Despre contabilitatea creativa Contabilitatea creativ este procesul prin care profesionitii contabili i folosesc cunotinele n scopul manipulrii

cifrelor contabile, profitnd de posibilitatea interpretrii actelor normative i de existena numeroaselor opiuni n rezolvarea diferitelor probleme contabile. Contabilitatea creativ presupune alegerea acelor practici de msurare i divulgare ce permit transformarea situaiilor financiare din ceea ce ele ar trebui s fie n ceea ce managerii doresc. Contabilitatea creativ este procesul prin care tranzaciile sunt structurate de asemenea manier nct s permit producerea rezultatului contabil dorit. Discutiile privind contabilitatea creativa s-au concentrate in principal pe impactul asupra deciziilor investitorilor de pe piata bursiera. Motivele directorilor companiilor listate pentru manipularea conturilor pot fi: Netezirea veniturilor. In general, companiile prefera sa raporteze o tendinta constanta de crestere a profitului decat sa arate profituri volatile cu o serie de cresteri si descresteri dramatice. Aceasta se obtine prin constituirea de provizioane mari in anii buni, astfel incat aceste provizioane sa fie reduse, imbunatatind profiturile raportate, in anii mai slabi. O alta tendinta care apare adesea este numita contabilitatea big bath, in cadrul careia o companie care are o pierdere mare cauta sa isi maximizeze pierderea raportata in acel an, astfel incat anii urmatori sa para mai buni. O varianta a netezirii veniturilor este manipularea profitului net pentru a corespunde previziunilor. De exemplu la Microsoft politicile contabile sunt astfel stabilite, in cadrul regulilor contabile, incat rezultatele raportate sunt conectate la previziunile profiturilor. Cand Microsoft vinde software, o parte a profitului este amanita pentru anii viitori pentru acoperirea costurilor cu modificarile potentiale si cu asistenta ulterioara acoradata clientilor. Aceasta politica contabila, perfecta si foarte conservatoare, duce la o previziune usoara a veniturilor viitoare. Directorii companiilor pot aplica politica contabila de a majora venitul pentru a distrage atentia de la stiri nedorite referitoare la companie. Contabilitatea creativa poate mentine sau creste pretul actiunilor atat prin reducerea nivelurilor aparente ale datoriilor (facand ca firma sa para mai putin riscanta), cat si prin crearea unei aparente privind tendinta profitului. Aceasta ajuta compania sa atraga capital prin emisiunea de noi actiuni, sa ofere actiunile proprii in ofertele de preluare si sa reziste preluarii de catre alte companii. Directorii pot utiliza contabilitatea creativa pentru a intarzia difuzarea informatiilor catre piata, avand oportunitatea de a beneficia de cunoasterea interna. Principalele mecanisme i procedee care fac obiectul contabilitii creative pot fi grupate n funcie de obiectivele urmrite n: Procedee care au impact asupra msurrii rezultatului: - imobilizarea cheltuielilor de dezvoltare; - ncorporarea cheltuielilor financiare n costul de producie al imobilizrilor; - cesiunea unei imobilizri, apoi reluarea aceluiai bun prin leasing (lease-back);

