
cifrez cel mai bun-venit!
Am desigur, proiectul de coborre pe
solul planetei neam indreptat, cu
spre Aceasta nu se deosebea cu mult de
planeta din Era la fel de Semnalele
noastre au nici un Am nceti.
nit la viteza, continund ne apropiem. Am
oprit la> doi de Nici o Am abor
dato. Nimic nu nea impiedicat .
n locul unei - o pustie. Vechi
amator de miam amintit citisem
cndva. despre _ de echipaj
veste ?I aparent nici o ratiune, in mare.
Apropierea nu mi se
Nava era dea dreptul stranie. Am colindat-o fi-
la apOI' in.
clUdatl, depnmatl m cele dm mprejurarea
ne o alta, un
segment al navei altul nedumerirea ne p0-
gora n suflet un ml opac.
Structura navei nu amintea nimic din ce cunos.
cusem. Fiecare parte a ei avea o conceptie
de fie.care. aceasta era de Departe
de once slmetne, departe de armonia care
282 \ ALMANAH

poate fi logica 'multor asimetrii, arhitectura
a navei, al design exterior era perfect banal,
scllpa cu noastre. Acolo
unde un mare portal te cel putin o
te poticneai ntrun nchis de ci
teva palme. Acolo unde un de coridor pro-
mitea o perechii! de cabine modeste, se deschidea
o de bal. 1n plin plan ncepea un ur-
O se termina n plafon. Supra
fetele se aflau in relatii dintre cele mai stranii. Pu
se situau la de grade una de c;ea
Intrind ntro puteai avea surpriza
de a constata podeaua ori
suie. Nici un pas nu putea fi dec;is dinamte, de nici
o nu puteai fi sigur. Intro lume cu re
pere atit de haotice, nici nu te
ferea de vertij.
Coridoarele - rectilinii, curbe, in
-, ' coridoarele intreceau orice nchipuire.
lor neam dat seama de Se pre
lungeau mult peste dimensiunile navei. Nu era o
senzatie Am inteleso atunci cind nedu
meririi mele iau nedumeririle
"La naiba! - exclama fiecare in sinea lui -, doar
nu mioi fi . pierdut ntr-atit simtul proportiilor! Al
dracului fiu tot ce am colindat n ultimele
ceasuri se pe o singura anume pe
aCli!ea pe care am poposit
In locul unor asemenea declaratii sonore neam
trntit, istoviti, unul altul, pe l'odeaua meta
ce am un timp, dintre noi
au inceput se ridice, cu un suspin, gata, reia
calvarul.
- Ajunge! a spus Ivo. Mai bine ne ntoarcem!
Am rnjit: intoarcere ..
Nu exista. Tot ce n pierise. Ni
mic nu mai amintea cele nu se
o Captivi, nu puteam dect colin
nava la epuizare.
Am scos 'atunci din tainitele costumului tu
buri alimentare. Colegii mei m-au privit cu stu
poare, dar nu mam impresionat. Oricum
eram socotit echipajului. Au ncetat
mai atunci cind, cu un delicios amestec
de brnzeturi, am ornat, calm, concentrat, muchi
ile bocancilor mei astrali. Acum erau dea
dreptul cutremurati. Nu miam pierdut
am luato inainte. citeva clipe am
incerchid nu calce pe ur
mele mele.
Am umblat o vreme, deturnati la fiecare
pas de accidentele terenului; am parcurs o
care de mai multe ori lungimea
navei. Nu neam oprit decit atunci cnd am
pe un panou lateral, petele albicioase de ba--
cancii mei. Doi mai departe, petele se
seau pe plafon, pentru ca in cele din se
n fata bocancilor mei, ndreptnduse n
directie cu mine, ca urme ale
mei viitori.
Nu era nici o panourile metalice pe
care acum un ceas intrau in prezent n al
peretilor, a plafoanelor. nu
de navei, era pentru nava se afla intto
transformare, o transformare