ntocmirea i revizuirea planului de amortizare; - subevaluarea (sau supraevaluarea) provizioanelor pentru depreciere; - existena mai multor metode de contabilizare a contractelor pe termen lung ( pe msura avansrii, la terminare). Procedee care au impact asupra prezentrii contului de profit i pierdere: - pierderi privind creanele nencasabile; - creterea rezultatului curent prin ncorporarea plusurilor de valoare din cesiunea activelor. Procedee care au impact asupra prezentrii bilanului: - cesiunea unei imobilizri, apoi reluarea aceluiai bun prin leasing (lease-back); - scontarea unei cambii sau bilet la ordin; - dezndatorirea n fapt (in substance defeasance): anularea economic a unei datorii (transferul unei datorii n gestiunea unui trust nsrcinat s efectueze rambursarea), ceea ce determin diminuarea ratei ndatoririi, creterea ratei autonomiei financiare i creterea rentabilitii financiare. n Romnia, o serie de elemente vin s completeze nclinaia profesionitilor contabili spre creativitate: - mrimea rezultatului contabil este punct de plecare n determinarea impozitului pe profit. Anunarea unor profituri mari va avea drept consecin creterea datoriei privind impozitul pe profit. Conectarea contabilitii romneti la fiscalitate determin preocupri ale contabililor privind ocolirea anumitor reglementri. - importana excesiv care se acord rezultatului contabil n determinarea valorii unei ntreprinderi, n detrimentul altor indicatori, precum: cifra de afaceri, activul net contabil, mrimea fluxurilor de numerar. n mod concret, utilizarea tehnicilor de contabilitate creativ va avea ca efect: Majorarea sau diminuarea cheltuielilor. Normele contabile las o anumit marj de manevr n cuantificarea cheltuielilor care aparin unui exerciiu. De exemplu, pentru anumite active se indic doar numrul maxim de ani n care trebuie amortizate. O durat mai mic sau mai mare de amortizare afecteaz mrimea rezultatului. n mod similar, se pot analiza provizioanele i posibilitatea activrii anumitor cheltuieli. Majorarea sau diminuarea veniturilor. n anumite cazuri, se poate grbi sau ncetini recunoaterea veniturilor prin aplicarea principiului prudenei sau a principiului conectrii cheltuielilor la venituri. Majorarea sau diminuarea activelor. Existena unei flexibiliti n ceea ce privete calculul amortizrii i provizioanelor creaz posibilitatea majorrii sau diminurii valorii nete a activelor. De asemenea, stocurile se pot evalua prin diferite metode i, ca urmare, valoarea lor poate fi diferit, cu efecte corespunztoare asupra contului de profit i pierdere. Modificrile respective afecteaz mrimea activelor curente i necurente, precum i indicatorii calculai pe baza acestora. -

 Majorarea sau diminuarea fondurilor proprietarilor. Modificarea veniturilor i cheltuielilor afecteaz mrimea rezultatului i, n consecin, mrimea rezervelor. Reclasificarea activelor sau datoriilor. Uneori, pot exista dubii n ceea ce privete ncadrarea unui element ntr-o categorie sau alta. Este, de exemplu, cazul titlurilor care, n funcie de intenia ntreprinderii, trebuie nscrise n active curente sau n active necurente. nscrierea ntr-o categorie sau alta afecteaz ratele calculate pe seama acestora. Manipularea informaiilor prezentate n notele explicative i politicile contabile din cadrul situaiilor financiare. Exist pri n acestea n care se pot include mai multe sau mai puine informaii. Lipsa unor informaii relevante poate afecta deciziile utilizatorilor externi. n mod concret, contabilitatea creativ vizeaz trei direcii: - maximizarea rezultatului; - creterea capitalurilor proprii; - reducerea ratei ndatoririi. 1.Tehnici de manipulare a imaginii bilantului Bilantul este documentul de sinteza care reda starea si evolutia situatiei financiare. El permite formularea de judecati de valoare privind randamentul si riscul aferente unei intreprinderi, precum si evaluarea miscarilor viitoare de trezorerie. Din acest motiv, intreprinderile sunt tentate sa incerce sa-si amelioreze structura bilantului. Aceste tehnici actioneaza asupra unuia sau mai multora dintre elementele urmatoare: -capitalurile proprii, -datoriile, -nevoia de fond de rulment, -trezoreria. Una dintre tehnicile de manipulare a bilantului este reevaluarea imobilizarilor corporale, prezentata mai jos. Reevaluarea imobilizarilor corporale Desi, conform principiului prudentei, activele trebuie evaluate la costul istoric, aplicarea cu strictete a acestui principiu poate afecta pozitia financiara a unei intreprinderi. De aceea, in unele tari, normalizatorii contabili autorizeaza reevaluarea, in anumite conditii, a imobilizarilor corporale. Reevaluarea imobilizarilor corporale furnizeaza, prin intermediul unor variabile precum diferentele din reevaluare, baza de amortizare si durata de amortizare posibilitati de a manipula imaginea bilantului. Prin reevaluarea imobilizarilor corporale, o intreprindere poate supravietui unei reduceri semnificative a capitalurilor proprii datorate unei pierderi. Diferenta din reevaluarea activului