de un creier central. vari
tate a avea o logicll cusur'
logica labirintului. Am fi putut colinda luni
spatiul navei, forma interioarelor nu sar fi repetat
labirintyl sar fi prelungit, mereu altul, to:
- un teritoriu
De nu am simtit nevoia vreunui dis.
curs. Ideea mio demonstrasem. Nu dect
din labirint.
N-a mai fost opera mea. Vou a tnl:;iturat capacul
girobusolei sale, drumul. Inaintea noas.
se deschidea unul dintre faimoasele coridoare.
lam cale de treimi. Cnd girobu
soia nea indicat o deviere, Iva a scos jetul cu
a o deschidere de doi pe unu. Am
trecut prin ea neam continuat drumul in ace-
directie. Am astfel mai multe pa
nouri. Apoi podeaua a inceput se imper-
ceptibil, destul de rapid ca nu
mai deschidem trecerea Atunci am atacat
podeaua Drept
schimbat semnul neam trezit cu totii zvirliti
n plafon. Ivo nu s-a descurajat a
continuat perforeze in De zeci
de ori am fosf dintrun
al navei intraltul. naintea se
deau panouri, ziduri ca de cetate.
Cnd Ivo a abandonat, a Andru. EI a
desfunde cteva zeci de panouri. Apoi Ick, apoi
eu, apoi din nou Ivo. Rnd pe rind, jeturile noastre
cu au intrat n Eram tot mai
slabi, abia ne mai urne am, dar, ndrjiti, refuzam
cecffim.
Un zgomot de nedescris luase locul de
pe nava pustie. Viteza obliga mecanismele teleghi
date de creierul navei panourile me
talice, iar de montare
ca o
Epuizati, neam trintit pe podele, respirind greu.
labirintul refuza se lase descifrat. Neam
n mai bine zis cuvinte, comunicind
mai din priviri. Ca la un semn, jeturile au
fost orientate fiecare n directie. orbi
toare metalul felie felie. Derutat, creierul
nlocuia fiecare panou, ntro de iad. Un
singur perete a fost neglijat. n ce imi
treceam din cnd n cnd jetul peste al meu, plim
bndul pe suprafata lui, ca
apoi celorlalti care atacau n pe
lor. Canonada indica o vie activitate
de ranforsare a peretilor atacati violent. La 4.n
semnal, neam repezit cu totii la panoul neglijat. In
zadar. Creierul manevra.
Nu pe a mea. Trecusem de mai multe ori,
convingere, peste panoul meu. Un jet cu
e o Cnd am tras
un picior n mijlocul cercului ars, acesta a ca
un chepeng.
n spatele lu.i - nici o Toate blindau
ceilalti pereti. In micul nostru probabilistic,
cel ce pierduse era creierul navei.
Cit ai clipi eram pe sol. Pe solul
planetei. Testul durase destul ca nava
cobori. Eram
283
J-\N
cdOo(>+.. re: d"f'Q "f' D".. 100.1'\ POPA.
di Tt.lIC.\U
"ld,rvl'l.t M, ..."T1i _
bt! Flt cI'Ill!'.: <...,
"!.S<"'f.tn, ' 1 VI.1 rl.J.l"fON
'AIn1! (r.-Il:.. f.I'), ..." tE"" IIL.
CRA LQ" DTEN!:: tJ'PJL.
284
'Ii.. VIiNJ n
1.O,..".Il:f,jEt-I T SlJ1" l.. ET
\:l1O " IE ll, CAP. .. \ l'llt>t:I'I
O!\.I 1'IFI"C. IM'e:F\ COl.Of'rtHi l,
(VM C.O\OW\..
i', t<C'E'rTf"
AL.MANAH


285
286
ALMANAH


ANTICIPA A
287
288
? ". CIiPl,iT S A
t>s o pl!'1:" NE Z l1O 1 ...<:>TIN e:

ALMANAH


<::;.J.r 289
'lO'!! AM P\EP-\)UT'
eeU IR SA tlE-
61 .. 01.... LA TOATE
RC:E$TER NRINTE '"
290
ALMANAH

,

ANTICIPA A

/JESEVE DE V/OREI. P!RLlGR,IS
291
iL. j't I
""i 1- -.:'
l .,.....; ,
292

ALMANAH



293
294
/
ALMANAti


ANTICIPATIA
295
IV

INl f
(
IV
296
V
,
{
H r
,
J
I
r
I 1\;
I J J.
.".
\;t \
fe'f
> \
. l
,,/
ALMANAH
ANTI CIPA A <::;J.r
VREI TRECI DINCOLO ?
NU FRiCA, VENI CU MINE
MI -E DAR CEVA I'"'.U"'''''''-,U
C,ARE E MAI.MARE DECT TEAMA
IMPINGE SA TE URMEZ CE E?
R::lCITE VOM AFLA
DINCOLO, VOM AFLA MULTE RAsPu'ISURI
. ........