poate ridica nivelul capitalurilor proprii la un nivel mai mare de 50% din capitalul social ( nivel impus de legislatia societatilor comerciale ). Pentru a evita unele abuzuri in cazul reevaluarii, in unele tari, cum ar fi Franta, se interzice reevaluarea imobilizarilor . Daca operatia de reevaluare ar afecta profitul la nivelul amortizarii acumulate si doar diferenta ar fi inregistrata la diferente din reevaluare, profitul si rezultatul pe actiune ar fi substantial imbunatatite. Exemplu privind operatia de reevaluare a imobilizarilor corporale: O societate detine in cadrul imobilizarilor o cladire in valoare bruta de 600.000.000 lei, amortizare acumulata 150.000.000 lei. Valoarea actuala a cladirii este de 700.000.000 lei. ACTIV Imobilizari corporale Cladiri Amortizarea cladirii Mijloace fixe Amortizarea mijl. fixe Valoare neta a imob corporale Active circulante Total activ PASIV Capital social Diferente din reevaluare Rezultatul reportat Rezultatul exercitiului Total capitaluri proprii Datorii Total pasiv Inainte de de reevaluare (mil. Lei) 1400 600 (300) 800 (200) 900 700 1600 Inainte de de reevaluare (mil. Lei) 1000 0 (600) 60 460 440 900 Dupa reevaluare (mil. Lei) 1800 1000 (300) 800 (200) 1300 700 2000 Dupa reevaluare (mil. Lei) 1000 400 (600) 60 860 440 1300

Se poate observa ca diferenta din reevaluare scoate intreprinderea din situatia in care capitalurile proprii erau mai mici de 50% din capitalul social. O alta tehnica de contabilitate creativa, se refera la: Clasificarea titlurilor de valoare achizitionate Contabilitatea opereaza cu mai multe categorii de titluri: titluri de participare, titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu, alte titluri imobilizate si titluri de plasament. Incadrarea

titlurilor in una sau alta dirtre categoriile mentionate depinde, in mod normal, de intentia cu care intreprinderea lea achizitionat. In unele cazuri insa, intreprinderile sunt tentate sa recurga la o anumita clasificare in scopul de a ameliora situatia prezentata utilizatorilor externi. Astfel, clasificarea titlurilor in categoria activelor circulante permite ameliorarea ratei de lichiditate. Exemplu privind operatia de clasificare a titlurilor achizitionate si influenta asupra pozitiei financiare: Intreprinderea achizitioneaza titluri in valoare nominala de 500.000.000 lei. Societatea le poate inregistra astfel: ACTIV Imobilizari Corporale Financiare Active circulante Stocuri Creante Titluri de plasament Disponibil Total Activ PASIV Capitaluri proprii Capital social Datorii pe termen lung pe termen scurt Total pasiv Fond de rulment ( Ac Dts ) Rata de lichiditate( Ac/Dts ) Varianta 1 (mil. Lei) Varianta Lei) 1300 0 320 420 500 130 2670 1600 1000 70 2670 1300 39,14 2 (mil.

1300 500 320 420 0 130 2670 1600 1000 70 2670 800 24,84

Rata lichiditatii si nivelul fondului de rulment pot fi influentate in sensul cosmetizarii lor prin simpla includere a titlurilor achizitionate in cadrul activelor circulante si nu in cadrul activelor imobilizate. In afara de reevaluarea imobilizarilor corporale si de clasificarea titlurilor de valoare achizitionate, mai exista si alte tehnici de manipulare a imaginii bilantului, si anume: Amortizarea imobilizrilor corporale Operaiile de lease-back Emisiunea de titluri hibride Vanzari cu posibilitatea de returnare a bunurilor Vanzarea si rascumpararea stocurilor

Dezindatorirea in fapt etc 2.Tehnici de manipulare a contului de profit si pierdere

Teoria economica considera ca obiectivul oricarei firrne este maximizarea profitului. Exista, totusi, intreprinderi care doresc sa obtina doar un profit satisfacator. Practicile contabile le permit intreprinderilor sa prezinte, in anumite limite, rezultate conforme mai degraba cu obiectivele lor decat cu realitatea. Unele dintre aceste practici, numite politici contabile rezulta din alegerea intre diferitele metode de contabilizare si au drept finalitate fie ameliorarea rezultatului curent si a rezultatului net, fie moditicarea structurii rezultatului fara a influenta rezultatul net. Alte practici, numite decizii de gestiune, nu reprezinta un simplu joc de inregistrari contabile, ci operatii care au fost realmente realizate de catre intreprindere si au drept consecinta ameliorarea rezultatului curent si a rezultatului net. Politicile contabile cuprind optiunile managerilor referitoare la solutiile contabile de aplicat. Acestea pot fi: -alegerea (sau modificarea) metodelor de evaluare; -alegerea (sau modificarea) metodelor de prezentare a documentelor de sinteza; -stabilirea volumului si gradului de agregare a informatiei publicate in documentele de sinteza, in general, si in anexa, in special; - stabilirea informatiilor publicate in raportul de gestiune; -stabilirea datei de comunicare a informatiilor financiare; publicarea voluntara a unor documente de sinteza facultative (de exemplu, tabloul de finantare); -alegerea (sau schimbarea) auditorului; -alinierea (partiala sau totala) la referentialul contabil international sau la referential.e contabile international recunoscute; - abandonul anumitor principii contabile. Unele din tehnicile de manipulare a contului de profit si pierdere, sunt prezentate mai jos, si anume:

Politica de amortizare In functie de nivelul de amortizare stabilit de intreprindere rezultatul este in mod invers proportional influentat. O cota mai mare de amortizare va duce la diminuarea rezultatului si reciproc. Exemplu privind influenta politicii de amortizare asupra rezultatului:

Intreprinderea detine un mijloc fix in valoare de 210.000.000 lei si are posibilitatea amortizarii acestuia fie liniar, fie degresiv pe trei ani. In functie de aceasta, rezultatul exploatarii va arata astfel: Anul 2007 5600 2700 1600 140 210 1160 1090 Anul 2008 5600 2700 1600 140 105 1160 1195 Anul 2009 5600 2700 1600 140 105 1160 1195 Total 16800 8100 4800 420 420 3480 3480

Cifra de afaceri Consumuri de la terti Cheltuieli de pers. Cheltuieli cu amortizare ( liniar ) Cheltuieli cu amort. (degresiv) Rezultat ( liniar ) Rezultat ( degresiv )

Desi rezultatul total pe cei trei ani de utilizare a bunului a fost acelasi, indiferent de metoda de amortizare utilizata, in cazul metodei amortizarii degresive, se creeaza impresia unei societati a carei performanta se amelioreaza dupa primul an. In realitate insa performanta intreprinderii este aceeasi indiferent de metoda de amortizare utilizata. Politica de provizionare Provizioanele sunt destinate acoperirii de riscuri, cheltuieli sau pierderi al caror obiect este determinat cu precizie, dar a caror realizare si marime sunt incerte. Necesitand estimari, provizioanele creeaza conditii pentru netezirea rezultatelor. Astfel, "umflarea" provizioanelor in anii beneficiari diminueaza rezultatul, iar "dezumflarea" provizioanelor n anii deficitari majoreaza rezultatul. Exemplu privind influenta politicii de provizionare asupra rezultatului: Intreprinderea constituie in primul an un provizion aferent unui risc care se va produce in anul al treilea. In functie de necesitatile managementului ea ar putea supraevalua riscul in perioada in care rezultatul e mai mare si va relua la venituri o parte din provizioane in anii mai slabi din punctul de vedere al rezultatului:

Varianta 1 Mil. lei Cifra de afaceri Venituri din provizioane Consumuri de la terti Alte cheltuieli Anul 2007 6600 0 5400 0 Anul 2008 6600 0 6400 0 Anul 2009 6600 600 6200 600 Total 19800 600 18000 600

Cheltuieli cu provizioane Rezultat din exploatare Varianta 2 Mil. lei Cifra de afaceri Venituri din provizioane Consumuri de la terti Alte cheltuieli Cheltuieli cu provizioane Rezultat din exploatare

600 600

0 200

0 400

600 1200

Anul 2007 6600 0 5400 0 800 400

Anul 2008 6600 200 6400 0 0 400

Anul 2009 6600 600 6200 600 0 400

Total 19800 800 18000 600 800 1200

Se poate observa din exemplu ca in varianta1 intrerpinderea pare instabila din punctul de vedere al rezultatului. In varianta 2 intreprinderea pastreaza aparenta de mentinere in timp a performantei ( rezultatul se mentine in timp ). In realitate, performanta intreprinderii este aceeasi in ambele variante. Contabilizarea costurilor subactivitatii Costul de productie este format din cheltuielile directe de productie si achizitie si cheltuielile indirecte aferente productiei in masura in care acestea pot fi rational imputate productiei. In contabilitatea de gestiune exista doua metode principale de calcul al costurilor: -metoda costului complet; -metoda imputarii rationale ( a cheltuielilor indirecte ). Conform metodei costului complet, costul de productie al stocului de produse finite cuprinde o cota-parte din cheltuielile fixe anuale in urmatoarea proportie: cheltuieli fixe curpinse in stoc = cheltuieli fixe anuale * cantitatea in stoc / cantitatea anuala produsa. Conform metodei imputarii rationale al stocului de produse finite cuprinde o cota-parte din cheltuielile fixe anuale in urmatoarea proportie: cheltuieli incluse in stoc = cheltuieli fixe anuale * cantitatea in stoc / productia anuala normala. Exemplu privind influenta utilizarii metodei evaluarii stocurilor de produse finite asupra rezultatului: Intreprinderea produce 4800 de bucati din produsul A. Capacitatea normala de productie este de 6.000 de bucati. Pretul de vanzare al produsului este de 300.000 lei, cheltuieli variabile unitare de 180.000 lei, cuantumul cheltuielilor fixe este de 180.000.000 lei. Nivelul vanzarilor in anul curent este de 3.000 de bucati.

Valoarea stocului final de produse va fi : Cost complet Cheltuieli fixe anuale 180.000.000 Cantitatea totala de referinta 48 00 Cost fix unitar imputabil 75.000 Cantitatea in stoc 1.800 Costuri fixe incluse in stoc 67.500.000 Costuri variabile in stoc 162.000.000 Valoarea stocului final 229.500.000 Venituri din productia stocata 229.500.000 Contul de profit si pierdere in ambele variante va arata: Cost complet Cifra de afaceri 450.000.000 Venituri din productia stocata 229.500.000 Costuri variabile 432.000.000 Cheltuieli fixe 180.000.000 Rezultat 67.500.000

Imputare rationala 180.000.000 6.000 60.000 1.800 54.000.000 162.000.000 216.000.000 216.000.000

Imputare rationala 450.000.000 216.000.000 432.000.000 180.000.000 54.000.000

Pentru manipularea contului de profit si pierdere se mai cunosc si alte tehnici: Contabilizarea contractelor pe termen lung

Imputarea cheltuielilor ocazionate de cresterea capitalului asupra primelor de emisiune Alegerea metodei de evaluare a stocurilor Utilizarea metodei reportului deficitului fiscal

Contabilitatea creativ nu este o practic ilicit, dar totui se pune problema moralitii i eticii acestui fenomen. Contabilitatea ncearc, potrivit obiectului su, s furnizeze o informare privind situaia financiar, performanele i evoluia unei societi, s prezinte persoanelor interesate o imagine fidel a patrimoniului ntreprinderii. O prim msur n vederea reducerii posibilitilor de utilizare a contabilitii creative o reprezint elaborarea, respectiv dezvoltarea n rile n care deja exist, a unui cadru contabil conceptual. Cadrul conceptual permite practicienilor s neleag mai profund normele contabile, s i fundamenteze o opinie general despre practicile contabile i s analizeze operaiile complexe (vnzarea unui activ urmat de rscumprarea acestuia). Normele contabile ar trebui s fie mai detaliate pentru a elimina, pe ct posibil, subiectivismul n interpretare i aplicare. Astfel, n Romnia, prin reglementrile contabile s-a

restrns sfera cheltuielilor care pot fi incluse n categoria elementelor extraordinare, ngrdind posibilitatea majorrii rezultatului ordinar. O alt msur ar trebui s vizeze reducerea numrului de prelucrri contabile permise sau stabilirea clar a circumstanelor n care trebuie aplicat fiecare prelucrare. Auditorii ar trebui s-i intensifice eforturile pentru identificarea eventualelor manipulri ale informaiilor furnizate prin situaiile financiare. n acest sens, funcia de audit ar trebui s includ o evaluare a sistemului de control intern al societii pentru a preveni cazurile de contabilitate creativ sau de fraud. Pentru a asigura o supraveghere mai vast i mai riguroas, auditorii ar trebui s fie dispui s i ndrepte armele asupra clienilor lor. Propunerea este dur, deoarece ea antreneaz o reflecie radical asupra naturii raporturilor dintre auditori i manageri. Orientarea utilizatorilor externi, a investitorilor n special, ctre informaiile de tip fluxuri de trezorerie i-ar putea descuraja pe manageri s utilizeze tehnici de manipulare a informaiilor contabile. Pentru limitarea practicarii contabilitatii creative, in Noua Zeelanda, s-a impus un sistem de reglementare contabila care sa consolideze standardele contabile. Contabilitatea creativa ofera o provocare formidabila pentru profesia contabila. Problema este una international, alegerea politicilor contabile fiind o problema particulara pentru traditia angloamericane si manipularea tranzactiilor fiind o problema particulara pentru traditia continental europeana. Exista o mare varietate a motivatiilor managerilor pentru contabilitatea creative. Contabilii care accepta provocarea etica a contabilitatii creative trebuie sa fie constienti de scopul atat al abuzului in alegerea politicilor contabile, cat si a manipularii tranzactiilor.