<::;J.r ANTICIPA TIA
."'... .-"
Ahn.1I1,dwl l\tUn .. :p.lI1a

297
SCOPUL EI E MAI EDUCATIV DECT
PARE LA PRIMA VEDERE. NE
PSIHIC PENTRU NT1LNIREA CU
ALTE , LUMI DIN UNIVERS. CACI 11 SN-
TEM IN PR/?G NE APROPIEM ASTFEL
CU O SUMEDENIE DE DE FRON-
TIERA ACEASTA POAR-
CE NU ARE MARGINI!
298
E BANDA TA
DAR SPUNE-MI.ROIV. LA
CE
NOlA Ridic n fata citi10rulul
unee obiec li pnvi1d banda
de oivEa unele
pan e ca o lu-
me unde materia, spatiul pose-
da alte dimensiuni nu trebuie nglo-
beze fo,me fizice antropomorfe sau
de splnt. Spun asta deoare<rnu stiu
fbv a dont ln mod intentionat ca
sentimentele umane (ura. dragostea. mi-
lo etc.! domine . spatiile extrater-
riene.Dumneata. cititorule. ce spui?
M"c AR VRVf
Ml,. NTR.E8E: PE ATA"
HVAL..P1\, DAR 56
..
DE. DOu.K. OflE' DE. C.7ND
Fl.UviuL PE
o iNDiANUl.. i
"o;p.U5E. 5i\


299
... .',
,

300
ALMANAH
ANTIC/PA A
ARATA tJtJ
DRUM. Pe CI'IRE: I.JJNA
'iL Diw 6EW!;.
CU O a..lPXt>JAirJre.6AA
iN ... D!WMUI,..
flliA12 DIN FM:A \.Olt Se.
/NTlt-lPSA; Ne....
1% [)/lei>r CJml.E IMeNS(/(.
MAf!QrJ SHc.aiu
UJN11 ..
301
302
ALMANAH
ANTl CJPATIA
ALMANAH

304
ALMANAH ~
ANTICIPATIA ~
~ A L M A N A H
~ ANTICIPATIA 305
306
ALMANAH
\
"
ALMANAH
307
308
,. A o;j W'\ l)Ci 5-ARFi
'IN iiJir-lA \..lIi,
pp,rjM./I, P.1'(l1UIW1 \
si <>'''''''' \.-A ORice. pf>'Jl"fU}
1>< O
WioSiE.,tJl.J Fa- b&-eo'
0II1ti6
Df:. t(lNDUL. UII. .
ALMANAH


ANTI CIPATI A
309
310
ALMANAH ~
ANTlCIPATIA ~
~ A L M A N A H
~ ANTICIPAT!A
311
312
ALMANAH


UM
Antlelp,,1a (E:d/tDr/al). p.1
la .frontlerele eullOlJ-
terli. pol Simulacru de Tlldor
Nego/fi; p. SF: Meda-
lion Adrian Rogoz. p.41 Salt
In destin de Vlad/mir &vOlr
p. 55 Medalion Mihail
rnescu, D.57 Sintetl1:orulde
VktDr Martln. p.66 Medallol\
Vladimir Colln. p.69 GaW
Sf. p.15 Montagne "-usse de
a.na Gr/aoriu. p.tl1 Timp mort
In Plc:adilly de Edmund Caopt'I'.
p.tD .. Pcate. .. .mIIne.. Iva
RAzvan HarItr1novIc/. p. t26 CA,!
l"Id1eta de ocazie de MIhail PuhtN.
p.t21 Error de Mirela Pac1ug1,
p.t!1. Cei! face omul cu mfM
lUi de ISIIC Aslmov. .,. tlS
Tinere conclete. p.tJ6 Meda-
lion Udla EIcu. p.t38 Meda
lion Herbert Franke.
Tranclaftrul de Oana DurlUtr,
p.147 Invierea fi Robotul
de T aku Mayumura.
P. t48 NecuY'mtlri de AN Ma-
ria PopesaJ. p.tSO Gaura ehelt
de Murray Le/nmr. p.tS4. reJ .
Stare de zbor de Faur Agachl.
nPARUI. fXfCUTAT LA COMBINATUL seIHTU",
AOM/NISTRATfA: EDITIJ/IA sctmIA

p.ltt ,
Vlad/
F/o-